Sunteți pe pagina 1din 22

Tema 1 - Gradul II

I. Educatia, invatamantul si societatea cunoasterii in sec. XXI: context, tendinte, reforme.


Documente si strategii UE si CE !isa"ona, #ologna, Co$en%aga, #erlin&.
1. Educatia, invatamantul si societatea cunoasterii in sec. XXI : context, tendinte, reforme
2. Documente si strategii UE si CE (Lisaona, !ologna, Co"en#aga, !erlin$
1. Educatia, invatamantul si societatea cunoasterii in sec. XXI : context, tendinte, reforme
Ce este educaia?
% Etimologic:
educatio (lat.$, sustantiv derivat din educo%educare (a cre&te, a #r'ni, a (ngri)i$ &i din
educo%educere (a ridica, a (n'l*a$.
% I. +ant:
educa*ia, activitate de disci"linare, de cultivare, de civili-are &i de morali-are a omului,
sco"ul ei fiind de-voltarea (n individ a (ntregii "erfec*iuni de care acesta este susce"tiil.
% .ean /iaget:
transformarea con&tiin*ei, a "si#ismului individual (n ra"ort cu valorile con&tiin*ei
comune, "rin facilitarea &i accelerarea ada"t'rii, cu su"rocesele ei % acomodare &i
asimilare.
% E. Dur0#eim:
1. ac*iunea genera*iilor adulte (ndre"tat' asu"ra genera*iilor tinere, (n inten*ia
inducerii de st'ri fi-ice, intelectuale &i morale reclamate de via*a social', (n
general, dar &i de mediul social "entru care sunt destina*i indivi-ii.
2. sociali-are metodic' a tinerei genera*ii.
% 1t. !2rs'nescu:
activitate con&tient' de influen*are a educailului "rintr%o tri"l' ac*iune de (ngri)ire,
(ndrumare, cultivare, (n direc*ia sensiili-'rii sale fa*' de valorile culturale &i, ulterior,
"entru crearea acestora.
% Cerg#it &i 3l'sceanu (coord.$:
ansamlul influen*elor exercitate asu"ra indivi-ilor umani, de regul' co"ii &i tineri, (n
evolu*ia &i de-voltarea lor, de c'tre al*i indivi-i umani, de regul' adul*i, indiferent dac'
aceste influen*e sunt inten*ionate sau s"ontane, ex"licite sau im"licite, sistematice sau
(nt2m"l'toare, dar av2nd un rol mai mare sau mai mic (n formarea individului ca om
social.
4otiunea de Societatea cunoasterii (+no5ledge 6ociet7$ este utili-ata asta-i in intreaga lume, fiind o
"rescurtare a termenului 6ocietate a-ata "e cunoastere (+no5ledge%ased societ7$. 6ocietatea
cunoasterii re"re-inta mai mult decat societatea informationala (informatica$, ingloand%o de fa"t "e
aceasta.
.ames 8. 9ic#aels "re-int' astfel erele "rin care a trecut &i trece omenirea:
a "ietrei
a fierului
a agriculturii
a industriei
a te#nologiei
a cunoa&terii
Considera*iile lui .ames 8. 9ic#aels re"re-int' "roail "rima (ncadrare conce"tual' teoretic' a
societ'*ii cunoa&terii (n mersul istoriei omenirii. :r "utea s' sur"rind' li"sa erei informa*iei care nu
a"are ex"licit, dar ea se (m"arte "roail (ntre era te#nologiei &i era cunoa&terii care este "artea
su"erioar' a erei informa*iei. De fa"t, omenirea se g'se&te du"' "'rerea noastr', (ntr%o er a informaiei
av2nd ca fa-e succesive societatea informaional, societatea cunoaterii &i societatea contiinei.
Cunoasterea este informatie cu inteles si informatie care actionea-a. De aceea, societatea cunoasterii nu
este "osiila decat grefata "e societatea informationala si nu "oate fi se"arta de aceasta. 6ocietatea
informationala se caracteri-ea-a "rin democrati-area informatiei, comunicarii, intelegerii si coo"erarii.
In esenta, aceasta societate se a-ea-a "e Internet.
6ocietatea informatica re"re-inta o noua eta"a a civili-atiei umane, un nou mod de viata calitativ
su"erior, care im"lica folosirea intensiva a informatiei in toate sferele activitatii si existentei umane, cu
un im"act economic si social ma)or.
:vansul catre societatea informationala, a-ata "e cunoastere este considerat, "e "lan mondial, ca o
evolutie "entru asigurarea de-voltarii duraile in contextul ;noii economii;, a-ata, in "rinci"al, "e
"roduse si activitati ntelectual%intensive, "recum si "entru reali-area unei civili-atii socio%umane
avansate.
6ocietatea informationala a-ata "e cunoastere inseamna mai mult decat "rogresul te#nologiei si
a"licatiilor informaticii si comunicatiilor, ea integrand si dimensiunile:
sociala (cu im"act asu"ra ingri)irii sanatatii, solidaritatii si "rotectiei sociale, muncii si "ietei
muncii, educatiei si formarii continue etc$
amientala (cu im"act asu"ra utili-arii resurselor si "rotectiei mediului$
culturala (cu im"act asu"ra conservarii si de-voltarii "atrimoniului cultural national si
international, a "romovarii "luralismului cultural etc$
economica (cu de-voltarea unor noi "aradigme ale economiei digitale si ale noii economii
a-ate "e cunoastere, inovare, cultura antre"renoriala si manageriala, educatie a cetateanului si
consumatorului$
Un vector al societatii cunoasterii este un instrument care transforma societatea informationala intr%o
societate a cunoasterii. :u fost definite doua clase mari de vectori ai societatii cunoasterii:
1.vectori te#nologici
2. vectori functionali
Vectorii tehnologici ai societatii cunoasterii sunt:
%internetul
%te#nologia cartii electronice (digitale$
%agentii inteligenti (sisteme de inteligenta artificiala, folositi "entru data mining si c#iar
0no5ledge discover7$
%mediul incon)urator inteligent "entru activitatea si viata omului
%nanote#nologia si nanoelectronica (care va deveni "rinci"alul su"ort fi-ic "entru "rocesarea
informatiei$
Vectorii functionali ai societatii cunoasterii sunt:
managementul cunoasterii "entru intre"rinderi, organi-atii, institutii, administratii locale si
nationale
managementul utili-arii morale a cunoasterii la nivel gloal
cunoasterea iologica si genomica
sistemul de ingri)ire a sanatatii la nivel social si individual
"rote)area mediuli incon)urator si asigurarea societatii duraile si sustenaile "rintr%un
management s"ecific al cunoasterii
a"rofundare cunoasterii des"re existenta
generarea de cunoastere noua te#nologica
de-voltarea unei culturi a cunosterii si inovarii
un sistem de invatamant a-at "e metodele societatii informationale si a cunoasterii (e%learning$
4umarul vectorilor functionali va creste datorita fa"tului ca din ce in ce mai multe domenii de activitate
vor fi tot mai de"endente de cunoastere.
6ocietatea informationala este caracteri-ata de cresterea ex"lo-iva a informatiei digitale dis"oniila "rin
intermediul "roduselor te#nologiei informatiei si comunicatiilor. :ceasta inseamna "entru guverne si
administratii, servicii "ulica mai eficiente, mai trans"arente si mai ra"ide, mai a"ro"iate de nevoile
cetatenilor si mai "utin costisitoare.
:ccesul cetatenilor la informatie este o cerinta a de-voltarii societatii romanesti in contextul gloali-arii
si mondiali-arii "roceselor si fenomenelor contem"orane. Intre "rinci"alele com"onente ale societatii
informationale "ot si amintite:
%documentele electronice
%reteaua Internet si serviciile oferite
%iliotecile electronice si iliotecile virtuale
%centrele de informare
%invatamantul la distanta
%comertul electronic si "latile electronice
%telefonia moila etc
6ocietatea cunoa&terii "resu"une:
< extindere &i a"rofundare a cunoa&terii &tiin*ifice &i a adev'rului des"re existen*'.
Utili-area &i managementul cunoa&terii existente su forma cunoa&terii te#nologice &i
organi-a*ionale.
/roducerea de cunoa&tere te#nologic' nou' "rin inovare.
< diseminare f'r' "recedent a cunoa&terii c'tre to*i cet'*enii "rin mi)loace noi, folosind cu
"rioritate Internetul &i cartea electronic' &i folosirea metodelor de (nv'*are "rin "rocedee
electronice (e%learning$.
6ocietatea cunoa&terii re"re-int' o nou' economie (n care "rocesul de inovare (ca"acitatea de a
asimila &i converti cunoa&%terea nou' "entru a crea noi servicii &i "roduse$ devine determinant
(Economia nou' este economia societ'*ii informa*ionale si a cunoa&terii$
6ocietatea cunoa&terii este fundamental necesar' "entru a se asigura o societate sustenail' din
"unct de vedere ecologic,
6ocietatea cunoa&terii are caracter gloal &i este un factor al gloali-'rii.
6ocietatea cunoa&terii va re"re-enta &i o eta"' nou' (n cultur', "e "rimul "lan va trece cultura
cunoa&terii care im"lic' toate formele de cunoa&tere, inclusiv cunoa&terea artistic', literar'.
:stfel se va "reg'ti terenul "entru ceea ce se va numi Societatea contiinei, a adevrului, moralitii i
spiritului.
/entru a (n*elege (n "rofun-ime conce"tul de societate a-at' "e cunoa&tere (0no5ledge societ7$,
treuie s' remarc'm fa"tul c' acesta este utili-at (n "aralel cu cel de economie a-at' "e cunoa&tere
(0no5ledge%ased econom7$. Evident, cele dou' conce"te sunt (nrudite, nu (ns' identice. :m remarca
mai (nt'i fa"tul c' utili-area intensiv' a cunoa&terii, inclusiv generarea de cuno&tin*e re"re-int' esen*a
unor "rocese care au re-ultat economic.
6%a avansat recent ideea unei societ'*i a con&tiin*ei care va urma societ'*ii cunoa&terii. 3om a)unge (n
acest secol la un moment (n care va treui s' intervin' o (minare (ntre elementele societ'*ii cunoa&terii
&i a societ'*ii con&tiin*ei. De fa"t, marea er' a informa*iei va cu"rinde e"ocile societ'*ii informa*ionale,
a societ'*ii cunoa&terii &i a societ'*ii con&tiin*ei. :t2t cunoa&terea, du"' cum am v'-ut, este o form' de
informa*ie, dar &i con&tiin*a este informa*ie. =nainte de a aorda (minarea dintre societatea cunoa&terii
&i a con&tiin*ei, acum de actualitate este (minarea dintre societatea informa*iei &i societatea cunoa&terii.
'undamente teoretico-metodologice ale $oten()rii rolului educa(iei *n devenirea societ)(ii *n
societate a cunoa+terii
Programarea, democratizarea i informatizarea procesului instructiv-educativ
/lanificarea (nv'*'m2ntului face "arte dintr%un "roces social mai larg "recedat de "ros"ectare &i
"rogno-' &i urmat de "rogramare. /ros"ectarea im"lic' o activitate de cercetare com"lex',
multidisci"linar' care urm're&te delimitarea liniilor strategice de de-voltare a educa*iei "e termen lung
(2%> decenii$, (n str2ns' leg'tur' cu evolu*ia altor sectoare sociale (demografice, economice, "olitice,
culturale, comunitare$. /rogno-a educa*iei face a"el la trei sisteme de referin*': func*iile generale ale
sistemului de educa*ie, calitatea "roceselor activit'*ii de educa*ie, ti"ologia "roceselor "roiectate la
nivelul &colii ca ctivit'*i de "redare(nv'*are% evaluare. /rogno-a "oate fi anga)at' la nivel strategic, "e
terman lung (1?%1@ ani$, la nivel tactic, "e termen mediu (@%1? ani$ &i la nivel o"era*ional, "e termen
scurt (>%@ ani$. Aoate cele trei niveluri sunt reflectate (n cadrul "rocesului social de "lanificare a
(nv'*'m2ntului care re"re-int' dimensiunea a"licativ' a "rogno-ei.
/lanificarea (nv'*'m2ntului transform' fundamentele teoretice stailite la nivel de "ros"ectare &i de
"rogno-' (n norme oligatorii de "roiectare, reali-are &i de-volatre a resurselor "edagogice
(informa*ionale, umane, didactico%materiale, financiare$ (n cadrul organi-a*iei &colare. /lanificarea
calitativ' a educa*iei, "roces social com"lex studiat la nivel de U4E6C<, "resu"une cunoa&terea
"rofund' &i re"ari-area ra*ional' a tuturor resurselor "edagogice existente (n vederea valorific'rii lor la
nivelul interde"enden*elor "re-ente &i viitoare existente (ntre educa*ie &i sistemul social gloal (cu
"rinci"alele sale susisteme: natural, economic, "olitic, cultural, comunitar$. /rogramarea re"re-int'
dimensiunea o"era*ional' a "lanific'rii (nv'*'m2ntului, reali-at' "e termen scurt, de la 1%> ani la >%@
ani. /rogramarea constituie ac*iunea aflat' la a-a numeroaselor "lanuri elaorate (n cadrul organi-a*iei
&colare: "lan general "e ciclu sau trea"t' de (nv'*'m2nt, "lan annual,"lan "e com"artimente de
activitate etc. 6tructura oric'rui "lan, (n calitatea acestuia de instrument al "roiect'rii, reali-at "rin
ac*iunea de "rogramare, include:
ilan*ul critic al activit'*ii desf'&urate anteriorB
stailirea oiectivelor generaleB "reci-area oiectivelor s"ecifice "e domenii, sectoareB stailirea
oiectivelor concrete &i a resurselor necesare "entru (nde"linirea lorB "reci-area mi)loacelor de
evaluare "eriodic' &i "ermanent' cu func*ii im"licite &i ex"licite de reglare%autoreglare a
activit'*ii.
Democrati-area (nv'*'m2ntului re"re-int' un "roces social situat la limita de intersec*ie dintre sistemul
de educa*ie &i sistemul "olitic, care vi-ea-' "erfec*ionarea activit'*ii de conducere a &colii, la toate
nivelurile sale. =n mod necesar este vora des"re crearea structurilor institu*ionale necesare "entru:
egali-area &anselor de reu&it' &colar' a tuturor elevilor (n cadrul unui (nv'*'m2nt general &i
oligatoriu, (ntre C &i 1C aniB
"romovarea managerilor &colari, la toate nivelurile sistemului "e criterii de com"eten*'
"edagogic' &i social' confirmate la diferite intervale de tim".
Informati-area (nv'*'m2ntului re"re-int' un "roces social com"lex situat la linia de intersec*ie dintre
sistemul de educa*ie &i sistemul cultural, condi*ionat (n ultimele decenii de cerin*ele unei societ'*i
"ostindustriale, informati-ate. :cest "roces com"lex anga)ea-' asimilarea &i valorificarea noilor
te#nologii informative (n activit'*ile "roiectate la nivelul sistemului de (nv'*'m2nt, (n contextul unor
ac*iuni s"ecifice de: alfaeti-are com"uterial', (nsu&ire a cuno&tin*elor studiate la disci"linele de "rofil
informatic, reali-are a gestiunii (nv'*'m2ntului, a"licare a instruirii asistate de calculator.
La nivel de "olitic' a educa*iei, informati-area (nv'*'m2ntului im"lic' introducerea &i utili-area
te#nologiilor informatice &i de comunicare (n condi*iile interac*iunii continue dintre #ard%soft%instruirea
"ersonalului. Efectele sociale anga)ate "e termen scurt, mediu &i lung vi-ea-' calitatea "rocesului de
(nv'*'m2nt (esen*iali-area informa*iei anga)ate (n cadrul "rogramelor &colareB "romovarea te#nicilor de
autoinstruire individuali-at'$ &i a managementului &colar (o"timi-area a-ei de date (n termeni de
selec*ie, "rocesare, stocare, circula*ie (n re*ea "e ori-ontala &i verticala sistemului de (nv'*'m2nt$.
Informati-area (nv'*'m2ntului stimulea-' activitatea de "roiectare, reali-are &i de-voltare a educa*iei la
niveluri de com"eten*' "ro"rii &tiin*ei comunic'rii. 6e au in vedere trei categorii de com"eten*e:
com"eten*a "rofesorului, ca emi*'tor de informa*ieB
com"eten*a canalelor de comunicare "edagogic' devenite "ulice "rin folosirea unor te#nologii
informa*ionale de larg' circula*ieB
com"eten*a elevuluiDstudentului E rece"tor Fdis"us s' "reia mai mult' informa*ie, care cere &i
acord' un interes s"ecial "roduselor mediaticeG.
=n ceea ce "rive&te descentrali-area administrativ' a (nv'*'m2ntului, sociologia educa*iei militea-'
"entru asigurarea unui ra"ort o"tim (ntre cerin*ele generale ale domeniului E ex"rimate (n termeni de
centrali-are &tiin*ific' E &i "osiilit'*ile &i cerin*ele teritoriale &i locale E asumate (n termeni de
descentrali-are administrativ'.
:nali-a educa*iei "oate fi reali-at' la nivel de sistem &i de "roces. La nivel de sistem avem (n vedere
sistemul de educa*ie &i de (nv'*'m2nt. La nivel de "roces, avem (n vedere o serie de as"ecte dinamice
de-voltate (n cadrul ra"orturilor existente (ntre educa*ie &i "rinci"alele susisteme ale vie*ii sociale (de
exem"lu: evolu*ia "o"ula*iei &colare, "lanificarea educa*iei, democrati-area educa*iei,informati-area
(nv'*'m2ntului$.
Hela*ia s"ecial' existent' (ntre (nv'*'m2nt &i societate eviden*ia-' contriu*ia &colii la:
de-voltarea economic' (ra"orturile existente (ntre succesul &colar &i cariera "rofesional'$B
sc#imarea social' (ra"orturile existente (ntre evolu*ia &colii &i stratificarea &i moilitatea
social'$B
confirmarea unor modele culturale &i comunitare (rolul &colii (n afirmarea modelului cultural al
societ'*ii industriali-ate sau "ostindustriale, res"ectiv rolul &colii (n afirmarea caracterului
na*ional al educa*iei$.
6istemul de educa*ie include ansamlul organi-a*iilor sociale (economice, "olitice, culturale$ &i al
comunit'*ilor umane (familie, comunitate local', na*iune$ care, (n mod direct sau indirect, inten*ionat
sau "ontan, reali-ea-' func*ii "edagogice.
:ceast' defini*ie aco"er' conce"tul de societate educativ' sau de cetate educativ', lansat (n anii 1IJ?
de U4E6C<.
6istemul de (nv'*'m2nt este "rinci"alul susistem al sistemului de educa*ie,care include ansamlul
organi-a*iilor sociale s"eciali-ate (n "roiectarea &i reali-area unor activit'*i de formare%de-voltare a
"ersonalit'*ii.
Com"lexitatea fenomenelor din societatea modern' solicit' un aga) de cuno&tin*e &i ca"acit'*i din ce (n
ce mai ogat. De asemenea, vite-a cu care informa*ia circul' (n volum imens in#i' ca"acitatea
rece"torului de inter"retare (n tim" util a acesteia. 6ocietatea contem"oran' este caracteri-at' "rin
dinamism, "rin (nnoire continu'. Ea nu "oate fi cunoscut' dec2t "rin inter"ret'ri "ersonale, variaile &i
(n mare m'sur' suiective, simolice. / Druc0er: ceea ce (n*elegem acum "rin cunoa&tere este
Kinforma*ie efectiv' (n ac*iune, informa*ie orientat' s"re re-ultateG. Arecerea de la cunoa&terea ca un
ansamlu de cuno&tin*e, informa*ii, date, la cunoa&tere ca un ansamlu de com"eten*e (Ka &ti s' faciD s'
ac*ione-iG$ determin' o mutare de accent (n educa*ie, de la ex"unerea Kex%cat#edraG la (nv'*area "rin
ex"erien*'D "rin "ractic', de la transmiterea &i memorarea de informa*ii (informare$, la formarea de
ailit'*i, ca"acit'*i, com"eten*e. :"are nevoia form'rii unor indivi-i ca"aili, (n "rimul r2nd, s'
anali-e-e situa*iile concrete, noi, &i s' r's"und' adecvat utili-2nd ca"acit'*i de g2ndire logic', de
re-olvare de "roleme, de g2ndire critic', de g2ndire divergent' etc. Areuie formate de"rinderi de
(nv'*are continu', ca"acit'*i de ada"tare la noile situa*ii.
,olul $rofesorului E de a crea situa*ii de (nv'*are (n cadrul c'rora elevul (&i con&tienti-ea-'
demersurile de (nv'*are, re-ultatele, nea)unsurile &i (&i "erfec*ionea-' continuu activit'*ile de (nv'*areB
aceste ailit'*i se educ', se (nva*', se exersea-' (nc' din "rimii ani de &coal'
Eemple de !nvare prin aciunea proprie a elevului"
"rin desco"erire
"rin intermediul o"era*iilor de g2ndire (reflexiv': s' oserve, s' com"are, s' str2ng' date, s'
anali-e-e, s' astracti-e-e, s' sinteti-e-e etc.$ E conduce la formarea unor structuri cognitive
"rin ac*iune ("ractic', ex"resiv'D creativ' etc.$
algoritmic'
=nv'*'m2ntul modern este centrat "e ca"acit'*i &i com"eten*eB nu treuie s' au-'m de memorie, dar
treuie s' cerem o memori-are (este necesar'$ de ti" logic. Elevii treuie s' o"ere-e &i cu informa*ii,
cuno&tin*e de a-'. <"era*iile g2ndirii, ca"acit'*ile cognitive, com"ortamentul, atitudinile se de-volt' &i
se exersea-' "e fondul unor cuno&tin*e de a-' temeiniceD ine consolidate.
Reformele nvmntului, "roiectate mai ales du"' 1ICI, au (ncercat s' re-olve disfunc*ionalit'*ile
a"'rute (n contextul Fcri-ei mondiale a educa*ieiG, concreti-at', (n ultim' instan*', (n contradic*ia
existent' (ntre cererea &i oferta de instruireDde calitate, (ntre resursele investite &i re-ultatele o*inute (n
tim". :ceste reforme au vi-at, mai ales, structura de a-' a sistemului, la nivelul (nv'*'m2ntului
oligatoriu, conce"ut, de regul', ca (nv'*'m2nt general.
<iectivele (nv'*'m2ntului oligatoriu, reflect2nd cerin*ele actuale &i de "ers"ectiv' ale societ'*ii
informati-ate, F"ot fi gru"ate (n )urul a &ase mari nucleeG:
Fc'utarea unei veritaile egalit'*i a &anselorGB
asigurarea unui (nv'*'m2nt de a-', cu un trunc#i comun de cultur' general', ca ofert' social'
destinat' (ntregii "o"ula*ii "2n' la v2rsta de 1C aniB
transmiterea cuno&tin*elor &i a res"ectului "entru "atrimoniul cultural &i istoric na*ional &i
universalGB
F"reg'tirea co"ilului "entru toate as"ectele existen*ei de adultG, "entru ada"tarea la Fo lume care
c2&tig' (n com"lexitate, dar &i (n incertitudineGB
Fmotivarea elevilor "entru a continua s' (nve*e (n condi*iile unei lumi (n sc#imareG,
valorific2nd "osiilit'*ile de formare continu' existente Fdincolo de oliga*iile &colareGB
sus*inerea interesului "entru &coal' din "ers"ectiva viitorului, dar &i a "re-entului.
:nali-a acestor tendin*e de evolu*ie a educa*iei eviden*ia-' fa"tul c' (nv'*'m2ntul oligatoriu, "relungit
cel "u*in "2n' la v2rsta de 1C ani, este organi-at ca (nv'*'m2nt general (de cultur' general', de a-'$
care asigur' ridicarea standardului general de instruire a fiec'rei *'ri, "remisa &i garan*ia de-volt'rii
sociale duraile. /ractic, este vora des"re afirmarea unei noi "olitici a educa*iei core"un-'toare
cerin*elor de democrati-are a &colii (n condi*iile unei economii &i culturi de ti" "ostindustrial,
informati-ate.
/o-i*ia (nv'*'m2ntului general &i oligatoriu modific', (n ultimele decenii, &i statutul liceului &i al
universit'*ii:
liceul, "rin "relungirea trunc#iului comun (n "ro"or*ie de J?%J@L, (n concordan*' cu cerin*ele
acalaureatului interna*ional (lima &i literatur'B o lim' str'in', o &tiin*' socio%uman'B
matematic', o &tiin*' ex"erimental'B o disci"lin' o"*ional'$B
universitatea, "rin modelul Marvard a-at "e Fo"t cursuri oligatorii, care nu treuie s' fie
"redate la fel E literatur', art', istorie, anali-' social', filosofie, limi &i culturi str'ine,
te#nologie E oiectivul fiind de a dota studen*ii din "rimul ciclu cu un aga) comun de
cuno&tin*eG. :cest "rogram comun, ada"tat la cerin*ele unei economii &i culturi informati-ate,
eviden*ia-' im"ortan*a social' a universit'*ii care (ncetea-' s' mai fie un (nv'*'m2nt de elit'.
Un model teoretic tim"uriu "rivind universitatea ca institu*ie central' a secolului XXI. Heferindu%se la
Funiversitatea viitoruluiG, 9ircea 9ali*a eviden*ia-' urm'torii factori care sus*in "erenitatea
universit'*ii, ra*iuni "entru care universitatea este considerat' dre"t institu*ie stail' a viitorului,
ocu"2nd un loc central:
universitatea este multidisci"linar'B
universitatea "resu"une educa*ia "ermanent'B
universitatea integrea-' &tiin*', (nv'*'tur' &i "roduc*ieB
universitatea tratea-' cores"un-'tor informa*iaB
universitatea are un ritm s"ecial de lucru.
#niversitatea este multidisciplinar$
Cum viitorul se "ronun*' (n favoarea mai multor disci"line &i a unei s"eciali-'ri largi,
este ine ca (n fiecare sistem de (nv'*'m2nt s' existe dou' c'i de ex"lorare a unui
domeniu: ca "rofesie &i ca disci"lin'. Universitatea nu acord' o di"lom' "rofesional', ci
o licen*' "olivalent' (ntr%un c2m" al &tiin*ei.
#niversitatea presupune educaia permanent$
Aot ce este "articular (n conce"tul de universitate, s"ecific sau restr2ns ca sfer' de
a"lica*ie devine general,larg &i cu"rin-'tor.=n termenii viitorului, se "une "rolema
generali-'rii (nv'*'m2ntului universitar. Universitatea devine un loc de care e&ti legat &i
la care revii "eriodic, care *ine eviden*a at2t a "reg'tirii c2t &i a nevoilor de "reg'tire.
#niversitatea integreaz tiin, !nvtur i producie$
Universitatea este considerat' o institu*ie ca"ail' s' fac' leg'tura cu ceilal*i factori de
cercetare &i de "roduc*ie, esen*iali societ'*ii de m2ine.4u fa"tul c' universitatea are s'li
de curs (i confer' su"rema*ie sau ascendent. Laoratorul este "artea ei modern' &i
semnificativ', (n li"sa c'ruia universit'*ile devin mai "u*in susce"tiile de a se ada"ta la
nou .
#niversitatea trateaz corespunztor informaia$
Universitatea (&i de-v'luie o nou' voca*ie atunci c2nd "romite s' fie un centru
documentar adecvat uria&ei rev'rs'ri informa*ionale. Existen*a centrelor de calcul
"ermite universit'*ilor s' fac' investiga*ii (n a&a numita "rolem' a g'sirii informa*iei.
#niversitatea are un ritm special de lucru,
ritm criticat uneori "entru lentoarea sa, invidiat alteori "entru asen*a de sarcini
instantanee. Lucr'ri "ulicate,ex"uneri, comunic'ri, desco"eriri nu au "utut fi (nc#eiate
dec2t du"' decenii de trud'. /utem s' ne (ntre'm (n favoarea c'rui ritm se "ronun*'
viitorul. Universitatea este o institu*ie "e termen lung. :re (n structura sa r'ga-ul necesar
"entru a urm'ri oiective fundamentale ale societ'*ii, ca "rogresul &tiin*ei. Ai"ul de
activitate uman' va fi mai a"ro"iat (n viitor de ti"ul investiga*iei universitare.
/entru Hom2nia devine esen*ial' reali-area societ'*ii informa*ionale, dar (n condi*iile actuale ea treuie
s' se desf'&oare odat' cu "rimele oiective ale societ'*ii cunoa&terii. Este gre&it s' se s"un': mai (nt2i
societatea informa*ional' &i a"oi societatea cunoa&terii. 4u treuie s' ne condamn'm s' r'm2nem
mereu (n urm'. 4u: mai (nt2i societatea informa*ional' &i numai du"' aceea societatea cunoa&terii.
Hom2nia ar treui s' ai' ca model situa*ia Ninlandei, o *ar' f'r' resurse ((n sensul tradi*ional al
cuv2ntului$ care a &tiut s' investeasc' (n cercetare &i (n (nalta te#nologie &i (ntr%o "erioad' istoric' foarte
scurt' a trecut (n r2ndul *'rilor de-voltate. De exem"lu, in 1II>, (n Ninlanda "rocentul de finan*are din
/I! "entru cercetare l%a de"'&it "e cel din Uniunea Euro"ean'. =n 1II@ alan*a de im"ort%ex"ort (n
(nalta te#nologie a acestei *'ri a devenit "o-itiv', iar (n 1III excedentul a a)uns la C?L.
-nv)()m.ntul o"ligatoriu +i societatea cunoa+terii
Curriculumul (nv'*'m2ntului oligatoriu este astfel "roiectat, (nc2t s' contriuie la o de-voltare
individual' concordant' cu cerin*ele unei societ'*i a cunoa&terii, ale unei societ'*i a-ate "e res"ectul
"entru fiin*a uman'. =n general, rela*ia dintre educa*ie &i societate treuie construit' astfel (nc2t:
memrii societ'*ii care sunt asolven*i ai unei tre"te de &colaritate s' fie astfel forma*i (nc2t s'
a)ung' s' as"ire la, &i s' "ractice efectiv, (nv'*area continu' "rin: cre&terea rece"tivit'*ii fa*' de
dinamica sc#im'rii, "ros"ectarea a"licativit'*ii de-volt'rilor &tiin*ifice &i te#nologice,
afirmarea g2ndirii critice sau divergenteB
s' "ermit' eliminarea din (nv'*'m2nt a arierelor dintre educa*ia de ti" academic &i cea de ti"
"ragmatic, res"ectiv dintre Fa &tiG &i Fa faceG, Fa cunoa&teG &i Fa a"licaG, "rin accentul "us "e
formarea de com"eten*eB
s' stimule-e "romovarea "rin sistemul de (nv'*'m2nt oligatoriu, dar &i de c'tre agen*ii "olitici,
economici &i sociali, a valorilor asociate cunoa&terii continue &i activit'*ii eficienteB
s' asigure existen*a, nu numai ca "riorit'*i ale curriculumului "entru (nv'*'m2ntul oligatoriu, ci
&i (n "ractica efectiv' din &coal', a educa*iei civice, a educa*iei te#nologice &i a educa*iei "entru
via*a "rivat'.
Heali-area acestei rela*ii % dintre educa*ie &i societatea cunoa&terii % de"inde de o varietate de factori.
Unii sunt exteriori educa*iei &i de"ind (n "rea mic' m'sur' de ini*iativele sau reali-'rile din lumea
&colii. :l*i factori sunt educa*ionali &i vi-ea-' scoaterea (nv'*'m2ntului dintr%o stare eminamente
"asiv', de sim"lu eneficiar al aloca*iilor de la ugetul de stat sau al interven*iilor &iDsau s"onsori-'rilor
ce (i sunt exterioare.
Este necesar' crearea mecanismelor care s' "ermit' reali-area unui nou &i veritail "arteneriat
(ntre stat, sectorul "rivat, sindicate &i &coal', (n care &i unii &i al*ii s' se considere ca ofertan*i &i
eneficiari, solicitan*i &i reali-atori.
Este nevoie, &i (nc' (n mod urgent, de stailirea unor "riorit'*i clare (ntr%o "olitic' a educa*iei
centrat' "e (nv'*'m2ntul oligatoriu, "e rela*iile acestuia cu celelalte niveluri sau cicluri de
(nv'*'m2nt, inclusiv cu cel su"erior sau ter*iar, centrat' "e de-voltarea "arteneriatului dintre
(nv'*'m2nt, comunitate, societate, (ntr%o lume a cunoa&terii a"licate.
/e termen scurt +i0sau mediu, "oliticile a"licate (n (nv'*'m2ntul oligatoriu ar treui:
1. S conduc la afirmarea acestuia ca un nivel educaional integral, distinct i specific, %azat pe
continuitatea stadiului primar i a celui gimnazial. :ceasta im"lic' o"erarea cu ciclurile curriculare
definite "e a-a "si#ologiei v2rstelor &i a (nv'*'rii (n cadrul integrat al (nv'*'m2ntului oligatoriu. =n
acest sens, se "ro"une:
considerarea duratei (cls.I % a IX%a$ &i a activit'*ilor curriculare din (nv'*'m2ntul oligatoriu ca
un tot integralB
o"erarea, (n cadrul structurii formale a (nv'*'m2ntului, cu cele trei cicluri curriculare succesive:
ciclul ac#i-i*iilor fundamentale (gru"a "reg'titoare a gr'dini*ei urmat' de clasele I &i a II%a$B
ciclul de de-voltare (de la clasa a III%a "2n' la clasa a 3I%a$B &i ciclul de oservare &i orientare
(de la clasa a 3II%a "2n' la clasa IX%a$, a&a cum sunt definite acestea (n documentele reglatoare
ale Curriculumului 4a*ionalB
(ncadrarea cu "ersonal didactic s"eciali-at "e cele trei cicluri curriculare, (n mod "rogresiv (de
exem"lu: educatorD(nv'*'tor "entru "rimul ciclu, "rofesorD (nv'*'torDinstitutor "entru al doilea
ciclu, "rofesor "entru al treilea ciclu curricular$B
(mun't'*irea coeren*ei curriculumului din (nv'*'m2ntul oligatoriu (n func*ie de ciclurile
curriculare, succesiunea lor &i integrarea (ntr%un tot unitarB
definirea de descri"tori de "erforman*'Dcriterii de notare "e cele trei cicluri, (n concordan*' cu
standardele curriculare de "erforman*', care s' genere-e evaluarea "rogresului (n (nv'*are &i
care, (n ultim' instan*', s' genere-e evaluarea com"re#ensiv' "rin examenul de ca"acitateB
organi-area examenului de ca"acitate, ca examen na*ional, "e a-a standardelor curriculare de
"erforman*' existente (n Curriculumul 4a*ional.
1. S includ, f'r' discrimin'ri, "rin a"licarea "rinci"iului ec#it'*ii sociale &i al egalit'*ii &anselor de
&colari-are, toi copiii de v&rst corespunztoare, oricare ar fi mediul (social, re-iden*ial, etnic etc.$ din
care "rovin &i oricare ar fi ca"acit'*ile lor intelectuale. 1colari-area tuturor &i eliminarea aandonului
&colar sunt menite s' genere-e o rat' maxim' de "artici"are a co"iilor (n (nv'*'m2ntul oligatoriu. 4ici
o )ustificare contrar' acestei o"*iuni nu "oate fi acce"tat'. Este necesar' o anali-' (n sco"ul inventarierii
categoriilor de situa*ii de aandon &colar &i ado"tarea unor solu*ii flexiile &i eficiente, corelate cu
situa*ia res"ectiv'.
2. 6' recu"ere-e, "rin modalit'*i &i c'i s"ecifice, "e to*i cei care, dintr%o ra*iune sau alta, au aandonat
&coala sau nu au fost deloc &colari-a*i. =n acest sens, este necesar' elaorarea unui mecanism legislativ
care s' asigure de-voltarea de alternative eficiente de re&colari-areDrecu"erare &colar'.
3. 6' conduc' la elaorarea &i a"licarea unor descri"toriDcriterii de "erforman*' care s' "ermit' testarea
relativ standardi-at' a cuno&tin*elor &i a ailit'*ilor o"eratorii teoretice &i "ractice ale elevilor.
4. 6' a)ung' la consolidarea, (n cel mult -ece luni E "e a-a unor anali-e &i discu*ii extinse, trans"arente
&i ine focali-ate E a curriculumului na*ional al (nv'*'m2ntului oligatoriu cu durata de I ani &i a
"onderilor disci"linare m'surate "rin tim"ul &colar alocat &i sarcinile de (nv'*are asociate. :ceasta va
asigura, (n anul &colar 2??>%2??O, a"licarea unui curriculum cores"un-'tor (nv'*'m2ntului oligatoriu
cu clasele I E a IX%a, (n concordan*' cu "rinci"ii clare &i de-volt'ri ine definite logistic. :nii &colari
2??1%2??2 &i 2??2%2??> ofer' suficient tim" &i destule o"ortunit'*i "entru anali-e, o"*iuni &i elaor'ri
cu valoare antici"ativ'. Aotodat', agen*ii "rinci"ali ai reformei "ot fi anga)a*i at2t (n elaorare, c2t &i (n
a"licare, av2nd astfel &ansa de a fi din tim" informa*i, ceea ce "ermite s' se evite eventuale st'ri de
im"rovi-are sau aglomerare de ultim moment. Consolidarea unor ac#i-i*ii valoroase &i antici"area
sc#im'rilor ce vor fi introduse E acestea treuie s' fie o"*iunile fundamentale ale unei "olitici &colare
consecvente, unde nu este loc "entru fluctua*ii de am"loare "e "erioade scurte de tim", (n afara celor
minor%corective.
5. 6' asocie-e "onderea curriculumului la deci-ia &colii (CD6$ cu s"ecificul contextului comunitar &i al
intereselor elevilor &i "'rin*ilor, facilit2nd astfel integrarea &colii (n comunitate, res"onsaili-area
autorit'*ilor locale &i a "'rin*ilor fa*' de calitatea &colarit'*ii locale.
6. 6' afirme (n &coal' &i (n rela*iile elevilor &i "'rin*ilor cu &coala o cultur' a exigen*ei, a g2ndirii
disci"linate, a curio-it'*ii nelimitate &i a muncii inde"endente, a comunic'rii active &i ne(ngr'dite.
7. 6' "romove-e (n mod consecvent valorile democra*iei, ale res"ectului "entru dre"turile individuale,
inclusiv dre"tul la tratament nediscriminatoriu, &i ale res"onsailit'*ilor individuale fa*' de comunitate
&i societate ca (ntreg. 6' accentue-e educa*ia elevilor ca "ersonalit'*i, asimilarea ailit'*ilor &i
cuno&tin*elor necesare integr'rii (n via*a "ulic' &i (n cea "rivat'.
8. 6' facilite-e afirmarea fiec'rei &coli oligatorii (n "arte, (n mod inde"endent de gru"urile &colare
integratorii (adic' de licee, &coli "rofesionale etc.$, dis"un2nd de o gestionare clar' &i ex"licit' a
"ro"riilor activit'*i, inclusiv "e "lan ugetar%financiar, ca"ail' s' r's"und' a&te"t'rilor &i contriu*iilor
memrilor comunit'*ii (n care func*ionea-'.
19. 6' asigure reorgani-area re*elei &colare astfel (nc2t s' se evite situa*ii de alocare ineficient' a
resurselor, g'sind solu*ii economice "entru accesul tuturor elevilor la un (nv'*'m2nt de calitate.
Nragmentarea ineficient' &i ne"roductiv' a sistemului, ilustrat' de multi"lele &coli rurale cu "redare
simultan' din comunit'*i li"site de viailitate economic' ar treui sto"at' "rin integrarea co"iilor din
aceste localit'*i (n &coli care ofer' facilit'*i sociale &i culturale cores"un-'toare. =n multe situatii, (ns',
s%a dovedit ca este mai scum" &i mai ne"roductiv ca o &coal' rural' cu doar c2*iva elevi s' fie desfiin*at'
"rin Pcomas'riQ "line de riscuri. /entru re-olvarea situa*iilor, este nevoie de anali-e "realaile, detaliate
&i com"etente, evit2ndu%se deci-iile aritrare, de ti" gloalist sau a-ate "e )ocuri de interese care ar
ignora &colari-area co"iilor (n rela*ie cu comunit'*ile din care "rovin.
'ealizarea acestor opiuni !n !nvm&ntul o%ligatoriu depinde de:
o"timi-area, la nivelul 9inisterului Educa*iei, a mecanismelor de elaorare, a"licare,
monitori-are &i evaluare a "oliticilor de de-voltare a (nv'*'m2ntului oligatoriuB
cre&terea "erforman*elor manageriale ale ins"ectoratelor &colare )ude*ene, mai ales (n condi*ii de
descentrali-are &i regionali-areB
de-voltarea o"tim' a sistemului de monitori-are a "reg'tirii &i evolu*iei (n carier' a "ersonalului
didactic, (n care accentul s' fie "us "e instruirea "rofesional' adecvat' &i "e recom"ensarea
cores"un-'toareB afirmarea clar' a identit'*ii "rofesionale a cor"ului didacticB
"reg'tirea (n domeniul managementului educa*ional, "rin cursuri adecvate, a memrilor
administra*iei locale cu res"onsailit'*i (n (nv'*'m2nt (inclusiv a celor ale&i$B
de-voltarea unor institu*ii autonome de cercetare &i ofertante de servicii educa*ionale (n domenii
ale elaor'rii materialelor de (nv'*are, ale a"lic'rii noilor te#nologii de informare &i comunicare,
ale evalu'rii &i examin'rii, managementului &i administra*iei &colare etc.B
6ectorul (nv'*'m2ntului oligatoriu treuie, a&adar, s' fie definit ca o com"onent' de sine
st't'toare a sistemului de (nv'*'m2nt, evit2ndu%se includerea sa (ntr%un tot construit "e
di#otomia universitar % "reuniversitar ((ntemeiat' "e o orientare tradi*ional', "re"onderent
academic', a (nv'*'m2ntului rom2nesc$. Crearea unei societ'*i a (nv'*'rii este "uternic
de"endent' de un (nv'*'m2nt oligatoriu "erformant &i eficient, care treuie s'%&i cree-e
"ro"riile institu*ii de sus*inere a calit'*ii (n str2ns' leg'tur' cu interesele regionale &i comunitare,
economice, culturale &i sociale, cu oiective &i finalit'*i clare &i relativ inde"endente de cele ale
celorlalte niveluri de (nv'*'m2nt.
(ratuitatea studiului !n coala o%ligatorie este o o"*iune na*ional' incontestail'. Dar aceasta
"resu"une introducerea unor mecanisme &i reglement'ri clare "rivind modul de gestionare economic' &i
de im"licare a comunit'*ilor regionale &i locale, concomitent cu res"ectarea unor standarde na*ionale
"recis definite &i monitori-ate.
1. Documente si strategii UE si CE !isa"ona, #ologna, Co$en%aga, #erlin&
)clic* dreapta --+ open
lin* in ne, ,indo,-
=n contextul unei "reocu"'ri strategice interna*ionale (n domeniul educa*iei, "utem vori de o strategie
comun a nvmntului, (n contextul gloali-'rii, la care &i Hom2nia se ra"ortea-'. =nce"and cu anul
1IIJ s%au "rodus la nivelul Uniunii Euro"ene "rogrese (n reali-area efectiv' a unui s"a*iu euro"ean
extins al educa*iei.
Lisaona 1IIJ
6orona 1IIR
!ologna 1III
/raga 2??1
Co"en#aga 2??2
!erlin 2??>
!ergen 2??@
Londra 2??J
Urm'toarea reuniune va fi g'-duit' de c'tre !elgia (n Louvain%la% 4euve, 2R E 2I a"rilie 2??I.
Hidic2nd la rang de "rinci"iu res"ectarea identit'*ii na*ionale, "olitica educa*ional' "romovat' la nivel
euro"ean "lasea-' (ntreaga de-voltare a sistemelor educa*ionale &i de formare "rofesional' (n
"ers"ectiva cerin*elor societ'*ii &i economiei a-ate "e cunoa&tere. He"erele deci-ionale ma)ore "entru
fundamentarea "rocesului de reform' a (nv'*'m2ntului, (n s"ecial a celui universitar, din Hom2nia sunt
clar identificate E at2t (n documentele "rogramatice elaorate de Suvernul Hom2niei c2t &i (n cele
elaorate de institu*iile euro"ene, res"ectiv (n documentele agreate (n comun de Suvernul Hom2niei &i
institu*iile euro"ene. :stfel:
Conven(ia de la !isa"ona 1886&
Conventia de la Lisaona este o conventie cu "rivire la recunoa&terea atestatelor o*inute (n
(nv'*'m2ntul su"erior (n statele din regiunea Euro"ei. Dintre articolele sale enumeram:
6ECTIU4E: III E /HI4CI/II DE !:UV HENEHIA<:HE L: E3:LU:HE:
C:LINICVHIL<H
/osesorii calific'rilor elierate (n una din /'r*i, la cerere adresat' organului
com"etent, vor avea acces adecvat la o evaluare a acestor calific'ri. 4u se va face
nici o discriminare (n leg'tur' cu originea solicitantului (n de"enden*a de sex,
ras', culoare, lim', o"inie "olitic' sau de alta natur', origine etnic' sau social',
asociere cu o minoritate na*ional', "ro"rietate, na&tere sau alt statut, sau (n a-a
oric'rei alte circumstan*e care nu se refer' la valoarea calific'rilor, recunoa&terea
c'rora este necesar'.
6ECTIU4E: I3 E HECU4<:1AEHE: C:LINICVHIL<H C:HE <NEHV :CCE6 L:
=43VTV9W4AUL 6U/EHI<H
Niecare /arte va recunoa&te calific'rile elierate de c'tre celelalte /'r*i, care
satisfac cerin*ele generale "entru accesul la (nv'*'m2nt su"erior (n acele /'r*i, (n
sco"ul autori-'rii accesului la "rogramele a"ar*in2nd sistemului s'u de
(nv'*'m2nt su"erior.3a fi suficient "entru o /arte de a%i oferi de*in'torului unei
calific'ri elierate (n una din alte /'r*i "osiilitatea de a o*ine o evaluare a
acelei calific'ri, la cererea de*in'torului. =n ca-ul (n care admiterea la o institu*ie
&iDsau "rogram de (nv'*'m2nt su"erior este selectiv', "rocedurile de admitere vor
fi stailite astfel (nc2t s' asigure c' evaluarea calificativelor str'ine este reali-at'
(n conformitate cu "rinci"iile de cinste &i nediscriminare
6ECTIU4E: 3 E HECU4<:1AEHE: DUH:AEI 6AUDIIL<H
Niecare /arte va recunoa&te durata studiilor finisate (n cadrul unui "rogram de
(nv'*'m2nt su"erior (n alta /arte. :ceast' recunoa&tere va include acele "erioade
de studii efectuate "entru (nc#eierea unui "rogram de (nv'*'m2nt su"erior (n
/artea (n care recunoa&terea este necesar', cu condi*ia s' nu fie diferen*e
sustan*iale demonstrate (ntre durata studiilor finisate (n alt' /arte &i "artea de
"rogram de (nv'*'m2nt su"erior "e care ar treui s' o (nlocuiasc' (n /artea (n
care recunoa&terea este necesar'.
6ECTIU4E: 3I E HECU4<:1AEHE: C:LINICVHIL<H DE =43VTV9W4A 6U/EHI<H
=n m'sura (n care o deci-ie de recunoa&tere se a-ea-' "e cuno&tin*e &i a"titudini
certificate "rin calific'ri ale (nv'*'m2ntului su"erior, fiecare /arte va recunoa&te
calific'rile de (nv'*'m2nt su"erior conferite (n alt' /arte, exce"*ie fiind ca-urile
(n care o diferen*' sustan*ial' ar "utea a"are (ntre calificarea a c'rei
recunoa&tere este solicitat' &i calificarea cores"un-'toare (n /artea (n care
recunoa&terea este necesar'.
6ECTIU4E: 3II E HECU4<:1AEHE: C:LINICVHIL<H /<6ED:AE DE HENUSI:TI,
/EH6<:4E DE/<HA:AE 1I /EH6<:4E CU 6A:AUA 6I9IL:H CELUI DE HENUSI:A
Niecare /arte va lua toate m'surile re-onaile (n cadrul sistemului s'u
educa*ional "entru a elaora, (n conformitate cu "revederile sale constitu*ionale,
)uridice &i de reglementare, "rocedurile necesare de evaluare corect' a fa"tului
dac' refugia*ii, "ersoanele de"ortate &i cele cu statut similar de refugiat
(nde"linesc cerin*ele de a-' "entru a avea acces la (nv'*'m2nt su"erior, la
"rogramele "ostuniversitare sau la anga)area (n c2m"ul muncii, c#iar dac'
calific'rile o*inute (n una din /'r*i nu "ot fi dovedite "rin "roe documentare.
6ECTIU4E: 3III E I4N<H9:TI: CU /HI3IHE L: E3:LU:HE: I46AIAUTIIL<H 1I
/H<SH:9EL<H DE =43VTV9W4A 6U/EHI<H
% Niecare /arte va oferi informa*ie adecvat' referitoare la orice institu*ie care face
"arte din sistemul s'u de (nv'*'m2nt su"erior, "recum &i referitoare la orice
"rogram o"erat de aceste institu*ii, cu sco"ul de a oferi "osiilitatea autorit'*ilor
com"etente ale altor /'r*i de a determina dac' calitatea calific'rilor elierate de
aceste institu*ii.
% Niecare /arte va elaora "revederi adecvate "entru de-voltarea, men*inerea &i
asigurarea:unui re-umat referitor la diferitele ti"uri de institu*ii de (nv'*'m2nt
su"erior ce a"ar*in sistemului s'u de (nv'*'m2nt su"erior,unei descrieri a
"rogramelor de (nv'*'m2nt su"eriorBunei liste a institu*iilor educa*ionale
am"lasate (n afara teritoriului s'u, "e care /artea le consider' ca "arte a
sistemului s'u institu*ional.
6ECAIU4E: X E 9EC:4I69ELE DE I9/LE9E4A:HE
6unt stailite autoritatile care vor "romova si facilita im"lementarea conventiei
(Comitetul Conventiei, Heteaua E4IC$
!a-a legala a acestei conventii este Aratatul Uniunii Euro"ene, care "revede in articolul 1OI c' Uniunea
Euro"ean' treuie s' contriuie la de-voltarea calit'*ii (n educa*ie cu condi*ia res"ect'rii diversit'*ii
culturale &i lingvistice.
:"iectivul strategic este ca FUniunea Euro"ean' s' devin' cea mai com"etitiv' &i dinamic' economie
din lume, a-at' "e cunoa&tere, ca"ail' de cre&tere economic' durail', cu mai multe locuri de munc'
&i o mai mare coe-iune social'G .
.%iectivele sistemelor educationale si de formare continua sunt:
:1. Cre+terea calit)(ii +i eficien(ei sistemelor educa(ionale +i de formare $rofesional) *n uniunea
euro$ean)
/$/$ 0m%untirea educaiei i formrii cadrelor didactice i formatorilor
Elementele c#eie:
%6"ri)inirea cores"un-'toare a cadrelor didactice &i forma%torilor astfel (nc2t ei s'
r's"und' "rovoc'rilor unei societ'*i a-ate "e cunoa&tere.
%Definirea com"eten*elor, inclu-2nd aici &i com"eten*e minime de ICA, "e care cadrele
didactice &i formatorii ar treui s' le de*in'
%:sigurarea unei calific'ri adecvate noilor intra*i (n "rofesie, la toate materiile &i
nivelurile "recum &i asigurarea unei mai mari atractivit'*i "rofesiei de cadru didactic sau
formator
/$1$ 2ezvoltarea de competene pentru societatea cunoaterii
Elementele c#eie:
%Identificarea "ac#etului de com"eten*e de a-', cum "ot fi men*inute &i cum "oate fi
evitat' o su"ra(nc'rcare a curriculei (n "erioada de &colari-are oligatorie.
%:sigurarea acestor com"eten*e de a-' "entru to*i, (n "ar%ticular, "entru cei mai "u*in
avanta)a*i (n &coli.
/$3$ 4sigurarea accesului la 5C6 pentru toi
:s"ectele im"ortante:
%Cre&terea num'rului de ec#i"ament &i soft5are educa*ional astfel (nc2t ICA s' fie
a"licat cu succes (n "racticile de "redare &i formare.
%:da"tarea metodelor de "redare &i rolul cadrelor didactice &i formatorilor de a utili-a la
maxim te#nicile de "redare &i (nv'*are FrealeG &i FvirtualeG.
/$7$ Creterea recrutrii !n studiile tiinifice i tehnice
Elementele im"ortante:
%Cre&terea num'rului de tineri care aleg s' studie-e &i s' urme-e cariere (n domeniul
&tiin*ei &i te#nologiei, (n "articular (n domeniul cercet'rii &i a disci"linelor &tiin*ifice
unde se (nregistrea-' o sc'dere a num'rului de "ersonal calificat.
%:sigurarea unui ec#iliru (ntre 'ra*i &i femei care studia-' matematica, &tiin*a &i
te#nologia.
%Cre&terea num'rului de cadre didactice calificate, de-voltarea unor metode &i materiale
mai atractive de "redare &i cre&terea utili-'rii facilit'*ilor e%learning (n aceste disci"line.
/$8$ #tilizarea mai %un a resurselor
Elementele im"ortante:
%:sigurarea unei ec#itaile &i efective distriuiri &i utili-'ri a resurselor financiare (n
cadrul sistemelor educa*ionale &i de formare.
%6"ri)inirea evalu'rii &i asigur'rii calitative a sistemelor "rin utili-area indicatorilor &i
enc# mar0ing.
%Ex"loatarea "oten*ialului "arteneriat "ulic%"rivat.
%De-voltarea de anali-e cost%eneficiu (n ceea ce "rive&te investi*iile (n educa*ie &i
formare.
:1. 'acilitarea accesului $entru to(i la sistemele de educa(ie +i formare
1$/$ #n mediu deschis !nvrii
:s"ecte im"ortante:
%Nurni-area educa*iei &i form'rii astfel (nc2t adul*ii s' "oat' "artici"a efectiv, s' comine
"artici"area lor (n "rocesul educa%*ional cu alte activit'*i familiale &i "rofesionale.
%:sigurarea accesului "o"ula*iei v2rstnice la (nv'*are.
%:sigurarea unui transfer mai u&or al studen*ilor (ntre diferitele com"onente ale
sistemelor educa*ionale &i de formare.
1$1$ 'ealizarea unui proces al !nvrii mai atractiv
Elemente im"ortante:
%=ncura)area tinerilor de a r'm2ne (n sistemul educa*ional &i de formare du"' terminarea
"erioadei de educa*ie oligatorie
%9otivarea adul*ilor s' r'm2n' (n leg'tur' cu sistemele educa*ionale &i de (nv'*are de%a
lungul vie*ii.
%=nl'turarea arierelor tradi*ionale (ntre (nv'*area formal' &i non%formal'
%:sigurarea unui transfer mai u&or al studen*ilor (ntre diferitele com"onente ale
sistemelor educa*ionale &i de formare.
1$3$ Spri9inirea unei cetenii active, oportuniti egale i coeziune social
Elemente im"ortante:
%im"licarea institu*iilor educa*ionale &i de formare (n "romovarea solidarit'*ii, toleran*ei,
valorilor democratice &i interesului "entru cultura celuilalt &i "reg'tirea indivi-ilor "entru
o "artici"are activ' (n societateB
%integrarea com"let' a ec#it'*ii (n oiectivele &i func*ionarea institu*iilor educa*ionale &i
de formareB
%com"eten*ele de a-' s' fie accesiile "entru to*i cei care (n "re-ent eneficia-' mai
"u*in de sistemul educa*ional &i de formare, "recum: "ersoanele #andica"ate, "o"ula*ia
v2rstnic', imigran*ii sau cei care au dificult'*i de (nv'*are.
:2:Desc%iderea sistemelor educa(ionale +i de formare c)tre lume
3$/$ 0ntrirea legturilor cu viaa economic, cercetare i societate
3$1$ 2ezvoltarea spiritului antreprenorial
3$3$ 0m%untirea !nvrii lim%ilor strine
<iective urm'rite:
%=ncura)area fiec'rei "ersoane s' (nve*e cel "u*in dou' limi ale Uniunii Euro"ene, "e
l2ng' lima matern'.
%=mun't'*irea modului de "redare a limilor str'ine (n &coli.
3$7$ Creterea mo%ilitii i schim%urilor
Elementele im"ortante:
%/artici"area institu*iilor educa*ionale mai "u*in "rivilegiate la "rogramele de moilit'*i.
%9'surarea &i certificarea com"eten*elor do2ndite &i a com"eten*elor de-voltate "rin moilitate.
3$8$ 0ntrirea cooperrii europene
<iectiv reali-at "rin:
%:sigurarea com"atiilit'*ii sistemelor de acreditare &i control al calit'*ii, astfel (nc2t
calific'rile o*inute s' fie egal valori-ate (n Euro"a.
%Cre&terea flexiilit'*ii &i diversit'*ii sistemelor de (nv'*are "rin "romovarea
trans"aren*ei &i recunoa&terii calific'rilor.
Hom2nia este unul din "rimele state care au ratificat Conventia de la Lisaona si care au aderat la
"rocesul de la !ologna, (n cadrul caruia Comunicatul ministrilor educatiei din Euro"a semnat la /raga
(n anul 2??1 reafirma rolul si res"onsailitatea guvernelor (n sustinerea educatiei, "rivita ca un "ulic.
Declara(ia de la #ologna 1888
F6"a*iul Euro"ean al =nv'*'m2ntului 6u"erior G
Declaratia de la !ologna, cunoscuta si ca ;/rocesul (:genda$ !ologna; este o declara*ie comun' a
9ini&trilor Educa*iei din Euro"a Convenit' la !ologna, 1I iunie 1III (Declara*ia de la !ologna a fost
semnat' de c'tre mini&trii educa*iei din 2I de *'ri euro"ene cu oca-ia CHE D Conferin*a Confedera*iei
Hectorilor din Uniunea Euro"eana.Direc*iile luate de c'tre diverse reforme (n ceea ce "rive&te
(nv'*'m2ntul su"erior, lansate (n acela&i tim" (n Euro"a, au dovedit #ot'r2rea multor guverne de a
ac*iona "e ideea unei asigurari a unei mai une com"atiilit'*i &i a unei com"arailit'*i a sistemelor de
(nv'*'m2nt su"erior. 6emnatarii acestei declaratii se anga)ea-a in de-voltara unor "olitici care sa atinga
in celmai scurt tim" urmatoarele oiective:
:do"tarea unui sistem de di"lome u&or de com"arat &i de recunoscut, "rin im"lementarea ideii
de su"liment la di"lom', (n vederea "romov'rii anga)ailit'*ii cet'*enilor Euro"ei &i
com"etitivit'*ii interna*ionale a sistemului de (nv'*'m2nt su"erior.
:do"tarea unui sistem a-at (n mod esen*ial "e doua cicluri, de ;undergraduate; &i ;graduate;.
:ccesul la al doilea ciclu va necesita com"letarea cu succes a studiilor din "rimul ciclu, care ar
"utea dura cel "u*in trei ani. Di"loma "rimit' du"' asolvirea "rimului ciclu va fi, de asemenea,
relevant' "entru "ia*a de munc' euro"ean' ca un nivel anume de calificare. :l doilea ciclu ar
treui s' duc' s"re di"loma de master &iDsau de doctor, a&a cum se (nt2m"l' (n multe *'ri ale
Euro"ei.
6tailirea unui sistem de credite ec#ivalent cu sistemul ECA6. Creditele ar "utea fi o*inute &i (n
contexte care nu im"lic' (nv'*'m2nt su"erior, care includ (nv'*area "e tot "arcursul vie*ii, at2t
tim" c2t sunt recunoscute de c'tre universitate.
/romovarea moilit'*ii "rin de"'&irea ostacolelor c'tre exerci*iul efectiv al circula*iei liere,
"un2ndu%se (n s"ecial accent "e: studen*i,"rofesori, cercet'tori &i "ersonalul administrativ,
recunoa&terea &i valorificarea "erioadelor "etrecute (n concursul euro"ean, "rin cercetare,
"redare &i formare, f'r' a fi "re)udiciate dre"turile lor statutare.
/romovarea coo"er'rii euro"ene (n asigurarea calit'*ii unei vi-iuni legate de ideea de a de-volta
criterii &i metodologii com"araile. /romovarea dimensiunilor necesare euro"ene legate de
(nv'*'m2ntul su"erior, mai ales (n ceea ce "rive&te de-voltarea curricular', coo"erarea inter%
institu*ional', sc#emele de moilitate &i "rogramele integrate de studiu, formare &i cercetare.
Din "artea Homaniei a semnat ministru :ndrei 9arga.
Declaratia de la Co$en%aga 1991
Declaratia de la Co"en#aga este declara*ia 9ini&trilor Euro"eni ai Educa*iei &i Norm'rii /rofesionale &i
a Comisiei Euro"ene, ado"tat' la Co"en#aga, 2I%>? noiemrie 2??2, "rivind (nt'rirea coo"er'rii
euro"ene (n domeniul form'rii "rofesionale.
=n cadrul reuniunii de la Co"en#aga, ministrii educatiei din Euro"a au anali-at strategii si "olitici
educationale de intensificare a coo"erarii (n domeniu, (ntre statele memre si statele candidate, "e a-a
conclu-iilor Consiliului Euro"ean de la !arcelona din martie 2??2 si a oiectivelor "rivind educatia si
sistemele de formare "rofesionala stailite de Conferinta de la Lisaona din a"rilie 2??2.
Conferinta &i%a "ro"us, de asemenea, ado"tarea unei Declaratii comune "rivind cresterea coo"erarii (n
domeniul educatiei si formarii "rofesionale (n ra"ort cu consolidarea dimensiunii euro"ene, cresterea
trans"arentei si de-voltarea "oliticilor de informare si orientare "rofesionala, identificarea unor metode
o"time "entru recunoasterea calificarilor si a com"etentelor "rofesionale si asigurarea calitatii (n
educatie si formare "rofesionala.
Urm'toarele $riorit)(i ma;ore vor fi urm'rite "rin coo"erarea sus*inut' din domeniul educa*iei &i
form'rii "rofesionale:
2imensiunea european
Consolidarea dimensiunii euro"ene (n domeniul educa*iei &i form'rii "rofesionale, cu
sco"ul (mun't'*irii coo"er'rii str2nse care s' facilite-e &i s' "romove-e moilitatea &i
de-voltarea coo"er'rii inter%institu*ionale, "arteneriatele &i alte ini*iative transna*ionale,
toate acestea "entru a accentua "rofilul euro"ean al educa*iei &i form'rii "rofesionale (n
context interna*ional, astfel (nc2t Euro"a s' fie recunoscut' ca "unct de referin*' mondial
"entru cei care (nva*'.
6ransparen, informaie i orientare
%Cre&terea trans"aren*ei (n domeniul educa*iei &i form'rii "rofesionale "rin
im"lementarea &i ra*ionali-area re*elelor &i a mi)loacelor de informare, inclusiv
integrarea instrumentelor existente, cum ar fi C3 euro"ean, com"let'ri ale certificatelor
sau di"lomelor (engl., di"loma su""lement$, cadrul euro"ean comun de referin*' "entru
limi &i EUH</:66 (ntr%un singur cadru.
%Consolidarea "oliticilor, sistemelor &i "racticilor care s"ri)in' informarea,consilierea &i
orientarea, (n s"ecial (n ce "rive&te accesul la educa*ie &i formare &i transferailitatea &i
recunoa&terea com"eten*elor &i a calific'rilor, "entru a s"ri)ini moilitatea geografic' &i
ocu"a*ional' a cet'*enilor din Euro"a.
'ecunoaterea competenelor i a calificrilor
Cre&terea s"ri)inului acordat de-volt'rii com"eten*elor &i calific'rilor la nivel sectorial
Elaorarea unui set comun de "rinci"ii "rivind validarea (nv'*'rii non%formale &i
informale, (n sco"ul asigur'rii unei mai mari com"atiilit'*i (ntre aord'rile din diferite
*'ri &i de la diferite niveluri.
4sigurarea calitii
% /romovarea coo"er'rii (n domeniul asigur'rii calit'*ii, "un2ndu%se accentul (n s"ecial
"e sc#imul de metode &i modele, "recum &i "e criterii &i "rinci"ii comune ale calit'*ii (n
formarea "rofesional'.
% Luarea (n considerare a nevoilor de (nv'*are ale "rofesorilor &i formatorilor (n toate
formele de educa*ie &i formare "rofesional'.
9'surile ulterioare acestei declara*ii vor avea (n vedere urm'toarele as"ecte, "entru a se asigura
succesul &i eficien*a im"lement'rii coo"er'rii euro"ene (n domeniul educa*iei &i form'rii "rofesionale:
1. Im"lementarea unei coo"er'ri sus*inute (n domeniul educa*iei &i form'rii "rofesionale va deveni
tre"tat o com"onent' a "rocesului ulterior ra"ortului "rivind oiectivele.
2. Sru"ul de lucru existent la nivelul Comisiei, va continua activitatea (n vederea asigur'rii eficacit'*ii
im"lement'rii &i coordon'rii "rocesului de coo"erare sus*inut' (n domeniul educa*iei &i form'rii
"rofesionale.
>. :ten*ia se va concentra "e domenii concrete (n care activit'*ile au (nce"ut de)a, de exem"lu,
elaorarea unui singur cadru trans"arent, transferul de credite (n formarea "rofesional' &i elaorarea
instrumentelor de calitate. :lte domenii, care vor fi (n scurt tim" incluse:
orientarea "e tot "arcursul vie*ii
(nv'*area non%formal'
formarea "rofesorilor &i a formatorilor (n domeniul educa*iei &i form'rii
"rofesionale.
Comunicatul de la #erlin 1992
KNormarea 6"a*iului euro"ean de (nv'*'m2nt su"eriorG
Este un comunicat al Conferin*ei 9ini&trilor res"onsaili "entru (nv'*'m2ntul su"erior !erlin, si a avut
loc in data de 1I se"temrie 2??>.
/e data de 1I iunie 1III, la un an du"' Declara*ia de la 6orona, mini&trii res"onsaili "entru
(nv'*'m2ntul su"erior din 2I de *'ri ale Euro"ei au semnat declara*ia de la !ologna. Ei au convenit
asu"ra unor oiective comune im"ortante "entru de-voltarea coerent' &i armonioas' (n domeniul
(nv'*'m2ntului su"erior "entru anul 2?1?. La urm'toarea conferin*' ce a avut loc la /raga "e data de 1I
mai 2??1, num'rul oiectivelor a crescut, iar mini&trii &i%au reafirmat oliga*iunile de a forma 6"a*iul
euro"ean de (nv'*'m2nt su"erior c'tre anul 2?1?. /e data de 1I se"temrie 2??> mini&trii res"onsaili
"entru (nv'*'m2ntul su"erior din >> de *'ri ale Euro"ei s%au (nt2lnit (n !erlin cu sco"ul de a anali-a
"rogresele o*inute (n domeniu &i de a staili "riorit'*ile &i noile oiective "entru anii urm'tori cu
sco"ul de a accelera formarea 6"a*iului euro"ean de (nv'*'m2nt su"erior.
9ini&trii au accentuat im"ortan*a tuturor elementelor /rocesului !ologna "entru formarea 6"a*iului
euro"ean de (nv't'm2nt su"erior &i au accentuat necesitatea de a intensifica eforturile la nivel
institu*ional, na*ional &i euro"ean. Aotu&i, "entru a da "rocesului un im"uls (n continuare, ei s%au
anga)at s' intermedie-e "riorit'*ile "entru urm'torii doi ani. Ei vor intensifica eforturile "entru a
"romova efectiv sistemele de asigurare a calit'*ii, "entru a accelera im"lementarea efectiv' a sistemului
a-at "e doua cicluri &i "entru a (mun't'*i sistemul de recunoa&tere a titlurilor &i a "erioadelor de
studii.
Ei au convenit asu"ra urm'toarelor considera*ii, $rinci$ii +i $riorit)(i.
<sigurarea calit)(ii
Calitatea (nv'*'m2ntului su"erior s%a dovedit a fi a-a form'rii 6"a*iului euro"ean de
(nv'*'m2nt su"erior. 9ini&trii s%au anga)at s' sus*in' de-voltarea (n continuare a
sistemului de asigurare a calit'*ii la nivel institu*ional, na*ional &i euro"ean. Ei au
accentuat necesitatea de a elaora criterii mutual acce"tate &i metodologii de asigurare a
calit'*ii. Ei au accentuat c' res"onsailitatea de a-' "entru asigurarea calit'*ii (n
(nv'*'m2ntul su"erior a"ar*ine fiec'rei institu*ii (n "arte &i acest lucru formea-' temelia
unei res"onsailit'*ii autentice a sistemului academic (n cadrul na*ional.
De aceea, ei au c'-ut de acord ca "2n' (n anul 2??@ sistemele na*ionale de asigurare a
calit'*ii s' includ':
Definirea res"onsailit'*ilor organelor &i institu*iilor im"licate.
Evaluarea "rogramelor sau institu*iilor, inclusiv evaluarea intern', anali-a
extern', "artici"area studen*ilor &i "ulicarea re-ultatelor.
Un sistem de acreditare, certificare sau "roceduri com"araile.
/artici"area interna*ional', coo"erarea &i organi-area re*elelor.
=tructura titlurilor: <do$tarea unui sistem "a>at *n esen() $e dou) cicluri
9ini&trii au avut satisfac*ia s' men*ione-e fa"tul c' (n a-a anga)amentului lor referitor
la sistemul de doua cicluri, definit (n declara*ia de la !ologna, s%a dat cursul unei
restructur'ri com"re#ensive a "eisa)ului (nv'*'m2ntului su"erior euro"ean. Ao*i mini&trii
s%au anga)at s' (ncea"' im"lementarea sistemului de doua cicluri c'tre anul 2??@.
9ini&trii au (ncura)at *'rile memre s' elaore-e un cadru de calific'ri com"araile &i
com"atiile "entru sistemele de (nv'*'m2nt su"erior, care ar c'uta s' descrie calific'rile
(n termeni de ailit'*i de lucru, "e nivele, conform re-ultatelor "rocesului de (nv'*are,
com"eten*elor &i "rofilului.
/romovarea mo"ilit)(ii
9oilitatea studen*ilor, a "ersonalului academic &i administrativ re"re-int' a-a "entru
formarea 6"a*iului euro"ean de (nv'*'m2nt su"erior. 9ini&trii au accentuat im"ortan*a
acestui fa"t at2t "entru domeniul academic &i cultural, "recum &i "entru cel "olitic, social
&i economic. Ei &i%au ex"rimat satisfac*ia referitor la fa"tului c' du"' ultima lor (nt2lnire,
cifrele ce caracteri-ea-' moilitatea au crescut, de asemenea, &i datorit' su"ortului din
"artea "rogramelor Uniunii Euro"ene
Im$lementarea sistemului de credite
9ini&trii au accentuat rolul im"ortant )ucat de 6istemul Euro"ean de Credite
Aransferaile (ECA6$ (n facilitarea moilit'*ii studen*ilor &i (n de-voltarea
curriculumului interna*ional. Ei a"recia-' fa"tul c' ECA6 devine, "as cu "as, o a-'
generali-at' "entru sistemele na*ionale de credite. Ei sus*in evolu*ia c'tre oiectivul ce
"revede ca ECA6 s' devin' nu doar un sistem de transfer, ci &i unul acumulativ.
,ecunoa+terea titlurilor
:do"tarea unui sistem de titluri com"araile &i ine definite 9ini&trii au suliniat
im"ortan*a Conven*iei de la Lisaona referitoare la recunoa&terea titlurilor.
Ei au stailit ca oiectiv fa"tul c' (nce"2nd cu anul 2??@ fiecare asolvent va "rimi
su"limentul la di"lom' automat &i f'r' "lat'. :cest document treuie emis (ntr%o lim'
larg r's"2ndit' de circula*ie euro"ean'.
Institu(iile de *nv)()m.nt su$erior +i studen(ii
9ini&trii au salutat anga)amentul institu*iilor de (nv'*'m2nt su"erior &i a studen*ilor fa*'
de /rocesul !ologna &i au recunoscut necesitatea "artici"'rii active &i directe a tuturor
"artenerilor (n "rocesul care va asigura succesul "e termen lung.9ini&trii au remarcat
"artici"area constructiv' a organi-a*iilor de studen*i (n /rocesul !ologna &i au suliniat
necesitatea de a include studen*ii (nc' de la stadiul inci"ient (n activit'*ile ulterioare.
6tuden*ii sunt "artici"an*i cu dre"turi de"line la guvernarea (nv'*'m2ntului
su"erior.9ini&trii au accentuat im"ortan*a unor condi*ii adecvate de studii &i de trai
"entru studen*i, "entru ca ace&tia s'%&i "oat' finisa cu succes studiile (ntr%o "erioad'
re-onail' de tim", f'r' ostacole de ordin social sau economic. Ei, de asemenea, au
accentuat necesitatea colect'rii unor date mai com"araile referitor la situa*ia economic'
&i social' a studen*ilor.
/romovarea dimensiunii euro$ene *n *nv)()m.ntul su$erior
9ini&trii au remarcat fa"tul c', urmare a a"elului formulat la /raga, continue s' se
de-volte modulele adi*ionale, cursurile &i curriculumul cu con*inuturi, orientare &i
organi-are euro"ean'.
Ei au accentuat necesitatea includerii (n "rogramele comune de calificare a unei "erioade
sustan*iale de studii "este #otare, "recum &i o "revedere adecvat' "entru diversitatea
lingvistic' &i "rocesul de (nv'*are a limilor.
/romovarea caracterului atractiv al =$a(iului euro$ean de *nv)()m.nt su$erior
9ini&trii au declarat ca sc#imurile transna*ionale (n (nv'*'m2ntul su"erior treuie
guvernate (n a-a calit'*ii &i valorilor academice &i au convenit s' active-e (ntr%un format
comun (n acest sens.Ei au (ncura)at coo"erarea regional' din alte "'r*i ale gloului "rin
desc#iderea seminarelor &i conferin*elor !ologna "entru re"re-entan*ii din aceste
regiuni.
-nv)()m.ntul continuu
9ini&trii au suliniat contriu*ia im"ortant' a (nv'*'m2ntului su"erior (n transformarea
instruirii continue.:u im"ulsionat institu*iile de (nv'*'m2nt su"erior s' extind'
"osiilit'*ile instruirii continue la trea"ta de (nv'*'m2nt su"erior, inclusiv &i "rin
recunoa&terea studiilor anterioare.
=$a(iul euro$ean de *nv)()m.nt su$erior +i =$a(iul euro$ean de cercetare - doi st.l$i ai
societ)(ii "a>ate $e cuno+tin(e
9ini&trii consider' necesar de a merge mai de"arte de actuala configura*ie cu doua
cicluri a (nv'*'m2ntului su"erior &i de a include nivelul doctoral ca al treilea ciclu al
/rocesului !ologna.Ei accentuea-a im"ortan*a cercet'rii &i a "reg'tirii (n acest domeniu
&i "romovarea interdisci"linarit'*ii (n men*inerea &i (mun't'*irea calit'*ii (nv'*'m2ntului
su"erior &i (n asigurarea com"etitivit'*ii (nv'*'m2ntului su"erior euro"ean. De asemenea
se doreste o o moilitate cresc2nd' la nivel doctoral &i "ostdoctoral. 6e urmareste
intensificarea si intarirea "arteneriatelor intre institutiile de invatamant .
Continuitatea $rocesului
T'rile, care fac "arte din Conven*ia Cultural' Euro"ean' treuie s' fie eligiile (n
calitate de memru al 6"a*iului euro"ean de (nv'*'m2nt su"erior. 9ini&trii au decis sa
acce"te cererile de a deveni memri si "rocesului de la !ologna, "rimite din "artea
:laniei, :ndorei, !osniei &i Mer-egovinei, 6f2ntului 6caun, Husiei, 6eriei &i
9untenegrului, fostei He"ulici Iugoslave, a 9acedoniei &i s' salute aceste state ca noi
memri, extin-2nd "rocesul la un num'r de "este O? de *'ri euro"ene.