Ion Gavrila Ogoranu, Lucia Baki

Brazii se frng, dar nu se ndoiesc

vol. III
Brazii se frng,
dar nu se ndoiesc
vol. III
Ion Gavrila Ogoranu, Lucia Baki
EDITURA MARINEASA
TIMISOARA
2
3
Cuvnt nainte
La sfarsitul vol. II, al cartii Brazii se frng, dar nu se ndoiesc
am promis ca n vol. III voi scrie macar cteva rn!uri !espre fiecare
participant la lupta !e re"istenta armata anticomunista !in Tara
#a$arasului.
%nainte !e a porni eu la trea&a, un $rup !e tineri, nepoti !e'ai
oamenilor !e atunci, si'au luat asupra lor aceasta misiune, pe care au
facut'o c(iar mai &ine !ect as fi facut'o eu, ntre ei fiin! coautoarea
acestui volum. Eu nu am a!au$at si nu am sters nici macar un rn!.
%n partea a II'a a volumului am venit cu cteva amintiri si mai
ales cu atitu!ini fata !e realitatile actuale !in Romnia, pornin! !e la
trista constatare ca nu pentru o astfel !e tara am luptat si am murit
attia !intre noi atunci.
Am a!au$at la urma un )omelnic al celor care au fost implicati
n Re"istenta anticomunista fa$arasana. Am completat cartea si cu
cteva foto$rafii, pe care le'am putut o&tine. Sper ca acest volum sa
fie nca un pas, pentru cunoasterea celor petrecute atunci.
Ion *avrila'O$oranu
4
Cuprins
Cuvnt nainte
Cuvnt catre cititori
Introducere
Capitolul I
Olimpiu Borzea din Vistea de Jos
Capitolul II
Sinuciderea lui Remus Sofonea si mpuscarea lui aurian !asu
Capitolul III
"arturiile "ariei Stanciu# sora luptatorului aurian !asu
Capitolul IV
"arturiile lui Victor Sandru# sustinator al $rupului de
Rezistenta Vistea
Capitolul V
"arturiile lui Ioan Vulcu
Capitolul VI
"arturiile sotiei lui $%eor&%e !asu# luptator n rezistenta
anticomunista
Capitolul VII
'ezvaluirile lui Ioan "etea din Ileni# fratele eroului Victor "etea
mpuscat de re&imul comunist
Capitolul VIII
"arturiile sotiei lui Jan (op luptator n Rezistenta )nticomunista
din "untii *a&arasului
Capitolul I+
"arturiile familiilor luptatorilor ,elu ,ovac si ,ica C%iu-dea din
Berivoi
Capitolul +
"arturii despre dr. ,icolae Burlacu# luptator n rezistenta
/
anticomunista din "untii *a&arasului
Capitolul +I
Ion Ilioiu 0 luptator n rezistenta anticomunista din "untii
*a&arasului
Capitolul +II
'ezvaluirile lui Vir&il Rades din Berivoii "ici# luptator n
rezistenta anticomunista din 1ara *a&arasului
Capitolul +III
"arturiile lui Ioan Barcutean# luptator n rezistenta
anticomunista din "untii *a&arasului# fost cole& cu Remus
Sofonea
Capitolul +IV
"arturiile lui Victor $eaman din Rucar
Capitolul +V
"arturii despre preotul Cornel 'ascal
Capitolul +VI
Confesiunea lui )urel Banciu din Crtisoara
Capitolul +VII
(artenie Cosma# luptator n rezistenta anticomunista
Capitolul +VIII
"arturiile eroului Ionita $reavu din ,oul Romn
Capitolul +I+
enuta *aina 2craiasa muntilor3 0 o fi&ura drza n lupta de
rezistenta armata anticomunista
Capitolul ++
"arturiile "ariei Cornea din Ileni
Capitolul ++I
"arturiile parintelui Ioan $la-ar din 4cea de Jos
Capitolul ++II
"arturiile lui Ioan Buta din (arau
Capitolul ++III
Vir&il "ateias# erou le&ionar
Capitolul ++IV
"arturiile lui Ioan (etrisor din Recea
5
Capitolul ++V
"arturiile )nei# sotia lui Olimpiu Borzea
Capitolul ++VI
"arturiile lui Ioan $recu din Soars
"arturiile profesorului Corneliu "ircea 4rsu despre &rupul de
rezistenta cndus de Raul Volcinsc%i# professor universitar
la Clu-
)restarile din anul 67/5
Oameni implicati n Rezistenta armata anticomunista fa&arasana
$R4(4 '8 R89IS18,1) ()R)S41)1: S)()C),
lansat n zona Sarata in 67/6
)18 ")R14RII SI C;18V) CO,SI'8R)1II
1ot am facut si eu ceva <un pe lumea asta
=n Iordan# <otezndu0te 1u# 'oamne
Crucea de la Sm<ata
"iros de tamie amara
)ti luptat pentru democratie>
"ormntlu lu popa
(artenie Cosma
Suflet de copil ?I@
Suflet de copil 0 )u&ustina (avel ?II@
Ion Cndea si doctorul Constantin Cismas
$rupul Saplacan
ABB de ani de atestare documentara a orasului *a&aras
4neori primesc si astfel de scrisori
,0am fost numai <rate narmate
Bine ca nu am fost ales deputat
1erorismul de stat
atina spurcata
=n satul lui Badea Crtan
Suflete de io<a&i
Vorvecel
1ara si 1aran
A
Informatori si 3informatoriC
Octavian )leDi
Citind cartea lui ,icolae Ciolacu
1ineretea Oastei 'omnului
=mprumuturile eDterne
Statul 0 cel mai prost &ospodar>
'aca ai o casa vec%e
"etoda C%icea
O<iceiul pamntului
Sa cumparam tot ce0i mai ieftin din strainatate
O poveste cu ciori
Citind cartea: 3uptatorii din munti: 1oma )rnautoiu.
'ocumente provenite de la SecuritateC de Raluca Voicu
)rnautoiu
"arius ,ea&oe si )leDandru Viciu
C4" 'IS()R8) 4, 4(1)1OR
Sacul cu dolari ?prostia romneasca@
'e ce n0a ramas la cratita 'oina Cornea
)vem conducatorii pe care0i meritam
O poveste cu furnici
)-uta0ma nevoie
Restructurare0privatizare E lic%idare si vnzare
Bucurati0va ca s0a &asit cine sa va cumpere
Cele /B de %ectare
Catedrala "ntuirii ,eamului
Cum a actionat Securitatea n intentia lic%idarii &rupurilor de
rezistenta Cuvntare rostita la memorialul Si&%et 677
a /B de ani de la &reva studenteasca din 6745 Cuvntare rostita
la memorialul Si&%et# iunie 6775
674A 0 an de pre&atire pentru Rezistenta )rmata )ntico0munista
Cuvntare ce tre<uia citita la "emorialul Si&%et# iunie 677A
22
a nceput a fost Inocentiu Cu ocazia aducerii la Bla- de la
Roma a osemintelor episcopului Inocentiu "icu
F
22 mai 6774# (aris Ion $avrila O&oranu la un dialo& ntre 8Dil si
1ara
"esa- adresat (resedintelui#
8mil Constantinescu# la adunarea &enerala a *undatiei uptatorii
din Rezistenta )rmata )nticomunista din Romnia din 5
decem<rie 677A
Supravietuitorii Rezistentei )rmate )nticomuniste nu vor sa
serveasca interese politicianiste Statutul Rezistentei )rmate
)nticomuniste din Romnia Cuvntare tinuta la Romfest# la
Bucuresti# septem<rie 677F
Ilustratii
7
Cuvnt catre cititori
2Cnd natiunea e0n ntuneric# ea doarme0n adncimile &eniului
si0n puterile sale nestiute si tace# iar cnd li<ertatea# civilizatiunea
plutesc asupra0i 0 oameni superiori se ridica spre a0l reflecta n
fruntile lor si a0l arunca apoi n raze lun&i adncimilor poporului 0
astfel nct n snul marei ntre&i se face o zi senina# ce rasfrn&e n
adncimile ei cerul3# spunea marele poet al neamului# "i%ai
8minescu. Orice natiune are dreptul sa -udece# sa iu<easca sau sa
condamne sufleteste pe toti aceia care au -ucat un rol n istoria ei.
(entru a se cunoaste adevarul istoric al acelei natiuni tre<uie sa se
&aseasca eDponentii care sa0l puna n evidenta. (entru poporul romn
perioada 674A06754 este nvaluita de perdele ne&re# care nu pot fi
nlaturate dect prin marturiile acelora care au trait evenimentele
acelei vremi. 'e ei depinde ntre&irea firului istoriei acelei perioade.
1ara *a&arasului a fost zona Romniei n care re&imul comunist a fost
respins nca din fasa atra&nd dupa sine ani multi de c%in# perc%ezitii#
anc%ete# teroare si moarte. "a-oritatea satenilor a spri-init fara
conditii lupta anticomunista pentru ca viata lor se &%ida dupa niste
principii simple si reale. (entru ei dreptatea# adevarul si cinstea
6B
nsemna totul. )u preferat sa lupte cu tot sufletul lor mpotriva
minciunii si a le&iuitorilor nedrepti. )stfel# s0au creat &rupurile de
rezistenta din fiecare sat fa&arasan. Re&imul comunist constientiznd
rolul si amploarea miscarii din aceasta zona au concentrat de multe ori
aici toata securitatea si multa armata pentru a ani%ila actiunile
luptatorilor. Cunosteam de la <unicii si parintii mei ca re&imul
comunist a actionat ntotdeauna n defavoarea omului de rnd# iar
reprezentantii acestuia au aplicat si respectat litera de le&e indicatiile
sefilor# de multe ori facnd eDces de zel pentru a o<tine foloase si
laudele superiorilor. 2Su<-u&atii re&imului erau toate -i&odiile satelor#
niste oameni de nimic3# spun multe voci ale satelor fa&arasene.
ucrnd n presa m0a acaparat acest su<iect# iar n urma cu trei ani am
nceput sa0l eDploatez. Ceea ce am aflat m0a determinat sa0mi continui
cautarile pentru ca n fiecare sat numarul persoanelor care tre<uia
intervievate era din ce n ce mai mare. C%iar daca s0a scris despre
Rezistenta )nticomunista din 1ara *a&arasului totusi au ramas
neamintite zeci de nume. =ncerc sa redau n volumul de fata si n altele
care vor urma aceste suferinte# pna cnd fiecare persoana din zona
noastra care a suferit va avea rezervata o fila n istoria neamului. )m
&asit astfel prile-ul sa0mi eDprim re&retul si ura fata de un re&im
nemilos si dur# care a urmarit n&radirea si uciderea tuturor
sentimentelor umane# asuprind sute si mii de persoane indiferent de
vrsta# profesie# seD sau conditie. )m un eDemplu personal de
sc%in&iuire a sentimentelor de catre comunisti. *amilia mea# ,icoara#
detinea o frumoasa &radina de pomi fructiferi# vita de vie# casa la
mar&inea satului Rucar. )colo mi &aseam ntotdeauna locul de
refu&iu si de liniste# n mi-locul ier<ii sau n acea casa. 1ot acolo mi
re&aseam si starea necesara pentru a nvata# att pentru liceu# ct si
pentru facultate. =n luna mai67FA# cnd toti pomii erau nfloriti si
&radina era o splendoare# reprezntantilor re&imului din acel mic sat
le0a casunat pe acel colt minunat al satului si al visurilor mele. )u
intrat cu <uldozerele si n mai putin de 3B de minute au devastat totul.
"inunata &radina a devenit un morman de caramizi# radacini# lemne#
pietre# iar coroanele pomilor nfloriti facute una cu pamntul. Su<
66
privirile stupefiate ale ntre&ului sat s0a distrus totul# dar nimeni n0a
ripostat. 8Dista o teroare ascunsa# mai vec%e# de care eu atunci nu
stiam nimic. )u facut rau# mult rau de care nici nu se sinc%iseau. ,u
vroiau sa constientizeze ca distru& sentimente# <unurile si munca de
zeci de ani a semenilor lor. ) fost cumplit. ,u pot sa nu0i numesc pe
acei raufacatori: $eaman $%eor&%e# <ri&adier# 8u&enia Stanislav#
primar# )urel Stanislav# presedinte C)(# ,ea&a Octavian# conta<il#
$%eor&%e o&rea# Balut Victor# Balut $%eor&%e# Capra $%eor&%e#
$eo&ea Ion au fost cei care au dat ordinul si l0au aplicat. 8rau oameni
de nimic n comuna# fara caracter# motiv pentru care se si aflau n
slu-<a comunistilor. 'upa attia ani de la fapta lor toti au raspuns n
fata lui 'umnezeu si a dreptei credinte. Credeam atunci ca este cel
mai mare rau facut de un om semenului lui. 'ar n0a fost asa.
=ntlnirea cu reprezentantii luptei anticomuniste m0a ndurerat si mai
mult.
Cititorule din *a&aras si de aiurea ti revine si tie rolul sa -udeci
faptele acestor semeni ai tai. (oetul )l. (%ilippide surprinde att de
<ine n versurile sale urtenia omului care nu se sfieste nicicnd sa0si
domine semenul prin fatarnicie si prin cele mai -osnice metode.
24rtul eG 0 Cu lacrimi n sila revarsate#
Viseaza esafoduri fumnd nepasator.
(e monstru0acesta &in&as tu0l stii# oG cititor#
0 OG cititor fatarnic# 0 tu# semenul meu# 0 frateG 3
'oresc sa multumesc domnului Ion $avrila O&oranu ca a avut
ncredere n munca mea si ca m0a ncura-at n initiativa pe care eu am
luat0o. ,u pot uita nici ndrumarile domnului Olimpiu Borzea din
Vistea de Jos# care mi0au fost de un real folos n cautarile mele. )duc
multumiri unor# persoane cu sufletul alaturi de 1ara *a&arasului# care
m0au a-utat la documentarea materialului cuprins n acest volum#
doamnei ucia "arcu ?mana&er &eneral Cetate Olt S) *a&aras@#
domnului Sorin Ioan "iloiu ?mana&er &eneral "is "ad H7/ SR
*a&aras@# ,icolae Sofariu ?director S'$, *a&aras@# Constantin Suciu
?patronul !otelului *lora din *a&aras@# "ariana Stanila ?mana&er SC
"ercur S) *a&aras@.
62
ucia BaIi ,icoara
63
64
Introducere
"otto:
'a0ne 'oamne# mntuirea
pentru -ertfa ce0am adus
si ne curma sn&iuirea...
'a0ne pacea ta de sus.
si ca semn de mpacare#
odi%neste mortii lin.
'e ve&%e la fiecare#
da0le 'oamne cte0un crin.
Radu $Jr
=n rezistenta anticomunista au fost implicate 54 de localitati din
1ara *a&arasului. "ii de oameni au fost persecutati# arestati si
aruncati n <eciurile securitatii si n nc%isori.
Re&imul comunist a aplicat cele mai crunte metode pentru a0si
nmulti numarul de adepti. )u fost locuitori care s0au alaturat lor#
fiind ncntati de oferta comunistilor# locuri de munca# functii#
locuinte si astfel a-un&nd pna la tradarea sau persecutarea
consatenilor. )ltii s0au opus cu nversunare# ceea ce a dus la <atai#
sc%in&iuiri# tortura fizica si psi%ica si c%iar eDecutii. Rezistenta activa
din "untii *a&arasului# sustinuta de rezistenta pasiva din sate# a reusit
sa atra&a atentia. =n 1ara *a&arasului au fost concentrate trupele
armatei si ale securitatii pentru a nlatura si ani%ila opozitia
locuitorilor. Oamenii zonei urau minciuna# lasitatea si asuprirea.
Bazndu0se pe credinta n 'umnezeu# pe adevar si cinste# au reusit sa
ntrzie cu ctiva ani <uni instaurarea ideilor <olsevice n zona. 8levi#
studenti# sustinuti att de reprezentanti ai intelecutalitartii zonei# dar si
de tarani s0au opus or<este ororilor comunismului. upta lor a durat
6/
mai multi ani. (edepsele aplicate de comunisti i0au dus pe toti acestia
n fata unei pseudo-ustitii. (e acesti tineri i0a putut nvin&e doar
tradarea.
67/A a fost anul n care trei loturi de partizani au fost arestate#
-udecate si ntemnitate. Sase persoane au fost eDecutate prin
mpuscare# iar alte sute condamnate de la 6B ani pna la munca silnica
pe viata. Sentintele asa0ziselor complete de -udecata stipulau n
ma-oritatea cazurilor 2crima de acte de teroare si constituire n <anda
n scop terorist3 sau 2crima de uneltire mpotriva securitatii interne si
eDterne a R(R3# c%iar daca 2ncriminatii3 au oferit doar alimente sau
%aine luptatorilor din munti.
1rei loturi de partizani au fost arestate n 67/A n lunile iulie#
au&ust si septem<rie.
otul I# arestati n iulie 67/A
C%iu-dea Ioan# !asu aurian# ,ovac Ioan# "etea Victor# !asu
$%eor&%e# (op Jean# Ilioiu Ioan# Burlacu ,icolae# Borzea Olimpiu
)cestora li se adau&a Rezistenta de Spri-in Vistea# condusa de
Olimpiu Borzea: Borzea ). $%eor&%e# Stanciu ucian# $rovu Ioan#
Bucelea Ioan# Bucelea Vasile# Sandru Victor# Cristian Ioan# 'm<oiu
Victor.
otul II# arestati n au&ust 67/A
$eaman Victor# *o&oros iviu# o&rea $%eor&%e# "unteanu
Vasile# "unteanu Octavian# (arintele 'ascal Cornel# (opaiov
Octavian# (oleDe Ioan# )l<u 8ronim
)cestora li s0a adau&at &rupul din localitatea Rusor ce apartinea
Rezistentei de Spri-in Vistea.
otul III# arestati n septem<rie 67/A
Budacu Remus# (reotul ,aftanaila Ioan# Ostacioaia Ioan# Banciu
)urel# Vulcu Ioan# Vulcu Constantin# "arin Ioan# Oancea Vir&il
65
(e ln&a acestia au mai fost arestati fratii Ion si ,icolae
$recu si un &rup din satul Oltet condus de Surdu Vasile. (e ln&a
aceste trei loturi au mai fost condamnate si alte &rupuri nainte si
!upa +,-A.
Ioan .(iu/!ea, Laurian 0asu, 1ictor Metea, Ioan Novac,
*(eor$(e 0asu, 2an )op, Ion Ilioiu, care au luptat cu arma n mna n
munti au fost sustinuti !e re"istenta or$ani"ata n satele !in Tara
#a$arasului 3re"istenta pasiva4 !in care au facut parte5 Olimpiu
6or"ea, Nicolae 6urlacu, *(eor$(e 6or"ea, Lucian *. Stanciu,. Ioan
*. 6ucelea, Ionel .ristian, 1ictor San!ru, 1asile D. 6ucelea, 1ictor
Dm&oi.
%ncepn! !in +,-7 li&ertatea !e actiune a tinerilor luptatori a fost
estompata prin viclesu$urile comunistilor. Acestia au recurs la
infiltrarea n rn!urile re"istentei a unor persoane care au ncercat sa
le sc(im&e orientarea. De multe ori, aceste tactici perverse coro&orate
cu puterea lor armata au reusit. .omunistii, &a"n!u'se pe i!eea ca
luptatorii asteapta spri/in !in alte tari, s'au oferit sa'i a/ute. Astfel,
prin interme!iul lui .ostica Nicolescu, omul care a promis
luptatorilor ca'i va !uce n *recia, au fost arestati5 Ion .(iu/!ea,
1ictor Metea, *(eor$(e 0asu, Laurian 0asu, Ion Novac, 2an )op,
Olimpiu 6or"ea. .eilalti componenti ai lotului I au fost prinsi pna n
aprilie +,-8 si retinuti n anc(ete continue n &eciurile securitatii !in
6rasov. )entru a o&tine informatiile !orite luptatorii au fost terori"ati
n5 9Trei morminte: si 9Talpa Ia!ului:, celule repre"entative pentru
ororile comunistilor !in Si&iu. A urmat procesul !e la Si&iu n care
Tri&unalul Militar al Re$iunii a III'a .lu/ a con!amnat +8 tineri
cura/osi cu pe!epse !ure care ntreceau orice limita a $n!irii umane.
Astfel, au fost con!amnati la moarte prin mpuscare5 Ion .(iu/!ea,
Laurian 0asu, 1ictor Metea, Ion Novac, *(eor$(e 0asu, Olimpiu
6or"ea si Nicolae 6urlacu. O alta pe!eapsa, !ata cu aceeasi usurinta a
fost munca silnica pe viata la care au fost nca!rati5 *(eor$(e 6or"ea,
Ion 6ucelea, Ionel .ristian si Ion Ilioiu. ;- !e ani munca silnica au
primit5 1ictor Sur!u si 1asile 6ucelea, iar +< ani !e nc(isoare
preotul 1ictor Dm&oi. %n a/unul procesului pentru lotul I, !octorul
6A
Lucian Stanciu !in 1istea !e 2os a fost $asit n celula cu venele !e la
$t taiate, ca" neeluci!at nici pna n pre"ent. Din lotul I a scapat
necon!amnat !oar Ioan *rovu care ulterior a !evenit si !irector !e
scoala. %n procesul !e la Si&iu, procurorul si avea ple!oaria nuantata
cu tot felul !e citate precum5 9Asa cum cocosatul nu scapa !e cocoasa
!ect cn! i creste iar&a ver!e pe piept, tot asa scumpa noastra
repu&lica, iu&itul nostru parti! nu va scapa !e acesti pistolari cu
fruntile n$uste !ect atunci cn! la va creste iar&a ver!e pe piept:.
Dupa sentinta incriminatii au fost le$ati cu lanturi la mini si la
picioare, suprave$(eati fiecare !e cte patru 9cini lin$usitori: si
transferati la 6ucuresti. Toti au cerut recurs. Acesta s'a /u!ecat n
lipsa lor si a fost respins. Nefiin! vinovati si mai cre"n! n le$ile
statului romn, !etinutii si'au ncercat ultima sansa. Au cerut $ratierea
la Marea A!unare Nationala. La nceputul lunii !ecem&rie +,-8 li s'a
comunicat ca aceste cereri au fost respinse, pentru luptatorii !in munti
ramnn! !efinitiva con!amnarea la moarte. Totusi o sc(im&are a
survenit pentru Olimpiu 6or"ea si !r. Nicolae 6urlacu, carora le'a
fost comutata pe!eapsa cu moartea n munca silnica pe viata. De la
nc(isoarea Uranus, con!amnatii au fost transferati la 2ilava. %n cursul
lunilor !ecem&rie si ianuarie au urmat e=ecutiile pentru cei
con!amnati la moarte. Nici n "iua !e asta"i nu se cunosc locurile n
care au fost aruncate trupurile nensufletite ale celor mpuscati. .ei
care aveau !e ispasit pe!epse !e ;- !e ani sau munca silnica pe viata
au fost mutati ulterior, n loturi si la !ate !iferite, la Aiu! si la *(erla.
Olimpiu 6or"ea, !r. Nicolae 6urlacu, Ionel .ristian si *(eor$(e
6or"ea au a/uns n celulele !e la Aiu! un!e 9nu au va"ut lumina "ilei:
pna la eli&erare. )rofesorul Ioan 6ucelea, 1asile 6ucelea, 1ictor
Dm&oi si 1ictor San!ru au fost !usi la *(erla si folositi la !iferite
munci. %n aprilie +,>7 prin !ecretul +8> au fost pusi n li&ertate toti
!etinutii politici.
1asile 6ucelea !in 1istea !e Sus a a/uns acasa &olnav, incapa&il
!e munca. Autoritatile !e atunci nu au permis acor!area !e asistenta
me!icala si un loc !e munca pentru el.
1ictor Stanciu !in 1istea !e 2os s'a ntors !e la *(erla $rav
6F
&olnav si fara un oc(i. A murit &olnav !e pneumonie. Nu a avut copii.
*(eor$(e 6or"ea !in 1istea !e 2os, ncarcerat la Aiu! si trimis
la munci la .anal, s'a ntors acasa foarte &olnav. Toata averea i'a fost
confiscata. A fost an$a/at o perioa!a la U)RU. !in #a$aras. A murit
n +,?; n a/unul .raciunului !e penumonie.
Ionel .ristian !in 1istea !e Sus s'a ntors !in Aiu! n ; au$ust
+,>7. Nu a avut familie si a fost a/utat !e familia *o!an care i'a oferit
locuinta, masa si o masina !e cusut cu care si'a csti$at e=istenta. A
murit n 1ictoria &olnav !e pneumonie.
)rof. Ioan 6ucelea !in 1istea !e Sus, nu a mai putut profesa
!upa eli&erare. S'a mutat cu sotia la 0omoro!. A avut !oua operatii la
rinic(i.
)reotul 1ictor Dm&oi s'a ntors acasa n au$ust +,>7. Traieste
n Rusor alaturi !e familia sa.
Dr. Nicolae 6urlacu a fost eli&erat n ; au$ust +,>7 cu mari
pro&leme !e sanatate. A profesat ca me!ic ORL n #a$aras si 6rasov.
S'a mutat !efinitiv cu sotia la 6rasov.
Ion Ilioiu a fost eli&erat n au$ust +,>7 foarte &olnav. La
revenirea !in nc(isoare familia i era !e"or$ani"ata. La o vrsta
naintata s'a recasatorit. A plecat !e la Sm&ata !e 2os si s'a sta&ilit n
#a$aras cu sotia sa. Sufera !e o &oala $rava !e oc(i.
Olimpiu 6or"ea s'a ntors !e la Aiu! n ; au$ust +,>7 &olnav !e
T6.. .n! a fost arestat avea ,@ !e A$., iar la eli&erare cntarea !oar
7; !e A$. Nu a mai putut profesa ca nvatator. .u $reu si'a $asit un
loc !e munca, !ar ca muncitor necalificat. Traieste alaturi !e familie
n 1istea !e 2os.
67
Capitolul I
Olimpiu Borzea din Vistea de Jos
Despre luptatorii !in Muntii #a$arasului a nceput sa se
vor&easca !in +,-< n toata Tara #a$arasului. Se stia !e luptele
acestora cu securitatea si !e arestarea celor care le ofereau spri/in.
)unctul culminant al e=istentei luptatorilor n munti a fost n au$ust
+,-; cn! si'au facut aparitia la .a&ana 6lea. %n acea perioa!a
oamenii vor&eau cu multa simpatie !espre faptele si atitu!inea
tinerilor luptatori mpotriva comunistilor. Le$atura lui Olimpiu
6or"ea !in 1istea !e 2os cu luptatorii !in munti con!usi !e *avrila
O$oranu a nceput la sfrsitul lunii au$ust +,-; cu toate ca lupta
mpotriva comunismului a nceput pentru Olimpiu 6or"ea nca !in
anii !e liceu.
9)rin ;-';> au$ust +,-; cumnatul meu, stu!entul Ioan 1.
6ucelea !in 1istea !e Sus mi/loceste ntlnirea mea cu Remus
Sofonea si Ion Ilioiu. Am fi=at ca "i !e ntlnire @+ au$ust !upa ora
;;.<< n locul numit 9La"uletul: !e la li"iera $ra!inii noastre !in
1istisoara. La !ata si ora fi=ata am fost pre"enti la locul respectiv
Remus Sofonea, Ion Ilioiu, Ioan 6ucelea si eu. Toti eram narmati. .u
Remus Sofonea ma cunosteam nca !in +,78 si eram informat !e
preotul Dumitru *(in!ea !e re"istenta or$ani"ata !in Tara
#a$arasului. 6aietii ne'au pre"entat situatia lor !upa aparitia !e la
.a&ana 6lea si ne'au cerut sa'i a/utam. Am acceptat sa le oferim
spri/in si prin urmare am sta&ilit n amanunt ceea ce tre&uia sa facem.
.a prima ur$enta era aprovi"ionare a si pre$atirea pentru iarna. Ne'au
!at si ei niste &ani pentru a cumpara porum& si $ru. De la nceput
le'am cerut ca numele nostru sa nu fie cunoscut !e nici unul !in
$rupul lor, iar la ntlnirile cu noi sa nu vina !ect ei !oi sau cte unul
2B
!in ei. Au fost !e acor!. )rimul transport cu alimente l'am facut cu
varul meu 1asile D. .r/e !in 1istea !e 2os la nceputul lui
octom&rie. %n acea perioa!a s'a !esfasurat la #a$aras .onsfatuirea
.a!relor Di!actice !in raionul #a$aras, prile/ cu care am avut oca"ia
sa ma informe" !espre ima$inea luptatorilor n "ona, !upa episo!ul
.a&ana 6lea. Atunci profesorul Remus 6u!ac mi'a povestit
amanuntit ce s'a ntmplat la .a&ana 6lea. %n !ata !e ;> octom&rie
+,-;, !e sar&atoarea Sfntului Dumitru, am avut o noua ntlnire la
1istisoara, la $ra!ina. .u mine era si varul meu *(eor$(e Anton
6or"ea care ulterior m'a nsotit aproape la toate ntreve!erile cu
Remus Sofonea si Ion Ilioiu. Atunci le'am !at5 me!icamente, ciorapi,
carti si o &usola. %n !ata !e ? noime&rie ne'am ntlnit !in nou, cn!e
le'am !us me!icamente si alimente si am fi=at un loc pentru
corespon!enta 9la"ulet:, ln$a un &ra! la 1istisoara. %n !ata !e >
!ecem&rie ma asteptam ca n cutiuta metalica sa $asesc un &ilet !e la
ei pentru ca i informasem !e pre"enta n numar mare a militienilor si
a securistilor care patrulau "ilnic n "ona, mai ales n Sm&ata !e Sus,
1alea Sm&etei si la li"iera pa!urii 1istisoara ' 1istea Mare. La
ultima ntlnire i'am ru$at sa'i spuna lui 1asile Sofonea !in Dra$us
3al Lascului4 toate noutatile ntruct cu acesta ma ntlneam "ilnic. %n
vacanta !e .raciun si n cursul lunii ianuarie +,-@ am or$ani"at
Reteaua !e Spri/in 1istea. La nceput am fost eu, !octor Lucian
Stanciu, fratii Ion si 1asile 6ucelea si *(eor$(e Anton 6or"ea. %n
luna mai +,-@ a fost o noua ntlnire la 1istisoara cn! am fi=at noi
locuri pentru corespon!enta precum5 !rumurile 1istea !e 2os '
Dra$us, Dra$us ' 1istea !e Sus, 1istea !e Sus ' 1istisoara si pe
soseaua spre Oltet. )entru corespon!enta am folosit tot cutii metalice.
Eu mer$eam aproape n fiecare "i cu &icicleta pe ruta5 1istea !e 2os '
Dra$us ' 1istea !e Sus ' 1istea !e 2os. .autam semnele !e avi"are 3o
cioplitura pe un stlp, pe o pluta sau pe &ara po!ului !in 1alea
0otarului4. Daca era un semn cautam cutiuta metalica la locul sta&ilit,
!aca nu plecam mai !eparte. %n luna iunie +,-@ m'am ntlnit
ntmplator la #a$aras cu profesorul Ioan *rovu, !irectorul scolii !in
26
Sm&ata !e Sus. Mi'a spus ca a avut le$aturi cu cei !in munti prin
Ilioiu si Sofonea si ca are sa le spuna ceva foarte important. I'am
anuntat pe Remus si pe Ilioiu si am fi=at o ntlnire cu ei pe !rumul
Dra$usului la ora ;;.<<. I'am comunicat profesorului *rovu si acesta
a venit la 1istea cu caruta lui si cu un sac !e $ru. La ora fi=ata am
plecat mpreuna la locul ntlnirii. Remus si Ilioiu au plecat sa !iscute
cu *rovu pro&lemele lor, iar eu cu ceilalti !oi camara"i care au venit
la ntlnire am ramas la caruta si le'am !at sacul !e $ru. La aceasta
ntlnire a venit si *avrila care !orea o ntreve!ere cu Ionel .ristian.
Atunci s'a fi=at si locul respectivei ntlniri. %n aceeasi perioa!a m'am
mai ntlnit o!ata cu ei nsotit fiin! !e *(eor$(e Anton 6or"ea cn!
i'am anuntat !espre $rupul !e parasutati n nor!ul Ar!ealului. %n
octom&rie +,-@ profesorul *rovu m'a cautat la scoala la Dra$us.
Acesta mi'a e=plicat !e le$atura lui si a !octorului Nicolae 6urlacu cu
parasutistii con!usi !e Mare Sa&in. %n luna noiem&rie +,-@ le'a
comunicat celor !in munti cele spuse !e *rovu si le'am !at "iarul cu
stirea !espre parasutisti. %ncepn! cu +,-7 am avut un mi/loc si$ur !e
!eplasare si anume un cal si o caruta care mi'a usurat n!eplinirea
misiunilor pe care le aveam. %n septem&rie +,-7 Remus Sofonea a
venit sin$ur la ntlnirea cu mine. Ion Ilioiu ca"use n lupta si era
ranit. Ioan *rovu si !r. Nicolae 6urlacu urmau sa se interese"e !espre
posi&ilitatile !e a pleca !in tara pentru luptatori. %n #a$aras si
Sm&ata !e Sus au fost aratate foto$rafii cu Ion Ilioiu la mor$a, un
truca/ /osnic al securitatii pentru ca n realitate Ilioiu era !oar ranit. %n
octom&rie +,-7 Remus Sofonea a venit la ntlnire cu *(ita 0asu. Au
stat la mine, la 1istisoara, !oua "ile *(ita si o saptamna Remus. %n
;- octom&rie Ion *rovu ne'a anuntat ca !r. Nicolae 6urlacu a fost
arestat. Tot n luna octom&rie Remus Sofonea si *(ita 0asu au
actionat la 1istea cn! se !esfasura nscrierea n ntovarasire. %n
noime&rie +,-7 am stat cu Remus la 1istisoara. Era foarte a&atut.
Mi'a lasat caietul lui cu nsemnari si mai multe o&iecte !in os facute
!e ei n munti. La putin timp Remus avea sa fie ranit la picior si apoi
sa se sinuci!a la mine n casa n 1istea !e 2os: povesteste Olimpiu
22
6or"ea.
Timp !e @ ani a fost suspectat !e comunisti, !ar nicio!ata nu s'a
putut !ove!i ca lucrea"a pentru luptatorii !in munti. %n luna martie
+,-- Olimpiu 6or"ea a fost pentru prima oara arestat. #iin! inspector
scolar, a fost trimis n inspectie la Tntari. %n !rum spre aceasta
localitate, n !ealul )ersanilor, a fost rapit si !us la securitatea !in
6rasov. A fost anc(etat !e colonelul *(eor$(e .raciun. Aici a stat n
celula cu Mircea .raciunescu. Dupa !oua "ile !e anc(eta a fost lasat
sa mear$a sa'si continue anc(eta. %ntors acasa l'a anuntat pe
profesorul Remus 6u!ac !in .rta !e cele ntmplate, ru$n!u'l sa
comunice lui Ioan *avrila ca 91istea a ca"ut:. Toto!ata, luptatorii !in
munti au fost atentionati sa fie pru!enti si sa evite pe ct posi&il "ona
1istea. La ? octom&rie +,-- a fost arestat pentru a !oua oara. Era
perioa!a n care se punea n aplicare plecarea n *recia a luptatorilor.
Olimpiu 6or"ea se afla pe !rumul !intre 6ucuresti si *iur$iu n
momentul n care a fost arestat. Timp !e !oua saptamni a fost
anc(etat la Ministerul !e Interne !upa care a fost transferat la
Securitatea !in 6rasov. Aici capitanul Deitel, colonelul Mois,
capitanul Ale=an!rescu, capitanul Ivan si seful !e arest IosAa Tot(
l'au terori"at psi(ic timp !e + an si "ece luni n anc(ete continue.
%n perioa!a +- ' ;< iulie +,-8, alaturi !e ceilalti componenti ai
lotului I, a fost /u!ecat la Si&iu !e catre Tri&unalul Militar .lu/.
Olimpiu 6or"ea a fost con!amnat la moarte pentru5 complicitate la
crima !e uneltire mpotriva securitatii interne si e=terne a R)R,
complicitate la crima !e acte !e teroare si constituire !e &an!e n scop
terorist si !elictul !e !etinere ile$ala !e arme. %n sentinta nr. +@>B+-
iulie +,-8 repre"entantii tri&unalului l'au caracteri"at ca fiin! un
element pervers si !usman !e moarte al re$imului. %ncarcerat la
nc(isoarea Uranus !in 6ucuresti, Olimpiu 6or"ea a facut recurs, care
a fost nsa respins, !upa care a cerut $ratierea. Timp !e sase luni a
fost tinut cu lanturi la mini si la picioare si anc(etat. La sfrsitul
lunii noiem&rie Olimpiu 6or"ea a trait cele mai cumplite momente !in
viata lui. Urma e=ecutarea sentintei, a!ica mpuscarea.
9M'au &a$at ntr'o celula n$usta, ct o ca&ina !e telefon, n care
23
era !oar un scaun. )eretii erau stropiti cu sn$e si aveau urme !e
$loante. %n fata n !reptul capului era un suport cu un pistol. %n cteva
secun!e, care mi s'au parut ore, prin fata oc(ilor mi s'a !erulat
ntrea$a viata, cu toate &ucuriile ei, cu toate tristetile ei si mi'am !at
seama ce va urma. 1oi fi mpuscat. Au"eam n continuu vocile !ra$i
ale familiei, care parca mi spuneau5 stai linistit, totul va fi &ine. Stiam
ca familia este alaturi !e mine si acest lucru mi !a speranta ca voi
trai. Ima$inea pre"enta si ima$inea !in su&constientul meu se
contra"iceau. Era o lupta continua. Si eu la rn!u'mi eram curios cine
va csti$a lupta. Asa cum cre!inta m'a a/utat sa re"ist terorii !in
anc(eta eram si$ur ca si acum Dumne"eu ma va salva. Secun!ele se
scur$eau si eu asteptam. #iecare "$omot amplifica starea mea !e
$roa"a. De la un timp m'am linistit. M'a nvaluit o putere venita !e
un!eva care mi'a impus un sentimet !e tarie si si$uranta. )arca
vor&eam cu acel pistol care ma ameninta5
' Te mpusc, spunea elC
' Nicio!ata nu vei reusi. .re!inta mea ma va salva !e la moarte,
am spus eu.
' Nu ve"i ca nu mai ai nici o sansa sa scapiD
' .opiii si sotia ma asteapta !e ani !e "ile. Le sunt sin$urul
spri/in si tre&uie sa'mi n!eplinesc atri&utiile !e sot si tata. Nu am
facut nimic rau pentru care sa platesc cu pretul vietii.
' Mai ai - secun!e
' 1oi scapaC
' Mai ai o secun!a si...)O.CC
' ...............................
Mi'a ntrerupt !ialo$ul o !iscutie telefonica a coman!antului
nc(isorii, a carui voce ra"&atea pna n celula n care ma aflam eu5
' Da, este Olimpiu 6or"ea. E=ecutam or!inul acum.
Nu puteam !ect sa'i !au !reptate pistolului ca clipele mele !e
viata s'au sfrsit. %n acel moment cineva a si re$lat pistolul n !reptul
capului meu. Am simtit atunci cum peretii ncaperii s'au apropiat unul
!e celalalt, iar !enivelarea !in usa, care a/un$ea pna la pieptul meu
m'a imo&ili"at. Au urmat cteva minute !e asteptare, minute pline !e
24
tensiune. .u putinele puteri pe care le mai aveam ncercam sa ma
recule$ pentru a putea muri cu !emnitate n fata lor. Am au"it miscare
si usa camerei !e e=ecutie s'a !esc(is.
' Iesi afara, &an!ituleC
Era coman!antul nc(isorii care cu $esturi !ure si foarte nervos
m'a mpins n ncaperea !e vis'E'vis. Ma aflam ntr'o alta sala !e
e=ecutie. %n fata mea erau !oua $rupuri !e sol!ati cu &aionete la arma
care asteptau !oar un semn !e la coman!antul lor pentru a'si face
!atoria.
' Treci n fata plutonului !e e=ecutie, &an!itule a racnit
coman!antul.
A&ia trn!u'mi picioarele le$ate n lanturi, am ncercat sa a/un$
la locul in!icat.
' Ia po"itia !e !repti, &an!ituleC
M'am conformat. %i citeam pe fata !esfi$urata !e ura ca a&ia
astepta sa ma e=ecute. Nu mi'a ramas !ect sa ma $n!esc la familia
mea si sa l ro$ pe Dumne"eu sa ma ntareasca. Am apucat !oar sa "ic
n $n! 9Doamne a/uta'ma: si am au"it aceeasi voce5
' Se comuta pe!eapsa cu moartea la munca silnica pe viata.
Era ora +@.;-. O liniste a!nca m'a cuprins si am simtit ln$a
mine pe toti cei !ra$i !e acasa. )uteam sa i atin$, erau toti pre"enti5
parinti, copii si sotie. Nu'mi venea sa cre! ca Dumne"eu mi'a oferit
aceasta sansa. Dupa attia ani era prima !ata cn! mi ve!eam
ntrea$a familie. A fost ine=plica&il. Acum, !upa attia ani 3n.a. +,,84
sunt convins ca totul a fost real. Dumne"eu mi i'a a!us ln$a mine,
sa'i va!, sa'i atin$ si sa ma a/ute.:
Olimpiu 6or"ea a fost transferat apoi la 2ilava un!e a ramas timp
!e 8 luni. %nc(isoarea era renumita pentru cru"imea $ar!ienilor si
con!itiile ncarcerarii. Aici eroul a trait alte clipe !e cosmar.
Semnificativ pentru ceea ce a suportat la 2ilava Olimpiu 6or"ea, este
urmatorul !ialo$5
9' %ntoarce'te cu fata la perete, &an!itule, nu ve"i ca a intrat o
femeie n ncapereD a urlat locotenentul.
' Nu a intrat o femeie, a intrat un ser$ent ma/or ' am replicat eu
2/
linistit.
La raspunsul meu femeia $ar!ian mi'a "is5
' Esti fericit ca ai scapat !e con!amnarea la moarte, !ar tot n
puscarie vei muri. Te vom trimite ntr'o "i, n plic, acasa la ai tai.
Acum ai fi scapat usor, #O. si $ataC
Nu am comentat nimic. Locotenentul a continuat5
' .e ai vrut sa te faci, &an!itule, ministruD
' Nu, n'am vrut sa ma fac ministru. Am fost mai mult !ect att.
Eu am fost OM.
Locotenentul nervos mi'a raspuns5
' .umD A fi om e mai mult !ect a fi ministruD
' Da, !omnule locotenent. Ministru poate fi oricine, nsa om
a!evarat, nu.
Acest !ialo$ a !eterminat, alaturi !e con!amnarea mea, tot
tratamentul pe care l'am primit n nc(isoarea 2ilava. A !urat 8 luni:.
%n iulie +,-? Olimpiu 6or"ea a fost mutat n lanturi si cu pa"a
!u&la la Aiu!. .oman!antul acestei nc(isori era atunci un evreu
numit .oler. %n temnita !in Aiu!, Olimpiu 6or"ea s'a m&olnavit !e
T6..
9Am fost &a$at ntr'o celula alaturi !e toti !etinutii &olnavi !e
tu&erculo"a. Aici toate saltelele si paturile erau pline !e sn$e si
m&csite !e mi"erie. .amerele !e !etentie nu au fost !epara"itate sau
curatate nainte !e a a/un$e noi aici:.
Din "i n "i starea sanatatii lui se a$rava. Tusea ncontinu si
scuipa sn$e. Dupa "ile !e suferinta a fost !us la spitalul nc(isorii.
.(iar !aca nu primea tratamentul necesar, era mai &ine !ect n
celula. Aceasta situatie a !urat pna cn! coman!ant al nc(isorii a
fost numit colonelul .raciun. Era persoana care l'a rapit si anc(etat pe
Olimpiu 6or"ea la 6rasov. )rima masura pe care .raciun a luat'o a
fost sa transforme capela reli$ioasa !in incinta nc(isorii n celula,
pentru i"olarea !etinutilor.
9Era luna noiem&rie. Afara era !e/a foarte fri$. M'a aruncat
ntr'o celula !e @F+,- metri. )e /os era apa amestecata cu motorina.
%ncaperea avea un $eam mare fara sticla, o so&a ca !ecor si o tineta
25
fara capac. Am primit o patura a&ia la mie"ul noptii. Simteam cum
mi intra fri$ul n oase. Din cau"a apei stateam numai n picioare. A
!oua "i !imineata patura mi'a fost luata. %n acest re$im m'au tinut
saptamni n sir:.
Re$imul sever !e la Aiu!, !ar si !in celelalte nc(isori i'au
!istrus sanatatea lui Olimpiu 6or"ea. T6. pulmonar, T6. osos, T6.
$an$lionar, Gona Goster, (epatita, afectiuni renale au fost &olile pe
care le'a contactat n nc(isoare si care l urmaresc toata viata pe
Olimpiu 6or"ea.
9.n! am avut Gona Goster nu m'am putut m&raca timp !e >
saptamni. A fost cumplit. Deasupra sternului s'a colectat o pun$a !e
puroi ct un cap !e copil. Dupa mai mult timp am fost operat si au
fost e=trase !e acolo +,- A$. !e puroi. .re!eam ca nu mai scap cu
viata:.
Tot ceea ce a n!urat n nc(isoare, psi(ic si fi"ic, s'au sters n
momentul n care l'au anuntat ca va fi eli&erat.
9Era n au$ust +,>7. Detinutii !iscutau ca s'a !at un !ecret prin
care vom fi eli&erati. .u totii asteptam sa fim anuntati ca putem pleca
acasa. De cte ori aparea un $ar!ian printre noi i urmarea fiecare
$est, fiecare cuvnt. %ntr'o "i mi'am au"it numele stri$at. Eram n
sfrsit pe lista celor care plecau acasa. Traiam si puteam fi li&er. A
fost ceea mai frumoasa "i !in ultimii , ani. Am plecat spre 1istea. %n
$ara m'a asteptat tot satul. Am trait alte emotii, !ar !e !ata aceasta,
lacrimile erau !e fericire. Erau acolo parintii, sotia, copii, vecinii si
toti apropiatii mei. Toti erau curiosi sa afle prin ce am trecut si cte
am suferit. Dupa ce am co&ort !in tren toata lumea vor&ea, ntre&a si
asteptau raspunsuri. Ne'am m&ratisat si am plns mpreuna. Si eu
eram curios sa aflu ce se ntmplase cu familia mea, cu prietenii mei,
n cei , ani ct am lipsit. De mine s'a apropiat o fetita, care m'a privit
n!elun$ ne!umerita. Apoi s'a ntors catre sotia mea si a ntre&at'o5
' Acesta este taticul meuD
A&ia atunci mi'am !at seama ca fetita era fiica mea. Lacrimile
mi'au inun!at o&ra"ul. Am ncercat sa o iau n &rate, !ar puterile mi
erau epui"ate. Eram multumit ca sunt n viata si ca mi reva! copiii.
2A
Am plecat spre casa si au urmat "ile ntre$i n care casa mea era plina
cu oameni care voiau sa stie totul !espre !etentia mea. Am povestit cu
lu= !e amanunte cru"imile la care s'au !e!at comunistii si securistii.
Sotia mi'a relatat tot ceea ce a n!urat n lipsa mea, cum a crescut
copii si a ntretinut $ospo!aria. Am reali"at ca cei ramasi acasa au
avut !e n!urat orori la fel !e mari, !aca nu mai mari !ect noi cei
care am fost nc(isi:.
Olimpiu 6or"ea a fost internat timp !e ; ani n sanatoriile !e la
Timisul !e Sus, Avri$ si la Spitalul Mr"escu pentru tratament T6..
A ncercat sa'si $aseasca un loc !e munca n nvatamnt, !ar !e
fiecare !ata a fost refu"at. )ri$oana comunista continua si n asa'"isa
li&ertate. S'a an$a/at ca muncitor necalificat. La nceput ca preparator
fito un!e lucra cu su&stante to=ice, me!iu care i'a reactivat &oala !e
plamni. %n timp a reusit sa ocupe un loc !e munca apropiat stu!iilor,
!ar !upa nici !oua luni un anume )an!rea, comunist, l'a ntre&at5
9' .e cauti, &an!itule, aiciD:
A fost !at afara si la putin timp, n +,>8 s'a pensionat !e &oala.
%n pensie fiin! nu a fost scutit !e un re$im cu anc(ete, confiscari si
urmariri permanente !in partea securitatii. Ultima !escin!ere a
securitatii la !omiciliul lui Olimpiu 6or"ea a vut loc n toamna anului
+,?,.
9Evenimentele !in !ecem&rie +,?, mi'au !at speranta. Dar au
trecut 8 ani fara sc(im&ari. %n +,,> !upa ale$eri, am prins !in nou
ncre!ere n viata, n a!evar si !reptate. Nu as vrea sa ma nsel !in
nou. La cei 8> !e ani ai mei, !oresc ca neamul romnesc sa a/un$a
acolo un!e i este locul, iar &inele sa nvin$a raul pentru tot!eauna.
Sper ca nici o $eneratie !e acum ncolo sa nu mai sufere ct noi.
Mi'as !ori ca tinerii !e asta"i sa ntelea$a efortul si lupta noastra
pentru a!evar si cre!inta. Nu am foast niste &an!iti asa cum ne'au
etic(etat comunistii. Am vrut !oar sa traim li&eri si sa strpim
minciuna. Daca lupta noastra nu si'a atins scopul mi'as !ori ca voi cei
care ati luptat n H?, sa reali"ati acest lucru:.
2F
Capitolul II
Sinuciderea lui Remus Sofonea si mpuscarea lui aurian !asu
"otto:
Cel care transforma n proprietate
personala Adevarul si Dreptatea le pierde
si-si merita soarta cu vrf si ndesat
Osten S/ostran! 3poet si fi"ician sue!e"4
Laurian 0asu si Remus Sofonea au petrecut cea mai mare parte a
timpului mpreuna n timpul re"istentei anticomuniste. %n !ata !e ,
iunie +,--, Remus Sofonea a fost mpuscat n picior !e securisti pe
ra"a satului 1istea !e 2os un!e acestia patrulau n acea perioa!a.
Alaturi !e Remus era Laurian 0asu. Ei se ascun!eau ntr'un lan !e
$ru cn! au fost !escoperiti !e sotii San!ru !in 1istea !e 2os.
1a"n!u'l ranit pe Remus, 1ictor San!ru si sotia sa le'au a!us celor
!oi tineri alimente si o perec(e !e pantaloni. Toto!ata l'au informat
pe Olimpiu 6or"ea, or$ani"atorul retelei !e spri/in 1istea ca cei !oi
parti"ani se aflau pe ra"a satului. Olimpiu 6or"ea si
aminteste591ictor San!ru mi'a !at un &ilet semnat !e Remus pe care i
l'a nmnat Laurian 0asu. 6iletul continea59#ratilor sunt ranit. Implor
mila lui Dumne"eu si a/utorul vostru. 1a ro$ a/utati'maC: 1ictor mi'a
spus ca Laurian ma asteapta. Era ora ;+.@<. M'am !us la ei n lanul !e
$ru. Mi'a !at parola 9An!rei:, i'am raspuns 9Sa$una:. Am stat putin
!e vor&a cu ei si am constatat ca aveau nevoie !e n$ri/iri me!icale.
Tre&uia sa'i a/ut. Am convenit ca 1ictor sa'i ia la ora 7 !imineata cu
caruta si sa'i a!uca la mine acasa. 1ictor a venit la mine acasa pe la
ora @ noaptea sa'mi spuna ca nu poate sa ne a/ute, !eoarece i s'a
m&olnavit sotia. M'am !us la Remus, atunci, si i'am "is59Dra$ii mei,
securitatea stie !e noi. Aveti ncre!ere n mine:. Remus m'a luat !e
27
mna mi'a !us'o la piept si a "is5 9Daca n !umneavoastra nu am
ncre!ere n cine sa amD: Doi parti"ani acoperiti cu iar&a au fost a!usi
n carul cu &ivoli n sat su& oc(ii politistilor care patrulau prin sat.
Am &a$at carul n curte. )e Remus l'am pus n pat. )ier!use mult
sn$e. I'am acor!at n$ri/irile necesare. Aveam me!icamente
suficiente pentru a'l n$ri/i. Remus avea !ureri foarte mari, iar pentru
a'l a/uta tre&uia sa'i a!ministre" morfina. %n trusa mea me!icala nu
aveam atunci acest me!icament. Atunci aveam n $ri/a mea
aprovi"ionarea cu me!icamente a satului. Am plecat sa procur
morfina pentru Remus, n 1istea !e Sus. .n! m'am ntors si am
intrat n casa am simtit un miros suspect. Ima$inea care ma astepta era
una !e cosmar. Remus era ntins pe po!ea cu pistolul pe piept, mort,
iar Laurian 0asu era ntr'o &alta !e sn$e cu capul nspre fereastra si
picioarele spre usa cu un $lonte care a intrat prin tmpla !reapta si a
iesit prin partea stn$a. Laurian era ntr'o stare $rava. Nu mai vor&ea
si nu mai avea control asupra capului. %n acele momente, mi'am tinut
calmul ct !e ct, am aprins prima !ata o can!ela si apoi am citit
&iletul pe care mi'l lasasera ei. 9#ratilor, noi am murit. Am socotit ca
este mai &ine pentru noi, pentru voi si pentru acesti oameni care au
facut attea sacrificii:. Semnau Leu si 6rncoveanu. Remus mi'a spus
cn! l'am a!us la mine5 9Daca mor cumva, sa ma n$ropi (ai!uceste
n co/oc, su& &olta !e vita: Dorinta lui Remus a fost n!eplinita. Era o
"i frumoasa !e iunie. Mireasma pomilor si a vitei !e vie impuneau o
atmosfera !eose&ita curtii si parca ntre$ii vieti. Dar Laurian si Remus
s'au mpuscat. Remus murise, iar Laurian a reusit sa scape. Totul s'a
petrecut fara ca securitatea sa &anuiasca ceva. .umnatul meu, 1asile
6ucelea, mpreuna cu *(eor$(e 6or"ea i'au sapat $roapa lui Remus
su& &olta !e vita !in curtea mea. %nainte !e a'l nmormnta l'am a/utat
pe Laurian sa'si ia ramas &un !e la Remus. L'a m&ratisat. Nu stiu
!aca era constient !ar i'au curs lacrimile. Remus a fost n$ropat n
co/oc si nvelit ntr'un cearceaf pe care l'a !at prim'pretorul Ion
San!ru. Toti trei l'am scos !in casa pe $eamul camerei !inspre curte.
L'am ase"at n $roapa, i'am pus o cruce la @< centimetri su& pamnt
3B
pentru a nu fi !escoperit mormntul !e securisti si l'am acoperit cu
pamnt. I'am plantat trei smoc(ini si flori pe mormnt. Deoarece nu
mai a/un$ea n *recia sa va!a smoc(inii, am a!us smoc(inii la el. %n
timpul n care noi l nmormntam pe Remus, eu mi'am trimis sotia si
copiii !e acasa la #a$aras, iar pe c(iriasa pe care o aveam n curte n
6ruiu cu un oarecare prete=t. Motivul a fost sa nu stie nici unul !intre
ei ceea ce se petrecea la noi ca n ca"ul n care eram !escoperiti !e
securitate ei sa nu spuna nimic !espre Remus c(iar !aca ar fi fost
torturati. %n fiecare seara aprin!eam o lumnare si spuneam o
ru$aciune la mormnt.
Laurian a fost n coma +< "ile. L'am n$ri/it eu si sotia mea. Tot
timpul tre&uia sa fim atenti sa nu fim !escoperiti !e securitate. Dupa
ce si'a revenit nu mai era vec(iul Laurian, ca !e altfel nici cn! l'am
reva"ut la proces. Nu am !esc(is nicio!ata !iscutia !espre ce s'a
ntmplat ntre ei !oi, atunci la mine n casa. El parca mereu se
ntre&a5 9De ce am scapat euD: Laurian a ramas la mine timp !e o
luna, !upa care a plecat la fratii !in munti.El urma sa plece mpreuna
cu Nelu Novac n @+ iulie +,--, n *recia cu a/utorul lui .ostica
Niculescu, !in $ara 1istea. I'am con!us, atunci, pna n )o!ul Olt.
Dupa ei urmau 1ictor Metea, Nica .(iu/!ea si *(eor$(e 0asu, n +-
au$ust, !upa care urma sa plec eu. Din pacate au fost arestati toti
miseleste prin trucurile securitatii. Din @+ iulie +,-- pna la procesul
!e la Si&iu !in +- iulie +,-8 Laurian 0asu a suferit anc(etele si
re$imul !ur al securistilor: marturiseste nvatatorul Olimpiu 6or"ea.
Laurian 0asu a fost /u!ecat ntr'un pseu!oproces a carui sentinta era5
9.u unanimitate !e voturi, facn! aplicatiunea art. +, lit. . !in
Decretul +,,!in+,-< l con!amna la moarte prin mpuscare pe
Laurian 0asu, pentru crima !e uneltire mpotriva securitatii interne si
e=terne a R)R:. Sentinta cuprin!ea aceeasi pe!eapsa pentru crima !e
acte !e teroare si constituire n &an!e n scop terorist, confiscarea
averii personale si plata sumei !e +<<< !e lei c(eltuieli !e /u!ecata.
Sentinta a fost citita n ; au$ust +,-8 la Si&iu.
)rocesul a fost o farsa ca !e altfel toate procesele intentate
luptatorilor !in munti. Sentintele au fost !ate cu usurinta n &a"a unor
36
conclu"ii sta&ilite fara o &a"a reala.
Capitolul III
"arturiile "ariei Stanciu# sora luptatorului aurian !asu
"otto:
O ndatorire morala este alcatuirea unei
istorii adevarate si cat mai complete a
rezistentei la agresiunea comunista. ste o
ndatorire urgenta, impusa de o!ligatia de
gratitudine fata de cei care au platit cu
viata, cu sngele si cu sanatatea,. cura"ul de
a fi nfruntat !ar!ateste mpilarea
comunista.
.um s'au a!unatD .ine le'a !at cura/D .are era numele lor, cum
aratau c(ipurile lor, cum au trait, cum au luptat, cum au muritD Sunt
ntre&ari pe care si le'au pus multi. Raspunsurile nu au fost !ate !ect
n parte. S'a ncercat sa se reconstituie a!evarul, !ar portiuni !in
cronolo$ia acelor evenimente au ramas eni$me. Este necesar ca asta"i
sa'i c(emam printre noi pe acesti eroi, sa le oma$iem faptele si
sacrificile supreme. .elor morti n munti, celor prinsi si torturati n
nc(isori le suntem !atori cu un mormnt, o cruce si cu !e"valuirea
a!evarului. %ntre&arile si raspunsurile reale vin tot !in munti, faptele
eronate si rastalmacirile vin n sc(im& !e la oameni. Sacrificiul si
lupta nu suporta minciuna, asa cum onoarea si munca cinstita a
romnului n'au suportat uneltirea si punerea tarii n slu/&a secerii si a
ciocanului comunist.
)entru toti luptatorii !in re"istenta re!resarea morala se facea
simtita si !orita. )arti"anii au cautat sa faca o curatenie, averti"n!u'i
32
pe 9intrusi: sa le respecte munca s i a$oniseala, !emonstrn!u'le apoi
ca e=ista o le$e mai presus !e fara!ele$ile lor. )entru a !escrie
activitatea luptatorului Laurian 0asu n ca!rul re"istentei
anticomuniste mi'au fost !e a/utor marturiile Mariei Stanciu, sora lui,
care a suferit la rn!u'i teroarea $ula$ului comunist.
Laurian 0asu s'a nascut n ;@ octom&rie +,;+ n comuna 6rea"a,
raionul #a$aras. %nca !in anul +,7< s'a nca!rat n #D. la Liceul
Ra!u Ne$ru !in #a$aras, iar n anul +,7+ a suferit o con!amnare !e
temnita $rea pentru activitate le$ionara. Dupa ispasirea pe!epsei, n
+,78 si'a reluat activitatea le$ionara n ca!rul #acultatii !e
A$ronomie !in .lu/, fiin! sef !e or$ani"atie. %n +,7?, cn! a fost
!escoperita or$ani"atia pe care o con!ucea, el s'a refu$iat n satul
natal un!e a stat ascuns pe la !iferite ru!e si cunoscuti. %n +,-< si'a
procurat arme si s'a alaturat $rupului !e luptatori !in Muntii
#a$arasului. Atunci a nceput si calvarul pentru familia lui Laurian
0asu. Du&a nea$ra, arestarile, anc(etele care speriau satul 6rea"a au
terori"at ntrea$a familie 0asu. Maria 0asu, casatorita ulterior
Stanciu n 1istea !e 2os, sora luptatorului, a fost arestata si !usa
perio!ic la securitate n #a$aras. %nca !in +,7? i se cereau informatii
!espre fratele ei. In!iferenta si refu"ul !e care se loveau securistii !in
partea Mariei, au !us la teroare. Era &atuta cu palmele si cu o&iecte
!ure peste tot corpul. 6rutalitatea lor a e=celat cu &ataia la talpi.cu
&astonul. 9Ma loveau la talpi pentru a nu lasa urme. .n! mi era
aplicat acest 9tratament: nu puteam mer$e !oua saptamni. Erau cru"i
si mi se a!resau foarte urt. Nu ma scoteau !in &estie si &an!ita. Dupa
attia ani mai retin cteva nume precum5 ofiterul Stoica ce nu avea o
mna 3fost cole$ !e scoala cu Olimpiu 6or"ea la Si&iu4 care ma &atea
$roa"nic, un ti$an Stoica la fel !e !ur, coman!antul securitatii !in
#a$aras, caruia nu'i mai retin numele un om rau si nemilos, un un$ur
mic !e statura numit Loti, unul 6arcutean, pus !e asemenea n slu/&a
securitatii. %n anc(ete era specialist unul Ga$an: si aminteste Maria.
Maria 0asu era !usa perio!ic la casa lui *iurca !in #a$aras
pentru anc(ete care erau ntot!eauna nsotite !e tortura. Acestea au
!urat pentru Maria !in +,7? pna n +,-@, cn! a fost arestata si
33
ntemnitata n penitenciarul !e la .o!lea. Maria nu a fost sin$ura !in
familie care a suferit. Au fost sc(in$iuiti fratele ei, 1ir$il si sotia sa,
Sorita si tatal ei, Ale=an!ru 0asu.
9)e fratele meu, 1ir$il, l'au torturat $roa"nic. O!ata a fost !us la
casa surorii noastre mai mari un!e l'au le$at cu minile !e tavan si
l'au &atut pna a lesinat. )entru a'si reveni au aruncat apa cu $aleata
pe el. .eea ce !oreau sa o&tina comunistii nu au aflat !e la noi.
#ratele meu a fost ntemnitat apoi timp !e , luni n perioa!a
+,-7'+,--, un!e a suportat alte suferinte. Nici cumnata mea, care
avea copil mic nu a fost scutita !e &atai. De multe ori a fost lovita
cn! avea copilul n &rate. Tatal meu care avea 8< !e ani a fost !e
asemenea &atut cu &estialitate si torturat: povesteste sora lui Laurian.
%n +,-@, Maria 0asu era nvatatoare n #elmer. Dupa se!inta !e
nc(eiere a acelui an scolar a fost arestata. A fost !usa !e un securist
Ale=an!rescu, ce avea fata ciupita !e vnt la securitatea !in #a$aras
un!e a fost anc(etata timp !e 7 "ile. A fost apoi transferata la 6rasov,
un!e anc(etele si &ataile au !urat o luna. A urmat pentru Maria
penitenciarul .o!lea timp n care a avut loc un proces n care a fost
con!amnata la @ ani nc(isoare. Alaturi !e ea au mai fost ntemnitate
*ema Novac, mama lui *(eor$(e 0asu si un anume Nistor !in
De/ani. Maria a facut recurs, n urma caruia pe!eapsa i'a fost re!usa
la un an !e nc(isoare. Ea tre&uia sa fie eli&erata n iulie +,-7 cn! si
ispasise pe!eapsa, !ar a fost retinuta pna n octom&rie la securitate n
6rasov. Aici securistii au intentionat sa o transforme n informatoare
si s'o puna n slu/&a lor. Ei s'au lovit nsa !e refu"ul cate$oric al
Mariei. A revenit acasa n octom&rie +,-7. )erc(e"itiile si anc(etele
au continuat pna la arestarea lui Laurian 0asu, n +,-8. Maria s'a
casatorit n +,-> cu )ompiliu Stanciu !in 1istea !e 2os, fost !etinut
politic. Ei !oi si'au m&inat suferintele !e pna atunci si si'au unit
fortele sa faca fata la altele care veneau asupra lor. Maria nu a mai
fost primita n nvatamnt nicio!ata. Amn!oi au mai fost nca!rati n
munca !oar ca muncitori necalificati pe santierele !e la Savinesti si
.raiova. Au revenit n 1istea a&ia n +,8-, cn! s'au pensionat. %n
anul +,88 a avut loc ultima perc(e"itie la !omiciliu lor !in partea
34
militiei. %n pre"ent Maria este va !uava si traieste !intr'o pensie
sociala, o pensie !e privare !e li&ertate si o pensie !e sotie !e !etinut
politic.
Capitolul IV
"arturiile lui Victor Sandru# sustinator al $rupului de
Rezistenta Vistea
"otto:
Comunismul a fost mosit n #ru!e ascunse,
de minti scelerate, alaptat de forte oculte, a
crescut si-a formulat si si-a pus n practica
programul, netul!urat de nimeni, a guvernat
si poruncit cum a vrut si-a impus legile ce
le-a voit, a mutat popoare pe alte locuri, a
distrus nationalitati, destine, culturi si vieti,
a umplut "umatate din omenire cu lagare,
temnite, crime si gropi comune, cu snge si
lacrimi.
Ion *avrila O$oranu
.(iar !aca nu s'a !ove!it la momentul respectiv a fi o reusita
!eplina, lupta parti"anilor mpotriva instaurarii comunismului a
repre"entat un succes. Timp !e "ece ani, su& pava"a muntilor, a
cre!intei si a ncre!erii n a!evar s'a ntr"iat instaurarea pecetii
purpurei rosii. %n Tara #a$arasului, su& im&ol!ul !reptatii si unitatii,
oameni cura/osi au a/uns pna la sacrificiul suprem. Respectn! o
vec(e tra!itie, cea !e mpotrivire la tiranie si mpilare, locuitorii !in
"ona s'au or$ani"at n $rupuri !e re"istenta. Acestea erau constituite,
instruite si coman!ate asemenea unor unitati !e armata, care respectau
o ri$uroasa !isciplina militara. Aveau n !otare armament puternic si
3/
!iversificat. Actiunile lor stateau su& semnul unui consemn &ine
!efinit59 Doua persoane fata n fata pot !iscuta orice, iar cn! apare o
a treia se ncetea"a orice comunicare:. .u acelasi cura/ cu care au
pornit lupta, eroii au suportat si ororile securitatii !in timpul
anc(etelor si !in nc(isori.
1ictor San!ru a facut parte !in Reteaua !e spri/in 1istea.
Activitatea lui n ca!rul re"istentei anticomuniste a fost aceea !e a'i
a/uta pe Laurian 0asu si pe Remus Sofonea.
1ictor San!ru s'a nascut n +7 martie+,<< n 1istea !e 2os. Era
!e profesie a$ricultor. El s'a implicat cu ntrea$a familie, ca !e altfel
ntre$ neamul 6or"ea, n re"istenta anticomunista a/utn!u'i si
spri/inin!u'i pe toti cei care luptau mpotriva comunistilor. %n luna
iunie +,-- 1ictor San!ru mer$n! la plivit !e $ru n (ol!a !e la
mar$inea satului, i'a !escoperit n lan pe tinerii Laurian 0asu si
Remus Sofonea. Acestia se ascun!eau !e trupele !e securitate care
patrulau n acea perioa!a pe teritoriul satului 1istea !e 2os. Remus
Sofonea era ranit la picior, iar Laurian l suprave$(ea. 1ictor San!ru
mpreuna cu sotia sa le'a oferit celor !oi mncare si o perec(e !e
pantaloni. Tot el a interme!iat n acea "i le$atura celor !oi cu
nvatatorul Olimpiu 6or"ea, or$ani"atorul Retelei !e Spri/in 1istea.
1ictor l'a anuntat pe Olimpiu 6or"ea ca cei !oi tineri l asteapta n
$ra!ina casei sale si apoi mpreuna cu *(eor$(e 6or"ea si Olimpiu
i'au transportat cu carul, su& oc(ii securistilor acasa la nvatator.
)entru aceasta implicare, 1ictor San!ru a fost arestat n +;
!ecem&rie +,->. )rocesul n care a fost /u!ecat s'a !esfasurat n +-
iulie +,-8 si a avut ca acu"e sustinerea cu (rana si perec(ea !e
pantaloni a parti"anilor. 1ictor San!ru a fost con!amnat !e
Tri&unalul Militar .lu/ la ;- ani !e munca silnica pentru59crima !e
uneltire contra securitatii interne si e=terne a R)R si acte !e teroare si
constituire n &an!e n scop terorist:. Sentinta cu numarul +@>, a fost
citita n !ata !e ; au$ust +,-8. A fost eli&erat prin !ecretul !e $ratiere
n +,>7 !upa ce e=ecutase ? ani !e nc(isoare. S'a ntors acasa $rav
&olnav si cu un oc(i afectat. A $asit curtea mpartita !e sora lui, iar
sotia sa alun$ata !in casa parinteasca. 1ictor San!ru este !ece!at.
35
Capitolul V
"arturiile lui Ioan Vulcu
"otto:
$orti sfinti n temniti si prigoane,
morti sfinti n lupte si furtuni,
noi ne-am facut din voi icoane
si va purtam pe frunti cununi.
%u plngem lacrima de snge,
ci ne mndrim cu-atti eroi.
%u, neamul nostru nu va plnge,
ci se cumineca prin voi.
Imn mortilor'Ra!u *Ir
Neamul romnesc este pre!estinat parca sa sufere. .alvarul sau a
nceput !upa 9maretul: act istoric !e la ;@ au$ust +,77. De atunci
!reptatea si a!evarul pentru care s'a luptat au fost ecranate !e
asa'"isii oameni politici si !iplomati care n'au facut altceva !ect
sa'si vn!a tara si sa !omine su& imperiul raului. .omunismul instalat
a aruncat oamenii !e &una cre!inta n la$are si nc(isori pentru a'si
fi=a ra!acinile mai &ine n neamul romnesc. Meto!a comunista
&a"ata pe ura, minciuna, e$oism, ipocri"ie si fara!ele$i a csti$at
a!epti !in rn!urile celor lasi si lipsiti !e personalitate. %n !ecursul
anilor, &olsevismul a !evenit mormntul a!evarului si al !reptatii
umane. Mlastina !esna!e/!ii a acoperit $n!ul si speranta romnului
care visa la eli&erarea !in ro&ia comunista. Tra!atorii care s'au pus n
slu/&a ocupantilor au lovit mortal romnul a!evarat n numele
principiilor asasine. Toate localitatile !in Tara #a$arasului au fost
supuse celui mai crunt re$im !e suprave$(ere si tortura timp !e "ece
ani, !upa care au urmat altii 7<.
6rea"a, satul !e la poalele Muntilor #a$aras a avut un re$im
3A
special. Gilnic 9masina comunista: marsaluia pe stra"ile 6re"ei,
cetatenilor fiin!u'le inter"is sa'si re"olve tre&urile cmpului ntre
anumite ore !in "i. Multa suferinta a e=istat pentru acesti sateni, !ar
nu numai. Marturiile lui Ioan 1ulcu !in 6rea"a confirma tirania
comunistilor. Ioan 1ulcu a spri/init $rupul !e luptatori !in Muntii
#a$arasului. )rimul lui contact cu acestia a fost n mai +,-< pe 1alea
)o/ortei. 9Eram la pescuit pe 1alea )o/ortei. Am va"ut la un moment
!at trei insi care veneau !e la !eal spre vale. )urtau niste &ocanci
le$ati cu srma si aveau arme. Erau *(eor$(e 0asu, Laurian 0asu si
Ioan .(iu/!ea. Atunci am !iscutat cu ei. Laurian 0asu m'a ru$at sa'i
a/ut cu (aine si mncare. M'am nteles cu el sa vina pna la mar$inea
satului un!e sa'i !au provi"ile cerute. La ntlnirea fi=ata a venit si
varul meu .onstantin 1ulcu. Am fost amn!oi impresionati !e starea
acelor tineri si ne'am (otart sa'i a/utam n continuare. Astfel am fi=at
noi ntlniri si am procurat cele necesare traiului aspru !in munti
pentru $rupul fu$ar precum si armament. Dupa o luna ne'am ntlnit
!in nou n locul sta&ilit. Era vor&a !e 90o!omoaca:, un!e era un
maracine la locul numit 9La tarina:. A venit Laurian 0asu care ne'a
cerut mncare si $ru pentru iarna. 1arul, .onstantin 1ulcu, a
cumparat un sac !e porum& !e la #a$aras. Am pus &oa&ele n trei
ranite pe care le'am !at apoi lui Laurian. Le'am furni"at si informatii
!espre armata si securitatea care i cautau. %n ca"ul n care fi=am o
ntlnire si nu reuseam sa ne ve!em pentru ca eram urmariti, aveam
un consemn. Laurian ne lasa un &ilet n care trecea !ata urmatoarei
mtlniri si pe care'l punea ntr'o cutie !e c(i&rite la maracinele
amintit. )entru armament si munitie ne a/uta un prieten !e'al meu
*(eor$(e Ostacioaie, care era seful ma$a"iilor !e la fosta Militie
6ucuresti. Ostacioaie ne'a procurat pantaloni !e militie, munitie,
ranite si cartuse pentru pistol. Eu aveam un pistol 6roJnin$ 8>- pe
care'l tineam ascuns n "i!ul !e la fntna si pe care l'am !at
luptatorilor:relatea"a Ioan 1ulcu.
*rupul fu$arilor fiin! urmarit pas cu pas !e securitate care a
antrenat !ivi"ii ntre$i !e armata era e=pus prime/!iei arestarii. 9%n
toamna anului +,-@ *(eor$(e 0asu, Laurian 0asu si Ioan .(iu/!ea
3F
au co&ort n sat si s'au ascuns n sura la .onstantin 1ulcu.
Securitatea a aflat ca niste fu$ari ar fi n sat si a ncercuit tot satul sa'i
caute. Era noapte. Au sculat !in somn multe familii sa verifice !aca
parti"anii s'au ascuns la unele !intre ele. Au amplasat posturi !e
pn!a n tot satul. M'am !us la cartofi n cmp cu scopul !e a afla
mo!ul !e actiune al securistilor si toto!ata o solutie care sa'i salve"e
pe prote/atii mei !in $(earele comunistilor. )atrulele !e securitate
nsotite !e cini marsaluiau prin tot satul. M'am speriat pentru ca nu
ntre"aream nici o sansa pentru cei trei. Atunci *(eor$(e 0asu mi'a
"is ca ei sunt pre$atiti pentru orice. Stateau n $ar!a cu armele $ata
oricn! sa se apere. )entru a nu !a !e &anuit securistilor varul meu s'a
!us n acea "i la pa!ure. .n! s'a ntors seara acasa cu carul cu lemne
a venit la el seful !e post. %n acel moment cei trei fu$ari se aflau n
$ra/! si mncau. %n cteva secun!e i'am anuntat ca sunt n pericol si
s'au retras ime!iat n sura. Seful !e post l urmarise pe .onstantin
pentru ca si a!usese lemne !in pa!ure fara sa ai&a &on. Tinn! cont
!e informatia pe care le'am !at'o, fu$arii s'au strecurat cu mult cura/
printre posturile securistilor, prin apa si au parasit satul. Am stat cu
frica pentru ei. M'am linistit pentru ca nu am au"it mpuscaturi, motiv
care mi'a !at !e nteles ca au scapat si !e aceasta !ata:.
.onstantin 1ulcu l'a a/utat si pe An!rei 0asu. %n iarna anului
+,-; An!rei 0asu s'a m&olnavit si necesita tratament. A co&ort n
sat. .ineva 9&inevoitor: l'a !enuntat la securitate. A stat un timp
ascuns n scoala !e un!e cu spri/inul lui .onstantin 1ulcu a plecat n
)o/orta si apoi n 1oivo!eni un!e a fost a/utat !e un anume .a&u". A
fost !escoperit nsa !e comunisti si a fost mpuscat. An!rei a fost
tra!at !e *al&incea !in Sm&ata !e 2os. Dupa ce a fost ucis, An!rei a
fost le$at pe o scara si !epus pe treptele scolii !in 1oivo!eni pentru
a'l ve!ea ntre$ satul si astfel lumea sa se intimi!e"e si sa nu'i mai
apere pe parti"ani. Nici la ora actuala nu se stie un!e a fost !us
ca!avrul lui An!rei 0asu.
%ntlnirile lui Ioan 1ulcu cu $rupul !in munti au continuat. 9%n
toamna anului +,-7 m'am rentlnit cu ei. Erau sleiti !e puteri. Mi'au
spus ca nu mai re"ista si ca se pre$atesc sa plece n *recia. %mi "iceau
37
atunci ca !aca vor fi prins i cumva, ultimul cartus va fi al lor si tot nu
vor !ivul$a nimic. Anul urmator au fost prinsi. Din acel moment si eu
am fost urmarit c(iar !aca nicio!ata nu am !at !e &anuit securitatii ca
as avea le$aturi cu luptatorii. Simteam ca oriun!e mer$ eram urmarit.
%n +,-8 am primit o scrisoare !e la sotia lui Ostacioae, !e la
6ucuresti, n care ma anunta ca sotul ei a fost arestat. Am plecat la
6ucuresti sa va! e=act ce s'a ntmplat. A/uns acolo, primul lucru pe
care l'am facut a fost sa iau pistolul pe care'l ascunsese *(eor$(e
Ostacioae n casa si sa'l arunc n Dm&ovita pentru a nu'i n$reuna
situatia sotiei prietenului meu:
.onstantin 1ulcu a fost arestat la + mai +,-8. Tot atunci a fost
cautat si Ioan 1ulcu, !ar fiin! plecat cu cartofi n Re$at sa'i vn!a i'a
fost amnata arestarea. 9%n ? mai +,-8 un maior si !oi ofiteri !e la
securitatea !in #a$aras m'au ri!icat !e acasa si m'au !us la se!iul lor
!in stra!a Inului. Aici m'au lasat sa astept !oua ore !upa care m'au
m&arcat ntr'o !u&ita si m'au !us la Securitatea !in 6rasov. Aici
m'au !e"&racat complet pentru perc(e"itie si m'au trecut la un re$im
!e anc(ete. Mi'au pus oc(elarii ne$ri la oc(i si mi'au spus sa co&or
++ scari. M'au &a$at ntr'un &irou si m'au ase"at pe un scaun care era
cuit. Au urmat "ile multe !e anc(eta si tortura. Tot aici au fost a!usi
si cei trei luptatori !in munti cu care eu am cola&orat si care vroiau sa
a/un$a n *recia !ar au fost tra!ati. La una !in anc(ete l'au a!us pe
Laurian 0asu pe care l'au ntre&at !aca ma cunoaste. Acesta a
raspuns59Este 1ulcu !in 6rea"a:. M'au nc(is sin$ur n celula ;?.
Dupa un timp mi'au &a$at n celula pe unul Seremet Stanislav !in
comuna 1a!u Rosca !in 6asara&ia. Acesta fiin! turnator, ncerca sa
ma convin$a sa scriu pe (rtie !aca am !e comunicat ceva fu$arilor
ca el poate sa trimita &iletul afara !in nc(isoare. )e acest &asara&ean
nu'l mai puteam suporta. .omportamentul si caracterul lui completat
!e re$imul !ur practicat !e securisti, m'au !eterminat sa'i spun
coman!antului nc(isorii, un anume Tot(, sa'l scoata !in celula mea
ca !aca nu l omor. M'a mutat pe mine nsa n celula ;> un!e era
nc(is unul 6elau 0oria !in Al&a, caruia fratele i era fu$it n #ranta,
povesteste Ioan 1ulcu. Re$imul !ur !e la Securitatea !in 6rasov a
4B
continuat la penitenciarul !in Si&iu un!e a fost mutat Ioan 1ulcu n
@< iulie +,-8 9Le$ati n catuse am fost transferati la nc(isoarea !in
Si&iu. %mpreuna cu mine au avut aceiasi soarta .onstantin 1ulcu, Ioan
)etrisor !in Recea si *(eor$(e Ostacioae. M'au aruncat la su&sol, n
celula @. Era o camera !e +,- metri pe @ metri, cu ciment pe /os !e
care erau fi=ate &elciu$e. )eretii erau stropiti cu sn$e, iar ca mo&ilier
e=ista un sin$ur pat. .elula era luminata artificial ntruct avea un
sin$ur $emulet cu $ratii. Acolo am stat @'7 "ile !upa care am fost
mutat la eta/, sin$ur, n celula +>.
Tot aici am avut parte !e mai multe "ile !e i"olator un!e
con!itiile au fost inumane si mult mai !ure !ect n celula:.
%n +< au$ust +,-8 a urmat procesul care a fost /u!ecat !e
Tri&unalul Militar III .lu/ n !eplasare la Si&iu. %n acel lot au fost
/u!ecati Ioan 1ulcu, .onstantin 1ulcu, *(eor$(e Ostacioae, 1ir$il
Oancea si Ioan Mutiu, colonel !octor militar !in Si&iu. 9Ne'au
m&racat n (aine var$ate si ne'au !us n &o=a. Mie mi'au !at ca
avocat pe unul *avo"nea. A fost un ma$ar. El n'a facut aparare, a "is
!oar5 sunt !e acor! cu instanta. N'am nimic !e a!au$at. 2u!ecator era
#inic(i )aul, iar acu"ator pu&lic un evreu Tiron. Acesta a ple!at n
felul urmator5 sunt !e acor! cu nca!rarea facuta, iar fapta este
proportionala cu nca!rarea. Sunt multumit ca ultimele ramasite au
fost prinse:, povesteste Ioan 1ulcu.
La acel pseu!oproces sentintele au fost urmatoarele5 Ioan 1ulcu
si *(eor$(e Ostacioae munca silnica pe viataK .onstantin 1ulcu';-
ani !e nc(isoareK Ioan Mutiu';< !e ani !e nc(isoare, iar 1ir$il
Oancea'+< ani !e !etentie. Elena 1ulcu, sotia lui Ioan 1ulcu, care a
fost la proces la Si&iu si aminteste5 9Era foarte sla&. Am fost
averti"ata sa nu vor&esc nimic cu sotul meu. Nici nu mi'au !at voie
sa'i !au pac(etul cu mncare pe care i l'am pre$atit: Si pentru acest
lot pe!eapsa a fost pentru5 9crima !e uneltire a securitatii interne si
e=terne a statului si constituire n &an!e n scop terorist:. Ioan 1ulcu
a cerut recurs, !ar raspunsul l'a primit a&ia !upa o luna si acesta era
respins, ramnn! vala&ila pe!eapsa !ata anterior. 9Am fost
ntemnitat n penitenciarul Si&iu n camera +,. Era o ncapere !e >B-
46
m n care eram @< !e persoane. Dormeam !oi ntr'un pat. Mncarea
era o cior&a, apa c(ioara, mamali$a muce!a, iar !imineata o cafea si o
&ucata !e pine. De Sf. Ioan am fost mutat la nc(isoarea *(erla,
ne'au !us noaptea cu lanturi la picioare. %mpreuna cu mine mai erau
Ostacioaie, .onstantin 1ulcu, )etrisor, Moanta Stefan si Ioan Marin
!in 6rea"a. La *(erla ne'au !espartit. )e mine m'au nc(is n celula
+<8 cu alte @< !e persoane. M'am nimerit sa !orm n pat cu Davi!
*reavu !in Lisa. Am fost (raniti insuficient si sufeream foarte mult
!e fri$. Datorita con!itiilor m'am m&olnavit. Ln$a coloana am avut
un a&ces !e natura T6.. Am fost mutat ntr'o camera !e spital a
nc(isorii un!e me!icii Dumitru Stere si *(eor$(e .ornea !in
#a$aras mi'au facut tratament si punctii. M'am vin!ecat a&ia !upa un
an si trei luni. A&cesul s'a !atorat &ataii pe care o primeam. %n fiecare
"i !e miercuri eram scosi la &ataie. )e mine ma le$au pe o &anca si cu
ciome$ele ma loveau peste spate si n palme. Apoi ma nveleau
ntr'un cearceaf cu apa rece. A fost crunt. Acelasi re$im l'au suportat
Mi(ai 1oicu $eneral !e ra"&oi si *(eor$(e .ristescu procuror
$eneral. Meto!ele !e tortura ale comunistilor au revoltat n iarna
+,-?'+,-, !etinutii !in mai multe celule. Acestia au recurs si ei la
violenta. .ei !in celula ?> si'au &locat usa au rasturnat (ornurile si
o&loanele. Alaturi !e ei au intrat n $reva si alte celule. )e noi cei !in
?- ne'au amenintat cu arma cu care au tras pe vi"orul usii ranin!u'ne.
%n timpul acelei revolte ne'au tinut cu fata la pamnt n celula. A fost
c(emata )rocuratura si repre"entanti !e la 6ucuresti care i'a &atut si
torturat pe !etinutii $revisti. A curs mult sn$e atunci. #ara motiv
eram &a$ati si la i"olator. Era o camera foarte mica cu un pat !e $ratii.
)rimeam mncare la @ "ile, n rest !oar apa cal!a, seara. Aveam voie
!oar noaptea sa ne ntin!em pe pat care nu avea saltea si patura. Eu
am stat sapte "ile la i"olator n !ecem&rie. Eram !oar n pantaloni
scurti.
La *(erla cei mai !uri $ar!ieni au fost fratii Somlea si
coman!antul *oiciu. Nu stiu !e un!e aveau acumulata atta ura. %mi
amintesc ca o!ata !e )asti n +,-, am primit !rept (rana cior&a cu +>
&oa&e !e arpacas, turtoi iar !imineata ?< $r !e pine. %n +,>; ne'au
42
mai fost ameliorate con!itiile !e !etentie. Ne'a a!unat coman!antul
ntr'o "i n clu& si ne'a "is5 :Depin!e !e voi eli&erareaL. Nu l'am
cre"ut. Din capre rioase nu ne'au scos nicio!ata. Unii !intre noi au
ce!at presiunilor. %n +,>7 prin martie, a venit unul !e la 6ucuresti si
ne'a spus5 :.el care'si au!e numele sa'si faca &a$a/eleL. Din +<< !e
persoane cte eram n camera au ramas +< printre care si eu5 Nicolae
Ale=an!rescu, avocat !in 6ucurresti, Ion 1ulcanescu !in 6ucuresti,
Ion Rosianu, )etru Novac !in 6erivoi, )etru .rstea !in #a$aras.
)na n ;7 iunie +,>7 am lucrat la fa&rica !e mo&ila !in *(erla !upa
care m'am eli&erat. Am fost asteptat !e familie n $ara: povesteste cu
lacrimi n oc(i Ioan 1ulcu.
Acasa i'a fost confiscata toata averea5 pamntul, carul,
animalele, (ainele, lemne si toate &unurile. Sotia lui Ioan 1ulcu,
Elena, a recuperat o parte !in &unuri platin!u'le n urma unui proces
care a avut loc n +,-8 la #a$aras. 1enin! acasa Ioan 1ulcu si'a
!esc(is un atelier !e tmplarie n care confectiona am&ala/e pentru
U"ina nr.; 6rasov. A ncercat sa'si recupere"e pamntul confiscat, !ar
nu a reusit nici macar !upa revolutie.
Dupa +,>- Securitatea a revenit acasa la Ioan 1ulcu pentru a'l
!etermina sa !evina informator. .u toate insistentele comunistilor a
refu"at. Nu !upa mult timp a fost c(emat la Securitatea !in #a$aras !e
catre maiorul Gilcea$ pentru acelasi motiv. A refu"at !in nou, motiv
pentru care a fost suprave$(eat !e militie. %n +,?- a fost rec(emat la
Securitate n #a$aras. 9Era acolo un civil si maiorul Gilcea$. Mi'au
promis &ilete la &ai !aca accept sa fiu informatorul lor. )entru ca am
refu"at !in nou au nceput sa ma n/ure si sa ma ameninte. .e mi'a
atras atentia n acea camera era un ta&lou mare cu fata spre perete.
M'au lasat sin$ur acolo timp !e !oua ore !upa care mi'au !at !rumul
acasa: povesteste Ioan 1ulcu.
%n continuare familia 1ulcu a fost persecutata !e comunisti.
#iica acestuia relatea"a5 9Date fiin! evenimetele !in acea perioa!a am
suferit alaturi !e parintii mei. Am ramas !e mica !oar cu mama.
.opilaria mi'a fost un calvar, !e fapt nici n'am stiut ce este copilaria.
Am muncit si suferit alaturi !e mama cn! tata nu stiam un!e era si
43
!aca'l vom mai ve!ea vreo!ata. Nu !oresc la nimeni raul pe care ni
l'au facut noua comunistii:.'
De la ultima ntlnire cu securitatea la se!iul !in stra!a Inului,
Ioan 1ulcu s'a m&olnavit. Timp !e > ani a stat prin spitale si la
Institutul National !e $eriatrie !in 6ucuresti !upa care s'a pensionat.
Este &olnav !e parAinson. )rimeste pensie !e fost !etinut politic si
pensie sociala pentru cei ++ ani !e vec(ime n munca. Traieste n
6rea"a alaturi !e sotie si !e familia fiicei sale care este nvatatoare n
sat.
Capitolul VI
"arturiile sotiei lui $%eor&%e !asu# luptator n rezistenta
anticomunista
"otto:
&amntul este o scena pe care omul apare,
si "oaca rolul vietii si apoi dispare
*(eor$(e 0asu
Instaurarea comunismului tre&uia sa ai&a sorti !e i"&n!a si !e
aceea a!eptii ciumei rosii aplicau meto!e !ure, inumane care
ntreceau limitele $n!irii omenesti. .omunistii aveau !evi"a59Nu
tre&uie permis nici unui reactionar sa nc(i!a calea ).R. Tre&uie sa
luati masurile necesare pentru e=tin!erea propa$an!ei, asa cum a fost
!ecisa !e ).R:.
Astfel, ei su&/u$au si terori"au locuitorii !in toata tara si mai
ales pe cei care traiau n "onele un!e au fost or$ani"ate $rupari
anticomuniste. Localitatile !in apropierea Muntilor #a$aras au fost
suprave$(eate si controlate "i si noapte !e or$anele securitatii ntre
anii +,7?'+,->, pentru a 9strpi cui&ul !e &an!iti:, cum !enumeau ei
$rupul !e re"istenta ascuns n munti. )arti"anii aveau misiunea !e a
44
salva tara romneasca !e nro&ire si !e veninul Mremlinului, acel
&astion al crimei !iri/ate. Multi !intre luptatori au fost !o&orti !e
$loantele tra!atorilor a/unsi n slu/&a secerii si a ciocanului.
*(eor$(e 0asu 3n unele acte apare 0asiu4 !in )o/orta, poreclit
*(ita Rucareanului, provenea !intr'o familie cu - copii. El a ramas la
casa parinteasca pentru a lucra pamntul, fiin! priceput si la
construirea !e acoperise !e case si suri. S'a alaturat luptatorilor !in
munti n +,7,, !ar le$aturi cu ei a avut cu ctiva ani nainte. %n +,-7,
cn! comunistii fortau taranii sa se nscrie n .A), *(eor$(e 0asu si
6rncoveanu s'au pre"entat n 1istea !e 2os e=primn!u'si !orinta !e
a se nscrie si ei. %n loc sa iscaleasca re$istrele trepa!usilor, ei au scos
pistoalele si le'au luat re$istrele, pelerinele si armele. *estul celor !oi
a impresionat satenii !in 1istea !e 2os si n acelasi timp i'au
!eterminat pe activisti sa renunte o &una perioa!a !e timp la actul !e
ntovarasire. *(eor$(e 0asu a luptat si n al !oilea ra"&oi mon!ial, n
;> aprilie +,7@ fiin! mpuscat n umar. A fost !ecorat atunci !e
Ministerul Apararii Nationale cu me!alia 96ar&atie si .re!inta cu
spa!e clasa a II'a:. Distinctia primita nu i'a folosit n viitor nici lui si
nici familiei sale.%n +,78 *(eor$(e 0asu s'a casatorit cu Eu$enia
.omaniciu !in Lu!isor, care avea mai putin !e +? ani.. %n urma
casatoriei lor au re"ultat !oi copii5 1ioleta, nascuta n +,7? si Ioan
nascut !oi ani mai tr"iu. De la plecarea n munti si pna la arestarea
sa *(eor$(e 0asu venea spora!ic la familia sa pentru a'si ve!ea
tnara sotie si pe cei !oi copii.9.n! s'a nascut Ionut, *(ita a venit
acasa. Era !uminica !imineata, eu alaptam copilul, iar fetita !ormea.
1ioleta s'a tre"it si i'a "is59.unca'te, tata cunca'te:, Au venit
securistii cu o !u&a nea$ra. Mama a ntr"iat intrarea lor n casa,
spunn!u'le ca *(ita este n sura. Securistii au nceput sa tra$a cu
mitralierele nspre sura, timp n care *(ita si'a strns ceva (aine,
ranita si pusca si a fu$it prin $ra!ina. S'a ascuns la familia )eptea !in
Iasi3 familia n care a intrat 1ioleta prin casatorie4. Nu l'au prins.
)entru a se ra"&una, securistii mi'au smuls mie copilul !e la piept si
m'au lovit, spunn!5 un!e ai ascuns &an!itul, cateaD %mpreuna cu
4/
parintii si cu fratele meu am fost !usi la Securitate n #a$aras, la casa
lui *iurca, un!e am fost &atuti $roa"nic. Ne'au !at !rumul a&ia peste
cteva "ile. Ma ru$am !e ei59Lasati'ma sa ma !uc la copil, cre!eti'ma
nu stiu un!e poate fi sotul meu, sau a!uceti'mi copilul aici sa'l alapte"
ca altfel mi moare. %mi spuneau5 9un pui !e &an!it poate sa si
moara:. Le spuneam59 Omorti'ma si pe mine ca sa se termine o!ata:
povesteste sotia lui *(eor$(e 0asu.
%ntre$ satul )o/orta traia su& teroare. Du&a nea$ra si masini ale
armatei ncon/urau localitatea "i si noapte pentru a'i prin!e pe
parti"anii !in munti. #amilile lor erau suprave$(eate si &atute. 9Ne
urmareau peste tot, se instalau !eseori n casa pentru a'l prin!e pe
*(ita. Am suportat multa &ataie, ma loveau cu palmele, pumnii si
picioarele, fara mila: spun satenii.
)entru Eu$enia 0asu c(inurile au luat amploare n +,-<. %n luna
mai Securitatea a fortat'o sa !ivorte"e !e sotul ei. I'au !eclansat
procesul !e !ivort n speranta ca *(eor$(e 0asu se va pre"enta la
tri&unal si va putea fi arestat. Toto!ata au silit'o pe tnara sotie sa
anunte n "iarul local procesul !e !ivort. 9A fost crunt. %mi spuneau5
De ce nu vrei sa !ivorte"iD Mai speri sa vina acasaD N'o sa mai fi
nicio!ata cu el. M'am tre"it !ivortata, iar n ;? octom&rie +,-< am
primit sentinta 2u!ecatoriei Mi=te #a$aras, se!iul 1oila, prin care
*(ita nu mai era sotul meu, iar eu ma numeam !in nou .omaniciu:, a
spus cu amaraciune Eu$enia . De atunci Eu$enia si cei !oi copii ai ei
s'au mutat la parintii ei n Lu!isor. )na la arestarea lui *(eor$(e
0asu ntrea$a familie a fost tracasata si &atuta. 9Stam i"olati n curte
"ile n sir pentru ca nu ne permiteau sa iesim !in sat. .omunicam !oar
cu o vecina prin semne. Aceasta mer$ea la preotul satului sa tra$a
clopotele si sa faca slu/&e pentru noi. De atunci mi s'a mpietrit
sufletul si mi'am ncrncenat trupul, astfel nct nici o suferinta nu se
mai lea$a !e mine, !ar si nici o &ucurie: a a!au$at Eu$enia.
%n sate e=istau informatori care !enuntau miscarile luptatorilor si
le$aturile lor cu familile sau satenii care i spri/ineau. Astfel au fost
arestate familile si ru!ele celor !in munti.
9M'am !us ntr'o !imineata sa !au mncare la animale. Usa
45
$ra/!iului era ntre!esc(isa. Mi'am !at seama ca era cineva nauntru.
Un &ar&at mi'a "is5 Nu tipa, sunt un om &un. Sunt *rovu. Sa nu spui
la nimeni ca sunt aici, ca !aca vei "ice, e !e rau. Eu plec acum prin
$ra!ina. Att mi'a vor&it. Nu stiam cine este, nu era !in sat !ar s'a
recoman!at !rept *rovu. Mi'a fost clar ca respectivul nu era pentru
prima !ata n curtea noastra sa ne urmareasca: a mai spus femeia. %n
+,-8 a avut loc procesul !e la Si&iu pentru parti"anii !in munti.
*(eor$(e 0asu a fost con!amnat la moarte, prin mpuscare, pentru
crima !e uneltire mpotriva securitatii interne si e=terne a R)R.
Eu$enia a mers !e cteva ori la Si&iu cu speranta ca va reusi sa'si
va!a sotul. Dar nu a fost asa. A trait !e atunci cu na!e/!ea ca va veni
o!ata "iua cn! se vor rentlni. Nu s'a mai recasatorit nicio!ata si
si'a crescut sin$ura copiii. %n +,>7 parintii luptatorului au primit un
pac(et care continea lucrurile lui *(eor$(e 0asu. Era o noua
nscenare. 9Era o traistuta !in matase !e culoare ver!e si un pantalon
AaAi: si aminteste 1ioleta, fiica luptatorului. )ersoana care le'a !at
pac(etul a spus59Acestea sunt lucrurile lui, el a murit:. Dar n
continuare familia lui *(eor$(e 0asu tre&uia sa'si ascun!a
apartenenta. Eu$enia .omaniciu a lucrat n .A), un!e era
suprave$(eata n mo! special. La #a$aras nu a reusit sa'si $aseasca un
loc !e munca, pentru ca era fosta sotie a 9&an!itului:. A lucrat ctva
timp la 6rasov ca servitoare, un!e a reusit sa o&tina o vi"a !e flotant
cu scopul !e a i se pier!e urma. .u $reu a revenit la #a$aras, un!e a
lucrat ca factor postal. )este tot era sfatuita sa nu spuna cine este
pentru a nu avea pro&leme cu Securitatea. Aceeasi situatie au
ntmpinat'o si cei !oi copii. A&ia !upa evenimentele !in !ecem&rie
+,?, familia a intrat n posesia !ocumentelor care certificau situatia
lui *(eor$(e 0asu. )rimaria comunei Lisa a eli&erat n ;? ianuarie
+,,+ o a!everinta pe numele *(eor$(e 0asu care stipula5 9!ece!at,
act !e !eces nr. @> !in ;@ !ecem&rie +,>7, nre$istrat la Sfatul
)opular al comunei 2ilava si comunicat cu a!resa nr. @-@ !in ;>
!ecem&rie +,>-:. Sentinta procesului !e la Si&iu, n urma caruia a
fost mpuscat *(eor$(e 0asu, a fost primita !upa multe interventii,
tot !upa !ecem&rie +,?,. %n perioa!a +,,< ' +,,- Eu$enia .omaniciu
4A
a ncercat sa'si o&tina !repturile ce'i reveneau !upa attia ani !e
suferinta, !ar a ntmpinat numai refu"uri. 9nu m'a a/utat nimeni, nici
macar cei care ar fi putut sa o faca. M'am convins ca cei ce au ramas
n viata si &at /oc !e cei care au murit. Drumuri, &ani, stres pentru
apro&area !osarelor. Nu cer mila, ci o rea&ilitare morala pentru noi
cei care am suferit. Nu este cinstit n fata lui Dumne"eu sa culea$a
laurii persoane care nu merita:, a afirmat femeia. .(iar !aca Eu$enia
.omaniciu este n!reptatita sa primeasca pensie ca va!uva !e veteran
!e ra"&oi si pensie !e !etinut politic, cererea i'a fost apro&ata !upa
multe interventii cn! a o&tinut !oar o in!emni"atie luanra !e +<.<<<
lei ncepn! cu anul +,,-. )rocesele prin care a trecut timp !e - ani
respectiv ntre +,,< si +,,- i'au conferit !reptul !e persecutat politic,
lucru ce nu a fost luat n seama !e Directia Muncii si )rotectiei
Sociale, !e Asociatia #ostilor Detinuti )olitici si !e Asociatia
1eteranilor !e Ra"&oi. .(iar si n reporta/ul 9Memorialul Durerii:,
Eu$enia .omaniciu a fost mar$inali"ata n favoarea unor persoane
care nu meritau mentionate. )rivin! acest serial Eu$enia .omaniciu
se ntre&a cu amaraciune 59Oare pe cine !eran/a !eclaratia unei femei
care a suferitD Au fost mai importante afirmatiile unor persoane care
au avut partial tan$enta cu aceste evenimente !ect cele ale unei
va!uve c(inuiteD Totul mi'a lasat un $ust amar:.
Capitolul VII
'ezvaluirile lui Ioan "etea din Ileni# fratele eroului Victor "etea
mpuscat de re&imul comunist
"otto:
'uferinta si "ertfa, neavnd consitenta
materiala, nu pot fi "udecate nici rational,
nici pretuite economic, ntocmai ca
A!solutul din care s-au desprins si n care
s-au ntors. le se simt cu ratiunea inimii, se
4F
cnta n psalmi si trec n eternitate.
1ir$il Mateias
Anii premer$atori instaurarii comunismului au nsemnat
suferinta, /ertfa si lupta. I!eea nfiripata !e le$ionari, o mare cre!inta
si !reptate, s'a ntiparit si s'a se!imentat cu putere la $eneratii ntre$i
care au pre"entat o a!versitate fata !e opresiune si ne!reptate. .u
aceasta "estre oamenii nu cereau !ect le$i !repte, li&ertate,
ri!icn!u'se mpotriva sal&aticei pri$oane a unor asa'"isi con!ucatori,
care nu !oreau !ect sa'si apere averile, po"itiile si puterea prin orice
mi/loace. )entru nlaturarea minciunii si a oprimarii era necesara
lupta !usa pna la moarte. Suferinta si !urerea au a!us mari !e
lacrimi. Tara #a$arasului a reusit sa semene teama si nencre!ere n
rn!urile comunistilor. 9Deseori veneau n sat si cte ;-< !e persoane
sa urmareasca sau sa suprave$(e"e. Erau ca ciupercile !upa ploaie.
Rareori ntlneai ntre ei un om cu suflet:, spun satenii !in Ileni.
Ioan Metea, !in Ileni, acum pensionar si aminteste cu
amaraciune !e perioa!a pri$oanei comuniste. %ntrea$a sa familie a
trait un cosmar. Tatal sau, 1ictor S. Metea si fratele sau, 1ictor
Metea, au luptat pna la sacrificiul suprem mpotriva minciunii si a
ne!reptatii. #iin! o familie !e oameni cinstiti, $ospo!ari si nstariti au
suportat cu $reu perioa!a cotelor catre stat fiin! consi!erati c(ia&uri.
%n +< mai +,7? Securitatea a venit sa'i areste"e pe 1ictor si pe tatal
sau. 1ictor Metea era stu!ent n anul I la Si&iu. Atunci a fost primul
esec al Securitatii n Ileni pentru ca cei !oi au fu$it. Timp !e !oi ani
tatal a stat ascuns n sat, iar stu!entul a fu$it n munti alaturn!u'se
$rupului !e/a format. De atunci a nceput teroarea pentru restul
familiei Metea. )e Ioan l'au !us n repetate rn!uri la Securitate n
#a$aras si n Si&iu un!e era supus la anc(ete nsotite !e tortura cte o
saptamna, !oua, o luna sau c(iar sase luni. Acest re$im !ur l'a
!eterminat pe 1ictor Metea, tatal, sa se pre!ea comunistilor. El a fost
aspru pe!epsit, fiin! trimis si la .anal un!e a stat !oi ani pna n
+,-;. %n acest rastimp sotia sa, 1ir$inia Metea a fost arestata. 9Era
&atuta cu &estialitate. O fortau sa stea cu capul pe masa si o &ateau cu
47
coa!a maturii pe tot corpul:, relatea"a Doina, sotia lui Ioan Metea.
Timp !e !oua saptamni, n +,7,, Ioan Metea si mama sa nu au avut
voie sa paraseasca nici curtea, nici casa si erau pa"itii "i si noapte !e
Securitate. 9Aveam la poarta !oi castani. Noaptea eram urmariti !in
acei castani !e catre securisti, iar n timpul "ilei acestia ne urmareau
!in casele vecinilor:, si aminteste Ioan Metea. .u toata
suprave$(erea, familia Metea a pastrat le$aturile cu 1ictor.
.omunicau prin &ilete pe care le lasau n locuri sta&ilite !e comun
acor!. 1ir$inia mama lor, era cea care !ucea corespon!enta si cele
necesare lui 1ictor n munti. )entru faptul ca si'a a/utat fiul a fost
&atuta. Ioan Metea a fost arestat !e +? ori. Nicio!ata nu a avut loc
vreun proces sau vreo con!amnare. La Si&iu a fost retinut !in
septemr&ie +,-+ pna n martie +,-;. 9Eram nc(is ntr'o celula mica
fara lumina. Mai era cu mine un cio&an, Dumitru Oprean. N'am reusit
nicio!ata sa'i va! fata. L'am va"ut cum arata a&ia la nunta mea n
+,->. %n celula aveam cte un prici !in scn!ura si att. Era fri$ si
ume"eala. .n! ne !escaltam, so&olanii ne ro!eau &ocancii. A fost
cumplit n celula !e la Si&iu. Nu au $asit motiv sa ma /u!ece. La
anc(ete mi cereau sa le spun un!e este 1ictor. Am fost anc(etat
acolo !e capitanul Me"ei. .u mine acesta s'a !ove!it a fi totusi
corect. Mi'a promis ca ma !uce sa'l va! pe tatal meu pe care'l
a!usese !e curn! !e la .anal. N'a reusit sa ne aran/e"e ntlnirea
pentru ca n aceea seara tatal meu a fost eli&erat, iar n "iua urmatoare
mi'au !at si mie !rumul acasa:, povesteste Ioan Metea.
Tot !in celula !in Si&iu Ioan Metea si a!uce aminte !espre
comportamentul unui colonel foarte !ur al carui nume nu l'a retinut
nsa5 9Se m&raca n (alat al&, ca un me!ic si la anc(ete avea un
&isturiu cu care ma ameninta ca ma castrea"a !aca nu'i !au informatii
!espre fratele meu:.
.runte pentru Ioan Metea au fost si anc(etele la care a fost supus
la Securitatea !in #a$aras. Era !us la casa lui *iurca !e cele mai
multe ori !e un anume Ga$an, care raspun!ea !e toate cercetarile si
urmaririle !in Tara #a$arasului. 9Ga$an aparea la Ileni si nu numai,
ntr'o masina !e tip IMS. Era !e o !uritate si sal&aticie fara limite. La
/B
fel ca si el mai era unul Stoica fara o mna. Meto!a lui !e tortura era
curentul electric. %mi le$a minile sau picioarele la firele unui
ma$netou electric si rotea !e manivela pna mi epui"a toate puterile.
)e ln$a acest sistem !e tortura mai folosea &ataia la talpi, !upa ce
mi le$a minile si picioarele peste un lemn sau ma acoperea cu &lana
si ma lovea cu &arosul. %n!uram toate acestea cu speranta ca !reptatea
va triumfa ntr'un final:, a mai a!au$at Ioan Metea.
Metea si mai minteste numele altor anc(etatori !e la #a$aras5
Stoica 3ti$anul4, *(etea, 1oinicescu, 1oinea, un ti$an poreclit
Ursarul, Oncescu, 6alea si 6unica. %ntre anii +,-@ ' +,-> Ioan Metea
a fost luat n armata. )entru ca provenea !intr'o familie !e parti"ani
i'a fost inter"is sa paraseasca $arni"oana. Sase luni a facut armata la
T$. Mures, !ar si acolo a fost supus anc(etelor, apoi alte sase luni la
Malnas 3Tusna! 6ai4 si nca !oi ani la 6rasov. )na la arestarea
fratelui sau el a fost persecutat ncontinuu. Ioan Metea a a&an!onat
liceul n anul II tot !in cau"a Securitatii. Tatal sau, 1ictor Metea, !in
+,-; si pna n +,-? a fost anc(etat si torturat. %n au$ust +,-?,
Tri&unalul Militar .lu/ n !eplasare la 6rasov i'a nscenat un proces
cu martori falsi n urma caruia a fost con!amnat la ;- !e ani
nc(isoare. O!ata cu el au mai fost /u!ecati si cumnatii sai !in Sinca
1ec(e, Traian si *(eor$(e )opione. 9Nici nu stim un!e a fost nc(is.
%n ;< fe&ruarie +,>; mama, mea 1ir$inia Metea, a primit !e la
penitenciarul !in 6otosani o a!resa cu urmatorul continut5 1a
trimitem urmatoarele efecte ramase n unitatea noastra !e la !etinutul
Mitiea S. 1ictor5 una scurta stofa nea$ra, una pantalon AaAi I1.
Terminat: spune Ioan Metea. .ertificatul !e !eces l'au scos a&ia n
iunie +,?> !e la 6otosani. %n acest act era stipulat ca 1ictor S. Metea
a !ece!at n - ianuarie +,>;.
1ictor Metea fiul, a fost arestat n urma unei nsecenari facute !e
Securitate cu a/utorul lui Nicolescu, omul !e le$atura al refu$iatiilor
!in munti care avea misiunea sa'i scoata !in tara si sa'i !uca n
*recia. 1ictor urma sa plece n $rup cu *(eor$(e 0asu si Ioan
.(iu/!ea. Ei au fost nsa arestati la 6ucuresti n vara nului +,--.
)rocesul lor a avut loc la Si&iu un!e au fost /u!ecati !e Tri&unalul
/6
Militar III .lu/ n !eplasare la Si&iu n +- iulie +,-8. Sentinta a fost
con!amnare la moarte prin mpuscare si a fost pusa n practica n
noaptea !e +7 spre +- noiem&rie +,-8 !upa cum sustine Olimpiu
6or"ea !in 1istea !e 2os. Actul !e !eces eli&erat !e .onsiliul )opular
2ilava stipulea"a nsa ca !ata a !ecesului ;+ aprilie +,-?, actul fiin!
eli&erat n ;; fe&ruarie +,?>. Dupa e=ecutarea sentintei au ncetat
persecutiile, &ataia, anc(etele si tortura pentru familia Metea.
%n ? iulie +,->, Ioan Metea se casatoreste cu Doina )op !in
Rusor. Sotia provenea tot !intr'o familie care a fost supusa ororilor
re$imului comunist. Tatal ei, *(eor$(e )op, fiin! timp !e trei luni
primar le$ionar, a fost ntemnitat +; ani si a avut !omiciliul fortat fara
nsa sa e=iste un proces. .ei !oi si uneau neca"urile si suferintele. %n
!ecem&rie +,-?, comunistii au sec(estrat familiei Metea toata averea5
casa, mo&ilierul, caii, porcii, pamntul, uneltele a$ricole, &ato"a,
tractorul, pe care le'au pus n vn"are. .u ntele$erea unor sateni,
familia a reusit sa recupere"e o parte a acestor &unuri. .asa lor a fost
transformata !e comunisti n locuinta !e oaspeti pentru perioa!a
colectivi"arii. A&ia n mai +,8+, familia Metea a reusit sa'si
!o&n!easca !in nou casa. O&iectele !in aur mostenirile !e familie,
nu le'au mai fost napoiate. %ntre anii +,>; ' +,>8, Ioan Metea s'a
an$a/at ca lacatus montor la U"ina 1ulcan 6ucuresti. Din +,>8 el a
revenit acasa si a lucrat la .om&inatul !in #a$aras !e un!e s'a
pensionat n +,,<. Sotia sa, Doina, l'a urmat peste tot un!e acesta a
lucrat. 1ir$inia Metea, mama, a !ece!at n +,?+, !ucn! cu ea n
mormnt o serie !e secrete privin! Re"istenta Anticomunista !in Tara
#a$arasului.
#amilia Ioan si Doina Metea traieste n casa !in Ileni care
a!aposteste suferinta anilor !e teroare si pri$oana comunista.
)ensionar fiin! si n$ri/esc $ospo!aria facuta !upa $ustului omului
cinstit si (arnic.
/2
Capitolul VIII
"arturiile sotiei lui Jan (op luptator n Rezistenta )nticomunista
din "untii *a&arasului
"otto:
$ndria unui neam se apara cu arma n
mna. Celor ce s-au nfratit cu stncile
muntilor si cu fiarele padurilor, celor ce
si-au dat sngele sau au murit n torturile
securitatii, celor ce au riscat totul
a"utndu-i, un pios gnd de recunostiinta
Ion *avrila ' O$oranu
Re"istenta armata !in muntii Romniei, !e !upa ra"&oi, n'a fost
o lupta a parti"anilor, nu a avut un caracter partinic sau etnic, ci a
pornit !in !isperarea unui popor a carui !emnitate era n pericol,
nemaie=istn! solutia salvarii.
La nceputul anilor +,7?, n Tara #a$arasului au e=istat mai
multe formatiuni care opuneau re"istenta re$imului comunist5
or$ani"atia politico'militara con!usa !e in$inerul *(eor$(e Toa!er,
or$ani"atia ofiterilor activi si !e&locati !in #a$aras con!usa !e Sa&in
Mare, or$ani"atia !e e!ucatie si lupta *ratia a elevilor !e la Liceul
Ra!u Ne$ru, con!usa !e 1ictor Rosca, or$ani"atia !e lupta a fostilor
voluntari !in primul ra"&oi mon!ial, or$ani"atia !e intelectuali si
tarani numita Reteaua de Spri-in Vistea, con!usa !e Olimpiu
6or"ea. Toate aceste or$ani"atii aveau le$aturi ntre ele, !ar si cu alte
formatiuni !e re"istenta !in alte parti ale tarii. )rin represiune,
comunistii si Securitatea au reusit sa areste"e foarte multi luptatori
!in aceste or$ani"atii. )e masura ce unii eroi erau ucisi sau arestati,
altii le luau locul.
/3
2ean )op, nascut n In!ia 0ar&or, SUA, n +,<?, si'a nsusit
misiunea !e salvare a natiunii romne !e la !e"astrul care o ameninta
prin instaurarea re$imului &olsevic, totalitar. Avea 7@ !e ani. Era
casatorit cu Maria Ser&an !in Lisa cu care avea trei copii5 Doina
Maria nascuta n +,7<, Ion nascut n +,7> si !ece!at la numai trei luni
si .ornelia )etronela nascuta n +,-;. Ioan )op 32ean fiin! numele
folosit n SUA4 era a&solvent al Liceului !e 0orticultura. A lucrat
patru ani la 6ucuresti ca lito$raf n ca!rul Ministerului Economiei,
!upa care a revenit cu familia n Lisa un!e a lucrat ca pa!urar. )rin
natura serviciului Ioan )op a avut le$aturi cu or$ani"atiile
anticomuniste !in munti nainte !e +,-+. In toamna acelui an, 2ean
)op si'a parasit familia alaturn!u'se luptatorilor !in munti. De atunci
el nu a mai revenit la sotie si copii.
Satele !in Tara #a$arasului erau suprave$(eate si controlate n
permanenta !e securitate. Erau trimise companii, apoi re$imente
pentru ani(ilarea re"istentei. Neputn! captura luptatorii, fortele
securitatii se ra"&unau pe familiile acestora uci$n!, sc(in$iuin! si
terori"n!. )entru Maria )op si copiii ei calvarul a nceput ntr'o
noapte !e septem&rie a anului +,-+ 9%n acea noapte a venit foarte
multa armata si politie. Au cautat peste tot, n casa, n $ra/!, prin
curte, sa'l $aseasca pe sotul meu. #uriosi ca nu au $asit ceea ce cautau
am !evenit eu tinta lor. Ma !uceau !e @'7 ori pe saptamna la Militie
sa le furni"e" informatii5 Un!e e, cateaD Eram lovita cu &rutalitate
fara sa se tina cont ca eram $ravi!a:, a !eclarat sotia. Anc(etele si
teroarea au continuat pentru Maria )op, sotia lui 2ean, multi ani !e
atunci nainte. 9)entru ca nu aveam ce sa le spun !espre sotul meu ma
ri!icau !e acasa mai rar !ar tot !e !oua ori pe saptamna a/un$eam la
Securitate. Ma anc(eta capitanul .rnul, un om voinic si ne$ricios.
.n! l ve!eam ma treceau fiorii. Era foarte !ur si ma &atea fara mila.
A venit o!ata acasa la mine, foarte furios, a controlat si ravasit totul si
mi'a cerut po"ele !e familie pe care le aveam. #oto$rafiile n care era
si sotul meu le'a taiat. In primavara anului +,-; am fost o&li$ata sa
!ivorte". Securistii mi spuneau5 sa !ivorte"i, ca altfel nu scapi. El n'o
sa mai revina la tine. )rocesul !e !ivort s'a nc(eiat la @+ martie +,-;
/4
fara participarea lui 2ean. Mi'a fost eli&erat certificatul !e !espartenie
care avea numarul !e nre$istrare <<?+>;. Su& presiune si &ataie
mi'am reluat numele !e fata, Ser&an. Ultimul nostru copil, fetita
.ornelia )etronela care s'a nascut !upa plecarea lui 2ean, a fost
nre$istrata Ser&an si cu scopul !e a fi scutita !e ororile comunistilor.
Dupa !ivort, !e frica, m'am mutat la casa parintilor mei. Dar teroarea
a continuat si acolo:, spune Maria Ser&an. %n +,-@, Maria era !eseori
luata !e !u&a nea$ra care suprave$(ea n permanenta satul si !usa la
Milita !in #a$aras. Era tinuta cte o "i ntrea$a, &atuta, cern!u'i'se
informatii !espre sotul ei. %mpreuna cu ea erau !usi fratele, tatal si
mama ei. .opii femeii c(iar !aca erau mici ramneau n $ri/a
vecinilor si a unui &aiat sarman pe care Maria l'a luat pentru a/utor n
$ospo!arie. 9%ntr'o noapte n +,-7 au venit !in nou securistii, !ar
foarte furiosi. Au cautat peste tot, au !emontat po!elele si au
scormonit curtea. )ro&a&il, nu au $asit ceea ce cautau pentru ca au
nceput sa ne ameninte cu armele sa spunem un!e este 2ean. Atunci
timp !e !oua saptamni am tinut $eamurile nfun!ate si am fost lasati
sa facem foc n casa !oar seara. #etita cea mica, !upa plecarea lor,
vor&ea numai n soapta. #ata cea mare am $asit'o cn! m'am ntors
o!ata !e la anc(ete, ascunsa n $ra/! pe un scaun cu sora ei n &rate cu
oc(ii umflati !e plns si !isperata. Nu aveau inima, ne torturau pe
toti, copii, femei si &ar&ati:, a afirmat Maria Ser&an.
#emeia si'a ntlnit sotul o sin$ura !ata n acea perioa!a 9Era
ln$a pru n apropierea satului.Era sla&, sc(im&at si m&atrnit.
Mi'a spus ca !aca nu reuseste sa plece n *recia se va mpusca. Nu
mi'a ascultat ru$ile n aceasta privinta. A fost ultima !ata cn! l'am
va"ut:.
Au urmat pentru Maria Ser&an sase luni !e nc(isoare la .o!lea
fara sa e=iste o con!amnare sau vreun proces. O!ata cu ea au mai fost
arestati si ntemnitati5 tatal ei,.ornel Ser&an ' timp !e +,- ani si
fratele ei *(eor$(e Ser&an ' 7 ani. Dupa eli&erarea ei securitatea a
continuat sa vina pna n +,-8 cn! a fost /u!ecat 2ean )op.
In iarna anului +,--, 2ean )op a fost ranit la picior, n lupta
//
!irecta cu securitatea. El urma sa ierne"e, ranit fiin!, ntru'un &or!ei
la mar$inea satului .olun. %n primavara anului +,->, Matei .ristea
!in )o/orta l'a pus n le$atura cu .ostica Nicolescu pentru ai facilita
plecarea n strainatate. S'a ntlnit cu acesta ntr'o $ara ln$a #a$aras
!e un!e au plecat mpreuna la 6rasov. %n tren Securitatea i'a pus
catusele la mini si l'a arestat. Anc(etele si c(inurile n$ro"itoare au
nceput pentru 2ean )op. El a fost /u!ecat n iulie +,-8 n &a"a
!ecretului +,, !in +,-< !e catre Tri&unalul Militar .lu/. Sentinta cu
numarul +@>, !in +; iulie +,-8 cuprin!ea5 9%nvinuit pentru crima !e
uneltire mpotriva securitatii interne si e=terne a R)R si crima !e acte
!e teroare si constituirea n &an!a n scop terorist:. A fost con!amnat
la moarte prin mpuscare.
Si !upa sentinta si e=ecutarea lui 2ean )op, sotia si copii au fost
frustrati !e !repturi. #iica cea mare Maria a fost !ata afara !in
serviciu 3avea liceul terminat4 n favoarea fetei sefului !e post care nu
avea !ect patru clase primare. Ea a fost controlata !e securitate si la
noul ei loc !e munca !in Si&iu. Drepturile Mariei Ser&an nu au fost
recunoscute nicio!ata !e re$imul comunist.
Decesul lui 2ean )op a fost nre$istrat n Re$istrul Starii .ivile
a&ia n ;@ !ecem&rie +,>7 la 2ilava, iar !ocumentul a fost eli&erat
a&ia n +< mai +,8; !e catre .onsiliul )opular 2ilava. %n perioa!a
+,7+'+,77, 2ean )op a fost concentrat n 6atalionul 1natori !e
Munte si a participat la ra"&oi. Maria Ser&an este n!reptatita sa
primeasca pensie !e privare !e li&ertate, pensie !e va!uva !e veteran
!e ra"&oi si ca sotie supravietuitoare a fostului !etinut politic, 2ean
)op. Ea nu s'a mai recasatorit nicio!ata. In pre"ent veniturile ei
constau !in in!emni"atie !e DL nr. ++? !in +,,< o&tinuta n mai +,,-
si o pensie foarte mica pentru privare !e li&ertate. Dosarul Mariei
Ser&an privin! acor!area pensiei !e va!uva !e veteran !e ra"&oi a
fost respins !e comisia specifica pe motive netemeinice. 9Nu vreau
ra"&unare ci !oar cei vinovati sa recunoasca ceea ce au facut. Multi
!intre cei rau voitori sunt morti. Dumne"eu are $ri/a !e toti si le !a
tuturor !upa fapte:, spune Maria Ser&an.
/5
/A
Capitolul I+
"arturiile familiilor luptatorilor ,elu ,ovac si ,ica C%iu-dea din
Berivoi
"otto:
(ezistenta din munti nu a fost pro!lema unei
organizatii politice anume. ra a suflarii
romnesti care se mpotrivea comunismului
si pentru acest lucru au fost oameni care au
pus mna pe arma. Oameni care au murit...
Ion *avrila O$oranu
%n re"istenta anticomunista !in Tara #a$arasului au fost implicati
mii !e oameni care au sustinut luptatorii retrasi n munti si care au
re"istat eroic atacurilor securitatii si armatei, terorii si meto!elor
practicate !e re$imul totalitar. %n aceasta lupta s'au unit tarani,
intelectuali, copii, tineri si &atrni care nu sperau !ect ntr'o viata
!emna si cinstita si care urau minciuna si fara!ele$ea. )rin cei +< ani
!e suferinta, natiunea noastra si'a !emonstrat nca o !ata cura/ul,
cre!inta si mn!ria. Att $rupul !e parti"ani refu$iat n munti, ct si
familiile acestora au nfruntat si suportat masina !e ra"&oi a securitatii
cu toate capcanele si (artuielile ei. S'au pier!ut vieti si vise. Nimic nu
i'a putut convin$e pe acesti oameni !e toate vrstele si cate$oriile
sociale sa renunte. Durerea fi"ica si frica erau controlate si mo!elate
!e ei, !evenin! !eseori o arma mpotriva comunistilor. O&stacolul
care i'a aruncat n nc(isori, celule si n la$arele !e e=terminare a fost
tra!area. >7 !e sate !in Tara #a$arasului au fost martore la actiunea
securitatii. #amiliile c(inuite si (artuite recunosc ca au e=istat
tra!atori, iar lasitatea si !orinta acestora !e a se capatui au !us la
!e"no!amntul luptei !in perioa!a +,7?'+,-, si la sute !e victime. Si
/F
satul 6erivoi a fost suprave$(eat c ontinu !e securitate. Aici elevi si
stu!enti merituosi au refu"at sa accepte i!eile noului re$im,
sfi!n!u'le printr'un simplu cntec5 9Traiasca Re$ele:. Acest $est
cura/os i'a costat pe &erivoieni +< ani !e pri$oana care s'au nc(eiat
cu !etentie, procese ne!repte si e=ecutii. Este ca"ul tnarului Nelu
Novac. Era elev n ultima clasa la Liceul Ra!u Ne$ru !in #a$aras.
%mpreuna cu cole$ii sai, la nc(eierea anului scolar, s'au a!unat pe
!ealul *alatului si, n momentul lor !e fericire, ca a&solventi, au
cntat acel cntec. *(inionul lor a fost ca prietenul unei cole$e a lor
era securist. Afln!u'se !espre a!unarea tinerilor a&solventi,
Securitatea a nceput sa'i caute cu scopul !e a'i aresta. )e Nelu
Novac, Securitatea l'a cautat acasa ime!iat a !oua "i. Era primul
contact al familiei Novac cu re$imul. De atunci s'a aflat ca si alti
cole$i ai lui Nelu au fost arestati. De frica, Nelu Novac a fu$it !e
acasa. A ratacit o perioa!a prin sat, s'a ascuns, !upa care s'a alipit
$rupului !in munti. Avea !oar +? ani. Mino!ora, sora lui, spune ca !e
atunci el nu s'a mai ntors acasa. A nceput teroarea pentru familia
Novac. 6unicii, parintii si sora lui Nelu au fost persecutati si supusi la
cele mai crunte meto!e !e tortura. La intero$atorii, securistii cereau
!etalii !espre Nelu Novac si !espre $rupul !in munti. .(iar !aca au
suportat multa &ataie, familia Novac nu si'a !ivul$at copilul. 9Aveam
+; ani. Ma nfiora numai "$omotul masinii care aparea la poarta.
.n! soseau securistii ma strecuram si fu$eam, nct n'au reusit sa ma
prin!a nicio!ata. Un an ntre$ n'am !ormit acasa. Mer$eam prin sat si
un!e ma primeau !ormeam. La un vecin mult timp am !ormit ntr'o
la!a si n fn. Satenilor le era frica sa ma mai primeasca:, povesteste
Mino!ora, sora cea mica a lui Nelu Novac.
Tatal lui Nelu Novac, )etru Novac, a suferit foarte mult.
Nemaisuporn! anc(etele, n +,-+ a fu$it n munti la fiul sau. #amilia
lui stia ca este arestat. Timp !e un an a nsoti $rupul !e tineri
luptatori. %n +,-; se afla la un anume 6aciu, un cio&an !in Savastreni.
Nora acestuia era mem&ra !e parti!. )entru a fi cre!incioasa
parti!ului ea l'a !enuntat pe )etru Novac. %ntr'o perioa!a foarte
/7
scurta acesta a fost prins si arestat. A urmat un proces, o paro!ie !e
proces cum numai comunistii puteau or$ani"a, n urma caruia a fost
con!amnat la ;- !e ani munca silnica. #amilia lui spune ca a fost
mutat pna la !ecretul !e $ratiere !in +,>7 la nc(isorile !in Aiu!,
*(erla, 6aia Sprie si .o!lea. .on!itiile inumane !in celulele
temnitelor l'au m&olnavit pe )etru Novac. Efectele acelor ani le'a
simtit pna la sfrsitul vietii. Eu$enia Novac, mama luptatorului, a
fost &atuta si torturata cu ma$netoul electric n timpul anc(etelor.
Meto!ele care provocau !ureri fi"ice foarte mari au a!us'o pe
Eu$enia Novac la numai 7+ !e ani la infirmitate. Aceasta nu se mai
putea !eplasa !ect n cr/e. Mai mult, su& oc(ii ei i erau torturati
copiii si parintii. 6unicii lui Nelu Novac au fost anc(etati la
!omiciliul lor, &atuti cu patul pustii, cu &te si cu orice o&iect pe care
l aveau la n!emna. 9.atea &atrna:, 96an!itilor: erau e=presiile cu
care li se a!resau securistii.
#ratele lui Nelu Novac,Aurel a fost sc(in$iuit peste masura. Din
!oua n !oua saptamni era !us cu !u&a nea$ra la Securitate n
#a$aras, iar n restul timpului era anc(etat acasa sau la Militia !in sat.
De frica securistilor Aurel Novac ce avea atunci !oar +- ani, nu mai
!ormea acasa. El si $asea culcusul pe la prietenii !in sat. 9Un!e ma
prin!eau ma &ateau. %mi cereau sa le spun !espre fratele meu. .(iar
!aca uneori stiam !espre soarta lui nu le'am spus nimic:, a spus Aurel
Novac. Acesta ne povesteste ca cele mai crunte meto!e !e tortura pe
care securistii le'au folosit n ca"ul lui au fost &ataia la talpi si
ma$netoul electric. 9Ma le$au cu minile la firele electrice ale unui
aparat. Si acum am un semn la unul !intre !e$ete. Alta!ata mi'au
le$at minile !e picioare su& care au trecut un &at si m'au atrnat !e
$rin!a. .u mestecatorul !e lemn m'au &atut la talpi !in +< n +<
minute, !upa care, !aca lesinam, aruncau apa rece pe mine ca sa'mi
revin. Dupa aceste &estialitati nu am putut mer$e si se!ea. Aveam rani
pna la sn$e:, si aminteste cu amaraciune Aurel Novac. )rintre
anc(etatori au fost5 .rnu, coman!antul securitatii, Ga$an, 1la!,
Stoica ' ciun$ul, Sila$(i, 1oinea, *(er$(el, Ale=an!rescu, Luca si
Al!ea, militianul !in sat. Aurel Novac si mai a!uce aminte !e o
5B
isprava a militianului lor !in sat, Al!ea caruia i era frica !e tot ceea
ce misca. 9La intrarea n sat era o cruce cu Isus rasti$nit. Noapte fiin!,
militianul Al!ea a cre"ut ca este un parti"an si a tras cu arma:.
%n +- martie +,-;, casa si curtea familiei Novac au fost
ncon/urate !e un &atalion !e sol!ati narmati. Securitatea avea
informatia ca Nelu Novac a venit acasa. Noaptea pe la 7 a fost tre"it si
!us afara Aurel Novac pe care l'au pus sa cercete"e sura, sopronul si
cotetul pentru a'l $asi pe fu$ar. Acesta a fost scos afara n pi/ama,
nepermitn!u'i'se sa se m&race.9Eu mer$eam n fata si securistii cu
!oi cini mari !upa mine. Tre&uia sa ntep tot fnul cu furca pentru ca
ei ma urmareau. Nu au $asit ceea ce voiau. M'au tinut !upa aceea cel
putin !oua ore asa su&tire m&racat, la ciresul !in fun!ul
curtii.Simteam ca nu mai suport si nu mi puteam stapni tremuratul.
9Nu te mpuscam ca un cartus costa , lei si tu nu meriti, &an!itule:.
Atunci, Ale=an!rescu a fost trntit !e scroafa noastra care era prin
curte. Din rautate a vrut sa mpuste animalul !ar si pe mine:,
povesteste Aurel Novac.
Le$atura cu Nelu Novac o tineau tatal si mama lui. 9.n! l'am
va"ut o!ata pe Nelu era c(el. Mi'a spus ca securistii au &oala sa le
smul$a parul, asa ca s'a tuns: afirma Aurel. #amilia Novac si mena/a
pe ct putea copii fata !e securitate cu speranta ca la anc(ete sa nu fie
c(inuiti att !e mult. 9Am fost la un tr$ n 0ure" sa vn! o mn"a.
M'am ntors noaptea pe la ++. Mi'era teama. Tatal meu m'a nsotit
pna n Sasciori fara ca eu sa stiu. Am aflat ulterior:, marturiseste
Aurel.
Din cau"a terorii, acesta a cerut coman!amentului armatei sa fie
ncorporat. %n ;< au$ust +,-;, Aurel era !e/a militar. A fost reparti"at
la Si&iu cu in!icatia sa lucre"e la ocnele !e sare. Soarta i'a "m&it
nsa !e !ata aceasta scutin!u'l !e aceasta munca. Trei luni a ramas pe
un santier !upa care alte trei luni a fost mutat n 1ictoria. A a/uns !in
nou la #a$aras un!e teroarea a renceput. .oman!antul securitatii,
.rnu l'a luat si !e !ata aceasta n 9$ri/a:. Gece "ile a fost purtat pe
56
cararile muntilor sa'l prin!a pe Nelu Novac. Nu s'a reusit. )arti"anii
!in munti o&servau fiecare miscare a securitatii si a armatei. Ei se
foloseau !e &inocluri, !ar si !e intuitie.
9Ma tineau si cte +< "ile n celula, un!e mncarea era un terci
si linte, iar &ataia !e trei ori pe "i. )entru a o&tine informatii mi
&a$au n celula securisti su& prete=tul ca sunt !etinuti.Unul, .omanici
!in Lu!isor, a n!eplinit aceasta misiune: a a!au$at Aurel Novac.
Mino!ora Novac, n pre"ent 6eleaua, mai relatea"a5 9%n +,-;
eram !oar cu &unicii acasa. Mama, tata si fratele meu erau arestati.
Au venit securistii foarte nervosi. )entru ca m'am speriat am nceput
sa tip pna cn! acestia au plecat. %n acea noapte n'am stat acasa.
)ln$eam si aler$am pe stra!a, &atn! !in poarta n poarta sa ma
primeasca cineva sa !orm. Nu ma primea nimeni !e frica securistilor.
Nu as vrea sa mai a/un$a nimeni sa treaca prin ce am trecut noi. Si n
se"atoare militianul Al!ea ma urmarea:.
Mama lor a fost arestata si cte cinci saptamni. La anc(ete n
celula ea le'a ntlnit pe Tori 0asu si pe Dora !in )o/orta. 9%n
noiem&rie +,-7, pe la ; noaptea, m'au !us mpreuna cu mama la
Securitate n #a$aras. De aici ne'au mutat la 6rasov, un!e l'au a!us si
pe tata care era !e/a nc(is. .n! l'am va"ut n ce (al a/unsese nu
mi'am putut stapni emotiile si am fu$it la el. Era ca un copil, sla&it,
fara vla$a, minile parca erau ale unui nou'nascut. I'am luat minile,
parca acum s'ar ntmpla, le'am mn$iat si mi'as fi !orit sa fim toti
acasa linistiti. 1isul mi'a fost ntrerupt !e vocea securistului care
spunea5 1e!eti n ce (al se afla, sa'i spuneti lui Nelu sa se pre!ea ca
sa scapati toti. Ne'au tinut @ "ile la 6rasov n anc(ete: marturiseste
Mino!ora. Aceasta si'a va"ut fratele !oar !e !oua ori. 9O !ata tot
$rupul a venit la noi n sura un!e mama le'a !at !e mncare. Erau toti
tineri si frumosi. Ma !uceam cu farfurii si mncare numai sa'i pot
ve!ea. Au stat putin. Mncau cu rn!ul pe la familia fiecaruia. Atunci
a fost ultima !ata cn! mi'am va"ut fratele: mai spune Mino!ora.
#ratii Aurel si Mino!ora Novac s'au casatorit n acelasi an, n +,--.
9Nuntile noastre parca ar fi fost parastasuri. Totul era trist. Eram toti
cu $n!ul la Nelu. Eu m'am mutat la sotul meu, An!rei 6eleaua, la
52
casa familiei .(iu/!ea, iar Aurel a ra mas pe curte:, spune Mino!ora.
#iecare !in cei !oi frati are cte !oi copii. Suferintele, persecutia si
privarea lor !e li&ertate nu au fost recunoscute si rasplatite nici n "iua
!e asta"i. 9Am vrea sa stim cum a murit Nelu, un!e este nmormntat
si sa cunoastem !osarul lui. De la el nu mai avem nimic, nici macar
po"ele pentru ca ne'au fost luate !e securitate:, mai spun cei !oi
frati.
Nelu Novac a fost arestat n @+ iulie +,-- mpreuna cu Laurian
0asu. Le'a fost nscenata plecarea n *recia prin interme!iul lui
.ostica Nicolescu. Ei au plecat !in $ara 1istea !e 2os !e un!e
Olimpiu 6or"ea i'a nsotit pna la )o!ul Olt. )na la procesul !e la
si&iu !in +- iulie +,-8 Nelu Novac a suportat tortura comunistilor. El
a fost con!amnat si e=ecutat prin mpuscare.
,ica C%iu-dea# zis 2(rofesorul3# eDecutat prin mpuscare
Ioan .(iu/!ea era stu!ent n ultimul an la #acultatea !e Stiinte
Naturale !in .lu/. I se spunea Nica, iar $rupul !in munti l'au poreclit
)rofesorul. %n anul +,78 a venit !efinitiv acasa !e la .lu/, pro&a&il
!atorita persecutilor. a stat asuns pna n +,7, cn! s'a alaturat
$rupului !in munti con!us !e *avrila O$oranu. Deci"ia lui Nica !e a
pleca n munti a a!us nsa neca"uri familiei .(iu/!ea. )arintii si fratii
lui au fost anc(etati si torturati !e securitate. Nepotul luptatorului,
An!rei 6eleaua povesteste5 9Tata si mama tineau le$atura cu el. De
mine se fereau pentru ca eram !oar un copil. %ntr'o noapte a venit
.rnul la noi acasa. M'au scos pe mine si pe tata la poarta si ne'au
!us apoi la cineva n sat un!e se presupunea ca ar fi fost ascuns Nica.
Tot atunci le'au scos pe mama si pe &unica !in casa. %ntre timp !oi
securisti s'au ascuns su& pat cu scopul sa afle !in !iscutia celor !oua
care reveneau n casa, !espre Nica. %ntr'un tr"iu ne'am ntors si noi
acasa cn! le'am $asit foarte speriate si o&osite. .re! ca le'au &atut.
Alta !ata ne'au amenintat cu !eportarea. Eram pre$atiti n orice clipa
sa fim !usi !in sat. Dumne"eu ne'a a/utat. De atunci sunt &olnav !e
inima si foarte speriat:.
53
%n momentul n care An!rei 6el eaua si amintea prin ceea ce a
trecut era foarte emotionat si tremura.
%n perc(e"itiile continue la casa lui Nica, securistii i'au scos
toate cartile n curte si le'au !at foc. Nepotul lui, An!rei, s'a
mpotrivit !ar acestia l'au ani(ilat cu o lovitura !e pat !e pusca n
cap.91eneam !e la pa!ure cu tata. Am $asit'o pe &unica n curte cu
securistii. O &ateau cu o &ucata !e fier. Era tot corpul &ra"!at !e
vnatai si !e urmele fierului:, relatea"a An!rei 6eleaua. Alaturi !e
&unici, mama lui Nica, Maria 6eleaua, s'a m&olnavit !e inima.
)ersecutiile nu s'au oprit aici. An!rei si'a $asit cu $reu un loc !e
munca pe motiv ca provenea !in familia 9&an!itului:. A lucrat la
Nitramonia !e un!e n +,,< s'a pensionat. Tatal lui An!rei si fratele
lui Nica s'au molnavit tot !e inima !ece!n! nainte !e evenimentele
!in !ecem&rie ?,.
Sora luptatorului, Elena 6eleaua si sotul ei, Aurel, au fost
con!amnati la cte ? ani nc(isoare. Eu$enia .omanici, o alta sora a
)rofesorului a fost nc(isa ; ani alaturi !e *ema Novac. Mino!ora
Novac s'a casatorit cu An!rei, nepotul lui Nica .(iu/!ea. 9Era A/unul
.raciunului. .rnu ne'a anuntat ca ne !eportea"a. Ne'am pre$atit
&a$a/ele. Nu si'a !us la n!eplinire !orinta pentru ca a avut un
acci!ent !e masina la Ileni. Dumne"eu nu i'a a/utat, ca !e altfel pe toti
turnatorii:, a a!au$at Mino!ora.
%n vara anului +,-8 au primit !e la )enitenciarul 2ilava o
nstiintare prin care li se cerea sa ri!ice efectele !efunctului Nelu
Novac. Au mers An!rei 6eleaua si Aurel Novac. Li s'a nmnat un
pantalon fara un crac si o $eaca rupta. Au fost o&li$ati sa plateasca si
c(eltuielile !e /u!ecata ale procesului. 9.e vreti &an!itilor, astea sunt
(ainele lui:, a raspuns seful nc(isorii la ntre&arile celor !oi.
Mino!ora a tinut sa mai a!au$e5 9Toti cei care au scris !espre
re"istenta nu l'au amintit pe tatal meu, )etru Novac, care a stat un an
cu ei n munti. Nu'mi e=plic !e ce. Iar pe noi ne'au mar$inali"at c(iar
si n filmul Luciei 0ossu Lon$in. Au fost suferinte care au trecut, !ar
care au lasat urme. Dumne"eu ne ve!e pe fiecare:.
#amiliile lui Nelu Novac si Nica .(iu/!ea le'au ri!icat cte o
54
cruce n cimitirul !in satul 6erivoi. 9 )rin anii +,?< mai multe surse
ne'au informat ca ei traiesc. I'am asteptat si i mai asteptam si asta"i:,
au nc(eiat cei ramasi n viata !in cele !oua familii Novac si
.(iu/!ea.
Capitolul +
"arturii despre dr. ,icolae Burlacu# luptator n rezistenta
anticomunista din "untii *a&arasului
"otto:
)oti eram linistiti, resemnati cu soarta, doar
stiam cnd am pornit pe acest drum ca nu
e*ista ntoarcere, dect daca Dumnezeu ti
ia mintea si te face sa-ti terfelesti onoarea.
+ersurile lui (adu ,-r, scrise n temnita
Aiudului, sunt semnificative.
'i spune mortilor de su! troite sfinte,
Ca va veni cndva o dimineata
Cnd neamu-ntreg va nalta la viata
Cuvinte catre sfintii din morminte
Dr. Nicolae 6urlacu
9Eram me!ic n #a$aras n perioa!a ianuarie +,-< pna n +-
martie +,-@, cn! la scurt timp !upa a/un$erea mea n #a$aras am
luat le$atura cu $rupul !e re"istenta !in Muntii #a$arasului, prin
prietenul meu !e atunci, Ioan *rovu.
Acesta mi'a relatat situatia $rupului, n special n le$atura cu
aprovi"ionarea tot mai !ificila, mai ales ca !in cau"a informatorilor
atrasi !e securitate prin &ani si santa/ multi !intre cei care'i a/utau pe
fu$ari erau con!amnati la ani $rei !e nc(isoare, iar familiile lor
persecutate si tinute su& o teroare continua. Aprovi"ionarea mai era
5/
!ificila si !in cau"a faptului ca trup ele !e securitate suprave$(eau
continu toata "ona, ncepn! !e la Ma$ura .o!lei si pna la )o!ul
Olt. Activitatea trupelor !e securitate sau ale armatei era ntarita si !e
rai!urile avioanelor pe care noi le consi!eram americane pentru ca
parasutau la ntmplare alimente. Uneori mai reuseam si noi sa
prin!em ceva !in cele parasutate, !ar cel mai a!esea tre&uiau sa
paraseasca acea "ona care era ime!iat cercetata !e trupele securitatii.
Aceste parasutari ne'au facut mai mult rau !ect &ine. 1a"n! &unele
intentii ale armatei americane care avea un punct !e coman!a la
Salonic, cum aflaseram noi, si avn! multa stima pentru aceasta
armata, pe care o asteptam ca eli&eratoare, ne'am (otart sa $asim o
le$atura prin care sa'i putem informa !e ceea ce se petrece n "ona si
mai ales n munti. Nu stiam la acea !ata ca politicienii
an$lo'americani ne vn!usera rusilor la Nalta, ca !e altfel /umatate
!in Europa, fiin!ca asa le !ictasera lor fortele !in culise ce le aran/au
accesul la putere. %n !esele mele calatorii la 6ucuresti pentru a asista
la !iverse meciuri !e fot&al 3ma afirmasem un mare micro&ist4 pentru
a nu tre"i suspiciuni am a/uns la un om care facuse stu!ii n
strainatate si care avusese functii la Nalta, .urtea !e .asatie n
/ustitia 6ucurestiului si pentru care eu aveam mare stima si afectiune.
Lui i !estainuisem cele ce ma preocupau pe mine atunci, mi"n! pe o
eventuala le$atura cu vreo le$atie straina care sa ne a/ute. %ntr'o
!iscutie avuta cu !omnul consilier, n primavara anului +,-@, mi'a
spus5 mai &aieti, cautati si va !ati la fun!, nu mai iesiti n primele
rn!uri cum !oresc cei !e la putere, ca sa va !escopere si sa va
e=termine. 1a veni vremea cn! va fi nevoie !e oameni ca voi,
crutati'vaC Nu vor face politicenii americani ra"&oi pentru ca
Eisen(oJer este mason si e=ecuta or!inele primite !e la Marea
Alianta. Sa stiti ca n primavara aceasta 3+,-@4, la )ra$a s'a ntlnit
Ma(alul ' or$ani"atia evreiasca si care nu s'a mai ntlnit !e -< !e ani,
cuprin"n! att pe evreii saraci !in Rusia si rasarit precum si pe cei
&o$ati !in America si Occi!ent si s'a (otart sa nu se faca ra"&oi. Nu
am cre"ut ce mi'a spus. Am "is ca &unul !omn, ntelept cum l stiam a
55
m&atrnit. Dupa attia ani si !upa at tea /ertfe, !upa atti oameni
valorosi sacrificati, am va"ut cta !reptate a avut.
%n cautarea unei le$aturi cu strainatatea am $asit prin avocatul
1i!rascu o relatie la le$atia Elvetiei, care nsa afln! situatia !e la
noi ne'a refu"at. Am cautat alte solutii si prin colonelul !octor Muntiu
2ovu !in Si&iu si prin /u!ecatorul *ri$ore .iolo&oc !in #a$aras mutat
la Si&iu, a/un$n! la Mare Sa&in, fost capitan !e infanterie !in
#a$aras care l avea ca ra!io$rafist pe Ra!a Ilie. Ei au fost nsa
!escoperiti !e securitate cn! Ra!a Ilie a luat otrava si a murit.
Si !upa acest esec am cautat solutii, !ar am fost arestat !e
securitatea !in 6rasov prin colonelul Mois si capitanul Ernest Deitler
si pus n fata unor pro&e clare ale vinovatiei mele si am acceptat !e
forma cola&orarea cu securitatea, !ar scopul meu era sa ur$ente"
plecarea !in tara cel putin a mea, a lui Ioan *rovu si a !oi !in munti
care sa vina apoi parasutati si sa sta&ilim le$atura cu un avion care sa
ateri"e"e ln$a .rtisoara. Am fost eli&erat n cteva ore pentru ca
securitatea a cre"ut n aceasta cola&orare. A/uns seara la #a$aras l'am
anuntat pe *rovu !e cele ntmplate iar acesta a anuntat $rupul !in
munti. %mpreuna cu el am (otart sa trimitem si &aietilor un &ilet cum
o&isnuiau ei sa lase la stni si la oamenii !e un!e se aprovi"ionau, !ar
care &ilet sa a/un$a la securitate prin oamenii care erau eventuali
anc(etati. Astfel, securistii se puteau convin$e prin acest lucru ca eu
mi n!eplinesc an$a/amentul !e cola&orare. 6iletele au fost scrise !e
Sofonea. .olonelul Mois mi'a a!us o cutie cu vaselina speciala pentru
&ocanci pe care o puteau !epista cu usurinta cinii !resati ai
securitatii. Eu aveam o&li$atia sa nmne" vaselina fu$arilor care sa o
foloseasca si astfel sa fie prinsi cu cinii !e securitate. %n acest timp
!ata fiin! situatia mea, am ca"ut !e acor! cu *rovu sa ncercam sa
plecam !in tara prin 6ul$aria n *recia. S'a oferit sa ne a/ute
capitanul *(eor$(e Nann, care spunea ca ne trece prin "ona vecina cu
0rsova, ntruct el cunostea foarte &ine acea "ona. Nu am reusit sa
facem acest lucru pentru ca am fost tra!ati. Era octom&rie +,-7 cn!
eu am fost arestat. La cteva "ile !upa arestare mi'am !at seama ca
profesorul *rovu nu numai ca a !eclarat tot ceea ce stia n le$atura cu
5A
planul nostru !e plecare n *recia prin 6ul$aria, !ar a trecut total !e
partea securitatii, a/utn!u'i pe comunisti sa'i prin!a pe fu$ari. Att
maiorul Me"ei, ct si capitanul E. Deitler mi'au cerut sa scriu scrisori
prin care sa afirm ca am a/uns n *recia. )rin a$entii lor ei au
mprastiat "vonul ca eu as fi vor&it la ra!io )aris. Am refu"at sa fac
acest lucru. A ramas !oar *rovu, cola&orator al securitatii. #u$arii se
ntre&au !e ce primesc scrisori !oar !e la el. Le raspun!eau ca eu
eram n Spania si !oar el, *rovu a ramas n le$atura cu Muntii
#a$arasului.
La una !in !urele anc(ete, colonelul Mois mi'a spus5 #aci pe
eroul !ar pe mormntul tau se vor p... cinii, asa cum s'a ntmplat cu
altii. El vor&ea !e cei care au fost mpuscati ne/u!ecati. De e=emplu
Eu$en )intea, mpuscat !e capitanul Mat(e ln$a 6la/, pe malul
Trnavei. Am replicat5 !aca vor face cinii asa ceva pe mormntul
meu nu are nici o importanta, ei fiin! animale nestiutoare, !ar e trist
ca pe mormntul celor care au facut Romnia Mare, pe care noi nu am
fost vre!nici sa o pastram se p... oamenii. .olonelul Mois a tacut si
m'a e=pe!iat n arestul !e la su&sol !e un!e apoi m'au !us la
6ucuresti la Malmaison, un!e am fost tinut sin$ur pna n iunie +,-8
cn! am fost rea!us la 6rasov n ve!erea procesului. Atunci a fost
/u!ecat si $rupul !in munti cu e=ceptia sefului lor, in$inerul Ioan
*avrila capturat prin "elul lui Ioan *rovu. Acesta fusese eli&erat,
primise postul !e !irector la un liceu !in orasul 1ictoria.
La Malmaison am fost tinut timp !e !oi ani nc(is si nu aveam
voie sa vor&esc sau sa mi se vor&easca. #aceam !oar semne, !aca
!oream me!ic aratam la cap, !aca !oream raport la coman!ant aratam
pe umar epoleti. %n vara anului +,-> capitanul Deitler mi'a spus5
!octore politica e asa si asa. %ti !au un !osar sa'l citesti pna cn! eu
lecture" "iarele 3Scnteia4. 1a! ca te'ai avut &ine cu /i!anii. Nu stiam
atunci ca si el era evreu. De la !oi oameni ai referinte proaste, restul
sunt &une. Referintele proaste erau !e la un oficiant sanitar 6ir$(isan,
fost secretar ).R si !e la #orsea, care !etinea atunci functia !e
a!ministrator la spitalul #a$aras. Acesta era o lic(ea, un ticalos si o
5F
lepra or!inara. El facea !iscursurile semi!octilor care con!uceau
raionul #a$aras. Aveam si patru referinte foarte &une si anume !e la
!oamna Ana )opa ori$inara !in 1oivo!eni si al carei sot era !irector
la 6anca !e Investitii. A !oua !e la )etre .orut, secretarul !e &a"a
).R !in .om&inatul .(imic. Alta !e la !octor An!rei Neumann,
renumit me!ic internist si seful comunitatii evreiesti !in #a$aras si a
patra !e la 2osif Gie$ler, tot me!ic.
In primavara anului +,-8 la Securitatea !in 6rasov am ntlnit o
noua ec(ipa con!usa !e colonelul *(eor$(e .raciun. )rocesul a avut
loc la Si&iu, iar !upa ;< iulie +,-8 am mai fost tinuti la Securitate
ctva timp. Atunci am aflat ca !octorul Stanciu !in 1istea !e 2os, un
foarte &un me!ic internist n 6rasov, s'a sinucis. )rocesul a !urat -
"ile un!e am fost /u!ecat !e capitanul Dra$os .o/ocaru, !e procurorul
Liviu 1ir$il !e la Tri&unalul Militar .lu/. La proces l'am cunoscut pe
Ioan .(iu/!ea, pe 1ictor Metea, un tnar sclipitor ca inteli$enta, !e
care m'am atasat foarte mult, Nelu Novac, Laurian 0asu, *(eor$(e
0asu si 2ean )op. Am constatat ca !in proces au fost scosi Ion Ilioiu
care era foarte &olnav si Ioan *rovu care facuse vn"area. Din lot mai
faceau parte Olimpiu 6or"ea !in 1istea !e 2os si preotul Dm&oi !in
Rusor. Dupa proces am fost !usi la )enitenciarul Si&iu. %n @ au$ust
mi s'a comunicat prin $refier pe!eapsa !e con!amnare la moarte prin
mpuscare, cn! mi'a fost !ata o cerere prin care sa cer recurs la
Tri&unalul Suprem. %n > au$ust !imineata am fost scosi !in celule si
!usi la su&solul nc(isorii un!e n pre"enta maiorului 1la! ne'au fost
puse lanturi la picioare si catuse la mini, !upa care am fost m&arcati
n !oua masini si trimisi la 6rasov. .t timp voi mai tri voi tine
minte acest transport spre 6rasov al ntre$ului lot !in munti. )entru
mine si Olimpiu 6or"ea pe!eapsa a fost comutata n nc(isoare pe
viata. 1roiau sa ne !uca la 6ucuresti. #iin! foarte, cal! auto!u&a s'a
oprit la intrarea n A"u$a. *ar!ienii ne'au !at niste cani mari cu apa
sa &em !e la un i"vor aflat pe mar$inea soselei. Au trecut anii. 6aietii
!in munti au fost e=ecutati, iar Olimpiu 6or"ea si eu am fost eli&erati
cu toti !etinutii politici n au$ust +,>7. La 6ucuresti am fost !epusi la
Uranus, sectia con!amnatilor la moarte. .elulele aveau ca mo&ilier un
57
sac !e paie, o patura ase"ata !irect pe ciment care servea !rept pat.
)entru ceai si apa ne'au !at cte o cana !in metal. )entru necesitati o
oala !e noapte metalica. .elula era luminata "i si noapte !e la un &ec
si !e la o mica fereastra amplasata !easupra usii prin care se facea
toto!ata si aerisirea. Lanturile nu ne'au fost scoase !e la picioare. Toti
eram linistiti si resemnati cu soarta. %n noaptea !e +< spre ++
octom&rie +,-8 am au"it usile !e la unele celule !esc(i"n!u'se si
lanturile "ornain!..ei care erau scosi !in celula erau !usi n alta parte
si rea!usi napoi. A !urat aceasta operatiune pna !imineata. Mi'am
!at seama !espre ce era vor&a cn! mi'a venit si mie rn!ul. Am fost
pusi sa facem cerere !e $ratiere la )re"i!iul Repu&licii. Un $ar!ian cu
care eu mai povesteam !in cn! n cn! mi'a spus ca naintea mea a
fost !us 1ictor Metea sa faca cerere. Acel $ar!ian mai !iscuta cu
mine noaptea pentru ca a aflat ca sunt me!ic si'mi cerea sfaturi pentru
copilul sau care avea !oar un an. Acesta mi'a relatat ca nu a vrut sa
a/un$a pe postul !e $ar!ian !ar a fost trimis !e UT.. El mi'a mai
!estainuit ca urmea"a o scoala !e piloti comerciali si ca n curn! va
pleca !e la nc(isoare. Tot el mi'a povestit ca stia ce au facut tinerii n
munti !e la Metea si si'a e=primat re$retul ca acesti &aieti cu carte au
a/uns aici. Gilele treceau mai $reu sau mai usor !upa cum aveam
preocupari 9mintale:. %n noaptea !e +7 noiem&rie +,-8, !upa
sc(im&ul santinelelor !e pa"a, am au"it un "$omot !e lanturi si n
!reptul usii mele a tusit .(iu/!ea. Era nceputul sfrsitului. .(iu/!ea,
seful lotului nostru, un ar!elean serios, c(i&"uit, so&ru, mer$ea pe
!rumul fara ntoarcere. A urmat apoi 1ictor Metea !e care eu ma
le$asem sufleteste nca !e la proces !atorita firii lui vesele, !esc(ise,
ncre"atoare, pline !e &unatate si sclipitoare. Au plecat atunci un
numar !e sase. A urmat o pau"a lun$a, care nu se mai sfrsea. Ne
asteptam si noi rn!ul. 1a"n! ca pau"a se prelun$este prea mult am
&atut n usa si am cerut $ar!ianului raport la ofiterul !e serviciu.
Acesta mi'a raspuns5 .e ma esti ne&unD %n mie" !e noapte sa a!uc
ofiterul !e serviciu la tineD I'am spus n soapta !ar (otart ca !aca nu
vine voi face un scan!al !e ri!ic toata sectia n picioare. Ofiterul a
fost anuntat si !upa putin timp am au"it "avorul usii. .onform
AB
re$ulamentului !in nc(isoare m'am !us n fun!ul celulei cu fata la
perete si cu minile la spate asteptn! or!inul. Era un maior care !in
pra$ul celulei m'a ntre&at5 .e vrei, maD I'am spus ca vreau sa fiu !us
si eu cu cei !in lotul meu. A ramas surprins si mi'a raspuns5 Stai aici
ca stai &ine. A mai a!au$at5 Mi se pare ca tu esti me!ic. La voi &oala
lun$a, moarte si$ura. Am nteles atunci ca numai $rupul !in munti a
fost !us pentru e=ecutie, iar mie si lui Olimpiu 6or"ea ne'a fost
comutata pe!eapsa. %n "iua !e ;> !ecem&rie +,-8 am fost !us n
&iroul coman!antului care mi'a citit !ecretul prin care prese!intele
pre"i!iului mi'a $ratiat pe!eapsa cu moartea si a comutat'o n
nc(isoare pe viata. Atunci mi'au fost scoase si lanturile !e la picioare
pe care le purtasem !e trei luni. )na a venit mecanicul sa'mi taie
lanturile maiorul m'a provocat la !iscutii. I'am povestit cum ofiteri
!in MI au ncercat n timpul !etentiei sa ma !etermine sa !evin
informator. De asemenea, i'am spus ca am refu"at. Maiorul parea un
om &ln!, mai ales ca i'a spus mecanicului sa fie atent sa nu ma
loveasca atunci cn! taie lanturile. Aveam picioarele pline !e rani.
.n! am revenit n celula am fost surprins sa $asesc cana plina cu o
portie !u&la !e marmela!a. Am !esc(is vi"eta si atunci $ar!ianul mi'a
"is5 Este .raciunul, sa'l simti si !umneata. Eli&erarea a venit n
au$ust +,>7 n &a"a !ecretului !e $ratiere:.
Datele ne'au fost furni"ate !intr'o scrisoare pe care !r. Nicolae
6urlacu a trimis'o si n *ermania.
A6
Capitolul +I
Ion Ilioiu 0 luptator n rezistenta anticomunista din "untii
*a&arasului
"otto:
)ara scumpa, te iu!esc si acum ca si atunci,
si cu oase frnte si cu amintiri mpovarate
de grozavii, facute de semeni de-ai nostri,
su! presiunea si influenta celor mai
crnceni dusmani ai tai si ai firii omenesti
Dumitru Mol!ovan ' luptator n re"istenta
anticomunista
Ion Ilioi, sm&etean la ori$ine, a intrat n rn!urile $rupului !e
luptatori anticomunisti, 1ulturul .arpatilor, n ultima clasa !e liceu,
n +,7?, cn! avea +? ani. 9Aveam cole$i care s'au atasat fara sa
crteasca i!eilor comunismului. Acestia erau elevii cei mai sla&i !in
clasa si cu un comportament n!oielnic. Am refu"at sa intru n
rn!urile UAER 'or$ani"atia !e tineret comunist. Acest lucru m'a
facut sa fiu pus pe lista nea$ra a securitatii, pe care au completat'o toti
cole$ii mei !in or$ani"atie. Noi am renuntat la familii, la viata
linistita !e acasa, la placerile vrstei a!olescentine pentru a nfrunta
cu arma n mna trupele armatei si ale securitatii care voiau sa impuna
o !ictatura comunista cu minciuna si asuprire. Situatia s'a nrautatit
ncepn! cu +,-<, o!ata cu !eclansarea ra"&oiului !in .oreea.
.omunismul si &olsevismul puneau tot mai mult stapnire pe ntrea$a
lume. %n mintea cru!a a noastra, a luptatorilor, scaparea o ve!eam
!oar !e la americani. Realitatea s'a !ove!it a fi nsa alta. Lupta
noastra n'a facut !ect sa ntr"ie instaurarea comunismului,
nici!ecum sa'l opreasca. *rupul 91ulturul .arpatilor: s'a ascuns,
!ata fiin! situatia, (aituin! si nne&unin! trupele securitatii. Eu am
re"istat n munti pna n au$ust +,-7, cn! ntr'o lupta !esc(isa pe
A2
Muntele Avri$ului, securitat ea m'a ranit $rav. Un $lont mi'a perforat
plamnul !rept, ficatul si coloana verte&rala. De atunci soarta mi era
pecetluita. Am ca"ut ranit. Un ofiter, care m'a !escoperit a nceput sa
ma loveasca si sa ma trasca pe cararile muntilor prin &olovani,
ra"&unn!u'se pentru ceea ce am facut eu intrn! n $rupul !in munti.
Nu am fost omort pentru ca securistii sperau sa o&tina !e la mine
informatii !espre luptatori. Am fost !us la Spital n Si&iu un!e am
fost operat. La nici !oua "ile !e la interventia c(irur$icala au nceput
anc(etele. M'au c(inuit foarte mult. Au folosit (ipno"a la anc(ete,
pentru a o&tine ceea ce !oreau. Numai cre!inta n Dumne"eu si
iu&irea !e tara m'au tinut n viata. .ru"imile lor inima$ina&ile au fost
&iruite !e i!ealul profun! pe care l aveam eu. %n starea !e (ipno"a mi
se impuneau stari limita, ca !e pil!a5 Esti la mar$inea unei prapastii
a!nci, nu este nici un fir !e iar&a !e care sa te tii si minile ti sunt
le$ateK Esti n vrful unui copac nalt si nu poti co&orK Te mpie!ici si
ti rupi piciorul. La toate acele comen"i, fiin! (ipnoti"at, simteam si
traiam toate acele stari si !ureri care !e fapt erau ima$inare. Mi'au
insuflat stari !e iu&ire sau !e ura profun!a. M'au ne&unit. Nu aveau
ce scoate !e la mine pentru ca ei stiau mai multe !ect mine. .eea ce
mi'au facut era !in rautate. A/unsesem sa ma urasc pentru ca traiam.
%i ru$am sa ma omoare pentru a'mi opri c(inurile:, povesteste Ion
Ilioi.
)entru Ion Ilioi c(inul a !urat patru ani. %n +,-? a fost /u!ecat si
con!amnat la munca silnica pe viata. )e!eapsa primita !e Ion Ilioi a
!epins si !e starea sanatatii lui. Dupa sentinta el a fost ncarcerat la
Aiu!. Aici a suportat re$imul !ur !in nc(isoare. Timp !e "ece ani nu
a reusit sa comunice !eloc cu familia. %ntre peretii nc(isorii si n
timpul anc(etelor si'a pier!ut partial ve!erea. Decretul !e amnistie
!in +,>7 i'a re!at si lui Ion Ilioi li&ertatea. Avea @7 !e ani. %ntors
acasa si'a $asit parintii &atrni, &olnavi si fara a/utor. )amntul le'a
fost luat !e .A). 9Nu mai aveam nici o speranta. Ma consi!eram un
om fara viitor. Am urmat un tratament la ntoarcerea !in nc(isoare,
!ar nu m'a a/utat sa ma vin!ec. Urmarile vietii !in nc(isoare le
A3
resimt si acum. Mi'am ntemeiat o familie mult mai tr"iu. .u toate
acestea nu consi!er un timp pier!ut tot ceea ce am facut. .re! ca am
facut ce tre&uia. .(iar !aca nu am &iruit, sunt cu constiinta mpacata
si nu ma simt vinovat pentru !e"no!amntul luptei noastre. Daca ar
tre&ui s'o luam !e la capat as proce!a la fel:, mai spune Ion Ilioi.
A4
Capitolul +II
'ezvaluirile lui Vir&il Rades din Berivoii "ici# luptator n
rezistenta anticomunista din 1ara *a&arasului
"otto:
+eacul acesta sta su! semnul !lestemului
tagadei )ale, a trufiei luciferice care l-a
facut pe om sa se creada stapn siesi si
universului, dar neamul nostru si-a ispasit
ratacirea n temnite si afara, cruta-i
Doamne viata si lumineaza-l, ca )u nu pui
pe un ram un fruct mai greu dect stii ca-l
poate purta. &e crucea rastignirii strigam
ca /iul )au. Dumnezeule, Dumnezeule
pentru ce ne-ai parasit01 Dar daca, oameni
fiind, nu ne vei mai gasi01
1ir$il Mateias
Miile !e oameni care au suportat umilinta fi"ica au !emonstrat
ca suferinta nu este istovitoare. )rin urmare, n nc(isori si n afara lor
au e=istat sfinti, !ar si oameni uci$asi. )ovara $rea a fost !usa !e unii
sn$ern!, n$enunc(in! pna la capat, unii ca"n! su& apasarea ei,
altii s'au sinucis, iar altii au aruncat'o pe umerii altora.
Un e=emplu !e suferinta este 1ir$il Ra!es !in 6erivoii Mici. %n
+,7? era stu!ent n anul II la #acultatea !e .onstructii !in Timisoara.
Era perioa!a can! comunistii arestau stu!entii care a!erau la i!eile
le$ionare. Atunci, 1ir$il Ra!es a plecat !in Timisoara si a revenit n
satul lui natal. )rietenii si cole$ii lui !in "ona se aflau n aceeasi
situatie. De teama securitatii toti evitau contactul !irect cu
repre"entantii secerii si ciocanului. 1ir$il Ra!es traia ascuns pe la
A/
vecini, cunostinte sau ru!e. )ri$oan a l'a !eterminat sa se (otarasca sa
fu$a la $rupul !in munti, format !in tineri pe care'i cunostea. Era n
+,-<. S'a ntlnit cu prietenul lui, Marcel .ornea !in Sinca 1ec(e,
care era stu!ent n anul II la #acultatea !e #armacie !in .lu/. Au stat
ascunsi n O(a&a !oua saptamni, la Stefan I!omir, o ru!a a lui
.ornea. Urma ca n +- noiem&rie sa se ntlneasca n )arau cu
prietenii lor !in munti, *avrila, Socol, Ilioiu, Sovaiala si altii.
%ntlnirea tre&uia sa ai&a loc la casa !irectorului !e scoala !in )arau,
nvatatorul )ri!on. )arti"anii nu au sosit la ntlnire, pro&a&il au
simtit pericolul ce plana n ntrea$a "ona. %n sc(im& cei !oi luptatori
s'au ntretinut cu $rupul !e spri/in !in )arau, con!us !e nvatatorul
)ri!on. Acest $rup era format !in oameni !in sat care acor!au spri/in
luptatorilor !in munti, iar la nevoie se puteau transforma ntr'o
re"istenta activa.
9Am !iscutat cu acest $rup al nvatatorului )ri!on pna n /urul
orei !oua !in noapte. %mpreuna cu Marcel .ornea am vrut sa !ormim
n sura. La insistentele lui )ri!on am acceptat sa ne culcam n casa.
Dupa vreo !oua ore am fost tre"iti &rusc. Militienii narmati care au
!at &u"na n camera un!e !ormeam ne'au somat5 Sus minile. Marcel
a ncercat sa'si ia mitraliera !e la mar$inea patului. *estul lui l'a
surprins pe un militian care era !in 1enetia si care ime!iat a tras
mpuscn!u'l mortal pe Marcel. )e mine m'au le$at, iar pe Marcel
l'au luat ntr'o patura si ne'au &a$at pe amn!oi ntr'o !u&a. Am fost
!usi la !ispensarul !in Sercaia. Nu mai stiu ce s'a ntmplat cu
Marcel .ornea. A&ia la proces am aflat ca Marcel .ornea ntr'a!evar
murise atunci:, povesteste 1ir$il Ra!es. Eroul a fost !us apoi la
se!iul Securitatii !in #a$aras, la casa lui *iurca. Timp !e cteva "ile a
fost anc(etat n scopul o&tinerii !e informatii !espre $rupul !in munti.
A fost intero$at !e 1la! si !e unul Sic(ea. 9)e 1la! l'am rentlnit
!upa +,>7, cn! lucram la Auto&a"a #a$aras. El era cel care facea
controlul !in partea forului /u!etean. Reva"n!u'l mi'am !erulat !in
nou filmul &ar&ariilor securitatii n care 1la! era un pion principal. Si
acum el era la fel !e triumfator si !e &estial:, si aminteste 1ir$il
A5
Ra!es. A fost !us si la securitate n 6rasov un!e anc(etele au fost
nsotite !e tortura. 9Ma$netoul electric a fost cea mai $roa"nica
suferinta. Ma tineau conectat la curent electric pna ca!eam /os.
Simteam ca'mi iese creierul !in cap. Era un c(in e=traor!inar care nu
poate fi !escris n cuvinte. Am ncercat ct am putut sa ocolesc unele
!e"valuiri. .(inul a !urat pna n +,-+ cn! a avut loc procesul. %n +>
iulie +,-+ am fost /u!ecat !e Tri&unalul Militar Stalin alaturi !e un
lot format !in mai multi luptatori5 nvatatorul )ri!on, o parte !in
oamenii care au facut parte !in $rupul pasiv !in )arau, Socol,
Dumineca si Stanciu. Am fost con!amnat la +- ani munca silnica. Tot
atunci Silviu Socol, Dumineca, Stanciu si )ri!on au fost con!amnati
la moarte si e=ecutati la 2ilava n +,--:, spune 1ir$il Ra!es. Sentinta
lui Ra!es avea stipulata acu"atia ' uneltire contra or!inii sociale. El a
fost ntemnitat la nc(isorile !in )itesti, *(erla si Aiu!. 9La )itesti am
stat !oar cteva luni. Era la sfrsitul procesului !e ree!ucare ce s'a
!esfasurat n acel penitenciar. M'au &a$at ntr'o camera mare
mpreuna cu alti @<'7< !e !etinuti. Au ncercat sa ne convin$a sa
!evenim turnatori. %n perioa!a +,-;'+,-> am fost la *(erla, iar apoi
la Aiu! !e un!e m'am si eli&erat. La nc(isoarea Aiu! stam ntr'o
celula !e 7B; metri alaturi !e alti +; !etinuti politici. Dormeam n
paturi fara saltele, fara paturi, fara aerisire si n semintuneric.
Mncarea pe care o primeam era foarte sla&a5 var"a, $o$onele care
alternau cu fasole cu /umari foarte $rase. Erau niste socuri alimentare
care aveau scopul !e a ne m&olnavi: mai povesteste Ra!es.
La intrarea n re"istenta 1ir$il Ra!es era un tnar soli!, c(ipes,
iar la iesirea !in nc(isoare a a/uns la -@ !e A$. Dupa !ecretul !e
$ratiere !in +,>7, 1ir$il Ra!es s'a ntors acasa. #amilia i'a marturisit
suferintele suportate n timpul pri$oanei comuniste. Mama, tatal si
fratele lui au fost si ei persecutati !e securitate. Dupa +,>7 a ncercat
sa'si continue stu!iile la #acultatea !in Timisoara !ar o con!itie
pentru a fi reprimit era pre"entarea la securitate. Ra!es a facut si acest
!emers, !ar securistii i'au impus sa fie cola&orator al lor !aca vrea
sa'si complete"e stu!iile. Ra!es a refu"at acest compromis si toto!ata
a renuntat si la stu!iu. S'a an$a/at la Auto&a"a !in #a$aras ca
AA
te(nician !e un!e, n +,?>, s'a pens ionat, !upa ;7 !e ani !e vec(ime.
%n pre"ent primeste o pensie sociala !upa munca !epusa, o
in!emni"atie lunara pentru privare !e li&ertate. La cei 8- !e ani ai sai,
1ir$il Ra!es traieste sin$ur ntr'o $arsoniera !in cartierul +@
Decem&rie. %si petrece timpul n camera sa mo!esta alaturi !e carti si
reviste. Nu a fost nicio!ata casatorit.
1ir$il Ra!es vrea sa preci"e"e pentru $eneratiile viitoare ca n
lupta cu militienii, Marcel .ornea a fost mpuscat si nu s'a spn"urat
asa cum sustin unele surse. 9Mi'as !ori sa va! !osarele securitatii.
Mi'as cunoaste astfel prietenii, !ar si mo!ul n care acestia ne'au
a/utat. Recunosc ca au fost turnatori n fiecare sat, care au fost
recompensati cu functii si locuri !e munca pentru ei si copiii lor:, mai
completea"a 1ir$il Ra!es.
Capitolul +III
"arturiile lui Ioan Barcutean# luptator n rezistenta
anticomunista din "untii *a&arasului# fost cole& cu Remus
Sofonea
"otto:
De poti sa nu-ti pierzi capul, cnd toti din "urul tau
'i l-au pierdut pe-al lor, gasindu-ti tie vina
De poti, atunci cnd toti te cred nedemn si rau
'a nu-ti pierzi nici o clipa ncrederea n tine.
'i daca poti sa umpli minunata trecatoare
'a nu pierzi nici o fila din al vietii tom
Al tau va fi pamntul, cu !unurile-i toate
'i, ceea ce-i mai mult c#iar, sa stii, vei fi un Om
Ru!Iar! Mipplin$
Daca pri$oana comunista sau (olocaustul rosu s'a sfrsit ramne
AF
sa !eci!a $eneratia tnara !e asta" i. Ea este sin$ura n masura se
!elimite"e acum faptele si intentiile &une !e cele ale asasinilor care
nu se sfiesc nici acum sa arate cu !e$etul n c(ip acu"ator. De ce eaD
)entru ca nu i'a fost m&csita constiinta !e micro&ul criminal,
&olsevic, pentru ca n'a fost utecist si ateu militant care s'a nc(inat o
viata ntrea$a la ta&loul lui Mar=. Doar ea poate sa acu"e, sa spuna
cine este vinovat sau nevinovat pentru suferinta poporului romn,
pentru tirania sn$eroasa care l'a stapnit "eci !e ani. A!evarul va fi
a!us n fata tuturor pentru ca muntii si cimitirele care acopera attea
oseminte, au plns si pln$ pentru cei /ertfiti pe altarul li&ertatii.
Ioan 6arcutean !in #elmer a sustinut si activat n re"istenta
anticomunista. El a fost cole$ la Liceul Ra!u Ne$ru cu Remus
Sofonea. Liceul Ra!u Ne$ru !in #a$aras functiona n perioa!a
+,7;'+,7? !upa un re$ulament sever care impunea o prestanta si un
respect att pentru elevi ct si pentru colectivul !e ca!re !i!actice.
Acest aspect reiesea si !in faptul ca la acest liceu ncepeau seriile !e
elevi cu clase a cte @-'7< !e &aieti fiecare si ramnea pe parcurs o
sin$ura clasa pentru ca multi elevi nu faceau fata cerintelor.
Marturiile lui Ioan 6arcutean ntre$esc ima$inea eroului Remus
Sofonea !in Dra$us. 9)rima ima$ine a lui Remus Sofonea o am !e la
ser&area !e sfrsit !e an cn! era m&racat n taran cu straie !e
sar&atoare5 cioareci al&i, camasa prinsa cu un &ru tricolor si o palarie
!in postav cu ciucuri. A luat atunci premiul I pe liceu. %n +,77 am
!evenit cole$i !e clasa, eu reusin! sa recupere" un an scolar. %l
a!miram tot timpul, avea un fel !e a fi &la/in si pasnic. Nu se enerva
nicio!ata, nu ri!ica tonul la nimeni, !a e=plicatii oricui si n orice
!omeniu. %si petrecea tot timpul nvatn!, citin! si stu!iin!. #ata !e
toti cole$ii !e clasa el avea ceva aparte, ceva !e natura superioara,
spun acest lucru fara sa e=a$ere". #elul lui !e a se comporta impunea
respect, avea un &un simt nativ, !ar pe nimeni nu trata cu superioritate
c(iar !aca uneori era ca"ul. )rofesorii l tratau !iferit comparativ cu
cole$ii lui:, povesteste Ioan 6arcutean.
La Liceul Ra!u Ne$ru functiona un $rup !e re"istenta
anticomunista format !in elevi care se asociase la 9#ratiile !e .ruce:
A7
!in tara. Or$ani"atia !in liceu era coor!onata !e 1ictor Rosca !in
Rusor, elev si el, si a atras initial cca.;< !e tineri. %n anii +,7;'+,7?
9#ratia !e .ruce: !e la Liceul Ra!u Ne$ru functiona ile$al. )rin
activitatea !esfasurata aceasta pre$atea pepiniera or$ani"atiilor
nationaliste !in tara. Elevii cuprinsi n #ratie aveau sarcina sa
recrute"e noi mem&rii prin relatii !e prietenie. Ei nu faceau altceva
!ect sa propa$e i!eile morale crestine, sa !iscute !espre scoala,
nvatatura, corectitu!ine si e!ucatie. Ei se controlau reciproc si "ilnic
printr'un lucru minor care le tre"ea sentimentul !e punctualitate,
a!evar si ec(ili&ru. #iecare tre&uia sa complete"e 9caseta: cu &ani
care constituiau coti"atia lunara. Gilnic ei aveau o&li$atia sa puna n
&u"unarul camasii !e la uniforma o mone!a, suma care crestea la
sfrsitul lunii, !ar care nu tre&uia c(eltuita su& nici o forma. Aceasti
&ani se pre!au apoi casierului or$ani"atiei. #ratiile !in tara ntretineau
le$aturi ntre ele prin li!erii lor. La #a$aras, mentinea aceasta le$atura
cu celelalte #ratii !in tara un stu!ent, Mircea Dop. %n perioa!a
e=amenului !e &acalaureat, n ;8';? iunie +,7?, securitatea a nceput
sa areste"e elevii care activau n #ratia !e .ruce !e la Ra!u Ne$ru. Se
pare ca tinerii revolutionari au fost !ivul$ati !e un!eva !e sus !e la
or$ani"atiile superioare. )rin urmare, ei au fost cautati acasa si
arestati n masa. 9Era n ;, iunie pe la ora 7 !imineata. A venit o
masina a securitatii si n #elmer. M'a nstiintat mama ca niste cole$i
ai mei au fost arestati si ca o masina este la noi la poarta. I'am "is sa
spuna securistilor ca sunt la #a$aras sa va! re"ultatele cole$ilor mei
mai mari !upa care am fu$it !e acasa. M'am ascuns la un vecin.
Securistii au venit n mai multe rn!uri sa ma areste"e. Am stat la
acest vecin o luna !upa care m'am ascuns pe la ru!e prin sat si n
pa!ure. Acolo mi'am construit un &or!ei su& pamnt care mi !a
si$uranta fata !e securisti. Aici am stat mpreuna cu .ornel .ltea
stu!ent la me!icina veterinara care era urmarit si el. Acest refu$iu a
re"istat pna n 7 ianuarie +,-+:, povesteste Ioan 6arcutean.
%n acelasi timp si ceilalti cole$i ai lui, mem&rii n #ratia !e
.ruce, au stat ascunsi n satele lor natale. 9.ole$ii mei au venit la
mine, pe Ar!eal, !e @'7 ori. O !ata a venit Ion Ilioiu, Silviu Socol, Ion
FB
*avrila si Marcel .ornea si au ramas cu noi n &or!ei ctva timp. Alta
!ata, mai &ine "is n ;> octom&rie +,-<, a fost la noi la &or!eiul
construit *elu Novac, Marcel .ornea, Socol si *avrila. Marcel
.ornea purta $(ete cu talpa $roasa. I'am "is sa !ea Dumne"eu sa nu
um&lam asa pna rupe el acea talpa. Dar, asa a fost. %n +- noiem&rie
+,-<, n timpul unei am&usca!e cu securitatea la )arau, n casa
nvatatorului )ri!on, el a fost omort, iar 1ir$il Ra!es care era cu el,
arestat. %n aceeasi noapte, n Rusor, la casa lui 1aler )ica a fost o
actiune a securitatii. Au fost atacati Silviu Socol, *(eor$(e Arsu,
*elu Novac si altii, !ar toti au scapat cu viata. Spre !imineata, nsa,
Silviu Socol a fost prins ranit n To!erita. Silviu Socol a fost supus
anc(etelor si torturii. .omunistii cereau !etalii !espre ascun"atoarea
!in #elmer. Su& presiunea securistilor, cole$ul meu Socol, pro&a&il, a
ce!at spunn! numele !e 1asile care locuia pe ulita mea. Securitatea
a venit la vecinii mei 1asile .ltea si 1asile .alin pentru a afla
!espre mine si !espre .ornel .ltea. Notarul .ltea a fost !us la
securitate si lamurit !e catre comunisti sa ne convin$a pe mine si pe
fiul sau sa ne pre!am. Notarul Moise .ltea a a/utat $rupul !e
luptatori !in munti transmitn! un mesa/ al tinerilor catre .onsiliul
National al Romnilor !in #ranta. Luptatorii cereau prietenilor lor !in
#ranta a/utoare materiale, arme si me!icamente. Acestea urmau sa fie
a!use si parasutate !in avion ntr'o "ona sta&ilita !e luptatori. Dar
acest mesa/ a fost a!us la cunostinta securistilor !e catre spionii rusi,
astfel ca, la !ata sta&ilita pentru parasutare, muntii erau mpn"iti !e
securisti si armata. )rin urmare actiunea nu a mai avut loc. Mesa/ul
$rupului a a/uns n #ranta printr'un nepot al notarului .ltea !in Sona
care avea cetatenie americana si care urma sa plece n SUA. Notarul a
fost !escoperit !e securisti si a fost con!amnat la munca silnica pe
viata pentru a/utorul pe care l'a !at luptatorilor. .ornel .ltea s'a
pre!at naintea mea cu cteva "ile !upa care l'au eli&erat n scopul
!e a ma !etermina si pe mine sa ma pre!au. Securistii ne amenintau
ca !aca nu ne pre!am vor fi arestate si torturate familiile si ru!ele
noastre. )entru a evita acest !e"no!amnt, n 7 ianuarie +,-+ m'am
pre!at:, relatea"a Ioan 6arcutean.
F6
Dupa pre!area lui Ioan 6arcutean, 1asile .ltea a fost arestat
a&ia n +,-? si con!amnat la munca silnica pe viata. Ioan 6arcutean a
primit o pe!eapsa !e 7 ani !e nc(isoare.
)re!area lui Ioan 6arcutean s'a facut prin interme!iul fratilor
Rila !in Soars, ti$ani, slu/itori ai securitatii. .ei sapte frati Rila au
ocupat functii nalte n /u!et !atorita serviciilor a!use securitatii.
Unul !in ei a fost !irector la .om&inatul !in 1ictoria, apoi promovat
n Minister. Notarul .ltea !in sat a sta&ilit le$atura privin! pre!area
lui 6arcutean cu Rila si securitatea. 9M'am !us cu tatal meu n Soars
la ti$anii Rila un!e m'am pre!at. Securistii au "is5 6a, &ine ai facut ca
te'ai pre!at. Americanii sa stiti voi ca nu vin. .ole$ii tai o s'o
pateasca rau. Am fost !us la casa lui *iurca n #a$aras un!e am stat
!oua saptamni. M'a intero$at un locotenent Ser&an. Ei stiau foarte
multe !espre noi. Am fost mutat apoi la Securitatea !in 6rasov, la vila
lui )opovici, un!e am stat trei saptamni n celula nea$ra cu numarul
8. Tot acel Ser&an m'a anc(etat si &atut. %mi cerea sa le arat "ona
noastra !e actiune, pe o (arta si sa le spun !espre cole$ii mei. Am fost
transferat la .etatuia n camera +?. Era - martie +,-+. Aici am !at
peste lotul !e fa$araseni5 )ri!on, Ra!es, Moraru, Sin, un anume
cio&an *(eor$(e !in Muscel. Mai erau 1la!, Dusa !in To!erita,
.or&u si ai lui Noara !in )arau, 1aler )ica, Matei Rosca !in Rusor,
Dumitru .ornea !in Ileni. %n total erau ;<'@< !e persoane arestate.
)na n iulie +,-+ a !urat procesul nostru. Remus Sofonea, Ion Ilioi,
Ioan .(iu/!ea, Ion *avrila, An!rei si *(eor$(e 0asu, *elu Novac si
Nelu Novac au fost con!amnati. Din cei pre"enti au fost con!amnati
la moarte si e=ecutati ulterior Silviu Socol, Dumineca si Stanciu.
1ir$il Ra!es a primit +- ani nc(isoare, iar eu 7 ani pentru !elict !e
uneltire contra orn!uirii sociale. La citirea sentintei mele m'am
simtit /i$nit pentru pe!eapsa primita comparativ cu cea a cole$ilor
mei, !ar con!amnarile facute !e comunisti erau !ate la ntmplare si
nu tineau cont !e $ravitatea faptelor sau !e implicarea persoanelor. Ei
con!amnau cu usurinta att la patru ani !e temnita, ct si la moarte.
%mi amintesc ple!oaria avocatului meu, un ins cu trup firav cu un $t
su&tire si un cap imens5 :Onorat tri&unal, acesti tineri care au !evenit
F2
co"i !e topor ale imperialistilor a n$lo'americani, merita sa fie
pe!epsiti cu pe!epse !ure si e=emplareL.
.ei con!amnati la moarte au fost le$ati cu lanturi si ntemnitati
cte unul n celula. )e ceilalti ne'au amplasat cte trei n celula. Socol
era ntr'o ncapere ln$a cea n care ma aflam eu. %l au"eam cum se
ru$a ncontinuu:, spune Ioan 6arcutean.
A stat la 6rasov +< "ile !upa care au urmat ani !e .anal, )oarta
Al&a, 1alea Nea$ra, n colonia )eninsula ln$a Ovi!iu, Onesti si
Aiu!. La ; ianuarie +,-- a fost eli&erat. Si !upa eli&erare a fost
urmarit n permanenta !e securitate. 9Era un capitan Gilcea care mi
purta sm&etele. Mi s'a su$erat n repetate rn!uri sa !evin
informatorul securitatii. Deoarece am refu"at am fost nca!rat foarte
$reu n cmpul muncii. .n! se afla ca am fost nc(is ca luptator
mpotriva comunismului eram !at afara !in serviciu. )na n +,>7 am
avut cel putin - locuri !e munca la !iverse ntreprin!eri !in #a$aras,
!upa care am reusit sa ma pensione" !e la un santier !e constructii
in!ustriale, fostul -<7:, mai povesteste Ioan 6arcutean. Acesta spune
ca a simtit ticalosiile re$imului comunist si pe alte !irectii. El s'a
casatorit n +,><. Timp !e !oi ani nu a primit locuinta, iar cu $reu a
reusit sa'si cumpere o casa n stra!a Nicolae 6alcescu nr.+ !in
#a$aras. Dupa ce a amena/at'o, n +,??, comunistii au !emolat'o. A
primit n sc(im&ul acelei case un apartament n cartierul +@
Decem&rie &locul +@. Sotia lui nu a suportat psi(ic socul !emolarii si
s'a m&olnavit. Timp !e - ani a stat la pat necesitn! o suprave$(ere
permanenta, !upa care a !ece!at. )entru apartamentul primit Ioan
6arcutean este n liti$iu cu RAS. #a$aras. 9.onsi!er ca este nca o
ticalosie comunista pentru ca re$ia, aplicn! le$i fara noima, vrea
sa'mi anule"e contractul !e vn"are'cumparare al apartamentului pe
care !e altfel l'am si ac(itat. Aceasta actiune repre"inta o continuare a
vec(ilor persecutii comuniste care persista si acum n !emocratie.
F3
Capitolul +IV
"arturiile lui Victor $eaman din Rucar
"otto:
'i peste cteva zeci de ani
Ori poate peste sute,
'e vor opri doi oc#i frumosi
&e rani sa ma sarute.
.................................................
2e-am strns n cartea mea frnturi
Din care sa-nteleaga,
Ca pentru cerul lor ne-am dat
+iata noastra ntreaga.
...............................................
'i nimeni nu se va gasi
'a vi le poata spune,
Doar sa le cnte Dumnezeu
3ndeva pe strune.
1ir$il Mateias
#iecare !in componentii re"istentei active, precum si ai
re"istentei pasive !in Tara #a$arasului mpotriva comunismului
!oreste resta&ilirea a!evarului si nlaturarea minciunii. La acea vreme,
ei n'au fost !ect niste copii care au ascultat vor&ele parintilor si
$lasul stramosilor, convinsi fiin! ca n neamul nostru, nascut crestin,
nu ncape fara!ele$ea, coruptia si a&u"ul. Ei au vrut sa cree"e o
$eneratie luptatoare, sa creasca omul !e caracter, capa&il !e !aruire si
iu&ire. Nu au fost nici misei, nici uci$asi, ei si'au nfruntat !oar
!estinul cu &ratele !esc(ise.
Suferintele cele mai mari le'au fost provocate !e semenii lor, cei
F4
care s'au vn!ut raului pentru av eri si functii, tavalin!u'si astfel n
noroi farmele !e caracter pe care si le'au nsusit. Un rol important n
lupta anticomunista l'a avut Reteaua !e Spri/in 1istea con!usa !e
Olimpiu 6or"ea. %n aceasta or$ani"atie a fost atras !e catre Olimpiu
6or"ea, nvatatorul !in satul Rucar, 1ictor *eaman. 9Mi'a!uc aminte,
era prin anul +,-<. Olimpiu 6or"ea mai o&isnuia sa a!uca salariile
ca!relor !i!actice !in comuna 1istea, care se plateau !e la #a$aras.
.n! am luat &anii, Olimpiu mi'a "is5 Ai putea sa faci ceva pentru
&aietii acestiaD I'am raspuns5 .e sa facD Sa !ai ceva. Am ntrerupt
!ialo$ul cu el pentru a intra n farmacie sa cumpar niste polivitamine
sotiei mele. La ntoarcere, Olimpiu care ma astepta mi'a "is5 Stii ca si
ei au nevoie !e asa ceva. I'am !at o parte !in me!icamente. De atunci
am continuat cola&orarea cu 6or"ea si implicit cu fu$arii !in munti.
Era n seara !e Sfnta )arasc(iva, +7 octom&rie +,-;. Am fost
anuntat ca vor veni la Rucar. M'am !us la $ra!ina lui *(eor$(e
Nicoara, la mar$inea satului, un!e m'am ntlnit cu Remus Sofonea.
A fost primul contact cu fu$arii. Am vor&it cu Remus care mi'a cerut
informatii !espre securitate. Am toata ncre!erea ca ne a/uti pentru ca
ne'ai fost recoman!at !e Olimpiu 6or"ea, mi'a spus Remus Sofonea.
Am furni"at perio!ic informatii pentru luptatorii !in munti, ntruct
Rucarul a fost unul !in satele cele mai suprave$(eate !e securitate si
!e informatori. Alaturi !e mine fu$arii si'au $asit spri/inul necesar si
la *(eor$(e Lo$rea 3a lui Marcuana4, Livia Enac(e, Liviu #o$oros si
Eufrosina Nea$os. A !oua ntlnire s'a petrecut ntr'o alta $ra!ina 3a
6urii4. Atunci i'am !at mncare si informatii !espre posturile !e
control ale securitatii. Remus mi'a spus ca n'a venit sin$ur la Rucar,
!ar n'a preci"at cine l'a nsotit. Se pare ca au mai venit o !ata n "ona
noastra, !ar nu m'am ntlnit cu ei. A continuat aceasta stare pna n
!ecem&rie +,--. De la un timp am o&servat ca sunt urmarit !e
securitate. Era un anume .urca, un activist, care ma ntre&a !e cte
ori ma ntlnea5 Dumneata tre&uie sa sti ceva !espre acesti fu$ari,
spune'mi ceea ce sti. La sfrsitul verii, n +,->, am fost anuntat sa ma
pre"int n !ealul Oltetului 9la Ierariu:. Ma astepta coman!antul
Securitatii 6rasov, .raciun. Mi'a cerut sa spun tot ceea ce stiu. %ti iei
F/
an$a/amentul sa ne spui si sa lucre "i pentru noiD Neaparat tre&uie sa
lucre"i cu noi. Lovin!u'se !e refu"ul meu s'a enervat si mi'a "is !oar5
)oti pleca. De la acea ntlnire ma asteptam oricn! sa fiu arestat. %n
!imineata !e +< !ecem&rie +,-> au venit la mine acasa, mi'au spus5
%n numele le$ii esti arestat. Te m&raci, ti iei (ainele si vii cu noi.
Sotia si cei !oi copii ai nostrii, Mircea !e 8 ani si Ro!ica !e 7 ani, au
plns, au stri$at, !ar n "a!ar. Mi'am luat n $ra&a o camasa, niste
ci"me si o scurta m&lanita si !us am fost. La )rimaria !in Rucar au
fost a!usi si *(eor$(e Lo$rea si Liviu #o$oros. %n momentul n care
m'au ri!icat !e acasa, curtea si casa erau ncon/urate !e securisti.
Ne'au !us la Securitatea !in #a$aras. Aici l'am ntlnit si pe
nvatatorul Octavian )apaiov !in Sm&ata !e Sus. De aici am fost
!usi la Securitatea !in 6rasov, un!e am fost nc(is n celula cu
*(eor$(e Lo$rea si *(eor$(e 6or"ea !in 1istea !e 2os 3a lui Irimie4.
Ne'au tinut > luni. %n privinta lui 6or"ea, securistii au comis o
$reseala, ntruct ei voiau sa'l areste"e pe *(eor$(e 6or"ea a lui
Avel, !ar si'au reparat $reseala n cteva "ile. %n celula n care am fost
aruncat mai erau Ion 6oian si Luca .alvarasanu, am&ii !in 6rasov.
Aici am fost supus anc(etelor care aveau scopul &ine sta&ilit !e a
o&tine informatii !espre :&an!a lui *avrilaL. La una !in anc(ete, cn!
raspunsurile mele au fost :nu, nu stiuL, s'a !esc(is usa si a intrat un
&ar&at cu oc(elari. Era Olimpiu 6or"ea. L'au scos ime!iat !in camera
!e anc(eta, iar maiorul mi'a "is5 Ma, tu esti a "ecea spita !e la roata.
De ce nu recunosti ca ai !iscutat cu elD Am recunoscut pna la urma
ca am !at acele polivitamine. )rin aceasta s'a nc(eiat anc(eta:,
povesteste 1ictor *eaman.
A urmat procesul n au$ust la Si&iu, un!e lotul !in care a facut
parte 1ictor *eaman a fost /u!ecat !e Tri&unalul Militar al re$iunii
III .lu/ n !eplasare la Si&iu. 9Am fost transportati cu masina cu
oc(elari la oc(i pna la Si&iu. Eram ?'+< persoane, printre care
!octorul Stanciu !in 1istea si unul .iolo&oc !in Re$(in. 2u!ecator a
fost colonelul Dra$os. Avocatul reparti"at pentru mine a fost 6ica !in
)orum&acu:. %n privinta avocatului 6ica, sotia lui 1ictor *eaman,
nvatatoarea Lavinia *eaman a afirmat ca scopul acestuia nu era sa'i
F5
apere sotul si ca toate insistentele ei s'au !ove!it a fi pier!ere !e
vreme ntruct con!amnarea era sta&ilita naintea procesului. Din
lotul /u!ecat atunci a mai facut parte !octorul Munteanu !in Lisa si
fratele acestuia Octavian Munteanu, parintele .ornel Dascal !in
Arpas, )opaiov !in Sm&ata si coman!or Ironim Al&u !in .ri(alma.
)e!epsele !ate au fost cuprinse ntre +< si ;< !e ani temnita $rea.
#ratii Munteanu au primit cte ;< !e ani munca silnica, iar ceilalti
cte +< ani. %nvatatorul *eaman a fost nca!rat la omisiune !e !enunt,
pentru care tre&uia sa e=ecute +< ani !e nc(isoare, fara !rept !e
pac(et, vi"ite sau scrisori si confiscarea averii. 9Am ramas la Si&iu
pna !upa .raciun. %nainte !e 6o&otea"a am facut !in pine niste
piese !e sa( cu care ne mai omoram timpul. La perc(e"itie mi'au fost
!escoperite piesele su& perna. Am fost pe!epsit cu 8 "ile !e i"olare,
un!e primeam mncare !in @ n @ "ile si !ormeam pe un $ratar pus /os
pe ciment. Am n!urat mult fri$ si foame. Mi'au fost !e folos ci"mele
lui *(eor$(e Ram&a !in 1oivo!eni care mi le'a !at cn! am fost
trimis la i"olator. %ntre noi !etinutii era un spirit !e soli!aritate n
suferinta. Mi s'a ntmplat atunci un eveniment !eose&it. Un $ra!inar
mi'a !at o farfurie plina !e arpacas sa mannc ntr'o "i n care nu era
preva"uta portie !e (rana:, marturiseste 1ictor *eaman.
A urmat *(erla, cu re$imul ei aspru si !ur. 9.oman!antul
penitenciarului, *oiciu, &atea rau !e tot. %ntr'o camera un!e erau @<
!e persoane, nu aveam voie sa stam pe pat sau sa vor&im ntre noi. %n
prea/ma sar&atorilor, !etinutii cntau si colin!au. )entru a evita astfel
!e situatii, autoritatile si luau toate masurile pentru a ne intimi!a. De
e=emplu5 intra un $ar!ian si anunta pe unul !intre noi ca este c(emat
la parter, noi fiin! la eta/ul III. La fiecare nivel acesta era asteptat !e
catre un $ar!ian, care l &atea cu &ta. Detinutul se ntorcea n camera
istovit si &olnav !e !urere. A fost ca"ul unuia Du!ur !in 6ucuresti. %n
aceiasi perioa!a frontieristii, ntemnitati la acelasi eta/ cu noi, s'au
revoltat aruncn! o&loanele !e ste/ar !e la $eamuri. .on!ucerea
nc(isorii a aplicat masuri aspre pentru toti !etinutii !in nc(isoare !in
cau"a acelei re&eliuni. L'am ntlnit aici pe in$inerul Nicoara !in
Rucar, con!amnat la > ani !e temnita. Dupa +,>< am fost scos la
FA
lucru n 6alta 6railei. Ne'au transpo rtat acolo cu trenul. Eram foarte
multi si suprave$(eati !e armata. am lucrat la constructii !e !i$uri.
%mpreuna cu mine erau !octorul Mi(ai !in #a$aras, parintele Dascal
si procurorul Tincu !in Si&iu. Am stat la Stoenesti pna n +,>+, !upa
care ne'au !us la )eriprava, la recoltat !e stuf. Atunci m'am !espartit
!e Liviu #o$oros. Ne'au transportat cu &acurile. Acolo l'am ntlnit si
pe Ion Monea !in Oltet. Am recoltat stuf pna n primavara lui +,>;.
Era n plina iarna, $er, vnt si eram o&li$ati sa ne facem norma !e
mal!ar !e stuf. Eram &atuti, flamn"i !ar nimeni nu ne lua n seama.
Ma/oritatea ne'am m&olnavit. Intram n apa pna n $(enunc(i,
prote/ati fiin! !e ciulci, niste sosete cauciucate, si caram mal!arii cte
;'@ Am. Eram suprave$(eati !e un locotenent foarte rau. Aici,
)opaiov !in Sm&ata !e Sus s'a m&olnavit, iar Tincu n'a re"istat si a
!ece!at. A urmat apoi nc(isoarea !e la Aiu!. Aici am fost reparti"at
cu notarul To!ea !in .lu/ si cu trei mace!oneni la sectorul "oote(nic
al penitenciarului un!e am n$ri/it peste ;-< !e porci. Din +,>@ m'au
mutat la fa&rica n Aiu! un!e am lucrat la strun$ si la o presa pna n
+,>7 cn! am fost $ratiat:, marturiseste 1ictor *eaman.
%n ;> iunie +,>7 nvatatorul 1ictor *eaman se ntorcea acasa la
familie istovit !e c(inurile la care a fost supus pe perioa!a !etentiei.
%n cei opt ani, sotia si cei !oi copii au suportat perc(e"itiile securitatii
si confiscarea averii. Dupa revenirea !in nc(isorile comuniste, 1ictor
*eaman n'a mai profesat n nvatamnt, toate cererile !epuse la
inspectorat fiin!u'i respinse. A reusit sa se nca!re"e conta&il la
Uniunea #a$aras, la TR.L si apoi n .om&inatul .(imic. Din +,?+
s'a pensionat si s'a ocupat cu munca n $ospo!arie si cu activitatile
culturale !in satul Rucar.
FF
Capitolul +V
"arturii despre preotul Cornel 'ascal
"otto:
*ista un raz!oi continuu ntre !ine si rau,
ntre dreptate si nedreptate, ntre li!ertate si
prizonieratul de idei, ntre puritate si
coruptie4 si toate aceste !atalii se dau pe un
singur cmp de lupta, care este inima
omului.
Din cartea 9Sapte cuvinte pentru tineri:, !e
preot *(eor$(e .alciu
)en!uln! ntre munte si ses, trecn! iarna pe ascuns Oltul, prin
va!uri numai !e ei stiute, catre satele 9!e pe Ar!eal:, luptatorii
anticomunisti s'au &ucurat !e simpatia ma/oritatii populatiei si !e
ncre!erea unor oameni !e mare cura/ si actiune. Secretul re"istentei
fa$arasene armate !in munti a constat tocmai n soli!aritatea !e
simtire a acelor sate.
%n ultima perioa!a a luptei, actiunea celor ascunsi si urmariti s'a
!eplasat n vecinatatea #a$arasului spre vestul Tarii Oltului, catre
)o!ra$ul, 1istea Mare, Arpasu Mare, 6lea, 1alea Doamnei, pna
!incolo !e Suru, spre Se&es Olt, "ona muntoasa mai putin accesi&ila
si initial mai putin 9pieptanata: !e copoii re$imului, !e trupe si
informatori. Din satele 1istea !e 2os, Ucea !e 2os, Arpasu !e 2os,
.rtisoara, .rta, .olun si Noul Romn, parti"anii au primit (rana si
informatii !e la oamenii !e ncre!ere care s'au constituit n retele !e
spri/in n /urul mem&rilor con!ucerii re"istentei or$ani"ate !in Tara
Oltului. Din Reteaua !e Spri/in 1istea con!usa !e Olimpiu 6or"ea au
facut parte5 parintele .ornel Dascal 3Arpasu !e 2os4, Remus 6u!ac
F7
3.rta4, economist Ionita *reavu 3Noul Romn4 si !octor *(eor$(e
Telea 3Si&iu4. La rn!ul lor fiecare !intre acestia !ispunea !e un
numar !e oameni !evotati care actionau in!epen!ent, fara sa stie unul
!e celalalt. De pil!a, profesorul 6u!ac cola&ora in!epen!ent cu Aurel
6anciu 3.rtisoara4, 1eti Malene 3)orum&ac4, familia 6u!ac *rafi
3Noul Romn4 si multi altii. Unul !intre acesti cola&oratori a fost si
Nicolae Tran!afir, ti$an lautar !in Arpasul !e 2os un om a&il si tenace
care !ucea parti"anilor provi"ii si mesa/e pe care le lasa la locul numit
9carami!arie:.
)arintele .ornel Dascal 3, ianuarie +,+> ' , au$ust +,,74 l'a
cunoscut pe Olimpiu 6or"ea !in timpul stu!entiei. Stu!ent fiin! la
#acultatea !e Teolo$ie !in Si&iu lucra si ca econom la Scoala
Normala alaturi !e Olimpiu 6or"ea care era secretar. %n +,7@
parintele Dascal a primit o paro(ie la Lepin!ea /u!etul Maramures.
O!ata cu nceputul pri$oanei comuniste multi !intre intelectualii !e
frunte ai tarii s'au va"ut nevoiti sa se ascun!a !e securitate. Unul
!intre acestia a fost Nic(ifor .rainic care a cautat a!apost la fostii sai
stu!enti. Asa a a/uns si poetul, filo"oful si teolo$ul Nic(ifor .rainic
n casa parintelui Dascal !e la Lepin!ea, un!e a stat ascuns timp !e un
an. Dupa arestarea lui .rainic, se!erea familiei Dascal la Lepin!ea
!evenise prea riscanta, motiv pentru care preotul s'a transferat la
Arpasul !e 2os. Se parea ca i'au pier!ut urma, iar viata se !esfasura
aparent ntre amvonul &isericii, familie si $ospo!arie. Numai ca n
realitate n tot acest timp parintele Dascal, n!emnat !e !ra$ostea fata
!e cre!inta stra&una si !e neam a fost alaturi !e parintele Dumitru
*(in!ea !in Dra$us 3ori$inar !in Ucea !e Sus4, !u(ovnicul
luptatorilor !in munti. De prin +,--, preotul iu&it !e ntrea$a suflare a
satului Arpas a nceput sa fie (artuit !e securitate, care ntre timp a
aflat !e episo!ul .rainic. 9De cte ori se !ucea la #a$aras la se!intele
protopopiatului era convocat la se!iul securitatii. A!esea !e acasa
securistii l !uceau la intero$atoriu pe malul Oltului ca sa'l sperie. %n
$eneral, i cereau sa'i !ivul$e ce a aflat la spove!anie !e la oamenii
!in sat:, povesteste profesor .ornelia Dascal, una !in fiicele
preotului.
7B
%ntre timp, la +< martie +,--, Olimpiu 6or"ea este arestat pentru
prima !ata. )us apoi n li&ertate, pro&a&il pentru a i se suprave$(ea
miscarile, Olimpiu 6or"ea l'a informat pe Remus 6u!ac ca 9reteaua
1istea a ca"ut: si l'a ru$at sa'l nstiinte"e pe *avrila O$oranu, seful
luptatorilor !in munti !espre aceasta ntorsatura a lucrurilor. Apoi l'a
vi"itat acasa pe parintele Dascal pe care, ntr'o lun$a convor&ire, l'a
pus n tema !espre situatia e=istenta. Tot atunci Olimpiu 6or"ea se
spove!este fiin! postul )astilor !in +,--.
%n !ecem&rie +,->, un camion militar cu prelata AaAi a stationat
cu motorul pornit n fata Militiei !in Arpas o "i ntrea$a. )arintele
Dascal nu era acasa. Securistii cu o ec(ipa numeroasa au revenit
noaptea la ora @ si l'au arestat, lun!u'l !e ln$a cele patru fetite si
sotia Maria. I'au scos pe toti !in casa si a nceput perc(e"itia. )e preot
l tot ntre&au !e arma, !ar el nu a avut si n'a folosit nicio!ata vreo
arma n afara !e cea mai puternica !intre toate5 .uvntul lui
Dumne"eu.
Timp !e un an parintele Dascal a fost retinut fara /u!ecata si
anc(etat prin meto!e sal&atice la Securitatea re$ionala !in 6rasov. %n
acelasi lot au fost arestati, anc(etati si /u!ecati5 nvatatorul 1ictor
*eaman 3Rucar4, !octorul 1asile Munteanu 3Lisa4, nvatatorul
Octavian )opaiov 3Sm&ata !e Sus4, Ion )ole=e 36rea"a4, Eronim
Ale=e 3ofiter4, Liviu #o$oros 3Rucar4 si *(eor$(e Lo$rea 3Rucar4.
)arintele .ornel Dascal a fost con!amnat la +< ani temnita $rea
pentru vina !e a nu fi !ivul$at n anc(ete secretul spove!aniilor, la
care s'a a!au$at si tainuirea lui Nic(ifor .rainic. Ga!arnic a invocat
parintele constitutia Romniei comuniste, care $arantn! pe (rtie
li&era e=ercitare a cre!intei, inclu!ea implicit si una !in le$ile cele
mai sfinte ale &isericii5 taina spove!aniei.
%n +,>7, !upa opt ani !e !etentie la *(erla, a fost eli&erat, !ar
suprave$(erea a continuat si !upa aceea. )arintele Dascal a trecut n
lumea vesnica n +,,7, la *eoa$iu !e Sus.
76
(rofesorul Remus Budac
#iul notarului !in .rta, profesorul Remus 6u!ac, a fost nepotul
le$en!arului (ai!uc 6u!ac !in .rtisoara. A a&solvit #acultatea !e
Litere si #ilo"ofie !in .lu/ si a luptat ca su&locotenent n armata
re$ala a Romniei pe frontul !e est. Un episo! cutremurator, $raitor
pentru caracterul tnarului 6u!ac s'a petrecut ime!iat !upa ra"&oi
cn! sasii !in .rta au fost ncarcati n trenuri !e vite si !usi n
la$arele !e munca !in Rusia. Remus 6u!ac n!ra$ea o tnara
sasoaica, !ar e"ita sa o ceara n casatorie. %n trenul cu !estinatia Rusia
a fost mpinsa nsa si iu&ita lui pe care !aca ar fi luat'o !e sotie ar fi
scapat'o le$al !e !eportare. Tnarul 6u!ac a plecat cu motocicleta
!upa trenul ncarcat cu sasi n!emnn!'o pe fata sa sara !in mers !in
va$on. 9SariC Orice s'ar ntmpla, ma nsor cu tine:. #ata a sarit si
trenul a prins'o su& roti si i'a rete"at am&ele picioare peste $enunc(i.
Remus a !us'o la spital !upa care s'a si casatorit cu ea. .ei !oi au
trait mpreuna toata viata, sin$urul lucru care i'a !espartit a fost
nc(isoarea. )rofesorul 6u!ac era un pescar iscusit. .a si parintele
Dascal era mic !e stat si foarte a$il. .(iar !aca era tacut si linistit era
capa&il !e !e"lantuiri surprin"atoare. El a a!us servicii importante
re"istentei !in munti, pentru ca, pescar fiin!, urca vaile Arpasului
Mare, .rtisoarei si )orum&acului pna la i"voare, ceea ce i'a !at
posi&ilitatea sa fie un contact perfect pentru cei !in munti. )entru
ceea ce a facut pentru re"istenta, n +,-- a fost arestat. %n lot cu el au
mai fost luati 1ir$il Oancea 36rea"a4, Ion Toma3.olun4, Aurel
6anciu 3.olun4, Ion si .onstantin 1ulcu 36re"a4, preot Ion
Naftanaila 36rea"a4 si ofiterul Ostacioaie, care au fost /u!ecati n +-
septem&rie +,-8. %n +,>7 n &a"a !ecretului !e $ratiere profesorul
Remus 6u!ac a revenit acasa la .rta. A fost an$a/at conta&il la
Ocolul Silvic Arpas. %n +,?, a !ece!at.
Informatii culese !e pu&licistul 1iorel )altin.
72
Capitolul +VI
Confesiunea lui )urel Banciu din Crtisoara
"otto:
+iata are pret sa fie traita numai n masura
n care prin ea si n ea putem sa nsufletim
un superior, o misiune ideala
Dimitrie *usti
Aurel 6anciu, pensionar, a nceput sa'si !epene firul
ntmplarilor pe care le'a trait n timpul pri$oanei comuniste ntrerupt
fiin! !e nemiloase accese !e )arAinson. El a fost pa!urar.
9%n +,7,, cn! am fost an$a/at pa!urar, am nceput sa va!
comunismul cu alti oc(i, ntele$n! ca raul acesta nu va trece usor si
!e la sine si ca este un mare pericol pentru tara. )rovin !intr'o familie
cu ve!eri si convin$eri politice national'taraniste. Tata a fost seful
)NT !in .rtisoara, prieten cu li!erii taranisti fa$araseni Do&rescu,
Ga$an si .os$area. Am crescut n !ra$oste fata !e tara, neam si
cre!inta n Dumne"eu. La Ocolul Silvic !in 1istea !e 2os !e care am
apartinut ca pa!urar, sef era unul *(eor$(e .iolacul care era activist
!e parti! aproape analfa&et. Ne tinea se!inte politice. Desi eram
pa!urar calificat, scolari"at, m'a an$a/at ca plivitor n plantatia !e
&ra! si moli! !in Laita. .iolacul locuia n casa protopopului )avel
6or"ea !in 1istea care a fost arestat. Acolo, el ocupa a&u"iv !oua
camere mo&ilate. Acest sef !e ocol nu avea respect pentru &unul
altuia, asa ca n scurt timp el si familia lui au !istrus mo&ila scumpa
!e furnir pe care o&isnuiau sa taie ceapa, pine si slanina. Acest
.iolacu avea pretentii ca an$a/atii sa'i !uca plocoane si !e asemenea
i placea sa mannce si sa &ea pe la unii si altii. Dupa un timp Ocolul
Silvic si'a mutat se!iul !in 1istea n Arpasul !e 2os, !ar sef a ramas
73
tot .iolacul:, povesteste Aurel 6an ciu.
=ntlnirea cu partizanul Jean (op
9Eram n plantatie pe Laita cn! m'am ntlnit prima si ultima
oara cu 2ean )op. Era n +,-@. Gic ultima oara, pentru ca !esi am tinut
mai multi ani le$atura cu el nu ne'am ntlnit fata n fata pna atunci.
Au"isem !e el, aflasem ca plecase !e acasa n munte sa se alature
$rupului !e luptatori anticomunisti, !ar nu'l cunoscusem personal !esi
si el era pa!urar. %n acea "i tocmai pornisem la vale spre casa !upa
provi"ii.Era pe la +< "iua. Mi'a iesit pe poteca un om cu &ar&a,
narmat cu o pusca cu luneta si m'a somat aspru sa pun arma mea !e
pa!urar /os. .inele meu a fu$it catre el, fara sa latre si s'a lipit !e
picioarele lui ca si cum l'ar fi cunoscut. Mi s'a parut ciu!ata
comportarea cinelui. S'a apropiat ncet !e mine si mi'a cerut actele.
Mi'a luat carnetul !e #rontul )lu$arilor si mi'a spus rastit sa nu mai
tin acest !ocument asupra mea. Eu l'am ru$at sa nu'mi ia arma ca as
fi avut !e furca cu securitatea. Din vor&a n vor&a s'a mai !omolit, asa
ca la o vreme ne'am ase"at sa mncam !in merin!ea mea aproape ca
!oi prieteni. Am nteles amn!oi !estul !e repe!e ca aveam aceeasi
parere !espre comunism. M'am (otart !intr'o !ata sa'i a/ut pe
parti"ani n lupta mpotriva comunismului si a ticalosilor care l
spri/ineau. 2ean )op m'a ru$at sa nu spun nimanui !e ntlnirea
noastra si asa am facut. Nici sotia mea nu a stiut pna !upa arestarea
mea. Am sta&ilit apoi o ascun"atoare n munte, su& )iatra Oii, un!e sa
pun &ilete, "iare si o&iecte pentru el si ceilalti. M'a ru$at sa'i informe"
!espre miscarile securitatii si !espre starea !e spirit a oamenilor !in
sate. Mi'a !at !oua casti pentru ra!io cu $alene sa le repar si sa le
a!uc la locul convenit. Asa am facut. Alta !ata am pus acolo si cteva
cartuse !e ,,8; mm pentru pusca G6.
Stiam ca si altii i a/uta, ntre acestia fiin! si profesorul Remus
6u!ac !in .rta cu care eu eram n relatii &une. %n .rtisoara oameni
!e na!e/!e cu aceleasi ve!eri, pe care ma puteam &a"a la nevoie erau5
Ilie 6ucurenciu, cumnatul meu, *(eor$(e *rovu, *(eor$(e 6u!ac si
74
cio&anul Ion .apatna. %n anii +,-@ '+,-7'+,--, securitatea ma o&li$a
sa ma ntlnesc !e !oua ori pe saptamna la ore fi=e, nto!eauna
noaptea, 9ntre Ruri: sau la postul !e militie. 1enea special capitanul
.rnul !e la Securitatea !in #a$aras, cteo!ata nsotit !e !oi
locotenenti. Era mai nto!eauna pre"ent si seful !e post, ser$entul
ma/or Al&u. De fiecare !ata mi cereau sa le !escriu traseul meu prin
munte si sa le spun cu cine m'am ntlnit. Le'am spus mereu acelasi
lucru5 nici o persoana suspecta:.
(erc%ezitia si arestarea
9Giua !e ;< !ecem&rie +,-> o tin minte toata viata. Am fost luat
!e acasa !e capitanul .rnul si nca patru securisti. Nu'mi puteam
e=plica cum !e au aflat !e actiunile mele. .rnul m'a !us la consiliul
popular un!e mi'a cerut sa plec ime!iat cu el pe munte, n cautarea
parti"anilor. I'am spus !e mai multe ori ca nu aveam (a&ar !e
parti"ani. %ntre timp, ceilalti securisti mi'au rascolit toata casa su&
privirile n$ro"ite ale sotiei si ale fiicei mele !e numai !oi ani, care nu
pricepeau nimic, una nefiin! nstiintata, iar cealalta fiin! prea mica sa
ntelea$a ce se petrecea. #iul meu avea atunci numai opt luni. %n casa
au $asit !oar un ra!io cu $alena confectionat !e varul meu, )etru Sari.
Nu m'am ntors acasa !e atunci !ect !upa sapte ani. M'au !us !irect
la se!iul Securitatii !in #a$aras, iar a !oua "i !imineata am fost
transportat cu !u&a la 6rasov si !epus la nc(isoarea .etatuie. La
nc(isoarea .etatuie am fost luat n primire !e capitanul Tot( 2osAa,
care m'a plasat n celula numarul >. A !oua "i, $ar!ianul mi'a pus
oc(elari cu sticle ne$re la oc(i si m'a mutat ntr'un &irou !e anc(eta
la eta/. Acolo $eamul era lar$ !esc(is si locotenentul care ma anc(eta
ma ameninta ca !aca nu spun tot a!evarul ma arunca pe fereastra.
O&iceiul $ar!ienilor !e acolo era ca atunci cn! eram mutati cu
oc(elari or&i la oc(i sa ne tina numai n lovituri !e ci"me, &ocanci si
&astoane !e cauciuc. La 6rasov am fost "ilnic anc(etat, fara a fi nsa
/u!ecat vreme !e sase luni. %ntr'un timp, m'am nimerit n aceeasi
ncapere cu me!icul Lucian Stanciu !in 1istea !e 2os. Apoi am stat
7/
n celula cu !etinutul Ion 6iris, le $ionar, care m'a averti"at sa nu
vor&esc ce nu tre&uie fiin!ca a fost anume pus sa ma tra$a !e lim&a.
%n loc sa faca serviciul mur!ar pentru care a fost trimis la mine acest
om m'a sfatuit si m'a ncura/at. La 6rasov am avut o confruntare cu
2ean )op, !ar !e o maniera stranie, fara sa fim pusi fata n fata. S'au
ntlnit !oar vocile noastre su& suprave$(erea anc(etatorului, noi
afln!u'ne n ncaperi separate. A fost mai !e$ra&a un truc al
Securitatii. Dupa sase luni !e !etentie si nesfrsite intero$atorii, am
fost mutat cu tot $rupul !in care faceam parte la nc(isoarea !in
spatele cla!irii Tri&unalului !in Si&iu. %n !rum spre Si&iu erau n !u&a
alaturi !e mine me!icul 1asile Muntean si fratele lui Octavian 3Lisa4,
me!icul colonel Ion Muntiu 3Si&iu4, Ion Toa!er 3.olun4 si altii. La
Si&iu am stat la nceput n camera +;, iar apoi am fost n$(esuiti circa
7< !e insi n ncaperea cu numarul ;7. I'am ntlnit acolo pe Aurel
Ma=im ' Si&iu, in$iner Liviu )opa ' Si&iu, Nicolae Tran!afir '
Arpasul !e 2os, Ioan 6rsan si fostul notar .ltea !in Sona. )rocesul
s'a !esfasurat peste alte luni. La Si&iu a venit un complet !e /u!ecata
al Tri&unalului Militar apartinn! Re$iunii a III'a Militare .lu/. #ara
prea multe formalitati cele ++ persoane implicate n acest proces, toti
fa$araseni, am fost con!amnati la peste ;< !e ani !e munca silnica.
Mie mi'au !at ;< !e ani plus +< ani !e nc(isoare corectionala cu
confiscarea averii. .on!amnarea mea a fost cau"ata !e actiunile mele
!e spri/inire a luptatorilor !in munti. Sotia mea a naintat recurs la
)rocuratura !in .lu/, con!usa atunci !e maiorul )aul .o/ocaru. A
urmat /u!ecarea recursului la Tri&unalul Suprem cu sacrificii si
c(eltuieli enorme pentru cei !e acasa. O avocata !in .lu/ a cerut
sotiei mele sa'i plateasca !rumul cu avionul !us'ntors !e la .lu/ la
6ucuresti. Totul a fost n "a!ar, !esi sotia mea a vn!ut tot avutul
nostru, pentru ca recursul a fost respins. %n!ata !upa pronuntarea
sentintei, !esi ni se !a!use !rept !e recurs, am fost n$(esuiti ca
animalele n !u&a va$on !e cale ferata si timp !e !oua "ile am parcurs
!istanta Si&iu'nc(isoarea *(erla. La !estinatie am fost luati n
primire !e ec(ipa $roa"ei a coman!antului *oiciu, care ne'a &a$at
ntr'o ncapere cu peste o suta !e oameni. Dormeam pe saltele puse
75
!irect pe ciment. Spatiul era foarte mic, aerul era insuficient si nc(is
fiin!ca $eamurile o&lonite erau &atute n piroane. Tineta 3ciu&arul
pentru necesitati4 era pusa ntr'un colt al camerei si facea o putoare
insuporta&ila mai ales ca era vara. Ne faceam vnt cu paturile. Un
a!evarat ia! pamntean facut !e !iavoli cu c(ip !e om. Asa am ramas
acolo vreme !e !oua luni, timp n care multi au fost !usi pe sus la
infirmerie !e un!e nu s'au mai ntors. Despre soarta lor nu puteam
afla nimic. Dupa aceea am fost mutati la eta/, cam +-';< !e !etinuti n
fiecare camera si reparti"ati la lucru n fa&rica !e mo&ila a nc(isorii.
Eu am lucrat ctiva ani la lustruit mo&ila, n me!iu foarte to=ic, cte
+; ore "ilnic, sase "ile pe saptamna. .ea mai mica a&atere era
sanctionata cu &ataie. Detinutul Ion .ltea, fostul notar !in Sona, a
fost stlcit n &ataie !e $ar!ieni !esi era sef !e ec(ipa. Asa am !us'o
timp !e patru ani mii !e !etinuti. %n toamna lui +,>;, cteva sute !e
ro&i am fost transportati cu acelasi mi/loc, !u&a va$on, n la$arul !e
munca !e la Stoenesti'Salcia, !in Do&ro$ea. Acolo am fost folositi la
construirea !i$urilor canalului !e pe Dunare. Mii !e oameni si'au
pier!ut viata acolo. .aram "ilnic cu roa&a pamnt, norma o&li$atorie
fiin! !e 7 mc. %n toate anotimpurile !ormeam la $rama!a ntr'un
saivan !e oi !esc(is, !oar cu acoperisul !easupra capului. Sufeream
cumplit !e fri$, foame si sete mai ales iarna si vara cn! clima
!o&ro$eana este foarte aspra. Re$imul !e suprave$(ere si !e pe!epse
era mai rau !ect la *(erla. *ar!ienii asmuteau pe noi cinii lup
!resati special pentru atac asupra !etinutilor. .inii sareau pe noi la
cea mai mica iesire !in rn!. De la Stoenesti'Salcia am fost
transportati cu &acul *ironte la )eriprava, pe &ratul Sulina al Dunarii,
un!e am fost pusi sa recoltam stuf. Am a/uns acolo iarna. Intram pe
$(eata si taiam stuful cu talpanul, o unealta asemanatoare cu secera.
Si aici aveam norma si tre&uia sa taiem "ilnic cte ;< !e mal!are !e
stuf pe care le le$am si le caram n spinare circa ; Am. #aceam "ilnic
n /ur !e 7< Am pa"iti !e am&ele parti ale !rumului !e cini, $ar!ieni
si sol!ati. %ntr'una !in "ile fiin! foarte &olnav, m'am ase"at, sfrsit !e
puteri, pe un snop si am a!ormit ime!iat. Am atipit poate ;'@ minute.
Somnul si o&oseala au nvins fara sa vreau frica !e pe!eapsa. .oloana
7A
plecase, iar eu m'am tre"it speriat si n!ata am luat mal!arul n spate.
Sol!atul !in pa"a m'a va"ut si i'am $(icit intentia !e a ma mpusca,
socotin!u'ma !e"ertor. M'a salvat stuful !in spinare fiin!ca nici un
!e"ertor nu ia n spate $reutati cn! vrea sa fu$a. %l ve!eam nciu!at
ca nu putuse sa ma omoare, &ravura pentru care ar fi primit permisie
si alte recompense. Sol!atul, e!ucat !e ei, nu m'a iertat cu totul. M'a
scos seara la raport n fata celorlalti !etinuti si a capitanului sef !e
coloana. Am fost &atut e=emplar. Din la$arul )eriprava am fost mutat
la alt punct !e munca fortata !in Do&ro$ea, la *iur$eni, ln$a 1a!u
Oii, un!e am lucrat la construirea caminului cultural.
Au trecut peste sapte ani si /umatate !e cn! eram nc(is si
c(inuit. A sosit n sfrsit si anul +,>7 pentru oropsitii !in nc(isori. %n
iunie +,>7 am fost $ratiat si eli&erat. Ma ntorceam acasa "!ro&it
!upa attia amar !e ani. #iica si &aiatul, acum marisori, nu m'au
recunoscut. Dar li&ertatea mea, ca si a altora !in cei eli&erati, a fost
tot timpul 3pna n +,?,4 suprave$(eata strict !e securitate. %n aprilie
+,87 am fost anc(etat timp !e ;7 !e ore !e maiorul Do$aru !e la
Securitatea !in Si&iu, pentru o scrisoare trimisa la Ra!io Europa
Li&era, prin care ru$am pe cei !e acolo sa ma a/ute sa'mi procur niste
me!icamente !e care aveam ur$enta nevoie si care nu se aflau n
farmaciile !in Romnia:, povesteste Aurel 6anciu.
Sotia lui Aurel 6anciu, Leontina, ramasa acasa cu fetita
Eufrosina !e !oi ani si &aiatul Aurelian !e opt luni, avea sa n!ure
mpreuna cu parintii si ru!ele toate suferintele con!itiei sale !e
nevasta a unui !usman !e moarte al comunistilor. 9%n afara !e
$reutatile prin care am trecut, procesul si recursul, eram mereu
n!emnata !e slu$oii parti!ului sa intru n colectiv. Eu mi'am facut
socoteala ca !aca ma &a$ n colectiv nu mai am timp sa'mi va! !e
casa si !e copii. M'am $n!it asa5 !aca ma !uc si fac "ile !e munca,
&ucatele mele cresc si poate ca'mi !au ceva. Dar !aca n vreo "i nu
pot mer$e la lucru, &ucatele mele nu cresc si nu'mi !au nimic. Daca
nu ma nscriu si'mi lucre" eu pamntul &ucatele mele cresc si cn!
mer$ la cmp si cn! am trea&a acasa. .omunistii ma amenintau
ntruna5 1rei sa te !ucem un!e'i &ar&atul tauD Am avut noroc cu
7F
parintii mei care erau nca n putere si cu fratele meu care m'a a/utat.
Matusa mea, Susana 6u!ac mi'a !at &ani !e multe ori fara sa'i mai
!au napoi. Ea avea $ri/a !e copii cn! eu eram la lucru pe cmp. La o
vreme a venit alt neca". 1ecinii au stricat sura acoperita cu paie si au
$asit ascunsa o pusca pe care au pre!at'o la militie. A urmat cercetari
su& &anuiala ca pusca ar fi fost a sotului meu, lucru nea!evarat. Seara
!e seara am fost c(emata la sfat un!e m'au anc(etat securisti !e la
Si&iu. %n aceasta anc(eta era cercetat si socrul meu. %nainte !e
arestarea mea !in ;< !ecem&rie +,-> a fost ri!icat si con!amnat pe
motive politice si cumnatul meu Ion Orlan!a, care a tinut le$atura cu
luptatoarea anticomunista Lenuta #aina:, si aminteste Leontina
6anciu.
Date culese !e 1iorel )altin
77
Capitolul +VII
(artenie Cosma# luptator n rezistenta anticomunista
"otto :
%oi ne-am #ranit din tot ce-am risipit4
Avutul nostru - tot ce-am daruit.
%u pregeta sa suferi si sa sngerezi.
5z!nda noastra creste din nfrngeri1
MarsansA, +,78
)artenie .osma s'a nascut n septem&rie +,+? n Sona, raionul
#a$aras, ca fiu al lui Ioan si Domnica. A a&solvit liceul Ra!u Ne$ru
!in #a$aras. Ultimul sau !omiciliu a fost n #a$aras, stra!a .mpului
nr.+ S'a casatorit n +,7; cu 1alerica 2uncu !in satul Rusor care
avea +? ani, a avut trei copii5 Marcel nascut n +,7?, Elena nascuta n
+,78 si #lorica nascuta n +,77.
)artenie .osma a participat la ra"&oiul !in Est, plutonier ma/or
fiin!, cu o companie anticar a Re$imentului centrului !e instructie
#a$aras. El s'a ntors acasa !in ra"&oi nevatamat !ar !ecis sa lupte
mpotriva pericolului sovieti"arii tarii care se instalase !e/a n
Romnia.
Din primele momente ale constituirii re"istentei armate
anticomuniste !in #a$aras si !in munti, )artenie .osma s'a simtit
c(emat sa intre n actiune mpotriva celor fara !e neam, fara tara si
fara cre!inta. Era an$a/at la centrul !e instructie al infanteriei #a$aras
cu $ra!ul !e plutonier ma/or si functia !e sef al ma$a"iei !e
armamanet si munitie. %n $ri/a sa se aflau importante cantitati !e arme
si munitie, captura !e ra"&oi, parte nenre$istrate n acte. )artenie
.osma, a/utat !e alti luptatori, le'a scos !in unitate si le'a !iri/at catre
punctele !in munti ale re"istentei anticomuniste. .ei care l'au
6BB
cunoscut l !escriu pe )artenie ca pe un om care nu cunostea frica,
$ata n orice moment sa mear$a pna la capat. Se potrivea la fire,
i!ealuri si caracter cu socrul sau, Iaco& 2uncu, fost comisar !e politie
n #a$aras. Un a/utor !e ncre!ere i'a fost caporalul *(eor$(e Taulea,
finul lui. %n noptile pe care le consi!era potrivite, .osma, a/utat !e
socrul si !e finul lui scotea !in ca"arma cu un car tras !e cai cantitati
mari !e armament, $rena!e si munitie. De mare folos i'a fost si sotia
lui, 1alerica. Aceasta participa la fiecare transport !e armamanet,
avn! $ri/a !e cai pna se sustra$eau armele !in !epo"it si se ncarcau
n car. Ei !uceau armele n Rusor la socrul sau si la familia Aron
.omsulea. De aici, acestea erau transportate la locul numit 9.repele
To!eritii:, un loc ntre Rusor si To!erita, !e un!e erau preluate !e
luptatorii !in munti. )artenie .osma si 2uncul, socrul sau, aveau
le$aturi cu Ion *avrila al O$oranului, seful luptatorilor !in munti si
cu ceilalti mem&ri ai re"istentei5 Arsu, Mo$os, Ma"ilu, .(iu/!ea,
Socol, Dumineca, Marcel .ornea ' fiul farmacistului !in Sinca si cu
nvatatorul )ri!on !in )arau. )artenie .osma le !ucea parti"anilor nu
numai material !e lupta, ci i a/uta cu (rana, rufe curate,
me!icamente, etc. Ori !e cte ori era solicitat !e luptatori, el urca la
ascun"atorile !in munti ale fu$arilor cu motocicleta sa cu atas.
#olosea ca prete=t !e a pleca !e acasa si !e a urca muntele
vnatoarea. El si umplea atasul motocicletei cu (rana si arme pe care
le !ucea luptatorilor. O parte !in armamentul procurat !e )artenie
.osma si oamenii sai a a/uns prin Ionita *reavu !in Noul Romn si la
alte $rupuri, ca !e pli!a cel al lui Lenuta #aina si Dumitriu.
Activitatea lui .osma si a oamenilor lui n'a fost suspectata si
!escoperita !ect n +,-<. Dar o !ata &anuiti sau tra!ati, cercul
suspiciunilor ncepea sa se nc(i!a tot mai mult n /urul casei !in
Rusor a socrului sau. %n noatea !e +7 octom&rie a acelui an, !upa o
pn!a !e !urata, securistii au ncercuit $ospo!aria lui 2uncu si au
incen!iat sura. Au spart "i!urile, cautn! arme ascunse. La un
moment !at si'au facut aparitia pompierii, !ar cu cisternele $oale.
)ompierii au plecat asa cum venisera n urma or!inului !at !e seful
6B6
securistilor. Se urmarea, evi!ent, capturarea ' vii sau morti ' a
luptatorilor care s'ar fi aflat acolo pentru o!i(na, provi"ii,
m&racaminte sau completarea armamentului. %n Rusor a ca"ut
parti"anul Arsu. %n aceeasi noapte a fost prins !e securisti n satul
To!erita, Silviu Socol. .osma si instruise sotia pentru mpre/urari
!eose&ite, ca la nevoie sa poata sa !evina o a!evarata luptatoare, sa
tra$a cu tot felul !e arme usoare, sa arunce $rena!a, sa se
a!aposteasca. %n "ilele urmatoare o mna criminala a otravit !oi
&ivoli apartinn! familiei lui 2uncu. #aptul a iesit la iveala la a&ator
cn! familia a ncercat sa'i vn!a pentru taiere. La&oratorul a sta&ilit
ca animalele au fost otravite si !eci carnea nu putea fi !ata n consum.
%n lipsa lui )artenie, plecat !evreme la ca"arma, n !imineata !e
+- noiem&rie +,-<, un $rup !e ofiteri !e securitate a patruns n
locuinta lui !in stra!a .mpului nr.+, un!e a efectuat o minutioasa
perc(e"itie. Sotia 1alerica se afla acasa, !ar nu i s'a pre"entat vreo
autori"atie !e perc(e"itie. Nu s'a $asit nici un corp !elict si nimic
compromitator. Ea a stat foarte atenta atunci ca nu cumva sa i se
instale"e n casa vreun o&iect care sa constituie ulterior prete=t pentru
acu"atii. Nu a fost nc(eiat nici un proces ver&al. 1alerica, alarmata
!e perc(e"itie, a plecat n $ra&a spre ca"arma sa'si anunte sotul, !ar
era prea tr"iu. Securistii a/unsera naintea ei. Ea l'a ru$at pe
su&ofiterul )etrescu, prieten al sotului ei, sa'i c(eme &ar&atul la
poarta unitatii. Acesta s'a ntors cu stirea ca )artenie se afla su& arest
n &iroul ofiterului politic, ncon/urat !e securisti. Epoletii i'au fost
rupti si aruncati iar parul i era ravasit. Nu i s'a permis sa vina la
poarta.
%n aceeasi luna securistii continuau perc(e"itiile la !iverse
familii n Rusor. %ntre sura familiei 2uncu si a lui 1aleriu )ica,
1alerica, sotia lui )artenie, a $asit -< !e sticle incen!iare si un pistol
!epo"itate n niste la"i. De frica securistilor le'a n$ropat n $ra!ina.
%n casa !in Rusor familia mai !etinea un pistol nemtesc pe care
femeia l'a ascuns n O.. 9Mama a povestit !espre aceste lucruri !oar
vecinei ei !in Rusor, sotia lui )ica. Sora lui Arsu a prevenit'o pe
mama ca va fi prta !e acea vecina la securisti. Asa s'a si ntmplat.
6B2
)rimavara cn! am lucrat $ra!ina nu am mai $asit sticlele incen!iare
si pistolul n$ropate aici. %n plus, securistii au venit la Rusor si au
pus'o pe mama sa scoata tot O.'ul pentru a $asi celalalt pistol, care
nu a fost $asit. Totusi au &atut'o foarte rau pe mama:, povesteste fiul
lui )artenie .osma, Marcel.
Tot n +- noiem&rie +,-< securistii au !escins la casa !in Rusor
a familiei 2uncu, socrul lui )artenie. Au fost arestati Iaco& 2uncu si
sotia lui. .opiii care se aflau la Rusor n $ri/a &unicilor au fost
ncuiati !e securisti n casa, !ar !e frica au sarit pe $eam si au fu$it
spre #a$aras. Ei s'au ntlnit n !rum cu mama lor si i'au povestit cele
ntmplate. Elena 2uncu, soacra lui )artenie, a stat !oua saptamni
nc(isa la Securitatea !in #a$aras, fiin! anc(etata si &atuta. Ea a fost
/u!ecata ntr'un proces care a avut loc la Si&iu si con!amnata la + an
!e nc(isoare. A fost eli&erata n +,-+. Iaco& 2uncu, socrul lui
)artenie a fost !us la Securitatea !in #a$aras, la .asa *iurca. De aici
a fost transferat la 6rasov, un!e a fost /u!ecat ntr'un proces
!esfasurat n lunile iulie'au$ust +,-+. Tri&unalul Militar !in 6rasov
l'a con!amnat la > ani !e nc(isoare. .u !oua saptamni nainte !e a
se eli&era a !ece!at 3+; octom&rie +,--4 n nc(isoarea !in
.aranse&es. )rocesul lui .osma a nceput tot n iulie +,-+ la 6rasov.
%n sarcina lui .osma s'a retinut si episo!ul atacarii si /efuirii
!epo"itului !e munitii !e la Mn!ra n complicitate cu )ri!on, Arsu,
.(iu/!ea si altii. #amilia lui nu a fost nstiintata !e momentul
nceperii procesului. Tri&unalul l'a con!amnat pe )artenie .osma la
moarte prin mpuscare. Recursul la Tri&unalul Suprem n fruntea
caruia se afla pe atunci $eneralul )etrescu a fost respins. O !ata cu
.osma au fost /u!ecati si con!amnati la moarte prin mpuscare alti +?
luptatori ai re"istentei. Locul e=ecutiei a ramas pna a"i necunoscut.
)otrivit certificatului !e moarte, eli&erat !e Sfatul )opular 6rasov,
e=ecutia ar fi avut loc n 6rasov, !ar alte surse spun ca la 2ilava.
)artenie .osma avea atunci @- !e ani. Nu se stie un!e i este
mormntul. Sotia lui )artenie .osma a fost arestata, anc(etata si
&atuta !e mai multe ori ani n sir. La sfrsitul anului +,-<, 1alerica a
stat timp !e !oua luni la Securitate n #a$aras. Aici si'a va"ut pentru
6B3
ultima !ata sotul cn! era !us la intero$atoriu. )artenie avea sn$e pe
!e$ete pentru ca si'a ros un$(iile pentru ca securistii sa nu poata sa'l
torture"e. Meto!a !e tortura folosita pentru 1alerica era ma$netoul
electric si &ataia n cap pna ce femeia lesina si era tre"ita cu cte o
$aleata !e apa rece. Semnele loviturilor primite n cap se mai ve!eau
si !upa "eci !e ani. Teroarea securitatii a continuat si !upa ce .osma
a fost e=ecutat. 91eneau noaptea, controlau po!ul casei cautn! arme.
Ne scoteau afara !esculti, fara sa tina seama ca suntem copii si e fri$.
.n! aveam ++ ani am $asit o pusca atrnata n $ra!ina. Am luat'o si
am aruncat'o n rul !e la capatul $ra!inii. Dupa nici o ora arma nu
mai era acolo. Ne pn!eau tot timpul, "i si noapte si ne ntin!eau tot
felul !e curse. )entru a nu'i au"i cn! veneau prin $ra!ina ne'au
otravit cinele. %mi mai a!uc aminte cum i'au luat armele !e vnatoare
3!oua4, ceasul !e aur, trasura, cinele, motocicletele, ceea cu atas si
ceea simpla pe care tata le'a cumparat !in 6ucuresti !upa ce a vn!ut
!oi cai si !oua &ivolite. Nu !upa mult timp ne'au confiscat toate
lucrurile si &unurile !in casa. %n +,-< n noaptea !e +- noiem&rie
ne'au !at foc la casa. 6unica !ormea n &ucatarie, iar eu cu surorile si
mama nu eram a!ormiti. #ocul a fost pus pe $ra/! si s'a ntins foarte
repe!e cuprin"n! si casa. )ompierii au venit fara apa asa nct totul a
ars. Securitatea a venit la putin timp !upa i"&ucnirea focului si a
asistat la toata tra$e!ia fara a face nimic. .eea ce a mai ramas n
picioare a fost rascolit !e securisti care cautau n continuare arme. Au
$asit n po! !oar un aparat !e ra!io. Au stat o saptamna ntrea$a sa
caute n ruinele casei. Am ramas n stra!a. 6unica si sora mea si'au
improvi"a o locuinta n sura, iar ceilalti am fost $a"!uiti temporar la
familiile Munteanu si Dra$os:, povesteste Marcel .osma, fiul lui
)artenie.
Ramasa sin$ura cu trei copii, 1alerica .osma s'a an$a/at
muncitoare la %ntreprin!erea Economica !in #a$aras. %n +,-> a fost
!ata afara !in serviciu pentru ca era sotia lui )artenie .osma. A fost
nevoita sa !ivorte"e, fapt ce s'a ntmplat n +,-8 !esi sotul a fost
e=ecutat n +,-+. Nemainumin!u'se .osma, a fost rean$a/ata la
Economica !e un!e s'a si pensionat. S'a recasatorit cu Nicolae 1oicu,
6B4
!in Alunis )ra(ova, cu care a locuit n #a$aras. .opii lui )artenie
.osma nu au avut acces la scoli. #lorica a facut - clase si a ramas
apoi la munca pamntului n Rusor. Elena a fost !ata la .asa !e
.opii n #a$aras, iar cn! a !at e=amen !e a!mitere la liceu a fost
respinsa pe motiv ca era fiica lui )artenie .osma. A facut un curs !e
!actilo$rafie si s'a sta&ilit apoi la 6rasov. 6aiatul, a facut clasele
I'1III !upa care a urmat o scoala profesionala !e @ ani n #a$aras. 9%n
martie +,>7 am fost c(emati sa ri!icam certificatul !e !eces al tatalui
meu !e la )enitenciarul .o!lea. M'am !us eu cu sora mea, Elena. Un
anume ser$ent 1intila s'a purtat foarte !ur cu noi. .n! l'am ntre&at
!e &unurile pe care i le'au confiscat tatalui meu, ne'a &atut si ne'a !at
afara:, povesteste fiul Marcel.
Capitolul +VIII
"arturiile eroului Ionita $reavu din ,oul Romn
"otto:
%e desparteam .... O1 cine mai ntrea!a
de cei ce nu-s1 de cei ce-au fost pre
vremuri1
$ultimea vinde ngeri la tara!a
'i arlec#inii mor n Bet#leemuri.
Ori !at n van ... Auzul tau ma lasa,
drumeti-s reci, mansardele desarte
o1 cel putin de-ar fi ramas frumoasa
prapastia de dor ce ne desparte ...
$ireasma vie-n teapa vremii !oanta,
acopera-mi-l, lacrima de &arce
si-nc#ide-n mine, Doamne, ca-ntr-o
planta,
6B/
cainta ta de-a nu te mai ntoarce ...
Ion .araion
O !atorie a omului si a omeniei !in el nu este altceva !ect a
face !in propria viata o permanenta &ucurie n pofi!a tuturor
mi"eriilor, pacatelor si !e"na!e/!ilor. 6iruinta va apartine
ntot!eauna a!evarului si !reptatii. Daca unii au sperat si au iu&it
n!estularea fara sacrificii n'au avut !ect !e pier!ut. Un prover&
romnesc spune59Nu te nc(ina pna nu sti cine este sfntul:. Mircea
Elia!e elo$ia &ucuria ca o virtute militanta, creatoare !e valori. 9A
face !in viata ta o victorie continua contra mortii, contra raului, contra
ntunericului ' aceasta este o !atorie peste care nici o morala !in lume
si nici o societate nu pot sa treaca. 6ucuria !e a fi viu, orict !e
!e"na!a/!uite ar fi &altile !in sufletul tau si !in /urul tau, nu e totuna
cu optimismul vul$ar al simplei e=istente &iolo$ice. 6ucuria vietii
!epaseste cu mult confortul si sanatatea. Ea nu inclu!e suferinta,
a$onia, !isperarea, ci !impotriva, le implica. )entru ca nu nseamna
nimic a te &ucura !e viata atunci cn! ea nu ti ntmpina o&stacole si
crucificari:.
Re"istenta anticomunista !in Tara #a$arasului c(iar !aca a fost
nfrnta prin teroare si cru"ime, o nfrn$ere fi"ica, spiritual s'a
!ove!it nsa a fi o victorie, pentru ca mortii poruncesc celor vii care le
vor continua lupta. )rin urmare un Stoica, un Ga$an, un *(eor$(e
.raciun si cti nai&a n'au mai fost, nu au fost &iruitori, ci si'au folosit
!oar masina creatoare !e moarte si teama pentru a se impune si a
!omina totul. Aceasta a fost !oar o !ova!a ca pionii comunisti
consi!erau terenul pe care si'l !oreau foarte alunecos.
Am poposit n satul Noul Romn aflat pe malul !rept al Oltului
si care apartinea o!ata re$iunii #a$aras. %ntr'o frumoasa $ospo!arie,
aran/ata cu $ustul si rafinamentul omului meticulos si priceput, si
!uce &atrnetile !omnul Ionita *reavu. L'am $asit &olnav, !ar, cu
ama&ilitatea si politetea care l'au caracteri"at toata viata 3nsa si cu
mari sacrificii4 a reusit sa ne relate"e activitatea pe care a !esfasurat'o
6B5
n spri/inul re"istentei anticomuniste !in "ona #a$aras. 9O $ripa
netratata n toamna anului trecut mi'a afectat &unul mers al
or$anismului. Acum este $reu. Inima, prostata, trom&o"a la oc(iul
stn$, s'au a!unat, !ar sufletul mi este tnar:, au fost cuvintele cu
care m'a ntmpinat Ionita *reavu. 9.(iar !aca satul meu este n
/u!etul Si&iu ma simt fa$arasan pentru ca am petrecut mult timp
printre fa$araseni. Liceul, armata si lupta mpotriva comunistilor n
care m'am alaturat fa$arasenilor au accentuat acest sentiment.
Dupa armata, am luptat n raI&oi, nrolat fiin! la centrul !e
instructie infanterie #a$aras. Acolo era un anume .osma )artenie cu
care am ramas prieten si cu care ma vi"itam. Ma $n!eam atunci5 Se
face pace, rusii se retra$ la $ranite n tara lor. Nu'mi puteam ima$ina
niste lupte politice. )artenie mi spunea5 Esti naiv, rusii vor sa puna
mna pe noi si va tre&ui sa luptam cu arma sa'i scoatem !in tara. Sa
vii pe la mine sa'ti !au armament ca am captura !e ra"&oi
nenre$istrata. Daca nu sunt eu la ma$a"ie, este caporalul *(eor$(e
Taulea care te va servi. Nu puteam ntele$e ca pentru ceea ce va urma
vom avea nevoie !e armament si !e multi oameni. Dar sfatul lui
)artenie mi'a prins &ine. Nu !upa mult timp, anali"n! situatia si
!iscutn! cu camara"ii mei, am fost nevoit sa apele" la prietenul meu
.osma. Am mers cu caruta la #a$aras si n !oua rn!uri mi'am a!us
acasa armament5 -'> mitraliere, -'> $rena!e, o cara&ina, pistoale !e
&u"unar !e cali&ru , si multe cartuse. L'am folosit pe carutasul
satului, un &atrn, An$(el, cu care am transportat armamentul la Noul
Romn. )entru a nu fi !escoperit !e securitate am ascuns totul !upa
sura, un!e aveam un &uncar !e carami!a. Am acoperit armele cu
carami"i, nct nimeni nu putea &anui ca le'as avea acolo. )e atunci
securitatea nu prea avea oameni infiltrati n sat. A&ia !upa aceea a
racolat consateni !e'ai mei si c(iar !e pe stra!a mea trei, nct eram
spionat la orice ora. Era o familie vis'E'vis !e casa mea, una la stn$a
si alta n !reapta ei. .u toate acestea am reusit sa ma strecor printre
privirile lor si sa'mi a/ut camara"ii.
Eram casatorit si aveam copii mici. *(inionul a facut ca ntr'una
!in "ile, fiul meu Ionita care avea - ani 3acum locuieste n *ermania4,
6BA
sa se /oace cu c(i&riturile n spatele casei, cn! o sira !e paie aflata n
apropierea &uncarului !e carami"i a luat foc. #lacarile au mistuit totul
inclusiv carami!a. %n acea "i eu eram plecat cu tre&uri la Si&iu. Un
vecin al meu *a&or, a sarit n a/utorul familiei. %n actiunea lui a
!escoperit cara&ina pe care a aruncat'o n curte. #iin! un om
cumseca!e n'a spus la nimeni !espre arma si i'a ru$at pe ai mei sa o
ascun!a. Dar n'au trecut !ect cteva "ile !e la acel inci!ent si au
nceput ra"iile securitatii prin sat. Nu am intrat n panica si, mai mult,
seara cn! aveam timp curatam pe rn! armele pe care le aveam.
.(iar aran/am si curatam un pistol cn! am fost stri$at !e cineva la
poarta. Am pus pistolul su& perna si am iesit. 6aietelul care mi
urmarea fiecare $est m'a nsotit afara. Era o ra"ie a militiei cu +-
plutonieri care mi cereau armele. 6inenteles ca i'am refu"at. 1a"n!
!iscutia aprinsa !intre mine si militieni copilul pro&a&il sa ma a/ute,
s'a !us n casa si a venit cu pistolul. Am ramas fara replica. Am fost
invitat la primarie. Acolo mai erau alti @< !e oameni care au fost
!escoperiti cu arme acasa. Ne'au fost ntocmite procese ver&ale pe
care ne'au o&li$at sa le semnam si apoi ne'au !at !rumul acasa.
Armele au fost transportate la #a$aras. *n!in!u'ma ca acel proces
ver&al mi poate a!uce neca"uri mi'am folosit cunostintele pe care le
aveam la Le$iunea !e 2an!armi #a$aras pentru a !istru$e acel act.
Dupa o saptamna am plecat la #a$aras un!e l'am ntlnit pe
capitanul Marcu 3cumnat cu Lucretiu )atrascanu4 si prieten cu
maiorul Roman, fostul meu sef. .apitanul, stiin! !e inci!entul !e la
Noul Romn mi'a "is5 De ce ai fost tmpitD De ce nu ti'ai luat masuri
!e precautieD Atunci am smuls procesul ver&al cu pricina si l'am
aruncat n so&a ce se afla n &iroul lui Marcu. Acesta furios si ramas
fara !ocument mi'a "is5 Te mpusc, m'ai nenorocit. Stie atta lume
!espre ca"ul celor !in Noul Romn. Am plecat acasa, !ar n'am spus
nimanui nimic. Dupa cteva saptamni am aflat !e arestarea lui
Lucretiu )atrascanu si !espre !estituirea lui Marcu !in functie.
Ulterior l'am ntlnit pe Marcu la 6ucuresti, lucra la o fa&rica !e
conserve !in Rureni, conta&il sef. Nu pot sa spun !ect ca am fost
foarte norocos si ocrotit !e Dumne"eu:, povesteste Ionita *reavu.
6BF
La numai +? ani, Ionita *reavu a urmat !octrina Miscarii
Le$ionare. 9L'am cunoscut pe 1ir$il Mateias cu oca"ia sfintirii troitei
!in Arpas. M'a impresioat foarte mult. Mo!ul sau !e a&or!are a
pro&lemelor m'a !eterminat sa'l caut pentru a'l cunoaste mai &ine, !ar
nu numai prin prisma meseriei sale !e avocat. La nceput mi'a !at o
carte !e cntece si mi'a spus5 Sa sti ca ar fi &ine sa te mai $n!esti
fiin!ca intrn! n miscare nu vei avea &eneficii, ci suferinta. 1a fi
$reu. 1ei ntlni situatii cn! tre&uie sa te mpotrivesti c(iar si
parintilor. Mi'a !at apoi o alta carte, 9Seful !e cui&:, si mi'a "is5 1e"i
cu ce te ale$i. Am continuat sa'l caut ori !e cte ori me$eam la
#a$aras. %n functie !e timpul !e care !ispunea stam la !iscutii. %n acea
perioa!a consatenii mei erau sau li&erali sau taranisti. Tatal meu,
li&eral, nu s'a mpotrivit optiunilor mele politice, c(iar !aca mama l
!o/enea pentru ca mi !a voie sa intru n Miscare cn! nimeni !in sat
nu e le$ionar. 1ir$il Mateias este $reu !e caracteri"at n cuvinte, este
un unicat, avea cuvinte proprii pe care un altul nu le avea. Era
punctual, inte$ru, un caracter !eose&it, nu um&la cu !oua &ai n trei
pun$i, pentru el al& era al&, iar ne$ru ne$ru. %ntot!eauna ncura/a5
tre&uie sa stim ca avem un Dumne"eu care ne ocroteste. .n! a fost la
re&eliune ne insufla liniste si calm celor !in teritoriu, impunn!u'ne
ca aceeasi stare sa o transmitem oamenilor.
Au functionat n Noul Romn trei cui&uri !e le$ionari care au
sustinut apoi si activitatea re"istentei anticomuniste !in "ona.
%ntr'una !in "ile mer$eam la $ra!ina pe care o aveam peste vale
sa suprave$(e" fructele. .n! am trecut po!ul, un prieten nsotit !e
alte !oua persoane necunoscute veneau !inspre .rtisoara. Tinta lor
era Ale=an!ru 6ratu, un national taranist !in sat. %ntlnin!u'ma pe
mine si cunoscn!u'mi activitatea, m'au a&or!at !esc(is renuntn! la
i!eea lor initiala. Erau Lenuta #aina !in Se&es si Ioan Dumitriu, un
camara! al ei. Se ascun!eau !e securitate pentru ca la 6rasov au
mpuscat !oi repre"entanti ai acesteia fiin! n le$itima aparare. Ei
erau cautati !e securitate n toata "ona si m'au ru$at sa'i ascun!. Era
o misiune foarte $rea mai ales ca vecinii mei erau informatori ai
securitatii. I'am preluat asumn!u'mi tot riscul. Timp !e !oua "ile
6B7
i'am ascuns n sopul casei, fara sa stie parintii mei, !upa care i'am !us
n casa profesorului *oia !e un!e aveam c(eile. Era un loc retras la
mar$inea satului. Acolo le'am pre$atit o camera. %n acea perioa!a si
eu !ormeam ascuns pentru ca ma asteptam oricn! sa fiu arestat.
I'am prote/at pe Lenuta si Dumitriu n casa profesorului *oia
3profesor la #acultatea !e Me!icina !in .lu/4 pna la prima ninsoare,
luna !ecem&rie. %ntruct urmele !e pe "apa!a ne'ar fi tra!at i'am
con!us ime!iat la o noua a!resa pentru a nu ca!ea n $(earele
comunistilor. Lenuta si Dumitriu reuseau sa tina le$atura cu alti
camara"i precum5 Oancea !in Avri$, Stanila !in Se&es, nvatatorul
1asile Lupu, Aurel Moisin !in *lm&oaca, Tavala, Ro!eanu !in
)oiana Si&iului. Mai erau a/utati !e un alt prieten !in Arpas, iar !in
satul meu !e )atru Apost si !e Aurel #ilip. .ei !oi !oreau sa se
alature $rupului !in munti con!us !e O$oranu. Eu nu stiam nimic
!espre luptatorii !in $rupul lui O$oranu si prin urmare am plecat sa'i
caut. Am stra&atut 1alea Sm&etei, Urlea, 1istea Mare, 1istisoara,
1alea Doamnei, pna la *re&lesti, peste munte. Nu i'am ntlnit
nicaieri. La 1istisoara l'am ntlnit pe Olimpiu 6or"ea care mi'a spus
ca s'au retras spre Ar!eal pentru ca nu i'a va"ut !e mult. La 1alea
Doamnei, un cio&an, 6u!ac, m'a prevenit sa nu cer informatii !espre
luptatori pentru ca &acita !e la stna este informatoare si spune totul
lui *(er$(el, seful Securitatii Si&iu, care i era amant. Am um&lat
cteva saptamni timp n care am va"ut &or!eiele luptatorilor !intre
care unele pareau parasite, !ar n'am !at !e urma lor. Lenuta si !orea
sa mear$a acasa la Se&es, la familia ei, sa va!a ce le'a facut
securitatea n urma faptelor ei. Nu am lasat'o. Am plecat eu la Se&es
ntr'o !uminica si am $asit'o !oar pe sora Lenutei, Maria si pe sotul
ei, 1ictor. .n! a aflat cine sunt si !e ce am venit 1ictor s'a repe"it la
mine ca o fiara sa ma !uca la securitate. Maria pln$ea. )ro&a&il erau
speriati !e comunisti si !e cru"imile pe care acestia le'au facut
ntre$ii familii. Era prin +,-+. Atunci satul Noul Romn era patrulat
!e militieni si !e armata, iar un /eep $al&en al securitatii nfricosa
satenii. %ntr'o seara !e toamna, pe la ora +<, au intrat n casa militieni
si securisti. Au ncon/urat curtea si cautau arme, !ocumente si statii
66B
!e emisie'receptie. #uria lor mi'a speriat copiii, care s'au retras ln$a
mine si ma tineau !e picioare. Au smuls cu &rutalitate copiii, m'au
scos !in casa si m'au &a$at n masina. M'au !epus la Arpas un!e m'a
suprave$(eat plutonierul ma/or 1oinicu. Securistii au plecat n vite"a
si s'au ntors !upa o ora cn! l'au a!us pe Ion Orlan!ea !in .rtisoara
care i'a spri/init pe Lenuta si pe Ion Dumitriu. Ne'au transportat pe
amn!oi la #a$aras n &eciul securitatii, casa .os$area. Timp !e +<
"ile am fost tinut n anc(ete si torturat. Ma &ateau n asa (al nct mi
faceam nevoile pe mine. %mi aruncau $aleata cu apa sa ma spal.
1roiau sa afle tot ce stiu si sa ma !etermine sa'mi !ivul$ camara"ii.
De aici m'au mutat la 6rasov, un!e am fost supus aceluiasi re$im.
Dupa o vreme a urmat procesul n care Tri&unalul Militar 6rasov m'a
/u!ecat pentru favori"area infractorilor #aina si Dumitriu. Au fost
atunci patru con!amnari5 a mea, Ion Orlan!ea !in .rtisoara, Ioan
Stanila !in Se&es si nvatatorul 1asile Lupu !in Se&es. Maiorul
.o/ocaru a citit sentinta5 ;< !e ani munca silnica si confiscarea averii.
El a ntre&at5 *reavu este multumit !e con!amnareD I'am raspuns5
#oarte. Ati fost $eneros si va multumesc. Sa stiti ca roata este rotun!a
si prin faptul ca'mi !ati ani $rei !e pe!eapsa n'o sa va stea stelele
prea mult pe epoleti. Mi'a "is5 Esti n!ra"netC A urmat ispasirea
pe!epsei !ata n acea paro!ie !e proces. 2ilava. 1iata s'a limitat !e
atunci la patru pereti, un prici si o tineta. %mi amintesc !e unul
Maromet, un turc, ce ne scotea cu tineta sa o !eversam. Ne lovea cu
&ete ca pe niste vite. )e mine m'a lovit o !ata pentru ca i'am spus ca
am fost ser$ent, iar n or!inele lor aveau !reptul sa $oleasca tineta
!oar cei care au avut $ra!e !e $eneral si colonel pentru a fi umiliti.
Am ramas la 2ilava un an !upa care am fost mutat la )oarta Al&a. Era
o "i tori!a !e iulie. Am fost ncarcati ntr'un va$on !u&a -< !e insi,
un!e spatiul fiin! foarte mic, am fost o&li$ati sa stam lipiti unii !e
altii pe niste &ancute !e +< cm latime, !in metal. Din cau"a cal!urii
fiarele s'au ncins, apa pe care ne'au !at'o era cal!a, nct !rumul !e
la 2ilava la )oarta Al&a, care a !urat !oua "ile, a fost un infern. Am
co&ort n $ara Doro&anti, un!eva n Do&ro$ea, !e un!e am fost
preluati !e un su&locotenent, 6orcea, care ne'a spus ca ne aflam acolo
666
pentru e=terminare. Am fost con!usi n la$ar. Aici l'am nlnit pe Ion
.araion si pe !octorul *(eor$(e 6rescan. La 2ilava am avut un vis n
care mi s'a aratat acest la$ar, mai e=act $rupul !e &araci 0 un!e am
fost &a$at alaturi !e scriitori, poeti, avocati. A&ia la )oarta Al&a
mi'am putut rastalmaci visul. Acolo, o "i !e la$ar consta n5
!esteptare la ora -, terciul ca mic !e/un, sapat pe vai si !ealuri
!o&ro$ene "i lumina cu o scurta pau"a !e prn" !e ;< !e minute cn!
se mnca o cior&a lun$a cu su&pro!use !e animale si un sfert !e
pine. Era impusa o norma !e munca pe care !aca nu o n!eplineai
erai pe!epsit. Nu lipseau perc(e"itiile n &araci, cn! !etinutii erau
o&li$ati sa iasa afara !e"&racati si cu saltelele n spate, in!iferent !e
vreme si cn! erau cautati si n anus !e suprave$(etori. Mureau "ilnic
foarte multi !etinuti !atorita con!itiilor si epui"arii fi"ice. Doi
$ar!ieni transportau ca!avre !in la$ar n $roapa comuna aflata un!eva
n apropiere. La iesirea carului cu ca!avre !in la$ar acestea erau taiate
cu &aioneta pentru a se asi$ura ca nu eva!ea"a nimeni. Daca ne
faceam norma, aveam !reptul la colet sau la vi"ita. Am &eneficiat !e
acest privile$iu o sin$ura !ata, cn! m'au vi"itat sotia si fratele meu:,
povesteste Ionita *reavu.
La )oarta Al&a au fost folositi peste +;.<<< !e !etinuti, !intre
care nu se stie cti au fost aruncati n $roapa comuna. Morti fara
cruce si fara nmormntare crestineasca. #amiliile celor !isparuti
astfel pro&a&il i asteapta si asta"i sa !esc(i!a usa casei, !aca nu
cumva au primit certificate !e !eces !atate la ntmplare si eli&erate
!e primariile unor comune !e aiurea. Specific tortionarilor comunisti.
Sotia lui Ionita *reavu a fost si ea c(inuita si fortata sa
!ivorte"e. Gilnic era amenintata, att ea, ct si cei trei copii. Ea le
spunea securistilor5 )e mine nu ma !esparte !e Ionita !ect moartea.
La arestarea lui, copiii aveau5 Ionita +< ani, 1iorel , ani si Lucia >
ani. Elevi fiin!, au fost lasati repetenti sau nu au mai fost primiti la
scoala. .opilul cel mare a reusit sa termine anul scolar la Arpasul !e
2os prin &unavointa nvatatoarei .ucu, pentru ca n Noul Romn
nvatatorul 1ictor Ne$rut s'a conformat or!inelor comunistilor,
refu"n! pre"enta copilului n scoala.
662
Dupa eli&erarea !in !etentie, Ionita *reavu a reusit cu $reu sa se
an$a/e"e. A a/uns la topitoria .rta un!e sef conta&il era fratele lui
Remus 6u!ac !e un!e s'a si pensionat n +,?<. Si !upa eli&erare a
fost urmarit permanent !e securitate. 9A fost o li&ertate relativa. %ntre
ceea ce a fost si ceea ce a urmat a fost o rela=are. Romnia era !e fapt
o nc(isoare mai mare. %n repetate rn!uri au ncercat sa ma faca
informator, !ar le'am respins oferta !e fiecare !ata. Ultima vi"ita a
securistilor la !omiciliul meu a fost la revolutie. Eram tot timpul n
atentia securitatii. Atunci, n !ecem&rie, am fost vi"itat !e colonelul
Rotaru, !e la Securitatea !in Si&iu care raspun!ea !e le$ionarii !in
/u!et. M'a intero$at si !upa Revolutie n urma informatiilor primite
!e la un var !e'al meu pa!urar, cum ca as fi fost n )iata Universitatii.
N'a avut motive sa'mi faca ceva, !ar m'a prevenit sa stau cuminte si
sa nu ma amestec n ceea ce se ntmpla n tara. Am sperat sa se
m&unatateasca situatia !upa fiecare an. Sperante !esarte. Actuala
putere m'a !e"ama$it total. Ion Diaconescu, atunci cn! era n
opo"itie, sustinea i!eea cunoasterii !osarelor personale e=istente n
ar(ivele fostei Securitati. Ulterior l'am au"it spunn!5 !aca va ve!eti
!osarele veti trai mai &ine, veti fi mai fericitiD *avril De/eu a afirmat
o !ata5 se va ve!ea !osarul, !ar va fi acoperit numele informatorului.
%n privinta reparatiilor morale !espre care s'a vor&it atta !upa +,?,
nu pot spune !ect ca sunt !eparte !e pre/u!iciile a!use noua celor
care am suferit. Stim cu totii ca re$imul comunist a !esfiintat
sentimentul cre!intei, a supus &iserici si pe slu/itorii acestora, tot el a
creat ura si !ispret ntre &iserici care nainte se ntele$eau perfect. La
noi n Noul Romn 6iserica $reco'catolica a fost !esfiintata si !ata
orto!ocsilor. )reotii $reco'catolici au fost tunsi, rasi si ntemnitati sau
le'a fost sta&ilit !omiciliul la manastiri. Dupa +,?, ce s'a facut n
acest sensD:
663
Capitolul +I+
enuta *aina 2craiasa muntilor3 0 o fi&ura drza n lupta de
rezistenta armata anticomunista
"otto:
Comoara sufletului si a mintii
sa iu!esti pentru a putea ierta
Mi(ail .o!reanu
Luptatorii !in re"istenta anticomunista, acum &atrni, cer celor
tineri sa !etrone"e pentru tot!eauna minciuna, sa stu!ie"e istoria si
s'o refaca.9 Sa reali"ati asanarea morala a acestui neam. #ara ca
sufletul sa fie vin!ecat !e frica si sa'l preamareasca pe Dumne"eu nu
puteti face nimic. Tre&uie sa stie copiii vostri !espre viata si faptele
naintasilor si sa le urme"e pil!a:, spun vocile eroilor care au stri$at
n )itesti, *(erla, 2ilava sau n alte nc(isori si la$are comuniste.
9O, Doamne, un!e estiD
De ce n'aprin"i minuni,
minuni cerestiDCL
Ru$ile pna la lacrimi ale celor anc(etati, torturati, umiliti si
!ispretuiti !e pleava neamului romnesc au fost ntot!eauna au"ite si
mplinite, pentru ca n a!ncul sufletului lor ei puteau ierta, iu&in!.
Un persona/ aparte si unic !in re"istenta anticomunista
romneasca a fost Lenuta #aina. %n anul !e pri$oana, Lenuta si'a luat
numele !e Ana Din Alunis, facn! asfel fata timp !e 7 ani furiei
Securitatii. .ura/ul cu care Lenuta #aina a nfruntat tavalu$ul i'a atras
porecla !e 9craiasa muntilor:. Lenuta privea aceste lucruri cu !etasare
si uneori comenta5 9Toate le$en!ele au un sm&ure !e a!evar... .a
aveam un par &o$at, ce mi a/un$ea pna la &ru. Si o 9craiasa: cum
putea sa fie, !ect frumoasa....:
Date !espre acest persona/ mi'au fost puse la !ispo"itie !e catre
664
Ionita *reavu !in Noul Romn, lu ptator n re"istenta anticomunista
!in Tara #a$arasului.
Lenuta #aina s'a nascut la +; mai +,;8 ntr'o familie !in satul
Mar$ineni, /u!etul #a$aras, 1ictor si .arolina #aina. Termina stu!iile
liceale comerciale la 6la/ si 6rasov. Ultimul ei !omiciliu a fost
6rasov, stra!a Transilvania nr. -. Nu era casatorita si nu avea
serviciu.
Luna octom&rie a fost (otartoare pentru Lenuta #aina. %ntr'una
!in serile acelei toamne a vi"itat'o la Mar$ineni, la casa parinteasca,
Ioan Dumitriu, un a!ept al Miscarii Le$ionare care eva!ase !in
nc(isoarea Ara!. Acesta o anunta ca 1ictoria #ulicea, sora ei,
mpreuna cu sotul ei, Ale=an!ru, au fost arestati !e colonelul !e
securitate Teo!osiu !e la 6rasov.
.asa #ulicea !e la 6rasov era cunoscuta ca punct conspirativ
un!e se ascun!eau le$ionarii. Lenuta #aina a plecat mpreuna cu
Dumitriu la 6rasov. S'au oprit la Tere"ia #ulicea, pentru a se informa
n le$atura cu cele ntmplate. Securitatea era peste tot. A/unsi la casa
Tere"iei, au $asit usa ncuiata. Din interior, au !esc(is !oua persoane
m&racate n pi/ama. )e cei !oi i'a ntmpinat o ima$ine
surprin"atoare5 !oua uniforme !e securitate ase"ate pe un scaun, iar
pe masa c(ipiurile si armele celor !oi securisti. Erau !oi ofiteri !e
securitate cu $ra! !e locotenent. La nceput securistii s'au intimi!at
va"n! !oua persoane straine, !ar si'au revenit !estul !e repe!e.
Unul a luat pistolul !e pe masa, apoi plapuma cu intentia !e a le
arunca pe cei !oi. A urmat un sc(im& !e focuri !in care cei !oi
securisti au murit. Lenuta si Dumitriu au fu$it spre Tmpa, !ar n
$ra&a lor, fata si'a uitat sacosa n care se aflau actele ei, alimente si
(aine. Datorita acestui fapt Securitatea a aflat cu usurinta cine sunt
autorii. Au nceput cautarile si arestarile. )rimii arestati !e securisti
au fost parintii Lenutei !e la Mar$ineni, apoi ru!ele lor apropiate.
Lenuta si Dumitriu au luat trenul spre #a$aras, au co&ort n $ara
)ersani, au trecut peste !eal la Sinca 1ec(e si au mers pe /os spre
Mar$ineni. %n sat erau multe masini ale securitatii, iar ofiterii i cautau
prin tot satul. 9)entru ca Dumitriu era strain !e aceste locuri, totul a
66/
ramas pe umerii mei. Am mers la o matusa a mea, Lina Urs, care avea
casa la mar$inea satului. Ea ne'a spus ca parintii mei au fost !usi cu o
masina un!eva iar copiii au fost lasati sin$uri n casa si ncuiati. Ne'a
sfatuit sa plecam un!e vom ve!ea cu oc(ii pentru ca securistii sunt
foarte furiosi si tra$ cu armele !upa omenii !in sat. N'am avut !e ales.
Am plecat spre munte cu scopul sa a/un$em la Manastirea
6rncoveanul !e la Sm&ata !e Sus, la parintele Arsenie 6oca n care
aveam ncre!ere si care ne putea a!aposti. Din pacate am aflat ca
parintele a fost arestat !e Securitate. Ne aflam n mare ncurcatura.
Mi'a venit n minte ca la .rtisoara, cumnatul meu, Ale=an!ru
#ulicea, avea o familie prietena, Orlan!a Ioan. Am plecat peste cmp
si praie, noapte fiin!, am a/uns ntr'un tr"iu la .rtisoara la familia
Orlan!a. La intrarea n curte ne'a va"ut o vecina a acestuia. )rima
ntre&are a prietenilor cumantului meu a fost !aca ne'a va"ut vecina
lor, lelea Mili, care era informatoarea Securitatii. )entru ca raspunsul
meu a fost afirmativ, Orlan!a a (otart sa ne a!aposteasca n alta
parte, pentru ca la ei era periculos. Tinta era Ale=an!ru 6ratu !in
Noul Romn. Am plecat nsotiti !e Orlan!a pe ln$a Olt pna n acel
sat. Am aflat ulterior ca !oi /an!armi au sosit la casa Orlan!a ime!iat
!upa ce am plecat noi si l'au arestat pe tata lui San!u, pe care l'au
&atut pentru a spune !espre noi. La po!ul !e peste 1alea Noului
trecea un om nalt pe care l'a a&or!at Orlan!a. Era Ionita *reavu.
Acesta ne'a preluat, ne'a !us la el acasa, ne'a (ranit, ne'a sc(im&at
(ainele si !upa !oua "ile ne'a a!apostit n casa profesorului !r. Ioan
*oia situata la mar$inea satului, un loc linistit si nu prea circulat. Aici
am fost aprovi"ionati cu alimente si !e )etru Apost, iar cu lemne !e
Aurel #ilip, amn!oi !in Noul Romn. Ionita *reavu !iri/a totul. Usa
o !esc(i!eam la un consemn si stam n casa tot timpul. Ionita ne'a
aprovi"ionat cu arme si munitie, ne'a facut &uletine !e i!entitate noi
la )rimaria !in Noul Romn un!e notar era *(eor$(e #reciu, vecin cu
Ionita. Aceasta situatie !e acalmie si !e refacere a fortelor a !urat
pna n !ecem&rie cn! a ca"ut prima ninsoare:, se arata n scrisoarea
Lenutei #aina pe care mi'a pus'o la !ispo"itie Ionita *reavu.
)entru faptul ca Lenuta #aina si Ioan Dumitriu au fost ascunsi n
665
casa *oia, profesorul a fost c(e mat n fata Tri&unalului Militar
6rasov ca inculpat. Avocatul Ionascu, aparatorul familiei *oia, l'a
scos pe profesor !in cau"a pentru ca acesta nu cunostea situatia. De
fapt Ionita *reavu i'a folosit casa fara acor!ul lui, profesorul locuin!
la .lu/. La respectivul proces a fost !oar avocatul si fiul profesorului
*oia, in$inerul #lorin *oia.
Lenuta si Dumitriu erau o&li$ati sa ia !in nou !rumul pri&e$iei.
S'au (otart sa apele"e la un prieten !in Arpasul !e 2os, !octorul
veterinar *(eor$(e )etrascu. )lecarea !in casa *oia a avut loc seara
pe la orele ;+. Lenuta #aina, Dumitriu, )etru Apost si Ionita *reavu
plecau n noapte pe !rumul spre Arpas. La nici ; Am parcursi au fost
somati sa se opreasca !e catre !oi pa"nici Aurel Ne$ru si Nicolae
Din!eal. Au scapat cu $reu !e ei pentru ca aveau or!in sa !uca la
postul !e /an!armi pe toate persoanele ntlnite noaptea n cmp.
9Am plecat cu trenul !e noaptea spre Si&iu. Ne'am oprit n Avri$
la familia Oancea. Aici am poposit trei saptamni !upa care am fost
nevoiti sa plecam mai !eparte. Sin$urul loc un!e ne puteam a!aposti
era la familia Dumitriu n Muntii Apuseni. Aici am stat !oar cteva
"ile, pentru ca familia lui Dumitriu avea o casa mica si nencapatoare.
Am (otart amn!oi sa urcam n munti, un!e erau casele provi"orii
ale oamenilor ce vara faceau fn. Ne'am strns alimente si
m&racaminte si am urcat pe munte. A fost o iarna $rea si foarte
$eroasa pe care am trait'o !eparte !e sat si !e oameni. 1ntul a
troienit "apa!a, a fost un $er naprasnic, cea mai $rea iarna !in viata
mea. Traian, fratele lui Dumitriu, ne a!ucea !in cn! n cn! cartofi si
apa:, se mai arata n scrisoare.
Spre primavara cei !oi fu$ari au fost nevoiti sa paraseasca
muntele si pustietatea lui. Gapa!a nu era nca topita. au $asit ntr'un
colt al coli&ei o troaca pe care au folosit'o la co&orre. Seara erau
!e/a n sat la familia camara!ului ei !e suferinta Dumitriu. Dupa ce au
mncat si s'au o!i(nit, o sora a lui Dumitriu i'a anuntat ca sunt cautati
!e securitate prin sat. Au parasit satul la mie"ul noptii n!reptn!u'se
spre Si&iu si #a$aras. 9Se formase prin satele /u!etelor Si&iu si
#a$aras un sir !e oameni ce ne primeau cu !ra$ si cu multa cal!ura:.
66A
%n vara anului +,-+, cei !oi au fost $a"!uiti !e Ioan Ro!eanu !in
)oiana Si&iului. Ei si'au facut un &or!ei c(iar ln$a stna lui
Ro!eanu, un!e se simteau n si$uranta. Aceasta stare n'a !urat nsa
prea mult, pentru ca Securitatea a aflat !e ei !e la informatori. Au
plecat spre Se&es un!e au fost primiti !e oameni sufletisti care le'au
oferit ca"are n case, sopuri si fnare. Astfel, i'au cunoscut pe 1asile
Savu, pe croitorul Stanila *(eor$(e, pe nvatatorul 1asile Lupu si pe
Ur"ica. 9Era un om foarte simpatic. La o anc(eta la Securitate Ur"ica
a !eclarat ca noi aveam o pusculita cu teava strm&a cu care puteam
pusca !upa "i!. Mult au mai cotro&ait securistii sa $aseasca acea
pusca. Dar nu a fost $asita pentru ca nu e=ista:, i'a povestit Lenuta
#aina lui Ionita *reavu.
De la Se&es au plecat la Davi! Ratiu la Racovita, !ar si aici
Securitatea i'a !epistat. Di!u, cum l numeau pe prietenul lor, Ratiu,
i'a scos !in sat ntr'o caruta, acoperiti cu tulei !e porum&. Au plecat
spre munte, !ar ntr'una !in "ile s'au confruntat cu securistii n lupta
!irecta.
9)e o carare !e munte am ntlnit patru pa!urari n uniforma.
Unul pe nume 6o&an$a s'a aruncat ca o fiara la picioarele lui
Dumitriu pentru a'l imo&ili"a. A urmat o lupta !in care 6o&an$a a
fost $rav ranit, !ece!n! n !rum spre spital. %n fata acestei situatii eu
am stri$at5 Toti armele /os si patru pasi napoi. Am reusit sa scapam
n a!ncul pa!urii:, se mai arata n scisoarea Lenutei #aina.
Acest inci!ent a fost foarte !ureros, pentru ca acel 6o&an$a era
fratele lui Ioan 6o&an$a, cel care i'a $a"!uit pe fu$ari cu multa
&unavointa. Lenuta si Dumitriu si'au continuat !rumul. Au a/uns la
Avri$, la Oancea, care i'a $a"!uit un timp. De aici au plecat spre
Saca!ate. %n !rum spre $ara Avri$ au fost opriti !e !oi /an!armi, care
i'au le$itimat si le'a luat actele la postul !e militie, retinn!u'le pna
a !oua "i. Ei nu s'au mai !us sa'si ri!ice actele. La trei saptamni
!upa acest inci!ent, la primaria !in Noul Romn au venit !oi securisti
cu &uletinele confiscate. A fost intero$at notarul #reciu n privinta
acelor acte. Notarul n'a recunoscut ca le'a eli&erat el c(iar !aca au
fost luate amprente si pro&e !e scris. Anc(eta a !urat !oua saptamni
66F
!upa care ca"ul a fost a&an!onat. De la Saca!ate a urmat *lm&oaca,
un!e Aurel Moisin si un anume mos Tavala i'a $a"!uit parinteste
timp !e !oua saptamni. )entru ca era tot mai $reu sa se ascun!a !e
securisti ei s'au (otart sa se alature $rupului !in munti con!us !e
O$oranu. )entru aceasta aveau nevoie !e a/utorul lui Ionita *reavu
!in Noul Romn. #acn! slalom printre privirile vecinilor lui Ionita
care erau informatori au a/uns n sopronul prietenului lor. Erau
o&ositi, aveau ncaltamintea !istrusa si munitiile pe terminate. Ionita
*reavu le'a completat toate cele necesare5 &inoclu, (arti, +-< !e
cartuse si &ocanci. Au stat !oar cteva "ile pentru a se o!i(ni si apoi
au plecat. %n acea perioa!a po!urile !e trecere peste Olt aveau pa"a
militara !in coman!a securitatii si care aveau or!in sa le$itime"e
orice trecator. .u a/utorul lui *(eor$(e 6ucureasa, seful $ra!inii !e
"ar"avat !e ln$a Olt, prieten cu Ionita *reavu ei au trecut Oltul cu
&arca. Operatiunea le'a reusit, !ar 6ucureasa a fost anc(etat !e
Securitate fiin! prt !e Aurel Ne$rut, pa"nicul !e noapte. Dupa acea
actiune, securistii au confiscat toate &arcile !e pe Olt. Lenuta si
Dumitriu au a/uns !in nou la Ioan Ro!eanu la )oiana. De aici au
plecat pe la multi alti prieteni si cunoscuti. Lenuta a a/uns la un
co/ocar un!e a nvatat meserie si sa &ro!e"e. Acolo oamenii au
cunoscut'o su& numele !e Ana !e la Alunis. Ea a/uta n acel sat la
secerat. De multe ori securistii care erau pre"enti printre taranii care
secerau i lau!au (arnicia nestiin! nsa cine este acea tnara priceputa
si (arnica. %ntr'o "i, Lenuta s'a (otart sa mear$a !in nou la Davi!
Ratiu la Racovita. Era prima !ata cn! cei !oi fu$ari se !esparteau.
Dumitriu, pe numele a!evarat !e Ionele *(eor$(e, ori$inar !in
Arieseni'Scarisoara a ramas la )oiana. Acolo el s'a nfruntat cu
securitatea. %n lupta !esc(isa cu securistii a fost tra!at si omort.
Eroul Ioan Dumitriu "ace ntr'un mormnt necunoscut, fara cruce,
familia lui nestiin! nimic !espre mo!ul n care a trecut n nefiinta fiul
lor.
Lenuta spunea tuturor5 9Nicio!ata n'am stiu ce'i frica, am avut
un cura/ nemaipomenit. A!evarul e ca am simtit aripa ocrotitoare a lui
Dumne"eu n momentele $rele ale vietii mele:. )rin nc(isori,
667
!etinutii politici vor&eau foarte !es !e Elena #aina, "icn!u'i 9craiasa
muntilor si "na pa!urilor 3femeie vra/ita4, pentru ca nimeni nu se
putea apropia !e ea, nici securitatea. Erau !e fapt &asme cu care
oamenii nfometati si c(inuiti si faceau inima &una:.
Ramasa sin$ura, Lenuta #aina a continuat pri&e$ia prin tara.
9Simteam ca o c(emare ar"atoare !e a mai ve!ea o !ata familia
lui Ionita *reavu, care n momentul cel mai $reu si !e rascruce al
vietii mele m'a primit cu !ra$ si cu cal!ura riscn! foarte mult. Aveau
trei copii mici si !oi &atrni !e peste ?< !e ani. .u toate acestea,
Ionita si 1ictoria *reavu au riscat foarte mult, fiin!u'mi prieteni si
sfatuitori. A fost ultimul meu !rum la Noul Romn. Am venit pe
po!ul !e peste Olt !e la Arpas. M'a oprit santinela si m'a ntre&at cine
sunt. I'am raspuns ca sunt !in Scorei si am mama $rav &olnava si mi'a
cerut sa o anunt pe sora mea !in Noul Romn sa vina acasa. Sol!atul
m'a cre"ut si mi'a spus sa ma !uc. La Noul Romn am stat o noapte si
o "i. %n a !oua noapte, prietenul si camara!ul lui Ionita, Aurel #ilip, a
venit cu un car cu &oi sa ma scoata !in sat. M'au acoperit cu otava si
am plecat spre Arpas. Am mers cu carul pna aproape !e Scorei un!e
ne'am !espartit. )rietenii mei s'au ntors acasa pe alt !rum pe la .rta
scapn! usor !e somatia santinelei. Eu am ramas la familia Oancea. %n
a/unul .raciunului n +,-; pe la mie"ul noptii, a venit securitatea sa
ma areste"e. Am fost !in nou tra!ata. %n fata securistilor era Dor!ea
!in Si&iu. Era un om sla&ut si mic !e statura, care stia pe un!e ma
ascun!eam. M'au luat !in pat un!e !ormeam cu fata lui Oancea si
m'au scos n curte temn!u'se sa nu tra$ n ei cu arma automata. %n
stra!a ma astepta un camion militar plin cu sol!ati si alte trei masini
mici. Toti erau ntr'o tensiune si o nervo"itate nemaintlnita. Un
capitan mi'a luat poseta. L'am ntre&at "m&in! !e ce era nevoie !e o
armata pentru a aresta o sin$ura femeie. Daca nu eram arestata
intentionam ca n !imineata aceea !e .raciun sa urc la Suru.
Nenorocul meu, $(inion. Se nc(eiau patru ani !e pri&e$ie prin tara.
M'au !us la Si&iu la securitate. Din celula care mi'a fost
reparti"ata, cu oc(elari !e ta&la, m'au !us n fata colonelului .raciun.
Acesta m'a ntre&at pentru nceput !e ce nu m'am pre!at pna atunci.
62B
I'am raspuns5 )entru ca n anul +,7?, pna sa'ti !ove!esti nevinovatia
erai omort n &ataie. Dupa aceasta prima ntlnire cu cel mai o!ios
securist a urmat !rumul lun$ si $reu al anc(etelor !e "i si noapte. Au
fost att !e $rele, !ar le'am suportat cu cinste si !emnitate. %n tot
timpul ct eram n celula ma ru$am la Dumne"eu. Am fost
con!amnata la ;- !e ani munca silnica:, se arata n scrisoarea Lenutei
#aina.
Nu am $asit !ate !espre perioa!a !e !etentie a Lenutei #aina.
Dupa e=ecutarea a +7 ani !e munca silnica a fost eli&erata. S'a
casatorit cu Aurel )opa, le$ionar, !in Decea'Al&a. Se uneau astfel
!oua vieti marcate !e la$arele si temnitele comuniste. %n aceeasi
scrisoare, ca !e altfel si n volumul 9Lacrima )ri$oanei:, am&ele
semnate !e luptatoare, apar urmatoarele5
l. Ionica #ulicea a murit n nc(isoarea *(erla c(inuit si torturat
n actiunea !emascarii !use !e )opa Tanu.
;. San!u #ulicea a a/uns acasa la Mar$ineni !upa sapte ani !e
!etentie mpreuna cu sotia lui, 1ictorita. San!u s'a stins !in viata fara
a i se putea sta&ili un !ia$nostic.
@. Dumitriu 3Ionele *(eor$(e4 a murit mpuscat n lupta cu
securitatea n )oiana Si&iului, !oarme un!eva fara cruce, fara sa stie
cineva.
Elena #aina )opa a murit la ;+ fe&ruarie +,,> si este
nmormntata n cimitirul !in Decea.
626
Capitolul ++
"arturiile "ariei Cornea din Ileni
"otto:
(ugati-va, iertati-va, iu!iti-va, principiul
dupa care m-am g#idat n toata viata mea
Maria .ornea
Localitatea Ileni a fost unul !in punctele n care luptatorii !in
re"istenta anticomunista au $asit spri/in si ncre!ere. #oarte multe
familii !e aici au suferit pentru activitatea pe care au !esfasurat'o
mpotriva comunistilor si a securitatii, fiin! nu !e putine ori tinta
a$resiunilor acestora.
Un a/utor semnificativ pentru $rupul !in munte con!us !e
O$oranu a fost familia .ornea !in Ileni numarul ;;. .re!inta si
patriotismul care au caracteri"at ntot!eauna familia .ornea a atras n
mi/locul ei multi nevoiasi sau persoane aflate n prime/!ie, pe care i'a
a/utat material sau spiritual. *eneratie !e $eneratie, acesti corneni !in
Ileni au !at totul a/utn!u'si semenii, iar ca rasplata au primit !oar
suferinta. 9%n viata, partea fi"ica repre"inta prea putin comparativ cu
partea spirituala, sufleteasca. %n acest sens, pot spune ca am o
multumire fara mar$ini pentru ca am reusit ntot!eauna sa fac &ine.
Am reusit ru$n!u'ma, iertn! si iu&in!: afirma Maria .ornea la cei
?- !e ani ai sai. Acest capitol l'am re"ervat !omnisoarei Maria
.ornea si familiei ei, !rept recunostinta la tot ceea ce a repre"entat
pentru re"istenta anticomunista. Este un !ar sim&olic pentru
atitu!inea, verticalitatea si !r"enia !e care a !at !ova!a nfruntn!
$ula$ul comunist.
S'a nascut la sfrsit !e ciresar n +,+7, n plin ra"&oi. Aceasta
familie !e plu$ari, Davi! si )arasc(iva .ornea, a avut trei copii, !in
care !oar ultima fetita, Maria, a supravietuit !evenin! spri/inul si
toto!ata unicul mesa$er al i!ealurilor familiei. Maria si'a cunoscut
622
tatal a&ia la vrsta !e - ani cn! acesta s'a ntors !in pri"onieratul !in
Italia. 9Mi'a!uc aminte cn! mama ma ru$a sa'i spun tatalui meu la
ntoarcerea !e pe front5 6ine ai venit taicutule, sanatos. Nu puteam sa
spun asa cuvinte pentru ca nu eram o&isnuita cu un tata:, povesteste
Maria .ornea. Era o fetita cuminte, ascultatoare si (arnica. De mica
era mna !reapta a mamei si sfatuitorul acesteia, lucru ce s'a !ove!it
si peste ani !upa moartea tatalui ei. A facut scoala primara n Ileni si a
continuat stu!iile la #a$aras, la *imna"iu !e #ete pe care l'a a&solvit
n +,@<. Nu a putut sa'si continue stu!iile !in cau"a pamntului, cu
toate ca a mai facut un an la Scoala !e 6aieti !in #a$aras. Din +,7+
cn! tatal ei a !ece!at a ramas !oar cu mama cu tot $reul $ospo!ariei,
al celor 8 (a !e pamnt si al cotelor care tre&uiau !ate la stat. 9Munca
multa, tru!a si su!oare a nsemnat toata viata mea. Am !emonstrat
tuturor ca se poate c(iar !aca eram !oar !oua femei. )entru a face
fata am luat se"onieri la munca. Asa am cunoscut luptatorii !in
re"istenta anticomunista !in munti. 1ecina cu noi era familia )irau.
Unul !in &aietii lor, Toma ne a/uta n tre&urile $ospo!ariei si ale
cmpului. Era un &aiat frumusel, istet si cu o voce foarte frumoasa.
O&isnuia sa cnte la &iserica si la se"atori. .n! s'a instituit aria, n
+,7, si eram o&li$ati sa treieram toti satenii ntr'un sin$ur loc, Toma
a fost soli!ar cu oamenii. %ntr'o a!unare convocata la caminul satului,
Toma a fost cel care s'a ri!icat si a vor&it comunistilor cu o
nversunare !e necre"ut. Mi'amintesc perfect cum acu"a si lua
apararea oamenilor n fata securistilor. Era foarte cura/os. De atunci a
fost luat n vi"or !e catre securitate si urmarit. )entru a evita
consecintele acelei revolte a fu$it n munti, raliin!u'se $rupului
format !e/a. Dar, nici acolo nu a scapat !e securisti. Toma si a/uta
parintii la aprovi"ionarea cu lemne pe care o faceau !e pe valea
Se&esului, !ar nicio!ata nu a mai venit pna n sat. %ntr'una !in "ile,
militianul !in Ileni a plecat sa'l ntlneasca pentru a'l !etermina sa se
pre!ea securitatii. Toma i'a spus acestuia care era narmat5 Ori tra$i,
ori !au eu cu toporul. A fost lasat nsa !e acel militian sa plece. Dupa
ce lucrurile s'au mai linistit, Toma a fost luat n armata si reparti"at
un!eva n Mol!ova. Si acolo s'a !ove!it a fi refractar la i!eile
623
comuniste. )entru ca a cntat 0ristos a %nviat !e )asti a fost pe!epsit
cu arest si cu un pro$ram !ur !e instructie. %n urma acestuia Toma s'a
m&olnavit $rav si a fost trimis acasa. M'am tre"it ntr'o "i cu Toma
care ma anunta ca tre&uie sa plece napoi n Mol!ova la unitate. Dupa
circa trei saptamni, ntr'o !imineata, am $asit poarta !e la sura
!esc(isa. Era un semn neo&isnuit la noi n $ospo!arie. Nu mare mi'a
fost mirarea cn! i'am $asit acolo pe Toma )irau si pe Silviu Socol,
&aiatul preotului *(e!eon !in 6erivoii Mari. Ei erau narmati. I'am
spus atunci lui Toma sa nu cumva sa te omori. 0ristos n'a um&lat cu
revolverul, tu !e ce porti armaD Au stat pna !imineata urmatoare,
rastimp n care le'am !at mncare. De atunci nu l'am mai va"ut pe
Toma. %n sc(im& Socol si'a mai $asit refu$iul n sura noastra !e !oua
ori, o !ata cu Mo$os si alta !ata cu Ma"ilu. .(iar !aca n'am facut
nicio!ata politica, i'am alimentat pentru ca eram si$ura ca ei nu vor
!ect &inele tarii. )rin Socol am trimis (rana $rupului !in munti !e
cinci ori. O !ata faceam mncare n &ucatarie. Au venit patru &aieti
voinici printre care era unul 0asu. I'am a!us n &ucatarie si le'am !at
si lor mncare. Alta !ata au venit mur!ari si flamn"i. Atunci le'am
!at apa sa se spele, (rana si carti !e ru$aciuni. N'am spus la nimeni
ca'i a/utam pe acei tineri, !ar s'a aflat. %mi amintesc, !e asemenea,
"iua !e ;@ au$ust +,-<, cn! satul Ileni a fost propus pentru
colectivi"are. .a peste tot convin$erea se facea cu arma. Atunci
Mo$os si Ma"ilu s'au (otart sa'l !e"arme"e pe seful !e post. .ei !oi
tineri au fu$it, scapn! pentru moment !e comunisti. A vuit atunci
ntre$ satul. Nu !upa mult timp, cn! m'am ntors seara acasa !e la
cmp era n sop Ma"ilu si purta oc(elari. Era urmarit si s'a refu$iat la
noi pentru ca ntot!eauna m'am purtat frumos cu toti !in $rupul lor si
avea ncre!ere ca nu'l voi tra!a. Mi'am spus5 nu'mi convine sa !au
mncare unui criminal, !ar mi'a fost mila !e el si l'am a/utat. Seara
nsa l'am con!us sa plece !in sat. Asa eram noi plu$arii le$ati !e
tarina si !e sufletul omului aflat n prime/!ie. Am aflat apoi ca Mo$os
si Ma"ilu s'au ascuns la To!erita !e un!e au plecat n 6anat si un!e
au fost mpuscati nu !upa mult timp. )e Ma"ilu l retin mai mult
pentru ca avea un talent poetic iesit !in comun. Am aflat apoi si !e
624
sfrsitul tra$ic a lui Toma )i rau. %n !ecem&rie +,-< s'a mpuscat n
sura unc(iului sau, Dumitru .ornea !in Ileni cn! l'au !escoperit
securistii. Ramn la parerea mea ca s'au !at mari vite/i, e=a$ern!
uneori si riscn!u'si viata. Sunt !e lau!at faptele lor, !ar au fost
situatii n care au facut pasi riscanti:, a marturisit Maria .ornea.
Datorita informatorilor si tra!atorilor, care au e=istat si n satul
Ileni, Maria .ornea, ca !e altfel multi altii, au fost arestati. 9Era +7
noiem&rie, "iua !e lasat !e post. Au venit securistii n "ori. Eu si
mama mea eram tre"ite si !ereticam prin casa. Eu lucram la o vesta a
mamei. Securistii mi s'au a!resat cu Lenuta, confun!n!u'ma cu
verisoara lui Marcel .ornea. .(iar !aca au aflat ca este o confu"ie nu
au renuntat la actiunea lor. Au luat'o pe mama su& forta armei, au
perc(e"itionat sura, apoi ne'au !us pe amn!oua pe (olul &isericii.
Acolo, cn! am va"ut crucea rasti$nirii lui Iisus, am simtit tainic si o
voce parca mi spunea5 1eniti la mine si va voi ocroti. M'am ru$at
mult atunci. Ne'au !us la #a$aras la Securitate n casa lui *iurca.
Acolo i'am recunoscut printre oamenii a!usi pe nvatatorul )ri!on si
pe sotia lui. Au nceput anc(etele si &ataile. Era un securist ciun$
foarte !ur, Stoica, ce mi cerea sa spun !espre varul meu. Raspun"n!
ca nu am nici un var si era a!evarat mi'a tras o palma ct a putut !e
tare. Atunci am strns pumnii ct am putut concentrn!u'mi toata
forta n ei si mi'am fi=at privirea ntr'un colt al camerei si mi'am "is
cu convin$ere si cre!inta5 Iisuse, a/uta'ma. Mi'a mai !at o palma
pentru reactia mea nversunata !upa care eu i'am replicat !ur5 )acat
!e tineretea mea !aca am a/uns sa ma &ateti asa fara motiv. Ulterior
am aflat !e la o nepoata a lui .ornea ca acel ciun$ ar fi afirmat ca !e
atunci n'a mai avut liniste. Dupa patru "ile m'au transferat la 6rasov.
Mamei i'au !at !rumul acasa a !oua "i, !ar au continuat sa o
ameninte. %n $rupul care a fost transferat cu !u&a la Securitatea !in
6rasov eram eu si +? &ar&ati. Eram sin$ura fara catuse !in !u&a. Ma
ru$am coninuu sa'mi lumine"e Dumne"eu mintea sa nu fac nimanui
rau prin ceea ce !eclar la anc(ete. Am (otart sa spun a!evarul. La
6rasov au !urat anc(etele sapte saptamni !in care trei au fost foarte
!ure. Anc(etatorii m'au catalo$at ca reactionara si s'au comportat cu
62/
mine ca atare. Am plns !e cre! ca si peretii s'ar fi n!uiosat !e mine,
!ar securistii aveau sufletul !e piatra. .re! ca lacrimile, multele
lacrimi varsate n celulele comuniste mi'au usurat situatia. La 6rasov
m'au !us la .etatuie. Era !ecem&rie si fri$. Acolo erau nc(ise !oar
un$uroaice. %mi era !or sa au! pe cineva vor&in! cu mine romneste.
A urmat procesul. Tri&unalul Militar al orasului Stalin ne'a /u!ecat n
$rup. Eram eu si cei +? &ar&ati si n'am avut aparator. A fost alaturi !e
mine mama mea. %mi amintesc vor&ele ei pe care mi le'a spus la
proces5 Dra$uta mamei cum era sa spunem noi cn! n'au spus cei ai
parti!ului. .u emotie si !urere mi ascultam sentinta prin care am fost
con!amnata patru ani la nc(isoare pentru favori"are !e infractori.
Am facut recurs, !upa care pe!eapsa a sca"ut cu un an. A urmat
nc(isoarea !e la poalele Tmpei al carui pra$ l'am trecut n martie
+,-+. Am aflat aici ct !e &atuti erau &aietii prinsi !in $rupul !in
munti. Am reusit la anc(ete sa nu'l tra!e" pe Mo$os. O !ata le'am "is
securistilor sa'mi a!uca n fata pe unul !intre cei pe care i'am a/utat,
ascuns sau (ranit. M'au pus n fata unui &aiat pe care au "is ca l
c(eama 0asu. Securitatea confectionase un 0asu pentru a ma
!etermina sa recunosc ceea ce vroia. A urmat un !ialo$ n trei5 %l
cunostiD Eu am spus nu. O cunostiD Acel 0asu a spus !a. Atunci l'am
ntre&at pe acel &aiat5 Dumneata ai fost la noi, n care suraD 3aveam
!oua si i $a"!uiam n am&ele4. Atunci securistii s'au repe"it la mine
cu pumnii. Le'am replicat5 Daca ei v'au spus, atunci va spun si eu. Si
am vor&it...
M'au a"vrlit n nc(isoarea !e la Mislea. Aici eram peste -<< !e
femei. Am m&racat "e$(ea nc(isorii !e sar&atoarea Sfntului Ilie n
+,-;. Acolo mi s'a impus un pro$ram !e munca cu !esteptarea la ora
>, primeam un terci !upa care teseam si coseam ncontinuu. )rn"ul
consta n cartofi, fasole sau var"a cu u$er !e vaca si +-o $r pine.
Timp !e un an si sapte luni am tesut la ra"&oi sau am cusut la masina
!e cusut. Era n mi/locul nc(isorii o &iserica transformata n ma$a"ie,
acolo ne $aseam linistea ru$n!u'ne si privin! picturile peretilor. Tot
acolo am ntlnit femeile le$ionare pe care le'am a!mirat. %mi face
placere sa vor&esc !espre nvatatoarea 6or!eianu o a!evarata
625
!oamna. Avea !oua fete si sotul ei era preot. Am urmarit'o
n!eaproape. A suferit foarte mult, era foarte &olnava si parali"ase.
Deseori au &a$at'o la i"olator !e un!e o scoteam patru fete pe umeri.
Aceleasi cuvinte !e lau!a le am pentru !oamna Mi(alac(e, pentru
mama lui *avrila O$oranu, pentru Lenuta #aina. Toate au suferit
enorm n nc(isoare, !ar s'au !ove!it a fi a!evarate romnce. Doamna
Mi(alac(e mi spunea5 #elicitari mamei tale ca a stiut sa e!uce un
copil &un ca tine. .umparam pine si &om&oane si le !uceam pe furis
acestor femei !eose&ite. Era cea mai mare &ucurie a lor, iar a noastra
pentru ca ne &inecuvntau. Lenuta #aina !in Mar$ineni mi'a povestit
tot c(inul ei. )ln$ea foarte mult. M'a ru$at cn! m'am eli&erat sa'i
!uc mamei ei o poe"ie care suna cam asa5 Mamica mea iu&ita B
Taticul meu !orit ...
Dupa ce s'a eli&erat nu m'a vi"itat nicio!ata si nu'mi e=plic !e
ce. Am mai ntlnit'o la Mislea pe sotia maresalului Antonescu. Era
nalta si m&racata n ne$ru. Era scoasa !in celula !oar noaptea. .n!
se !ucea (r!aul i trimiteam mncare. M'a ru$at sa transmit ceva
unei persoane !in #a$aras cn! m'am eli&erat. .u @< !e "ile peste
termenul !e pe!eapsa m'am eli&erat n +? !ecem&rie +,-@. La ora ;@
am a/uns n $ara #a$aras. Era o noapte cu luna. Am plecat pe /os spre
sat. Ma c(inuiau tot felul !e $n!uri si ntre&ari. Nu'mi !oream sa
ntlnesc pe nimeni pna acasa. Am intrat prin $ra!ina, !ar
apropiin!u'ma !e casa inima mi &atea foarte tare. *ra!ina mi parea
parasita, !ar n $ra/! erau aceleasi vite care rume$au. Mi'am !at
seama ca mama traieste, !ar mi faceam $ri/i pentru ea la reve!erea
noastra. Mama fusese !e !oua ori n pra$ul pier!erii mintii. Am intrat
n tin!a, lampa era !ata la minim. Ea sta cu coatele pe so&a, parca n
asteptare. Am &atut usor la usa si am intrat. Emotii, lacrimi si iu&ire.
Am ramas la !iscutii toata noaptea. Am stat trei "ile n casa sa'mi
revin, !upa care am reluat lucrul alaturi !e mama. %n +,>+ am ramas
sin$ura pentru ca mama s'a m&olnavit !e cancer si a !ece!at. Mama
si !orea sa construiasca n curtea noastra un sanatoriu pentru toata
lumea. Nu !upa mult timp vec(ea mea pro&lema, &oala !e picioare,
s'a a$ravat si am ramas n cr/e. Nu m'am casatorit. A fost poate si un
62A
nenoroc. Dar aveam pretentia sa fiu eu pretuita, eram o i!ealista.
A/unsesem la conclu"ia ca cel mai mare &ine !in lume este sa salve"i
suflete. Asa ca am luat !eci"ia sa !one" casa &isericii $reco'catolice,
pe care o iu&eam. Astfel, toti preotii satului au locuit n casa .ornea
!e la numarul ;; !in Ileni. )amntul pastrat !e familie, necolectivi"at,
l'am mpartit ru!elor. O!ata cu aceste !eci"ii mi'am asumat riscurile
si pro&lemele care au !ecurs !e aici. Acum locuiesc n !oua camere
ale casei mele, restul fiin! ocupata !e preotul orto!o=. %mi !uc
sin$ura &atrnetile si fara a/utor.
Maria .ornea a ncercat sa ma convin$a ca att activitatea pe
care a !esfasurat'o mpotriva comunistilor, ct si ntrea$a ei viata au
repre"entat !oar crucea pe care tre&uia sa o poarte si pe care i'a !at'o
Dumne"eu. %n timp ce Maria .ornea mi povestea !espre viata !ura si
neiertatoare a s'a mi s'a nfiripat n minte i!eea ca n cruce sta totul si
n rasti$nire se afla totul si nu este alt !rum spre viata si spre
a!evarata pace launtrica !ect !rumul sfintei cruci si al rasti$nirii
"ilnice. Tot Maria .ornea spunea sa lasam mn$aierile n seama lui
Dumne"eu, El sa le orn!uiasca !upa cum i place Lui mai mult.
62F
Capitolul ++I
"arturiile parintelui Ioan $la-ar din 4cea de Jos
"otto:
'puneti-mi ce-i dreptatea0 - Cei tari se ngradira
Cu averea si marirea n cercul lor de legi4
&rin !unuri ce furara, n veci vezi cum conspira
Contra celor ce dnsii la lucru-i osndira
'i le su!"uga munca vietii lor ntregi
M. Eminescu ' 6mparat si proletar
)ri$oana comunista a nsemnat pentru romnii a!evarati la$are,
tortura, nfometare, presiuni, sicane, capcane, o&structii si
minimali"ari. Sute si mii !e oameni au trecut cu fata nepatata acest
ia! pentru ca au stiut sa astepte cu ra&!are momentul favora&il
!estainuirii !e la suflet la suflet. .ei care au murit mpotriva i!eilor si
puterii Mremlinului si a aservitilor lui, memoria si i!ealul su& pava"a
caruia si'au !aruit ce aveau mai !e pret, vor !ainui peste veacuri.
Trecutul, orict !e !ureros a fost pentru pre"ent, pentru $eneratia
momentului este o poveste a!evarata. Nu se mai poate face nimic
!ect !oar sa fie re!at corect sau sa'l falsificiK poti sa spui a!evarul
sau poti sa minti !espre trecut povestin!u'l sau falsificn! a!evarul.
.(iar !aca e=ista !iver$ente !e opinii n privinta trecutului, n timp va
triumfa !oar a!evarul.
Marturiile parintelui Ioan *la/ar vor completa relatarea vietii lui
Remus Sofonea, luptator n re"istenta anticomunista !in munti.
Ioan *la/ar s'a nascut n ;7 martie +,;, n Ucea !e 2os. Aici a
nvatat primele patru clase, urmn! apoi sapte clase secun!are la
Liceul Ra!u Ne$ru #a$aras n perioa!a +,7+'+,7?, iar a opta !upa un
an !e ntrerupere. )arintele Ioan *la/ar si aminteste !espre
re$ulamentul si calitatea activitatii scolare !e la liceele !in #a$aras
!in acea perioa!a. %n !uminici si sar&atori elevii !e la Ra!u Ne$ru si
elevele !e la Liceul !e #ete Doamna Stanca mer$eau la &iserica
627
incorpore, cei orto!ocsi la capela !in cetate, iar cei $reco'catolici la
&iserica 6rncoveanu. )rofesorii lor !e reli$ie slu/eau la altar si
pre!icau, iar elevii cntau n strana. Toate acestea au !urat pna n
+,7-, cn! influentele comuniste si'au pus amprenta n toate
!omeniile. %n scoli era o&li$atorie o $a"eta !e perete care tre&uia
pavoa"ata cu articole pro$resiste. .lasa n care era elev Ioan *la/ar a
sustinut ca la acea $a"eta !e perete sa apara materiale cu titlul
9Re$ele si patria:. %ncercarea elevilor a fost respinsa nsa. %n acea
perioa!a, respectiv pna n +,78, elevii erau e!ucati !e profesorii lor
ntr'o atmosfera nationala, patriotica, reli$ioasa si anticomunista,
lucru ce a !eran/at noul re$im. Nu a fost !e mirare cn!, ncepn! cu
+,7?, unii profesori !e la Ra!u Ne$ru au fost arestati. .a o
concreti"are politica a e!ucatiei scolare si cetatenesti facuta elevilor
!e ca!rele !i!actice a fost or$ani"atia secreta anticomunista 9#ratia
!e .ruce:. 9Elevii care faceau parte !in #ratia !e .ruce erau &uni la
carte, seriosi si cu sufletul curat, i!ealist si altruist. Elevii !in clasele
superioare mem&rii n fratie recrutau si i instruiau pe cei mai mici.
Se sta&iliea ntre ei o relatie !e prietenie n care, atunci cn! era
consoli!ata, se putea !iscuta !espre pro&lemele tarii si ale neamului
!in trecut si pre"ent. Daca noul tnar era sensi&ili"at, acestuia i se
lar$ea ori"ontul e!ucativ prin primatul valorilor spirituale fata !e cele
materiale, !espre patrimoniul spiritual al neamului, rolul reli$iei,
!espre personalitatile nationalismului'crestin, !espre necesitatea
formarii omului moral care sa'si asume misiunea istorica !e salvare a
neamului romnesc si capa&il !e spirit !e sacrificiu. Astfel, caracterul
noului mem&ru era mo!elat urmn! apoi sa se o&tina consimtamntul
acestuia. Dupa aceasta pre$atire i se !e"valuia e=istenta or$ani"atiei
si i se permitea participarea la ntrunirile ei. El !evenea treptat un
militant !e factura national'crestina si anticomunista. .a elev, el
tre&uia sa fie (arnic la nvatatura, onest, stapn !e sine, or!onat,
!isciplinat, prietenos si !evotat a!evarului si &inelul neamului si tarii
pna la /ertfa suprema. #ratia !e .ruce !e la Ra!u Ne$ru se ntlnea
ntot!eauna seara pe ntuneric si n afara orasului, !e o&icei n
pa!urile !e pe !ealul *alatului si n tufisurile !e la mar$inea Oltului.
63B
Se!intele constau !intr'o comunicare pe tema morala, reli$ioasa,
istorica sau patriotica pre$atita !inainte !e catre unul !intre noi,
urmata !e anali"a vreunei situatii !eose&ite. %ncepea ntrunirea cu o
ru$aciune si se nc(eia cu un cntec reli$ios. #ratia era n le$atura si
primea n!rumari !e la or$ani"atia similara a stu!entilor !e la
Aca!emia .omerciala !in 6rasov. %n anii +,78'+,7? stu!entul !e
le$atura era Arapu, care n +,7? a fost arestat si ucis. .re! ca
Securitatea a aflat !espre or$ani"atia noastra !e la #a$aras !in
!eclaratiile unor stu!enti &rasoveni. Eu am fost pre$atit pentru #ratie
n +,7- cn! aveam +> ani !e catre Traian .orsatea, ori$inar !in
Ileni, ce era stu!ent la facultatea !e Drept !in .lu/. %n acea perioa!a
faceau parte !in #ratia !e la Ra!u Ne$ru5 1ictor Rosca 3seful
or$ani"atiei4, Nicolae Ma"ilu, Iuliu Scorei, Silviu Socol si Nicolae
Lun$oci toti !in clasa a opta 3actual clasa a +; !e liceu4 iar !in clasa a
saptea 3respectiv clasa ++ !e liceu45 *elu Novac, Remus Sofonea,
Ioan Ilioiu, Ioan 6arcutean, Ioan Novac si eu, ce eram casierul
or$ani"atiei. Din clasa a sasea erau *(eor$(e Motoc, *(eor$(e
Ser$iu 6rsan, iar n curs !e pre$atire mai erau nca patru elevi. La
nc(eierea anului scolar +,78'+,7?, con!ucerea or$ani"atiei mi'a fost
ncre!intata mie, pentru ca 1ictor Rosca a&solvea liceul. Despre
elevul Nicolae Lun$oci nu s'a scris n nici o carte si n nici un
articol.El era !in Dri!if si fusese nascut n America. Dupa eli&erarea
!in nc(isoare el a plecat la scurt timp n SUA un!e a stu!iat
me!icina si a a/uns me!ic. 1ictor Rosca, Ioan Mo$os, *elu Novac,
Remus Sofonea, Ioan 6arcutean si cu mine aveam vocatie pentru
matematica iar Nicolae Ma"ilu pentru literatura si poe"ie. El initiase
cenacluri literare care se tineau n casa cole$ului sau Stroia, fiul
me!icului Stroia. *elu Novac visa sa a/un$a aviator, iar eu profesor
!e matematica. Remus Sofonea venise la liceu m&racat taraneste cu
cioareci, camasa cu strafuri, pieptar nflorat, &ru tricotat n loc !e
serpar si palarie cu ciucure ca la Dra$us. %n clasele I si a II'a a o&tinut
premiul I pe liceu. Mo$os si Ma"ilu erau prieteni &uni. Aveau o fire
!e oameni voluntari, !r"i, nen!uplecati, apri$i c(iar. %n luna iunie
+,7?, Securitatea a nceput arestarile n rn!ul mem&rilor #ratiei !e
636
.ruce. 1ictor Rosca, Ioan Mo$os, Nicolae Ma"ilu, Iuliu Scorei,
Nicolae Lun$oci, *(ero$(e Motoc, *(eor$(e Ser$iu 6rsan si eu am
fost arestati n ultimele "ile ale lunii iunie, iar ceilalti s'au ascuns si cu
timpul au !evenit parti"ani n Muntii #a$arasului. .eia care erau
a&solventi ai clasei a 1III'a intrasera n e=emenul !e &acalaureat,
pro&a scrisa, trei !intre ei fiin! arestati n timpul e=amenului, iar
ceilalti !oi !e acasa n timpul noptii. Se o&isnuia ca elevii clasei a
saptea !e liceu sa asiste la e=amenul !e &acalaureat, partea orala,
sustinut !e cole$ii lor mai mari. %n ;? iunie, o mare parte !in acesti
elevi s'au pre"entat sa asiste la e=amen. Atunci am aflat ca au fost
arestari. Am intrat n panica, am iesit !in sala toti si ne'am oprit n
piata orasului. Eram *elu Novac, Remus Sofonea, Ioan Ilioiu, Ioan
Novac si eu. Lipsea !oar Ioan 6arcutean. Am !iscutat vreo !oua ore
si n'am $asit o solutie. Erau !oar alternativele5 !isparitia, ascun!erea
sau asteptarea acasa a ceea ce se putea ntmpla. Eu am (otart sa
plec acasa cu consateanul meu Aurel *reavu, un invali! !e ra"&oi
care si aprovi"iona &ufetul sau !in sat cu &ere !e la #a$aras. .lipa n
care m'am (otart sa plec acasa a fost (otartoare pentru soarta ma si
cre! ca atunci Dumne"eu m'a con!us spre preotie. Am a/uns acasa
!upa masa si eram foarte tul&urat, pentru ca am lasat lucrurile sa se
!esfasoare n voia sortii. Ma $n!eam ca n fiecare ora ar putea veni
securistii sa ma areste"e. N'am spus nimic parintilor mei. M'am
(otart sa ramn acasa si sa ma ascun!. A !oua "i !imineata m'am
sculat ceva mai tr"iu caci era sar&atoarea Sf. )etru si )avel 3;, iunie
+,7?4. Doi securisti !in #a$aras au venit la si noi mi'au "is5 Tre&uie
sa mer$i cu noi pna la #a$aras sa !ai o !eclaratie. Dupa aceea te
a!ucem noi cu masina acasa. Nu cre!eam ntr'o asemenea ntoarcere.
Am intrat n casa sa ma m&rac pentru plecare. Au intrat !upa mine si
au nceput sa caute printre cartile mele. %n momentul acela a venit n
casa &unica mea. Am reusit sa'i soptesc !oar ca sunt securisti si ca ma
arestea"a. I'am nmnat &unicii o (rtie cu evi!enta coti"atiilor
noastre fara sa ma va!a securistii. 6unica a luat'o si ime!iat a &a$at'o
n $ura si a n$(itit'o. Intuitia si $estul &unicii m'au uimit si n acelasi
timp mi'au a!us multa usurare. Eram &ucuros ca securistii n'au apucat
632
sa !escopere la mine lista c u numele mem&rilor or$ani"atiei noastre.
M'au !us la #a$aras prin Dra$us pentru ca !rumul prin Sm&ata !e
2os era afectat !e inun!atii si ploi. La Sm&ata !e Sus m'au ntre&at
!e Ioan Ilioiu. Mi'au cerut sa li'l arat pe Ilioiu pe stra!a un!e erau
erau $rupuri !e fete si &aieti m&racati !e sar&atoare. Au oprit n
!reptul casei lui Ilioiu !ar nu l'au $asit acasa. %n Dra$us nu m'au
ntre&at !e Remus Sofonea. M'au !us la se!iul securitatii !in stra!a
Inului n casa fostului avocat .os$area. M'au &a$at ntr'o celula
nea$ra, ume!a si cu apa pe /os. Mi'au confiscat cureaua !e la
pantaloni, sireturile !e la pantofi si tot ce aveam n &u"unare. M'au
tinut pna seara n acea ncapere. %n fata celulei ne$re era o ncapere
mai mare cu priciuri un!e se aflau elevii !e clasa a 1III a care au fost
!e/a anc(etati. Erau acolo Ioan Mo$os care ntr'un moment !e
neatentie al pa"nicului mi'a spus pe cine au !eclarat ei ca facn! parte
!in or$ani"atie. M'am nteles cu el sa recunoasca securistilor ca el
m'a intro!us n or$ani"atie pentru a'l putea scapa pe stu!entul Traian
.orsatea. Mi'a fost !e mare a/utor !iscutia cu Mo$os. %n acea seara
anc(eta a fost nsotita !e &ataie pentru ca nu am recunoscut ca faceam
parte !in or$ani"atia ile$ala a elevilor !e la Ra!u Ne$ru. Nu att
&ataia si suferinta ct teama ca as putea ramne infirm pentru toata
viata n urma loviturilor m'a facut sa recunosc ca sunt mem&ru al
#ratiei mpreuna cu cole$ii pe care securistii i stiau !e/a. Dupa
nc(eierea anc(etelor am fost intro!us n ncaperea cu priciuri un!e se
aflau ceilalti cole$i. Acolo l'am ntlnit pe profesorul !e matematica
Mi(ail Novac, tatal cole$ului meu *elu Novac. Acesta era pentru
mine un profesor mo!el, un om !e caracter, aproape un "eu. Lui i
!atore" n &una parte !ra$ostea pentru matematica si vointa morala.
El avea cura/ul sa ne vor&easca mpotriva comunismului, anticipn!
!e atunci soarta romnilor n privinta colectivi"arii, nationali"arii
&unurilor si &olsevi"arii asa cum se ntmpla n Rusia. )rofesorul a
fost arestat n locul fiului lui care se ascunsese. Toti am fost
transferati la Securitatea !in 6rasov si ntemnitati n aceeasi celula cu
avocatul 1ir$il Mateias, coman!ant le$ionar si cu parintele Arsenie
6oca !e la manastirea 6rncoveanu. Si aici ne'au fost luate sireturile
633
si curelele. Avocatul Matei as le'a spus securistilor5 le$ionarul nu se
sinuci!e. )arintele Arsenie 6oca privin!u'l pe Mo$os i'a "is5 Tu !e ce
esti m&racat n ne$ruD Timp n!elun$at !upa aceea Mo$os se $n!ea
ce a voit sa spuna parintele Arsenie prin acele cuvinte, caci el nu era
m&racat n ne$ru. La poarta Securitatii !in 6rasov lumea astepta sa
pre!ea mncare $atita pentru parintele Arsenie, afln! ca este arestat.
)arintele mpartea mncarea tuturor celor !in arest. Se spune ca
atunci cn! parintele Arsenie 6oca a fost urcat n masina Securitatii
pentru a fi a!us n arest, spre surprin!erea comunistilor, respectiva
masina nu a mai pornit cu toate ca era n stare &una !e functionare.
A&ia cn! parintele a spus securistilor5 Acum putem pleca, masina s'a
urnit !in loc. Si la 6rasov am fost &atuti. Era un securist fara o mna
si unul 6raila fostul sef al Securitatii !in Arpasul !e Sus. Ne'au
transferat apoi la penitenciarul !in 6rasov, ntr'o camera la parter.
Eram 77 !e elevi, stu!enti, profesori universitari si !e liceu, me!ici,
muncitori, in$ineri, avocati si artisti n acea ncapere. Suferintele
noastre erau n primul rn! !e or!in sufletesc. Ma $n!eam ca mi'am
ratat viitorul si ca am provocat parintilor mei o !urere prea mare.
Eram unica lor speranta si unicul lor copil. )e la vrsta !e ++ ani am
fost $rav &olnav, vreme !e > luni, n pericol !e a mi se taia un picior.
%mi aminteam cum parintii ma purtau n &rate !e la un me!ic la altul
si !e la un spital la altul. Datorita presiunilor psi(olo$ice !in partea
securistilor si a!ministratiei penitenciarului, toti cei 77 care eram
arestati ne'am (otart sa ripostam refu"n! mncarea. Eram sla&i !e
puteai atrna traista !e sol!urile noastre. Riposta noastra l'a
!eterminat pe seful nc(isorii sa ne pe!epseasca mai $rav si ne'a
nc(is pe toti n celula nea$ra. .n! pericolul !e moarte prin asfi=iere
a !evenit evi!ent, mai ales ca unii !intre noi au lesinat, am nceput sa
&atem n usa si sa stri$am ca ne sufocam. Roman, primul $ar!ian,
ne'a lasat sa revenim n camera noastra c(iar !aca seful nc(isorii nu
a permis acel lucru. Dupa sapte luni si /umatate !e !etentie, n +8
fe&ruarie +,7,, a nceput procesul care s'a !esfasurat la Tri&unalul
Militar !in 6rasov. .a la toate procesele !etinutilor, avocatul si'a
nceput ple!oaria su& forma5 Asa cum me!icul este c(emat la patul
634
unui muri&un!, fara nici o sansa !e salvare, tot asa si eu am fost
c(emat sa apar pe acesti tineri vinovati. Sentintele stipulau5 !elict !e
uneltire mpotriva or!inii n stat, iar pe!epsele !ifereau !e la ca" la
ca" fara o motivatie reala. 1ictor Rosca ; ani !e nc(isoare, eu + an,
Ioan Mo$os si Nicolae Ma"ilu cte ;, iar *(eor$(e Motoc si
*(eor$(e Ser$iu 6rsan au fost ac(itati pentru ca erau minori. .ei
ac(itati si cei con!amnati cu suspen!area pe!epsei au fost eli&erati
!upa ;'@ luni, iar cei care am primit un an cu e=ecutie am fost
eli&erati !upa un an si trei luni, a!ica la + octom&rie +,7,:,
povesteste parintele Ioan *la/ar.
Dupa eli&erare, pentru tnarul Ioan *la/ar au continuat
opresiunile comuniste. N'a reusit sa'si continuie ultima clasa !e liceu
nici la Ra!u Ne$ru si nici la liceul *(eor$(e La"ar !in Si&iu, un!e a
ncercat sa se nscrie. .u $reu a fost acceptat ca elev particular cn!
tre&uia sa fie nca!rat n cmpul muncii. A lucrat ca pontator si
referent te(nic pe unul !in santierele care e!ificau .om&inatul
.(imic si colonia Ucea, munca foarte $rea care nu'i lasa prea mult
timp pentru pre$atirea e=amenelor. Totusi, n vara anului +,-<, Ioan
*la/ar si'a luat &acalaureatul la Ra!u Ne$ru. %n acest rastimp s'a mai
ntlnit cu *elu Novac, Remus Sofonea si Ioan Ilioiu care stateau
ascunsi !e mai &ine !e un an si trei luni. 9M'am !us la profesorul
Mi(ail Novac acasa, un!e l'am ntlnit pe *elu. )rofesorul a tras un
!ulap pe coltul unei camere si acolo ascunsi am stat !e vor&a cu *elu
ore n sir. I'am relatat totul ' arestarea, anc(etele, procesul, viata !in
nc(isoare si mai ales continutul !eclaratilor noastre. De atunci nu
l'am mai va"ut pe *elu. N'a mai trecut mult timp si am fost solicitat
sa ma ntlnesc cu cole$ii mei !e clasa ' Remus Sofonea si Ion Ilioiu.
Ne'a mi/locit ntlnirea sotul sorei lui Remus. Ne'am urcat calare pe
cai si am plecat la locul fi=at !e ei. Ne'am ntlnit cu Remus si cu
Ilioiu seara pe cmp, spre munte la mar$inea unui (otar cu porum&.
Am stat !e vor&a cteva ore, timp n care cumnatul lui Remus era
atent la orice s'ar putea ivi ca pericol pentru ntlnirea lor. O&iectul
!iscutiilor a fost acelasi ca si la ntlnirea cu *elu Novac. Atunci
Remus si Ilioiu ne'au marturisit intentia lor !e a forma un $rup
63/
manifest !e re"istenta antico munista si !e mo&ili"are a cunostintelor
mpotriva !ictaturii si a ur$iei comuniste. Securitatea n'a aflat
nicio!ata !espre ntlnirile noastre !e taina. Un telefon primit la
Sfatul )opular Ucea n seara !e @+ !ecem&rie +,7, care era pentru un
var secun! care avea acelasi nume ca mine m'a !eterminat sa stau
ascuns 8 "ile si 8 nopti n sop n fn pna cn! s'a !ove!it a fi o
alarma falsa. M'am nscris apoi la #acultatea !e .onstructii !in Iasi,
cu $n!ul ca voi putea !eveni profesor !e matematica. 1erificarea
politica a !osarelor a facut sa nu fiu printre cei a!misi. M'am nscris
apoi la #acultatea !e Matematica si #i"ica !in Iasi, !ar re"ultatul a
fost acelasi. Am vrut sa !au e=amen la Institutul )e!a$o$ic !in Iasi !e
@ ani !ar secretarul institutiei care, era !in )orum&acu, mi'a spus sa
nu mai pier! vremea si sa c(eltui &anii parintilor ca oricum nu voi fi
a!mis pentru ca am !osar la securitate. %n aceeasi toamna m'am
nscris la Institutul Teolo$ic Universitar !in Si&iu pentru ca acolo nu
se cereau acte !e stare materiala, sociala si politica. Am reusit. Dupa
un an !e teolo$ie am ncercat !in nou la #acultatea !e Matematica si
#i"ica !in .lu/ pentru ca !oream sa !evin profesor !e matematica.
Am fost respins !in cau"a ca"ierului politic:, povesteste parintele
Ioan *la/ar. %n +,-7, Ioan *la/ar si'a luat licenta n teolo$ie, a
renuntat !efinitiv la facultatea !e matematica si s'a casatorit. A
solicitat postul !e &i&liotecar la Institutul Teolo$ic !in Si&iu care era
vacant. %ntruct nu pre"enta ncre!erea necesara pentru re$imul politic
comunist, acel post i'a fost refu"at. S'a pre$atit apoi un an !e "ile
pentru e=amenul !e !octorat n teolo$ie, cursuri care !urau trei ani. %n
+,-?, !upa nc(eierea cursurilor !e @ ani, a solicitat !in nou un post
n a!ministratia &isericeasca a .entrului Epar(ia(al !in Si&iu. Desi
erau +@ posturi li&ere, lui Ioan *la/ar nu i'a fost oferit nici unul.
Securitatea !a tonul n toate !omeniile !e activitate, inclusiv la
mitropolie. 9Timp !e un an !e "ile am &atut la poarta mitropoliei
pentru a primi un serviciu a!ministrativ. Mitropolitul Nicolae .olan
mi'a transmis prin profesorul universitar Spiri!on .n!ea, !irector !e
stu!ii la Institutul Teolo$ic Si&iu, ca Departamentul .ultelor refu"a
sa'mi !ea recunoasterea pentru un post n Si&iu si m'a n!rumat sa cer
635
o paro(ie. Mitropolitul Ar!ealului Nicolae .olan avea referinte &une
!espre mine !e la profesorii !in Si&iu si 6ucuresti si ar fi !orit sa ma
primeasca la Si&iu, !ar n'a avut cura/ul sa'mi spuna a!evarul n fata
!irect si !e la nceput. Aratn!u'ma !ispus sa primesc un post !e
preot paro(, mitropolitul a ncercat posi&ilitatea !e a ma numi !iacon
si secretar la )rotopopiatul !in Tr$u Mures, apoi !iacon la o &iserica
!in Si&iu, !ar n'a o&tinut !in partea or$anelor !e stat un avi" preala&il
numirii. %n cele !in urma am concurat pentru ocuparea postului !e
paro( la A=ente Sever, ln$a .opsa Mica. Dupa numire, inspectorul
!e culte al raionului Si&iu, un anume Mol!ovan, s'a !us n &iroul
consilierului &isericesc si a &atut cu pumnul n masa furios5 De ce l'ati
numit pe reactionarul *la/arD Dupa trei luni numirea mea a fost
respinsa !e !epartamentul cultelor !e la 6ucuresti n &a"a referatului
ne$ativ facut !e Mol!ovan la !ispunerea Securitatii. %ntre timp, a
ramas li&er postul !e paro( la Ucea !e 2os, pentru ca preotul Marcu
6u!ac a/unsese n conflict cu autoritatile !e stat !e la #a$aras. S'au
nscris la concurs sase can!i!ati, !ar am fost numit eu !e catre
Ar(iepiscopia Si&iu n , !ecem&rie +,-,. A/uns preot, am continuat
sa'mi a/ut camara"ii !in re"istenta anticomunista ru$n!u'ma pentru
ei la fiecare litur$(ie. Am urmarit n slu/&e imuni"area enoriasilor mei
fata !e i!eolo$ia ateista prin n!octrinarea lor cu nvatatura crestina.
Dupa sase luni !e activitate am fost c(emat !e securitate si anc(etat o
"i ntrea$a. Anc(eta s'a repetat !upa nca o luna, cn! securistii au
ncercat sa ma convin$a sa !evin informator. I'am refu"at cate$oric
spunn!u'le5 .onstiinta mea morala si reli$ioasa nu ma lasa sa fiu fals
n relatiile cu oamenii si sa le fac rau. Am fost lasat n pace pna n
ianuarie +,8;, timp n care am fost suprave$(eat. La solicitarea
rectorului Institutului Teolo$ic Si&iu am fost transferat n postul !e
lector, un!e am pre!at vreme !e +7 ani. Recunoasterea numirii mele
n posturile !in Si&iu s'a !atorat con!ucatorului Departamentului
.ultelor !in 6ucuresti, *(eor$(e Nenciu. Am ramas la Si&iu pna la
revolutie. )entru ca am refu"at sa fiu informator pentru Securitate am
atras unele !eservicii5 propuneri !e &urse la O=for! n +,>?, 1iena
+,>,, )aris +,8;. )entru ca ei n'au renuntat la con!itii, eu am
63A
renuntat la &urse. Daca cea mai mare multumire a vietii mele a fost
aceea !e a activa asa cum am aratat mai nainte, mpotriva ateismului
comunist, a !oua mare multumire a fost aceea !e a respin$e cate$oric
toate ncercarile si presiunile Securitatii si ar$atilor ei care urmareau
sa faca !in mine un cola&orator al lor, un informator, o unealta fara
suflet. .onsi!er aceasta victorie a mea o revansa fata !e umilirile
suportate n +,7?. )na la urma, !upa unele in!icii, cre! ca am a/uns
sa fiu stimat !e ei ca om serios. Dar aceasta nu i'a facut sa'mi !ea o
vi"a !e iesire !in tara spre a'mi petrece un conce!iu !e o luna !e "ile
n Elvetia un!e am fost invitat !e catre .onsiliul Mon!ial al
6isericilor. O a treia multumire n viata a fost revenirea n tara a
re$elui Mi(ai si a re$inei Ana si vi"ita lor n Tara #a$arasului.
63F
Capitolul ++II
"arturiile lui Ioan Buta din (arau
"otto:
Cnd un fir de durere se strecoara n mintea
omului, atunci numai n lacrimi se poate gasi
usurarea, pentru ca lacrimile sunt cel mai mare
dar pe care l-a dat Dumnezeu omului.
E=ista oameni care pentru convin$erile lor au n!urat suferinte
$reu !e ima$inat. %n!ra"neala !e a fi ei nsisi prin cre"ul lor politic,
stiintific, reli$ios sau !e alta natura, a !us la mari !ureri si sacrificii.
Toti cei care au suferit n timpul pri$oanei comuniste pentru ca nu au
acceptat compromisuri sunt martiri, eroi ai neamului.
Unul !intre acesti martiri este Ioan 6uta !in )arau. El, la fel ca
multi altii, a platit tri&ut $reu opresiunii comuniste. A e=ecutat +@ ani
!e nc(isoare n cele mai temute temnite5 2ilava, Aiu!, *(erla. A
trecut si prin e=perienta la$arelor cu re$im !e e=terminare !in 6alta
6railei si Delta Dunarii.
%n pre"ent are 87 !e ani si are !oi copii. Este pensionar cu pensie
sociala !e vec(ime si pensie !e fost !etinut politic
Si la aceasta vrsta are o memorie e=ceptionala, !rept pentru
care mi'a relatat cu lu= !e amanunte evenimentele traite n anii !e
pri$oana comunista ' nume, !ate si ntmplari .
Vultanul 0 or&anizatie de rezistenta anticomunista
9Aveam ;@ !e ani si a&ia terminasem armata. Era +,78. %n )arau
se nfiintase pe la nceputul anului +,7> or$ani"atia anticomunista
637
91ultanul:. #iin! mem&ru al Tiner etului Taranist, am a!erat fara sa
stau prea mult pe $n!uri la aceasta or$ani"atie. .omunismul, si mai
ales influenta ruseasca, strneau o puternica opo"itie n rn!ul multor
romni. Aveam un unc(i, Serafim 6uta, ofiter cu functie importanta
n ca!rul Misiunii Militare Americane n Romnia. %n acea perioa!a
se astepta salvarea !e la americani. 2ocurile fusesera nsa facute !in
um&ra cu un an n urma la Nalta. )rin urmare, asteptarile erau
"a!arnice. Revenin! la anul +,7>, un moment crucial s'a consumat
!upa ale$erile trucate !in +, noiem&rie, cn! or$ani"atiile !e
re"istenta anticomunista au or$ani"at revolte n mai multe localitati
!in tara. O astfel !e revolta a fost or$ani"ata si la 1enetia !e 2os. #ara
nici un re"ultat, pentru ca toate aceste revolte n'au facut altceva !ect
sa evi!entie"e comunistilor cine le sunt !usmanii.
Securitatea, nfiintata n +,7?, a pornit meto!ic la actiune. N'a
facut arestari masive, ci n valuri, !e la vrf la &a"a. S'a spri/init pe
tra!atorii !in or$ani"atiile anticomuniste, care au ce!at usor
amenintarilor sau care au fost ncntati !e ofertele comunistilor, !ar si
pe oamenii lor nfiltrati cu consecventa n aceste or$ani"atii.
)rimul arestat n localitate a fost, cum era !e asteptat,
con!ucatorul or$ani"atiei 91ultanul:, nvatatorul Ion )ri!on,
!irectorul Scolii *enerale )arau. Era n noaptea !intre +< si ++
noiem&rie +,-<. Urmarit !e mai mult timp, a fost prins n momentul
cn! la el au venit !oi oameni care faceau le$atura cu or$ani"atiile
similare !in "ona #a$arasului. .ei !oi, Marcel .ornea si 1ir$il Ra!es
s'au nfruntat !irect cu securistii, cn! .ornea a fost mpuscat. Ion
)ri!on a fost /u!ecat n secret. %ncarcerat la 2ilava, a murit n ? au$ust
+,-;.
Au urmat apoi alte arestari5 *(eor$(e Sase&es, *(eor$(e Noara,
Nicolae Noara, An!rei .er&u, Ion .er&u. Au mai ramas multi altii n
li&ertate. Dintre acestia Tanase .retu, Ion Oana si Ion 6oanfa s'au
ascuns vreme !e cteva luni, !ar s'au pre!at Securitatii va"n! ca
aceasta operea"a cu succes n continuare. Au fost /u!ecati si
con!amnati la ani $rei !e nc(isoare, n functie !e vina care li se
a!ucea.
64B
Spre sfrsitul verii anului +,- +, n )arau a venit lt.' ma/or !e
securitate 1la! An!reescu, !e$(i"at n cio&an si cu un cine lup.
)retin!ea ca !oreste teren pentru pasunat. %n cr!asie cu cei !in
primarie a fost ca"at la mine, care eram a$ent a$ricol. Totul era cusut
cu ata al&a, !ar nu puteam face nimic. Ofiterul venise n recunoastere
pentru ca peste putin timp era pusa la cale arestarea mea si a altor
mem&rii ai or$ani"atiei noastre.
Dupa plecarea ofiterului, prin septem&rie, a fost parasutat n
apropierea muntilor, la Sarata, un $rup narmat care avea o misiune
speciala. Acest $rup format printre altii !e .onstantin Saplacan,
Oil(elm Spien!ler si *(eor$(e 6rsan era spri/init se pare !e
Misiunea Militara Americana n Romnia. Eu am luat le$atura cu ei.
Securitatea era nsa la curent cu aceasta actiune si i'a arestat. Seful
$rupului, .'tin Saplacan a fost intero$at si supus unor anc(ete !ure,
!ar nere"istn! s'a sinucis. .eilalti au fost /u!ecati si ncarcerati. .u
Oil(em Spien!ler m'am ntlnit mai tr"iu la Securitate la Si&iu.
Timpul se scur$ea n favoarea comunistilor. Rn!urile noastre se
su&tiau tot mai mult. Unc(iul meu, Serafim 6uta, m'a averti"at ca va
fi si el arestat si mi'a propus sa ma !uca !e ur$enta n SUA. Am
refu"at sa parasesc tara, moment n care mi'am asumat riscurile care
!ecur$eau !e aici:.
)restarea
9La cteva "ile !upa ntlnirea cu unc(iul meu, n noaptea !e ++
spre +; octom&rie 3e=ista o pre!ilectie pentru arestari n timpul
noptii4, am fost arestat !e catre cel care venise !e$(i"at n cio&an,
lt.'ma/or 1la! An!reescu. Aveam un pistol mitraliera, pe care as fi
putut sa'l folosesc, !ar am renuntat la i!ee $n!in!u'ma ca as fi
omort niste oameni nevinovati, niste copii c(emati sa'si satisfaca
sta$iul militar. Am luat arma si cartusele pe care le'am ascuns n carul
care era ne!escarcat n curte, su& coceni. Ofiterul mpreuna cu
sol!atii au perc(e"itionat casa. Ne$asin! ceea ce cautau, au scos
cartile !in &i&lioteca, printre care erau si e=emplare valoroase, o po"a
646
mai mare a unc(iului meu Serafim 6uta si le'au !at foc n curte. M'au
urcat ntr'o !u&a si m'au transportat la Si&iu. Mi'au ramas acasa sotia
si un copilas !e nici !oua luni. Tot atunci au mai fost arestati5 Serafim
)acurar, Iaco& 6uta si Ion 6oanfa.:
(rocesul
9Anc(eta facuta la securitatea !in Si&iu si con!usa !e col.
.raciun si lt. ma/. An!reescu a !urat mai &ine !e cinci luni. %n "ona
nca mai erau persoane care mai mult sau mai putin activ facusera
parte !in or$ani"atie si pe care securitatea !orea sa le !esconspire. .u
toate presiunile facute, cel putin n )arau nu s'au mai facut arestari.
La Securitate am trait la un moment !at o noapte crunta. )entru
ca am ncercat sa intru n le$atura cu ctiva camara"i care erau nc(isi
n celulele vecine am fost &a$at ntr'o celula cu $(eata pe /os,
m&racat sumar.
Alta !ata pe parcursul anc(etei m'au confruntat cu Ion )ri!on.
Am stat spate n spate sa nu ne putem ve!ea unul pe celalalt. L'am
simtit pe )ri!on foarte &olnav si tusea e=trem !e tare. N'a recunoscut
n fata securistilor le$atura cu mine. )este cteva luni a murit.
)rocesul s'a tinut pe ? aprilie +,-;, la Tri&unalul Militar Si&iu.
Eram acu"at !e crima contra statului, le$aturi cu an$lo'americanii, cu
mparatul 2aponiei, 0irosito si cu luptatorii !in munti. Avocata
apararii, pusa !in oficiu, sfi!n! !eontolo$ia profesionala, a cerut o
pe!eapsa e=emplara. 1er!ictul nsa fusese sta&ilit !inainte !e
Securitate, asa nct procesul fusese !oar o simpla formalitate. Am
fost con!amnat la +@ ani !e nc(isoare pe care tre&uia sa'i e=ecut n
ntre$ime.:
Jilava
9La 2ilava am stat trei luni. Eram tinuti n lanturi, ntr'un tunel
neiluminat si n con!itii foarte $rele. %n aceeasi perioa!a cu mine mai
erau ncarcerati la 2ilava5 Nuti )atrascanu 3nepot al lui Lucretiu
642
)atrascanu4, ErJin Antonescu, profesor !e !rept international 3varul
maresalului Antonescu4, $eneralii Marinescu, 6l!escu, .alotianu,
con!amnati ca au luptat contra rusilor.:
$%erla
9)e la sfrsitul lui au$ust +,-; am fost transferat mpreuna cu
alti !etinuti la *(erla. Sin$urele m&unatatiri fata !e 2ilava erau
lumina si faptul ca puteam munci. Se muncea !in $reu +; ore pe "i,
iar (rana era calculata la un consum !e ;<<< calorii. )entru ca eram
nfometati, unii !intre noi mncau aracet pe mamali$a sau resturi
pra/ite !e copite, care se foloseau la fa&ricarea nasturilor. .ine putea
prin!e lin$ea &utoaiele n care era a!usa mncarea. O !ata, !ucn!
mpreuna cu un alt !etinut, !octorul )aunescu, niste resturi !e oase,
cole$ul meu !e suferinta a !at peste un craniu !e &ovina pe care l'a
spart si i'a supt apoi ma!uva ce ramasese prin oase. #oamea era
principalul !usman, care, com&inata cu &ataia, faceau victime. Unii
n'au re"istat acestui re$im sever. Aici i'am cunoscut pe .orneliu
.oposu, Titel )etrescu, Ion #lueras. %n permanenta eram
suprave$(eati, astfel ca nu puteam vor&i ntre noi.
Am lucrat la *(erla n mai multe locuri. E=istau - sectii, toate
ntr'o cla!ire. La parter erau for/a, tmplaria si mecanica, iar la eta/
tinic(i$eria si atelierul !e nasturi. .onfectionam tot felul !e o&iecte5
ciocane, clesti, $aleti, stropitori, &utoaie, rastele pentru arme, la"i
pentru proiectile, !ulapuri, nasturi. Aveam norma pe "i. De e=emplu
la falci pentru clesti norma era !e +<< !e &ucati si ntot!eauna tre&uia
!epasita.
%n +,->, n prea/ma Revoltei anticomuniste !in Un$aria, n
*(erla s'a or$ani"at o ra"merita. Detinutii au aruncat o&loanele !e la
$eamurile celulelor. Detinutii au fost aspru pe!epsiti. Au fost scosi
!in celule n curtea nc(isorii, iar pe !rum au fost &atuti !e $ar!ieni.
Eu am primit un pat !e arma la ra!acina nasului si am lesinat.
Au"eam rafale !e mitraliera afara. *ar!ienii controlau care !intre
!etinuti erau morti. )e mine m'au !us ntr'o ncapere cu apa pe /os.
643
.n! m'am tre"it, primul meu $n!, n starea !e !isperare n care ma
aflam, a fost sa ma sinuci!. .u srma !e la o matura m'am spn"urat
!e o con!ucta !e la O.. M'a $asit Ion .u&lesan un profesor !etinut,
!ere$lat psi(ic !e atta &ataie. Acesta a urlat, iar $ar!ienii m'au !us la
infirmerie. M'a tratat !octorul *(eor$(e .ornea !in 1enetia !e 2os,
un renumit c(irur$. Astfel am scapat cu viata. )e $t mi ramasesera
rani a!nci !e la srmele cu care am vrut sa'mi pun capat "ilelor.
.osmarul nu s'a oprit nsa aici. Ale=an!ru Dra$(ici, ministrul !e
interne, a or!onat &atai si tinerea su& un re$im !e teroare permanenta
a tuturor !etinutilor. )rin urmare am fost &atut $roa"nic si spn"urat
cu capul n /os pna mi'am pier!ut cunostinta. Am a/uns iarasi la
infirmerie si n$ri/it tot !e !octorul .ornea.:
)iud
9Spre sfrsitul anului +,-> am fost transferat la Aiu!, un!e am
stat !oua luni. La Aiu! re$imul era mai sever poate si !in cau"a ca nu
am mai fost separati !e le$ionari. )rofesorul .(irulescu, le$ionar, m'a
averti"at sa fac tot posi&ilul sa fiu mutat !e la aceasta nc(isoare
pentru ca re$imul practicat este unul !e lic(i!are. Am facut cerere !e
transfer la alt penitenciar, motivn! ca nu sunt le$ionar. .oman!antul
nc(isorii, Moler, a apro&at ntr'un tr"iu cererea mea, !upa mai multe
cercetari. Am fost trimis la colonia penitenciara a MI !in 6alta
6railei.:
Balta Brailei
9%n acest la$ar eram nc(isi cte @<<'7<< n fostele saivane !e oi,
fara ncal"ire. %mi amintesc cum reuseam sa facem rost !e lemne si n
ce mo! in$enios ncercam sa le aprin!em. Erau unii $ar!ieni mai
omenosi care ne lasau sa trecem cu un lemn !oua. #recam un nasture
!e o piatra. Scnteile care apareau !estul !e $reu, reuseau sa aprin!a
&ucatelele !e &um&ac uscate care formau un fel !e sperla, care apoi
aprin!eau cteva asc(ii !e lemn. #ri$ul nu era sin$urul a!versar.
644
#oamea si o&oseala actionau la fel !e o&se!ant. Unii mncau var"a
n$(etata sau cartofi cru"i pe care'i mai $aseau pe cmp atunci cn!
erau !usi la munca pamntului. Se muncea timp !e +; ore la !iverse
activitati. )e ln$a cmp, mai lucram la n!i$uiri, un!e norma pe "i
era !e 7 m.c. !e pamnt pusi pe !i$. Ne mai foloseau si la constructii.
.aram &olovani !e @<'7< !e A$ cca - Am, pe !istanta Salcia' #recatei.
Eram constituiti n &ri$a"i !e cte >< !e oameni, con!use !e cte un
alt !etinut, care avea n $eneral mai multa pre$atire. 6ri$a!a n care
eram eu era con!usa !e consateanul meu, )etre Manciulea. Acolo
i'am cunoscut pe *(eor$(e 6ur!erus !in .ri(alma, !octorul I!omir si
in$inerul 6oeru, am&ii !in O(a&a.
%n toiul iernii am fost transferat !in nou la Aiu!.:
'in nou la )iud
9Dupa ce a fost nlocuit coman!antul Moler cu .raciun, lucrurile
s'au mai sc(im&at la Aiu!. Mncarea era mai &una si se servea n sala
!e mese. Aveam acces si la &i&lioteca. Lucram n !oua sc(im&uri !ar
tot +; ore. Am lucrat la tinic(i$erie, tratamente termice si acoperiri
metalice. Lucram n me!iu to=ic, mai ales n sectia !e acoperiri
metalice. #ata !e perioa!ele prece!ente ma simteam oarecum mai
li&er. Totusi, unii n'au mai re"istat re$imului !e !etentie. )rintre cei
care au ce!at a fost si re$i"orul Marin .(iraleu. Eram n sala !e mese,
cn!, &rusc, acesta s'a ri!icat !e la masa, s'a !us n sectia !e
turnatorie un!e a fost $asit putin mai tr"iu spn"urat. )entru a re"ista
tre&uia sa fi re"istent, att psi(ic, ct si fi"ic. Nimeni nu stie e=act cti
oameni au murit n toata aceasta perioa!a a terorii comuniste. .ei care
au re"istat au ramas cu traume, multe traume, pentru tot restul vietii.
Dupa @ ani petrecuti la Aiu! am fost !in nou supus presiunilor
securistilor. Doreau sa !evin informator, sa'mi tra!e" cole$ii !e
suferinta. Am refu"at. A fost motivul pentru care m'au transferat la
)eriprava, n Delta Dunarii, n anul +,><.:
(eriprava
64/
9.u lanturi la picioare am fost mutat n la$arul !e la )eriprava, o
localitate aflata pe &ratul .(ilia al Deltei Dunarii, n apropierea
$ranitei cu Uniunea Sovietica. Eram foarte multi. Dupa ce ne'au
!e&arcat n la$ar, ne'au !esfacut lanturile !e la picioare si ne'au
reparti"at la !iferite munci5 stuf, a$ricultura, tmplarie sau constructii.
)e mine m'au trimis la constructii, un!e ma si pricepeam. Am avut ca
sef !e santier pe un anume Tauneanu, in$iner, civil. )entru
coor!onarea activitatii !e pe acel santier mai erau folositi si !etinutii
care erau in$ineri constructori. )rintre ei i'am cunoscut pe in$. Ion
#ntnaru !in 6rasov si pe in$. *ainaru si Ianosi, am&i !in 6ucuresti.
%mi amintesc un eveniment amu"ant petrecut cu cei !oi in$ineri !in
6ucuresti, spre sfrsitul !etentiei. Am fost !usi sa "u$ravim un
apartament al unui sef !e pa"a. )entru a prote/a par!oseala sotia
acestuia a pus peste po!ine niste "iare. Noi nu aveam acces la presa.
Dn!u'si seama, ne'a ntre&at !aca stim carte. Toti am spus ca nu
stim. Astfel am putut afla ceea ce se petrecea n tara. Eu am o&servat
o caricatura a lui Tito lin$n! n patru la&e picioarele americanilor.
Am !e!us ca !emnitarul comunist intrase n !i"$ratiile rusilor. .n!
s'a ntors seful, plutonierul, si a va"ut "iarele pe /os s'a nfuriat foc pe
nevasta lui "icn!u'i5 9S'a !us nai&i vi$ilenta noastra, AnetoC:.
#emeia i'a raspuns5 9Taci mai ca astea nu stii sa citeascaC:. Si mai
furios plutonierul i'a "is5 9Aoleu, astea stie mai multa carte !ect tot
neamul nostru la un loc:. Stia plutonierul pe cine trimisese acasa. A
ncercat !upa aceea sa se asi$ure ca nu se va afla !espre patania cu
"iarele la sefii lui.
La )eriprava, comunistii ncercasera sa m&unatateasca viata
!etinutilor, poate si ca urmare a presiunilor e=terne. Astfel, au facut o
&i&lioteca, !in cn! n cn! vi"ionam filme, !ar numai noaptea,
pentru ca "iua eram la munca. Din cau"a o&oselii, multi !intre noi
a!ormeam. Unii !intre !etinutii, care faceau parte !in anumite culte
reli$ioase, refu"au sa vi"ione"e filme. )entru a se amu"a pe seama lor,
$ar!ienii i tineau cu forta n sala la film si c(iar le puneau sco&itori la
oc(i pentru a le tine pleoapele !esc(ise. .u toate acestea teroarea nu
645
!isparuse. Noaptea ne !a!eau alarme. O !ata am fost scosi n cmp, n
plina noapte si ni s'a or!onat sa ne sapam fiecare cte o $roapa !e ;
metri lun$ime si ; metri a!ncime. Alu"ia era clara. Totusi n'a fost
!ect un mi/loc !e intimi!are, care avea ca scop controlul asupra
noastra. Gilele au continuat sa fie un c(in pentru noi !etinutii.:
8li<erarea
9%n ;+ iunie +,>7 am fost eli&erat mpreuna cu alti vreo ><<< !e
!etinuti. Un colonel a venit si ne'a spus ca nu mai pre"entam un
pericol pentru ).R si ca ne vor !a !rumul acasa. Unii !intre cole$ii
mei !e suferinta, precum consateanul meu Nicolae Noara, au fost !usi
cu !omiciliul fortat n /u!etul Ialomita. De asemenea, le$ionarii au
mai fost retinuti n la$ar !upa plecarea noastra. %mplineam 7< !e ani
atunci. )ier!usem +@ ani !in viata prin temnitele si la$arele
comuniste. Am reusit sa ma an$a/e" n 6ucuresti la %ntreprin!erea
9Rasaritul:, un!e am lucrat la nic(ela/. )entru ca ma pricepeam, am
fost pus sef !e ec(ipa. N'a !urat prea mult aceasta stare !e fapt,
pentru ca, n curn! am fost mutat la atelierul !e slefuit. #ostul sef,
ntorcn!u'se, si'a reluat functia. La noua munca erau pro&leme
privitoare la norma si la re&uturile pe care le faceau muncitorii. Eu
fiin! ultimul venit, toate re&uturile mi le atri&uiau mie. .(iar !aca am
ncercat sa e=plic situatia, a/un$n! pna la sefa !e ca!re, tensiunile
e=istente m'au !eterminat sa renunt !efinitiv si sa revin la )arau. Aici
m'am an$a/at ca "i!ar la .ooperativa !e .onsum. Datorita
!irectorului Romulus *alea, mi'am !esfasurat activitatea linistit,
reusin! sa ma pensione" !in aceasta munca. Neca"urile au venit nsa
!in alta parte. Am fost urmarit !e seful !e post care, su& or!inul
Securitatii m'a terori"at, sustinn! ca sunt insti$ator n sat. Am fost
!us la se!iul Securitatii n 6rasov un!e am fost &atut. Au ncercat sa
ma !etermine sa !evin informatorul lor, !ar &inenteles ca am refu"at.
Seful !e post !in sat a nceput sa ma foloseasca n scopuri personale,
pentru a'i presta !iferite lucrari acasa fara sa ma plateasca. Lucrurile
au !evenit la un moment !at foarte $reu !e suportat, astfel ca !upa
64A
circa ; ani !e sicanari am plecat iar la 6ucuresti un!e am cerut
spri/inul fiului meu. )rin relatiile pe care le avea, &aiatul meu a reusit
sa &a$e teama n seful !e post care nu numai ca mi'a !at pace, !ar a si
plecat !in sat. De atunci totul a fost normal pentru mine. %n +,,<,
!upa ;> !e ani !e munca m'am pensionat.:
Date culese !e prof. *a&riel Stanciu
Capitolul ++III
Vir&il "ateias# erou le&ionar
"otto:
Cititorule, sa nu fi surprins, nici ngri"orat
ca un legionar, n loc sa te ndemne la
rascoala, la razvratire mpotriva unei
ornduiri nedrepte, nelegitime, corupte si
lacome de putere, ti vor!este de un ideal
superior ndepartat si ignora politicul...
1ir$il Mateias
I!ealurile !upa care au actionat le$ionarii au fost !e sc(im&are a
moralei neamului romnesc, !e nno&ilare a sufletului prin iu&ire si
!aruire. %n!eplinirea acestui cre" s'a putut reali"a !oar prin /ertfe. A
e=istat o lupta continua pentru a!evar, &ine, frumos si !reptate
mpotriva tuturor pacatelor care au macinat neamul romnesc si nu
numai.
9#ara ura si partinire: a fost una !in !evi"ele luptatorilor.
Un persona/ remarca&il al Le$iunii a fost 1ir$il Mateias. S'a
nascut n ;> ianuarie +,<, n comuna Dri!if. A urmat cursurile
64F
liceului Ra!u Ne$ru !in #a$aras, un!e a fost cole$ cu 0oria Sima si
cu Nicolae )etrascu. %ncepn! !in anul +,;? a urmat cursurile
#acultatii !e Drept !in 6ucuresti. %n aceasta perioa!a a intrat n
rn!urile Miscarii Le$ionare. Dupa terminarea stu!iilor universitare
profesea"a ca avocat la 6rasov si #a$aras. .re"ul le$ionar a constituit
pentru 1ir$il Mateias esenta vietii sale. %n +,@8 a fost numit !e
.orneliu .o!reanu coman!ant le$ionar. %n +,7<, n perioa!a Statului
National Le$ionar, !evine prefectul #a$arasului. A luptat ca ofiter n
ra"&oiul antisovietic ca mai apoi sa opuna re"istenta si mpotriva
comunistilor !in tara. A fost casatorit cu Elisa&eta 36una4, o
a!mira&ila partenera !e viata si cre" le$ionar, cu care a avut ; copii5
un fiu, Mi(ai si o fiica, *a&riela.
)ri$oana securitatii !in acea perioa!a a oprit si lupta
le$ionarilor. 1ir$il Mateias a fost con!amnat la ;< !e ani !e
nc(isoare fiin! consi!erat ca unul !intre cei mai importanti capi
le$ionari ramasi n tara. Din nc(isoarea !e la Ocnele Mari si
amintea5 9S'au napustit sal&aticii asupra mea, m'au !e"&racat, mi'au
le$at $ura cu un prosop, m'au trntit la pamnt, m'am &atut cu &te,
cu &ocancii peste tot !e'a valma. Ostenin! mi'au sucit minile sa va!a
!aca mai sunt viu. M'au lasat /os scal!at n sn$e:. Si !upa punerea n
li&ertate n +,>7 a continuat sa fie (artuit !e or$anele !e securitate.
Dupa !ecem&rie +,?, a !esfasurat o remarca&ila activitate
pu&licistica si or$ani"atorica. A e=ercitat n ca!rul )arti!ului )entru
)atrie functia !e prese!inte e=ecutiv. La sfrsitul anului +,,7 este
imo&ili"at la pat, &olnav fiin! !e cancer. Moare la ; ianuarie +,,-. La
++ "ile este urmat !e sotia sa. %nmormntarea a avut loc pe > ianuarie,
slu/&a fiin! oficiata !e , preoti.
1ir$il Mateias spunea5
9.t am tru!it, am ars si am plns n taina
Sa a!uc acestei lumi un pumn !e &ine...:
Tot eroul le$ionar a completat5 9Noi nu am facut politica, nu
pentru ca am !ispretuit'o, ca inutila, am facut numai e!ucatie
647
spirituala a omului, pre$atin!u'l pentru viata pu&lica. )ri$oanele
sal&atice nu ne'au mai !at ra$a":.
%ntr'a!evar, pentru le$ionari, anul +,@? a nsemnat nceputul
pri$oanei, al arestarilor si al provocarilor.
1ir$il Mateias a fost arestat pentru prima !ata !e catre !ictatura
carlista cn! s'a nscris sa'l apere pe .orneliu Gelea .o!reanu n
procesul acestuia cu Nicolae Ior$a. %n anul +,@?, 1ir$il Mateias a
petrecut 7 luni n la$arul !e la Miercurea .iuc. Alaturi !e el au fost
nc(isi si alti con!ucatori le$ionari. Deoarece la$arul a a/uns
nencapator, le$ionarii au fost mutati la 1aslui, Rmnicu Sarat si
6rasov. .u toate acestea, cosmarul staruia pentru re$ele .arol al II lea
si $uvernul vremii. Asasinarile au continuat, e=celn! printr'un or!in
care preve!ea uci!erea a trei le$ionari !in fiecare /u!et si e=punerea
ca!avrelor n va"ul oamenilor pe stra!a. Acestei crunte (otarri 1ir$il
Mateias i'a supravietuit. %n septem&rie +,7< a fost numit prefect !e
#a$aras. #unctia a fost nsa !e scurta !urata, ntruct n +, ianuarie
+,7+, Antonescu a nlocuit toti prefectii le$ionari !in tara cu militari.
Dupa numai - luni i"&ucnea ra"&oiul contra Rusiei Sovietice.
%ncepeau cu aceasta !ata munti !e neca"uri si suferinte pentru romni.
1ir$il Mateias a fost trimis pe front n .rimeea si .auca" la ;+ iunie
+,7+. Aici s'a luptat su& !evi"a5 9Toti le$ionarii care ncalca or!inele
!ictaturii militare, vor fi mpuscati:. Supravietuin! att pri$oanelor
carliste si antonesciene, ct si ra"&oiului !in Rusia, a/un$e (aituit !e
noua putere comunista instaurata n Romnia. Alaturi !e parti"anii si
fu$arii !in munti a opus re"istenta re$imului totalitar. %n +,7? a fost
prins, arestat la #a$aras si nc(is n &eciurile Securitatii. Dupa putin
timp a fost mutat la Ocnele Mari. %n primavara lui +,-+, aici ncepea
ree!ucarea !upa mo!elul )itesti. Timp !e > luni, 1ir$il Mateias a
refu"at !emascarea camara"ilor sai si ree!ucarea prin &ataie,
sc(in$iuire si nfometare. )o"itia lui constanta privin! practica !e
ree!ucare a !us la !esfiintarea acestui mo! !e tortura. 9%n intervalul
!intre &atai eram pus sa stau n picioare cu fata la perete ceasuri
ntre$i. .a!eam. Ma ase"au pe prici cu fata la perete se"n! cu
picioarele ntinse si minile pe $enunc(i fara a face vreo miscare
6/B
ntr'o parte sau alta, cu privirea n perete. Nu mi se permitea sa ma
scol, nici sa &eau apa nici sa ma spal. Sn$ele cur$ea si (ainele mi se
lipeau !e corp. %n po"itia aceea tre&uia sa stau !e la - !imineata pna
la +< seara, !eci +8 ore, cn! mi se n$a!uia sa !orm pe priciul
acoperit !e o patura roasa si mur!ara. Mi se !a!ea cior&a cu un
polonic re!us. Am numarat ntr'o apa tul&ure +? &oa&e !e arpacas:.
La @+ au$ust +,-@, la$arul !e la Ocnele Mari s'a !esfiintat. Toti
camara"ii lui au fost mutati la *(erla. Directorul nc(isorii,
locotenentul Ale=an!rescu, l'a retinut !oar pe Mateias5 9Sa va! cum
i sa!e unei trupe fara $eneral si unui $eneral fara trupa:. Ramas
sin$ur n celulele !e la Ocnele Mari, oaspeti i erau !oar so&olanii,
soarecii si cucuvelele. Situatia a !urat pna la ;@ octom&rie +,-@,
cn! a fost mutat la 6rasov. Dupa o scurta intervievare a fost !us la
Securitatea #a$aras le$at la oc(i si su& pa"a !u&la. %n &eciul
Securitatii !in #a$aras l'a ntmpinat securistul 6raila, un monstru,
care l va c(inui n c(ip &ar&ar si la 6ucuresti n +,-?. #ri$ul, foamea,
mi"eria, pa!uc(ii si plosnitele le'a n!urat si la #a$aras, cn! i se
cerea acelasi lucru 9scrie tot:. Locotenentul Marina si anc(etatorul
Ga$are i'au refu"at toate cerintele !e a'si reve!ea familia si c(iar
vi"ita unui me!ic. 9%n fiecare "i se !uceau si veneau copiii !e la
scoala. Treceau pe ln$a celula mea, i au"eam stri$n!u'se, !ar
nicio!ata nu am au"it pe Mi(ai sau pe Tita... Tr"iu, !upa ani !e "ile,
am aflat ca nu se mai aflau n oras, ca fusesera i"$oniti, ca se aflau n
satul Dri!if, saraci, !esculti si flamn"i.:
Dupa !oua luni a fost mutat la 6rasov ntr'un &eci. 9Atmosfera
era lu$u&ra, ume"eala si fri$:.
1ir$il Mateias a fost !us n nc(isoarea !e la .o!lea. Aici s'a
ntlnit cu fa$araseni care erau con!amnati pentru a/utorul !at
parti"anilor !in munti, cu avocatul Matu, 1aleriu Literat.
%n luna martie +,-7 a fost mutat la 1acaresti. Aici l'a cunoscut
pe .orneliu .oposu. %n luna mai'iunie, la$arul !e aici s'a !esfiintat si
!etinutii au fost pusi n li&ertate. 1ir$il Mateias nu a fost eli&erat. A
fost rea!us la 6rasov pentru cercetari. Acestea au !urat sase luni,
!upa care a fost !us !in nou la .o!lea. 9)lutonierul care m'a primit si
6/6
nre$istrat m'a ntre&at ce functie am avut n *ar!a !e #ier. .n! i'am
spus ca am fost prefect al /u!etului #a$aras, a replicat 9vai !e tine,
aici ti ramn oasele:.
1ir$il Mateias a fost !us la Tri&unal mpreuna cu Ioan Dare si
Mitu 6anea. Acestia au fost /u!ecati si pusi n li&ertate 9Eu am mai
ramas:.
Dupa ? ani !e !etentie, a&ia n +7 octom&rie +,--, a fost pus n
li&ertate prin clasarea !osarului, nefiin! motive le$ale !e trimitere n
/u!ecata. 9La ++ noaptea am a/uns n #a$aras. M'am n!reptat spre
casa parinteasca. Am &atut la fereastra. A aparut mama. 96una seara:.
Mi'a raspuns5 9&una seara. Dar cine esti !umneataD:, 9Eu sunt mama,
te ro$ !esc(i!e'mi:. 9Dar pe cine cautiD:.. M'a cunoscut sora mea.
Mi'au ca"ut amn!oua pe umeri ntr'o !e"lantuire amara !e plns:.
%n +,->, la + ianuarie, i s'a permis sa lucre"e, !ar numai la
munca !e /os. %n noaptea !e +; fe&ruarie +,-? a fost !in nou arestat.
Anc(etele au renceput. A&ia n , aprilie +,-, a avut loc un proces.
)rocurorul a citit actul !e acu"are n care cerea pe!eapsa ma=ima.
1ir$il Mateias a fost pre"entat ca cel mai mare si mai !e temut &an!it.
Sentinta a fost ;< !e ani !e !etentiune $rea pentru crima si uneltire
mpotriva clasei muncitoare. A fost !epus la 2ilava. 9su!alme, teroare,
foame si asteptare la mar$inea patului. Eram att !e multi. Asfi=ierea
era preme!itata:, spunea 1ir$il Mateias. %n anul +,>; s'a facut un pas
mai !eparte5 tre&uia omort sufletul celor ramasi n viata si al miscarii
le$ionare, !eoarece moartea fi"ica nu mai era suficienta n conceptia
comunistilor. Astfel a nceput ree!ucarea. Aiu!ul si +,>; nsemnau
nceputul ree!ucarii oficiale. Toti le$ionarii erau o&li$ati sa tina
!iscursuri patetice n care sa'si pre"inte $reselile pe care le'au facut,
sa nsire o serie !e atrocitati, e=a$erari si minciuni si sa'si &lesteme
con!ucatorii. 1ir$il Mateias nu s'a supus acestor meto!e. Teroarea,
presiunea si constrn$erea continuau sa macine re"istenta oamenilor.
A!unarile !etinutilor se nc(eiau ntot!eauna prin sfsieri sufletesti.
La una !in acele ntlniri politice fortate a vor&it si Mateias. Atunci a
reusit sa spuna tot a!evarul, acu"n! pe cei vinovati si lau!n! pe cei
!repti si fi!eli i!ealurilor !e !reptate. Se astepta atunci sa fie
6/2
pe!epsit. A&ia a !oua "i a urmat anc(eta. A fost !e"&racat,
perc(e"itionat si !us mpreuna cu Stefan Dinescu, Toa!er Socaciu,
Nicolae 6iris, Nicolae )opa, nvatatorul Ionica, la i"olator un!e au
stat ;< !e "ile. 9celulele erau reci, fara pat, fara foc, cu tinete fara
capac, cu (aine !e !oc "!rentuite si mncare numai a treia "i, un turtoi
si un polonic !e apa cal!a n care pluteau cteva &oa&e !e arpacas. Se
lasase un fri$ aspru. )icioarele $oale n &ocancii rupti. #ara somn, cu
miscare prin celula mica si ursu"a, vreme !e +8 ore pe "i, cu repaus pe
mar$inea tinetei n$(etate:. Din celula +<? !e la Aiu!, n , iulie +,>;,
1ir$il Mateias scria5
9Si va strni parfum !e ru$aciune
.a!elnitn! su& &olte !e clestar
Sa cresti tot mai frumoasa Le$iune
Din /ertfa lor si'al vietii mele !ar:
%n octom&rie +,>; au fost mutati n Garca. Dupa numai @ "ile,
1ir$il Mateias a fost a!us !in nou la i"olare pe motiv ca se !escaltase.
%n 7 "ile si 7 nopti a n!urat con!itiile inumane ale i"olatorului. 9Am
facut !in aceasta ncercare un prile/ !e interiori"are, ru$n!u'ma si
cntn!:. Acest !u'te'vino ntre Garca si i"olator a mai !urat. Era
!ecem&rie, $er, fereastra era sparta si !esc(isa, aceleasi (aine si
&ocanci rupti si acelasi $ar!ian cu inima mpietrita. 9%n acele con!itii,
la > !ecem&rie, mi'a &atut Mos Nicolae la usa si a ramas n c(ip
neva"ut cu mine:.
Aceasta nesfrsita si ne!reapta i"olare era una !in marile
atrocitati ale ).R pentru motivul ca Mateias ar fi &oicotat
ree!ucarea. 9)e mine, suferinta n!urata m'a ntarit, m'a apropiat !e
Dumne"eu si !e mine nsumi:. La @ octom&rie +,>@ un prim lot !e
!etinuti a fost eli&erat. Au urmat apoi si altele. 1ir$il Mateias
ramnea n continuare ncarcerat. %n primavara anului +,>7 a fost scos
la munca un!e s'a calificat "i!ar. Ree!ucarea continua. Apro=imativ
+<< !e le$ionari !in Garca au fost supusi unui re$im !e e=terminare5
i"olati, (raniti cu $o$onele murate sau numai cu cior&a. Erau aruncate
cal!ari cu apa n (r!aiele care veneau !e la &ucatarie. %n +> aprilie
+,>7 se !a!use !ecretul !e eli&erare. A&ia n iulie +,>7 colonelul
6/3
.raciun, seful nc(isorii, i'a anuntat ca sunt oameni li&eri. La plecarea
!in nc(isoare, 1ir$il Mateias a ra&ufnit ntr'un sir !e cuvinte n fata
tuturor le$ionarilor con!amnati !e comunisti5 9... .u aceste $n!uri
trec si eu a"i pra$ul nc(isorii, care timp !e +> ani m'a ascuns cu
puterea unei pasiuni ispititoare si amare:. .olonelul .raciun i'a cerut
lui Mateias atunci sa'i lase !iscursul scris pe peticul !e sac. A plecat
cu ultimul lot !e la Aiu!. 9Ne'am !espartit m&ratisn!u'ne si ne'am
risipit pe tot cuprinsul tarii, sa nno!am firul rupt al unei vieti care
ne'a ntins fara mila cupa ei !e matra$una:. Era @+ iulie +,>7. )na la
revolutie, viata lui 1ir$il Mateias a fost un lant !e !e"ama$iri si
c(inuri. #amilia persecutata, copiii !ati afara !in scoli, sotia mpinsa
la !ivort, salariul !e mi"erie, suprave$(ere continua, c(emari la
Securitate, informatori, !esfiintarea postului !e /uris'consult, e=ilul la
0omoro! si Rupea timp !e +< ani, apoi pensionarea, perc(e"itii, lipsa
!in cartea !e munca a celor +> ani !e nc(isoare, etc. .u teroare si
multa incertitu!ine a a/uns n !ecem&rie +,?,, 9care nu e ce ar fi
putut sa fie:, a !eclarat eroul le$ionar.
91oi, cei care ati mai ramas spuneti si scrieti !espre tot ura$anul
!e ura si minciuna care a !esfi$urat si otravit mintea si inima omului
n acele vremi satani"ate, spuneti si scrieti pentru nsanatosirea si
nno&ilarea sufletului...:
1ir$il Mateias !eclara pu&licatiei .uvntul Romnesc !in
.ana!a n octom&rie +,,<, su& titlul 9Destainuire: urmatoarele5
9....ele n!urate !e noi n aceasta /umatate !e veac sunt ncarcate !e
prea multa povara, !urere, suferinta si serio"itate ca sa merite a fi
&anali"ate prin pu&licitate vul$ara si o ne!emna reclama, nu rareori cu
po!oa&e pa$u&itoare. Att !e profun!e si !e a$onice au fost
suferintele, nct ncerci un sentiment !e vinovata vul$aritate
!ivul$n!u'le. Ele fac parte !in patrimoniul nostru spiritual si, intrn!
nen$ri/it n intimitatea lui, savrsesti o impietate, o profanare a
/ertfei. A spune numai a!evarul, fara a!au$iri, e !estul pentru a se
cutremura cei care'l vor afla, e !estul pentru a cla!i. Rostul /ertfei,
!eci, e=clu!e "$omotul $ala$ios si impune mo!estia, !ecenta, tacerea.
Suntem !atori a spune ntre$ a!evarul, numai a!evarul si a nu ascun!e
6/4
nimic !in ceea ce stim, cu puterea unui /uramnt. A!uceti'va aminte
!e tra!arile care au &ntuit istoria acestui neam n trecut si a celor ce
ne pn!esc si a"i. Sa ncepem, asa!ar, cu sinceritatea si simplicitatea
spove!aniei.:
Eroul le$ionar 1ir$il Mateias spunea n numele tuturor
camara"ilor lui5 9Am vrut sa cream o $eneratie luptatoare, sa crestem
omul !e caracter, civili"at, capa&il !e iu&ire si !aruire pentru neam,
cre!inta, /ustitie, sa re!am omului cre!inta !e sine, sentimentul
!emnitatii si li&ertatii ca valori eterne, sa restauram virtutiile
stramosesti, sa sc(im&am orn!uirea politica, sa nlaturam
ne!reptatile, !eose&irile !intre &o$ati si saraci sa nfaptuim o alta
or!ine /uri!ica statala ...:
Capitolul ++IV
"arturiile lui Ioan (etrisor din Recea
"otto:
'a nu faci azi un lucru la care mine,
gndindu-te, sa rosesti. %u pine cu orice
pret, ci demnitate, dreptate, li!ertate cu
orice pret.
1ir$il Mateias
Un punct n care luptatorii !in Muntii #a$arasului cautau un
spri/in a fost localitatea Recea. .asa lui Ion )etrisor 3nr. ;,?4 a fost
locul n care parti"anii primeau informatii !espre miscarile securitatii,
alimente, m&racaminte, me!icamente. )rimul contact al lui Ioan
)etrisor cu $rupul !in munti a fost n +,-;. 9%ntr'o noapte, Ion Novac
!in 6erivoi, un cuscru al meu, a venit la mine mpreuna cu ctiva
tineri si m'a ru$at sa'i ascun! un!eva si sa nu spun la nimeni. Din
$rup faceau parte *(eor$(e Sovaiala, Ion .(iu/!ea, am&ii !in
6//
6erivoi, Remus Sofonea !in Dra$us, Ion Ilioiu !in Sm&ata si 1ictor
Metea !in Ileni. I'am ascuns n sura. De la aceea ntlnire pna n
+,-7 i'am $a"!uit pe acesti tineri fara ca familia mea sa stie !e acest
lucru. La un moment !at mi'au aratat un manifest pe care scria5 #rati
romni nu va lasati, ca noi va a/utam pna la ultima picatura. Am
!e!us ca acesti tineri erau foarte (otarti si sperau ca aliatii americani
sa faca ceva pentru a mpie!ica sovieti"area tarii noastre:, povesteste
Ioan )etrisor. Din toamna anului +,-7, )etrisor nu a mai aflat nici o
veste !e la luptatorii !in munti, stia !oar ca Securitatea a nceput sa'i
areste"e. 9%n +8 iunie +,-8 am plecat la 6rasov sa o&tin o a!everinta
!e vec(ime pentru cartea !e munca. Lucram n acea perioa!a la
.om&inatul .(imic #a$aras. A/uns la 6rasov, m'a a&or!at un anume
*(et, care mi'a cerut !ate !espre parti"ani. Mi'am !at seama ca era
securist. M'a luat n masina si m'a !us la Securitate. A urmat anc(eta.
%mi spuneau5 stim totul, ai avut le$aturi cu parti"anii. %nainte !e a
pleca la 6rasov, i'am spus fratelui meu Eu$en )etrisor, care nu stia
!e le$aturile mele cu parti"anii, ca !aca nu vin acasa pna miercuri
seara 3eu plecasem luni4, sunt arestat. Timp !e trei luni am stat la
Securitate, fiin! anc(etat "i si noapte. Ma &ateau cu pumnii si
picioarele, mi a!resau cuvinte triviale si ma amenintau5
' Spune &an!itule, spune cum ti'au promis parti"anii ca te pun
primar si prefect !aca le faci /ocul. Te omorm aici, nu te mai !uci
acasa.
M'au !us !e la 6rasov la Si&iu si n !rum pentru a ma speria,
m'au !us prin .etatea #a$aras. La Si&iu a urmat procesul n care
alaturi !e mine au mai fost /u!ecate nca +7 persoane. Tri&unalul
Re$iunii III .lu/ n !eplasare la Si&iu ne'a con!amnat pe toti pentru
uneltire mpotriva or!inii sociale, cu pe!epse cuprinse ntre - si +-
ani. *(eor$(e Nitu !in Sm&ata a primit - ani, in$inerul Ion An!rei
+< ani, iar toti cei care i'am sustinut pe luptatorii !in munti cte +-
ani. Am ramas la Si&iu nca 8 luni !upa proces. M'au transferat apoi
la *(erla un!e am stat timp !e @ luni, i"olat ntr'o camera cu ciment
pe /os, care era u!at n fiecare !imineata. Nu aveam voie sa ma ntin!
6/5
pe pat. M'au mutat apoi ntr'o camera mare cu alti ,< !e !etinuti.
Eram (raniti foarte prost, mncarea constn! !in arpacas, cior&a !e
var"a si turtoi. .ei care am avut le$aturi cu le$ionarii am fost
transferati la Aiu!. Aici ne'au scos la munca n fa&rica metalur$ica.
Eu am lucrat ca lacatus timp !e - ani. )entru a face fata normelor !e
munca impuse eram (raniti un pic mai &ine si am &eneficiat !e
con!itii mai &une !ect n alte penitenciare. %n ultimul an !e !etentie
am avut acces c(iar si la &i&lioteca si la "iare. )entru munca !epusa
tre&uia sa fim platiti, !ar ne puneau !oar sa semnam statele !e plata,
fara sa primim nici un &an. %n luna aprilie +,>7, n &a"a unui !ecret !e
$ratiere, am fost eli&erat. La plecarea !in nc(isoare, colonelul
.raciun, care era coman!ant, ne'a tinut un !iscurs, asa cum o&isnuiau
comunistii. Am venit cu trenul !in Aiu! si am co&ort la 6eclean. De
acolo, am mers pe /os pna n Savastreni, la sora mea. De aici, fratele
meu Eu$en m'a !us cu motoreta pna acasa, la familie. %ntlnirea cu
cei !ra$i a fost foarte !ureroasa, mai ales ca mama mea era $rav
&olnava:, povesteste )etrisor.
%n +,><, sotia lui a fost o&li$ata !e parintii ei sa !ivorte"e !e
Ioan )etrisor pentru a nu suferi !in cau"a securitatii. #amilia )etrisor
avea !oi copii minori. La !oi ani !upa eli&erare, Ioan )etrisor s'a
recasatorit cu Eu$enia *avrila, sora lui Ioan *avrila. .u aceasta a
avut un &aiat. #osta sa sotie s'a recasatorit n *ura 1aii.
9Am ncercat sa'mi $asesc un loc !e munca n .om&inat, !ar
seful !e ca!re !e atunci, Ioan Muntean a refu"at sa ma rean$a/e"e. .u
$reu, m'am nca!rat la U)RU., !e un!e m'am si pensionat n martie
+,?;. )arintii mei au !ece!at, mama n +,8+, iar tata n +,?+, !in
cau"a neca"urilor suferite:, povesteste )etrisor.
Capitolul ++V
"arturiile )nei# sotia lui Olimpiu Borzea
"otto:
6/A
A spune adevarul fara adaugiri e destul
pentru a se cutremura cei care-l vor afla, e
destul pentru a cladi
1ir$il Mateias
*ula$ul comunist a !eclansat asupra tuturor celor care
repre"entau o amenintare asupra instaurarii re$imului totalitar actiuni
!e opresiune, compromitere si asasinat. S'a actionat !upa un plan &ine
sta&ilit, care era coor!onat pas cu pas !e la centru lor !e putere,
Moscova. E=ercitiul teroarei era completat "i !e "i cu noi meto!e,
care raspn!eau multa !urere n rn!ul oamenilor. )entru a'si atin$e
telul si a !omina, comunistii au calcat n picioare totul, u"n! !e
puterea tuturor aparatelor !e stat. .elor asupriti nu le'a mai ramas
!ect !urerea pe care au alinat'o n lacrimi !e umilinta si neputinta.
Masinaria comunista actiona "i si noapte fara ncetare, amenintn!,
intimi!n!, lovin!, sc(in$iunin! si uci$n!.
#amilia lui Olimpiu 6or"ea !in 1istea !e 2os a fost ani n sir
tinta ra"&unarii comunistilor. )e ln$a suferinta fi"ica, aceasta familie
a fost a!usa n pra$ul !isperarii. %n timp ce Olimpiu 6or"ea a fost
ncarcerat si con!amnat la moarte ntr'un pseu!oproces, cei !ra$i ai
lui au fost la rn!ul lor anc(etati, torturati si umiliti !e comunisti.
Ana, sotia lui Olimpiu 6or"ea, si aminteste cu !urere !e acei ani.
9Eram n vi"orul securitatii nca !in +,7?, !ar nu aveau !ove"i
sa ne areste"e. Dar au actionat altfel. L'au mutat pe sotul meu !e la
scoala !in 1istea !e 2os la 1istea !e Sus si apoi la Dra$us. .(iar !aca
eram constienti ca suntem urmariti i'am a/utat pe luptatorii !in munti
cu tot ceea ce ne'a stat n putinta. )e ln$a relatia sotului meu cu
$rupul !in munti si fratele meu, Ion 6ucelea, parintii mei si ntrea$a
familie ne'am implicat n Re"istenta. )rima arestare a sotului meu, !in
+< martie +,--, nu ne'a n!epartat !e luptatori. La putin timp,
respectiv n ++ iunie +,--, i'am a!us n casa noastra pe Remus
Sofonea, ranit la picior si pe Laurean 0asu. %n urma tra$e!iei ce s'a
petrecut cu cei !oi, a urmat nmormntarea lui Remus Sofonea n
spatele casei noastre si n$ri/irea me!icala, timp !e o luna a lui
6/F
Laurean 0asu. Atunci speranta luptatorilor era plecarea n *recia. %n
iulie +,--, i'am m&racat, le'am !at alimente si i'am con!us pe
Laurean 0asu si pe Nelu Novac la $ara pentru a lua !rumul
strainatatii. Atunci l'am cunoscut pe .ostica Nicolescu. %n +7'+-
au$ust +,-- i'am con!us pe Ioan .(iu/!ea, *(eor$(e 0asu si 1ictor
Metea pna la $ara 1istea, iar pe sotul meu pna n )iatra Olt pentru a
pleca prin filiera Nicolescu ' *rovu n *recia. %mi amintesc !e
profesorul Ioan *rovu, care ne a!ucea scrisori !e la cei plecati n
*recia. Tr"iu mi'am !at seama ca erau fictive. %n plasa lor a ca"ut si
sotul meu, care a plecat la .ostica Nicolescu la 6ucuresti n ?
octom&rie +,--, pentru a a/un$e n *recia. S'a !us si fratele meu,
Ioan 6ucelea, care era profesor la Rupea, cu Olimpiu. De atunci nu
l'am mai va"ut. %ncepn! cu acea perioa!a eu am fost mereu anc(etata
la postul !e militie 1istea !e securistii !in #a$arasi !e foarte multe
ori !usa la anc(ete la se!iul Securitatii !in #a$aras. %n +@ si +7
!ecem&rie +,->, Securitatea !in 6rasov a venit la noi si a facut o
perc(e"itie peste tot. Erau foarte multi sol!ati si securisti, au
ncon/urat curtea si $ra!ina, iar n stra!a au a!us multe masini
militare. )rocurorii care au venit !e la 6rasov au nceput anc(eta cu
parintii lui Olimpiu si au continuat apoi cu mine. L'au !e"$ropat pe
Remus Sofonea !in locul n care l'am nmormntat, au scos armele si
munitia !in locurile un!e au fost ascunse. L'au folosit n acest scop pe
fratele meu mai mic care stia un!e erau n$ropate armele. Oamenii !in
sat ocoleau n acele "ile si stra!a un!e locuiam noi. S'a !us vestea
!espre ceea ce au $asit la noi n toata "ona. Tot n acele "ile s'au facut
arestari n 1istea !e Sus, Rucar, Arpas, .rta. %n noiem&rie +,->,
mama mea a parali"at !in cau"a supararilor si terorii si nu !upa mult
timp a murit. %n aprilie +,-8, Securitatea a venit la tatal meu.
Ne$asin!u'l acasa, i'au lasat vor&a prin sotia fratelui meu 1asile sa
scoata armele si ar(iva luptatorilor pentru ca n ca" contrar l vor lua
si pe el si nu va mai ve!ea lumina "ilei. A !oua "i au venit !in nou la
tatal meu. %nfricosat, n momentul n care a au"it masina securistilor la
poarta s'a !us n sura si s'a spn"urat pentru a nu'si tra!a $inerele si
copiii. Am ramas sin$ura cu cei !oi copii, fara servici, fara nici un
6/7
spri/in si privita !e vecini si cunoscuti ca sotia unui tra!ator !e tara.
.opiii mei au fost mar$inali"ati si la scoala, ei nu mai erau acceptati
la ser&arile copiilor, nu primeau roluri, lucru ce i'a afectat foarte mult.
%n mai +,-, a murit si socrul meu, tatal lui Olimpiu. Soacra mea s'a
mutat la 1istisoara, un!e aveam o $ra!ina si o $ospo!arie care ne
a!ucea sin$urul venit. Securistii mer$eau saptamnal acolo n control,
ntre&n! !e Ion *avrila, con!ucatorul $rupului !in munti. Ei mi
spuneau ca !aca vreau sa am servici, sa !ivorte" !e Olimpiu. %n
continuare copiii au fost respinsi !e la liceu. #etita a reusit cu $reu la
Scoala !e .onta&ilitate !in Si&iu si aveam nevoie !e a!everinta !e la
.A) pentru a fi primita la cursuri. .on!ucerea !in aceea vreme !e la
.A) 1istea a refu"at sa'mi eli&ere"e acel act. Am apelat la .A)
Oltet, iar prese!intele !e atunci Oprea 1asile, a fost n$a!uitor si mi'a
!at actul care'mi tre&uia. #etitei mele i se spunea la scoala5
'Esti fiica unui tra!ator !e tara si !in mila noastra vei a/un$e o
&iata socotitoare.
)entru a nu fi !ata afara !in scoala, fetita a fost nevoita sa spuna
ca tatal ei este mort. 6aiatul a fost !us !e un unc(i la Scoala !e
Meserii Tractorul !in 6rasov:, povesteste sotia lui Olimpiu 6or"ea.
.(iar !aca aveau venituri foarte mici si se !escurcau foarte $reu,
con!ucerea .A)'ului !in 1istea !e 2os a ncercat n multe rn!uri sa
le ia recolta !e mere si fnul !in $ra!ina !e la 1istisoara. Mama lui
Olimpiu 6or"ea s'a !us pna la 6ucuresti la )etru *ro"a si la
*(eor$(e *(eor$(iu De/ cu un memoriu privin! situatia, att a
$ra!inii, care nu era colectivi"ata, ct si a familiei lor. Dupa putin
timp oficialitatile !in 1istea au primit or!in sa ncete"e opresiunea
asupra familiei 6or"ea. %n +,>;, Ana a fost o&li$ata sa se nscrie n
colectiv, !ar ea a refu"at. Amenintata !e catre peceristi ca refu"ul ei
va a!uce suferinta lui Olimpiu 6or"ea, femeia a ce!at. A lucrat n
.A) !in +,>; pna n +,>7, cn! a fost eli&erat sotul ei. Anc(etele si
perc(e"itiile securitatii au continuat pna n +,?,. %n pre"ent, familia
6or"ea traieste n 1istea !e 2os.
65B
656
Capitolul ++VI
"arturiile lui Ioan $recu din Soars
"otto:
)recutul unui luptator nu-i da dect un
singur drept acestuia. sa continue lupta.
0oria Sima
Marea pri$oana comunista mpotriva poporului romn ncepea n
+,7?, cn! mii !e oameni, &trni, !ar mai ales tineri au fost
sc(in$iuiti, arestati si aruncati n nc(isori si la$are. %ncepea marele
calvar, care a cuprins cu repe"iciune toata tara, !urn! mai &ine !e -<
!e ani, pentru ca putem spune ca nici asta"i nu poate fi vor&a !e
normalitate n viata pu&lica romneasca. %n comunism, minciuna si
reaua cre!inta se ri!icau la ran$ !e politica !e parti! si !e stat. Toti
cei care au servit re$imului comunist au fost recompensati cu vrf si
n!esat si, !rept urmare, ei au aplicat cu mult "el o!ioasele meto!e
&olsevice, asuprin!u'si semenii pna la nfaptuirea !e crime sau c(iar
!e $enoci!. .ei care s'au mpotrivit !ictaturii au fost n timp ani(ilati,
lupta lor ramnn! !oar un i!eal pe care l'au nc(is n carapacea
sufletului lor curat !e romni a!evarati. Unul !in satele Tarii
#a$arasului care s'a opus n ma/oritate instaurarii comunismului,
consi!ern!u'l o amenintare la nsasi puritatea neamului romnesc, a
fost Soars. I!ealurile !e !reptate, a!evar si cre!inta pe care le
respectau opunn!u'se comunismului, ar e=plica !e ce sorsenii erau
n +,7< n totalitate le$ionari. )entru a se cunoaste a!evarul !espre
actiunile locuitorilor !in Soars n acea perioa!a stau marturiile
fratiilor Ioan si Nicolae *recu. 9 %ncepn! cu +,7?, satenii !in Soars,
!e la tarani si pna la cei care ocupau functii !e con!ucere n
localitate au respins i!eile comu niste. )rin urmare, ei s'au raliat,
652
fiecare a!ucn!u'si contri&utia la lupta mpotriva noului re$im si n
spri/inul semenilor lor care luptau !e/a cu arma n mna:, spune Ioan
*recu. Luptatorii !in munti aveau n Soars puncte !e spri/in n care
aveau ncre!ere si la care puteau apela oricn! cu succes. 9 %l
cunosteam pe *avrila O$oranu, seful luptatorilor !in munti, !e cn!
eram copii. Tatal lui era cole$ !e munca la !rumuri cu tatal meu. De
atunci ne'am csti$at ncre!erea. Ulterior, cn! era n formare 9#ratia
!e .ruce: Soars, or$ani"atie care cuprin!ea tinerii !in sat si pe care
am con!us'o, relatiile mele cu O$oranu s'au intensificat, avn! n
ve!ere si faptul ca el era seful #ratiei !e la Liceul Ra!u Ne$ru. )e
acelasi sistem cola&oram cu Dumitru .omsa, seful #ratiei !e .ruce
!in .incu. #aceau parte !in or$ani"atia !in Soars5 Ioan Malene, Ioan
1/a, alt Ioan Malene, Dumitru 6rsan, .ornelia Oala, Emilia 6rsan,
*(eor$(e )uia si altii. Ne !esfasuram activitatea !upa Le$ea Onoarei
care ne'a fost !escifrata 3si n acelasi timp ne'au a/utat s'o ntele$em4
!e nvatatorul Danila )op si !e preotul !octoran! )etru 6ru!a care a
fost cole$ la .ernauti cu parintele *aleriu. Eram instruiti n spiritul
!reptatii si al cre!intei. Aveam ntlniri n care su&iectele !e !iscutie
erau a=ate pe cele mai elementare re$uli !e &una cre!inta, pe a!evar,
corectitu!ine, !reptate, cultura $enerala, istorie si c(iar i!ei politice.
Reali"am marsuri prin sat, cn! cntam cntece le$ionare si cn! ni
se alaturau si vec(ii le$ionari, vec(ea $ar!a !in sat. %mi amintesc cu
placere !e acele vremuri. Mer$eam re$ulat la &iserica, un!e cntam n
corul litur$ic e=istent. .um puteam sa acceptam i!eile comuniste
cn! noi eram crescuti si cultivati ntr'o alta lume !e i!eiD .eea ce a
fost n tara si ceea ce urma repre"entau poli opusi:, relatea"a Ioan
*recu.
Anul +,7? l'a $asit pe Ioan *recu la con!ucerea
cinemato$rafului !in Soars, iar pe fratele lui, Nicolae *recu n .A),
un!e a fost numit prese!inte, acc eptn! sfatul lui *avrila, 0asu si
*elu Novac, care erau ascunsi la el acasa. )rin prisma posturilor pe
care le ocupau si cu a/utorul si altor sateni care !etineau functii n sat,
precum &ri$a!ier, conta&il, !irector !e &anca, secretar !e parti! au
653
reusit sa sustina miscarea anticomunista. 9)rimul contact al meu cu
$rupul lui *avrila O$oranu a fost n toamna lui +,7?, cn! luptatorii,
mai precis *avrila, Nelu Novac si 0asu erau n "ona Rot&av, ascunsi
la o femeie, ru!a cu *avrila. Initial au venit la Nicolae )uia 3fiul lui
era conta&il la .A)4, nasul meu !e &ote". Acesta a venit la mine sa'mi
ceara sfatul n privinta si$urantei celor trei. )uia fusese nc(is n +,78
pentru un an la nc(isoarea )itesti mpreuna cu .oposu. I'am ascuns
n sopron +'; "ile. De atunci vi"itele lor au !evenit !in ce n ce mai
!ese. %n iarna aceluiasi an m'a vi"itat notarul .ltea sa ma ntre&e
!espre fiul sau, .ornel .ltea. Atunci, acesta nu era la mine. Timp !e
!oua saptamni i'am $a"!uit pe .ornel, fiul notarului si pe un cole$
!e al lui, Ilie, n $ra/!. Ulterior am aflat ca ei s'au pre!at su&
n!rumarea notarului, care a fost apoi pe!epsit cu trei ani !e
nc(isoare. )entru $rupul lui *avrila am amena/at un &uncar n fn
!easupra $ra/!ului, ncapator pentru trei persoane, la casa fratelui
meu, Nicolae, care se afla atunci la o scoala !e prese!inti !e .A) n
Al&a. De acolo, fu$arii puteau o&serva cu &inoclu toata miscarea !in
stra!a. %i alimentam eu si sotia lui Nicolae. Au ramas n &uncar pna
primavara, cn! au plecat spre munte. Erau !otati cu arme si le'am
procurat si eu un pistol. %n acea perioa!a securitatea mpn"ise toata
"ona, !at fiin! faptul ca n acea vara fu$arii au actionat la .incu.
Acolo au &locat ferma !e porci !e la )iscu Morii, au facut taieri si
carnea au !epo"itat'o la Toarcla. Securitatea a pus pa"a la toate
fermele !in "ona pentru a preveni astfel !e actiuni si toto!ata a marit
numarul !e $ar!ieni !e peste tot. La Soars erau atunci >< !e sol!ati
care patrulau si suprave$(eau fiecare casa !in sat. Eu eram sin$urul
!in Soars care aveam aparat !e ra!io si veneau la mine inclusiv
securistii sa asculte 1ocea Americii. Era !e fapt un prete=t, pentru ca,
n realitate, !oreau sa afle informatii !espre luptatori. De multe ori
mi spuneau sa !evin 9om nou: si sa fiu !e partea lor. Nu puteam face
asa ceva:, marturiseste Ioan *recu.
Ioan *recu avea posi&ilitatea sa contacte"e oameni !in toata
Tara #a$arasului si sa va!a pe viu ceea ce presupunea a!erarea la
comunism, El era mecanic la o &ato"a cu care treiera $rul n mai
654
toate satele. Era omul care afla multe informatii a&solut necesare
pentru luptatori si un pion !e &a"a al acestora. 9.omunicam cu
luptatorii co!ificat. .n! erau n sat veneau la mine acasa, &ateau la
$eamul unei camere aflate n spatele curtii si suierau, un "$omot ca !e
sarpe. Ne lasam &ilete ntr'o sticla la o salcie si la un anume ste/ar, n
cmp, un!e scriam noutatile si eventual locul viitoarei ntlniri. M'au
ru$at o !ata sa le pre$atesc carteruirea la *rnari. Am pre$atit totul la
un anume Renciu !in *rnari, !ar pro&lema nu a mai ramas vala&ila
atunci. Erau !e partea noastra Ioan Roman, !irectorul &ancii !in sat,
care a spus ca i poate a/uta cu &ani !in &anca pe care i va acoperi
nscenn! un furt. %ntorsatura pe care o luasera lucrurile a facut sa nu
mai fie vala&il acel 9mprumut :. Mai aveau a/utorul sincer al
con!ucerii .A)'ului, respectiv pe fratele meu, pe secretarul !e parti!,
Ioan )uscasu. Au fost nsa tra!ati !e un &ri$a!ier !e .A), *(eor$(e
Mraus, !ar !in fericire nu au fost prinsi atunci, ci !oar ne'au fost
suprave$(eate actiunile si au fost !escoperite le$aturile lor n sat.
Atunci oamenii nu erau fricosi, aveau cura/ sa nfrunte situatiile
!ificile:. Ioan *recu a riscat foarte mult a/utn!u'i pe luptatori, mai
ales ca avea familie si copii. #u$arii poposeau prin sate, n $eneral n
$rupuri !e cte trei sau !oi. )erc(e"itiile securistilor s'au intensificat
si mai mult !upa ce Ion Ilioiu a ca"ut n lupta !irecta cu armata. 9%n
perioa!a +,7?'+,--, fu$arii au tot venit la Soars. Le procuram
alimente si piatra acra si i $a"!uiam. O !ata erau n sop. 6aiatul meu,
care avea 7 anisori, s'a urcat la ei si le'a va"ut armele. %mi amintesc
cum mi'a !escris copilul intlnirea lui cu &aietii5 9sunt trei oameni cu
vorvecel:. Era mic si nu vor&ea !estul !e &ine. Timp !e o luna l'am
suprave$(eat pe micut si nu l'am lasat pe stra!a pentru a nu povesti si
altora ntmplarea lui. Dupa prin!erea lui Ilioiu a venit ntr'o seara la
una !in ntlnirile pro$ramate un securist care s'a pre"entat 1ictor
Metea. Mi'am !at seama ca nu este Metea pentru ca nu a vrut sa vina
n casa c(iar !aca am insistat si n al !oilea rn! m'a ntre&at !aca
in$inerul a mai venit, referin!u'se la *avrila. Noi toti i spuneam lui
*avrila, Mosul, amanunt pe care securistii l'au scapat !in ve!ere sau
nu'l stiau atunci. Mi'am !at seama ca eram vi"at si ca va urma
65/
arestarea mea. Mi'am pre$atit o s u&a cu care sa plec n munti cu
prima oca"ie cn! *avrila va reveni la mine la Soars. )lanul mi'a fost
!at peste cap, pentru ca securistii m'au c(emat la 6rasov. Dupa !oua
saptamni !e la vi"ita acelui pretins Metea, seful meu !e la .inema
6rasov m'a c(emat sa'mi pre!ea un film. M'am !us, cum era si firesc.
La plecare m'a luat un ARO. Dupa ce am urcat n masina mi s'a spus
ca sunt n masina Securitatii. M'au !us la se!iul Securitatii !in 6rasov
un!e m'au tinut !oua "ile n anc(ete. Mi'au !at !rumul acasa cu
con!itia sa'i anunt !aca *avrila sau alti fu$ari mai vin la mine. )rintre
altele mi'au su$erat sa le pun otrava n mncare. Era n sat un in$iner
a$ricol care era securist si care ma suprave$(ea. .olonelul .raciun a
ncercat prin !iverse meto!e sa ma !etermine sa fiu cola&oratorul
securitatii. 9%ti !au @<.<<< !e lei !aca l !enunti pe O$oranu:, mi
spunea .raciun. Ma $n!eam ca att a luat Iu!a pentru vn"area lui
Iisus. Nici prin $n! nu'mi trecea sa fac asa ceva. %n acea perioa!a
faceam !rumuri la 6ucuresti. Le'am spus securistilor, prin omul lor !e
le$atura, Dascalul, ca l'am va"ut pe *avrila n 6ucuresti, n tramvaiul
nr. +8 pe stra!a Ser&an 1o!a. M'au trimis la 6ucuresti sa aflu alte
!ate !espre *avrila. 6inenteles ca nu aveam ce sa aflu, pentru ca era
o minciuna. Am persistat n i!eea mea timp !e un an, cn! si'au !at
seama cu a!evarat ca i'am nselat. M'au !us la Securitate n 6rasov
un!e era col. .raciun, .ol. Me"ei si un rus. Nu au avut ce sa'mi faca.
Dupa un timp col. Ale=an!rescu mi'a "is5 ne'ai trntit o minciuna
!upa care am facut investi$atii timp !e un an. Am pier!ut un an !upa
vor&a ta. A fost perioa!a cn! *avrila plecase la Al&a. Eu &anuiam
atunci ca el fu$ise !in tara:, si aminteste Ioan *recu.
Data fiin! activitatea lui, nu !upa mult timp, Ioan *recu a fost
arestat. %n ;@ aprilie +,78, !e Sfntul *(eor$(e l'au ri!icat !e acasa
!e ln$a familie. %n luna au$ust au fost arestati si Nicolae *recu,
fratele sau, Nicolae )uia si Ion )uscasu. Au fost !epusi la Securitate
n 6rasov, cn! au nceput anc(etele. 9Locotenentul )opeia le spunea
consatenilor mei ca !aca eu eram &aiat !estept nu sufereau atta. 1oia
sa'i !etermine sa ma urasca, ceea ce nu s'a ntmplat:. %n toamna lui
+,-? a avut loc procesul la 6rasov, un!e ne'a /u!ecat Tri&unalul
655
Militar .lu/. )na la proces cei patru sorseni au stat ncarcerati la
.o!lea. Sentintele au fost !ure. 9Desi faptele se nca!rea"a la
pe!eapsa cu moartea, propunem munca silnica pe viata:, asa suna
ple!oaria avocatului !at !in oficiu, spune *recu. .(iar !aca e=ista
sentinta, ei au fost tinuti la .o!lea pna !upa 6o&otea"a, ianuarie
+,7,. Au fost ncarcati apoi n !u&a cu lanturi la mini si la picioare
si !epusi la Aiu!. 9Lui )uia i s'au umflat picioarele foarte tare nct
lanturile l strn$eau provocn!u'i !ureri $roa"nice. A tras foarte
mult, tipa !e !urere. La Aiu! am ramas timp !e o luna mpreuna ntr'o
celula. M'au mutat apoi ntr'o camera cu alte 7; !e persoane. )rintre
noi erau si informatori. Ne'au tratat !ur si ne'au aplicat meto!a
nfometarii. Timp !e cinci ani m'au tinut n celula. 6eneficiam !oar
!e putin timp !e plim&are prin curtea nc(isorii. Am fost o&li$at sa
$asesc ceva care sa ma a/ute sa'mi pastre" mintea ntrea$a. Nevoia,
nsa, te nvata. Erau n penitenciar ncarcerati si Ra!u *Ir, Nic(ifor
.rainic si multi alti oameni !e onoare ai vremii, le$ionari. Am nvatat
atunci sute !e versuri. De folos mi'a fost alfa&etul morse. Erau
stu!enti care stiau morse. Din celula n celula ne transmiteam
versurile marelui poet Ra!u *Ir, care compusese acolo, n $n!, sute
!e versuri. Sa pot repeta versurile trimise prin morse mi le scriam pe
talpa $(etelor cu o srma. Re"istau nscrisurile pna la prima plim&are
n curtea nc(isorii. Asa am nvatat cele +7> !e strofe ale Baladei
Codrului fara 7aiduc si multe alte poe"ii pe care le pot repro!uce
inte$ral si acum. Ra!u *Ir avea un re$im special. Era scos la
plim&are sin$ur, foarte rar si !oar cteva minute. I'am ntlnit acolo
pe 1ir$il Mateias, pe Emil ToAaci 3era sef !e camera4, pe .ostica
.ismasu !in )orum&acul !e Sus, pe Olimpiu 6or"ea, care era foarte
&olnav si se c(inuia mult. %n ultimii !oi ani am fost scos la munca.
#aceam so&e, tu&uri si tot felul !e o&iecte. Aveam n su&or!ine o
ec(ipa !e +; preoti. M'au pus sef !e ec(ipa, pentru ca m'au va"ut &un
meserias. Am nvatat multe n nc(isoare !e la in$ineri renumiti,
precum *avrilescu. Am facut multe inovatii, am copiat o masina !e
ouat a en$le"ilor, acumulatoare care re!uceau consumurile cu @<<P
etc. De$ea&a ne stra!uiam, nsa, ca tot &an!iti ne numeau:, relatea"a
65A
Ioan *recu.
Suferintele celor ntemnitati la Aiu! 3si nu numai4 nu pot fi
!escrise n cuvinte. .re! ca nici unii !intre cei care le au"im asta"i nu
putem ntele$e pe !eplin ceea ce a fost cu a!evarat n sufletul acelor
oameni. Nu putem constienti"a comportamentul malefic al slu$ailor
comunisti si nici $n!irea lor &olnava si satanica. Daca minutele !e
plim&are prin curtea unui penitenciar nsemnau pentru !etinutii
politici o oa"a !e fericire, o lumina n viata lor "ilnic ntunecata ne
poate pune !oar pe $n!uri, !ar nu ne poate i!entifica cu trairile lor
timp !e ani. Ne putem oare ima$ina cum poate ferici pe cineva un
!ialo$ ima$inar cu o crean$a !e &o"ie ce creste pe "i!ul unei
nc(isoriD Nu cre!, !ar a e=istat asa ceva. #ostii !etinuti politici s'au
ncura/at si au $asit resursele fi"ice si psi(ice necesare sa faca fata cu
fruntea sus la toate meto!ele inumane la care au fost supusi !e catre
repre"entantii ciumei rosii. .um au reusitD )rintr'o e!ucatie !e !urata,
n timpul Miscarii Le$ionare, pe care si'au nsusit'o si care s'a
!ove!it a fi un succes. Ioan *recu este o !ovata a acestor afirmatii. .a
si NeaH *recu mai sunt multi care ne pot convin$e nu !oar povestin!
si !eruln! firul istoriei acelei vremi, ci !oar privin!u'le fata, minile
si oc(ii care e=prima !urere si !e"ama$ire. %n interiorul sufletului lor,
acesti oameni care au trecut prin tavalu$ul comunist spun cu tarie si
cu convin$ere ca oricn! ar lua !e la capat lupta mpotriva a tot ceea
ce nu este !rept si cinstit pentru poporul romn.
)entru Ioan *recu si pentru toti !etinutii politici, &ote"ati !e
comunisti '&an!iti' !ecretul !in +,>7 a nsemnat eli&erarea !in
nc(isori. .a o ultima umilinta n Aiu! a fost 9spove!ania: n fata
tuturor cole$ilor !e suferinta si a con!ucerii penitenciarului. Tre&uia
sa spuna cu voce tare ca re$reta ceea ce au facut, ca nu se vor mai
mpotrivi parti!ului si sa pone$resca Miscarea Le$ionara si pe
con!ucatorul ei. Ioan *recu a participat la acea anali"a, !ar
spove!ania lui a fost cu totul altfel !ect s'au asteptat sefii nc(isorii.
9Nu puteam sa urlu n $ura mare n fata tuturor ceea ce'mi pretin!eau
ei. Am refu"at. Am spus n sc(im& ca as lupta mpotriva comunistilor
in!iferent un!e m'as afla, pentru ca stiam !e ce sunt n stare. Am
65F
va"ut cum toata munca omului !e un an era luata !e catre ei. Eram cu
&ato"a la treierat n Ileni. Metea tre&uia sa !ea !are +<< !e saci !e
$ru pentru ca era consi!erat c(ia&ur. Nu ramasese cu nimic !in
recolta acelui an. .um puteam sa'i lau! pe nemernici !upa astfel !e
acte si sa !efaime" Miscarea care lupta pentru &inele nostru al tuturor.
Reactia mea m'a costat nca @ luni !e nc(isoare !upa eli&erarea
tuturor !etinutilor. M'am ntors acasa a&ia n au$ust +,>7, !upa 8 ani
!e !etentie:, spune Ioan *recu.
Dupa arestarea lui Ioan *recu, familia a ramas fara nici un
spri/in. Eu$enia, sotia lui, tre&uia sa n$ri/easca cei - copii minori, cel
mai mare avn! !oar+; ani. I'a fost confiscata toata averea, toate
&unurile si casa. Sin$ura sursa !e venit era munca n colectiv. Eu$enia
muncea "i lumina la cmp si a&ia reusea sa csti$e mncarea pentru
pruncii ei. .opiii nu au fost primiti n scoala pentru ca erau fii !e
9&an!it:. Au fost acceptati la cursuri n #elmer si .al&or a&ia !upa ce
Eu$enia a !ivortat !e sotul ei. Un alt !ivort fortat, !e !ata aceasta pus
la cale !e un anume #ilip, slu$oi al securitatii.
Dupa eli&erarea !in nc(isoare cei !oi soti !ivortati s'au
recasatorit si traiesc si asta"i fericiti alaturi !e copiii si nepotii lor.
9M'am an$a/at la ferma !in sat. Dupa putin timp a venit un or!in sa
ma pre"int la .entrul .inemato$rafic 6rasov. Am semnat cu ei
contractul !e munca si mi'am reluat lucrul !ar la .inema #a$aras.
Acolo m'au suprave$(eat tot timpul. .oman!antul 6l&a al Securitatii
m'a a&or!at !eseori pentru a ma convin$e sa !evin informator. Nu
renuntasera la practicile lor. I'am refu"at !e fiecare !ata. Am lucrat ;<
!e ani acolo. %n paralel am pus n practica ceea ce am nvatat n timpul
!etentiei. Am confectionat aparate !e su!ura. M'am pensionat n
+,?;. Traiesc !intr'o pensie !e vec(ime si cea !e fost !etinut politic
si !e veteran !e ra"&oi. Sotia mea, !upa "eci !e ani !e munca la .A),
are !oar o pensie !e ?<.<<< !e lei pe luna. Noul re$im instaurat !upa
H?, mi'a !at sperate, !ar acestea s'au spul&erat. Nici acum !upa +<
ani !e !emocratie nu pot sa'mi recapat casa confiscata n anii
pri$oanei comuniste. Daca ma $n!esc si la (aosul !in tara pot spune
ca nu s'a reali"at nimic !in ceea ce se astepta. Toti au fost si sunt o
657
apa si un pamnt. )acat !e neam si tara. .re! ca romnul !in noi
o!ata si o!ata se va tre"i la realitate si va scoate la lumina a!evaratele
valori ale neamului nostru:, a nc(eiat Ioan *recu !in Soars.
6AB
"arturiile profesorului Corneliu "ircea 4rsu despre &rupul de
rezistenta condus de Raul Volcinsc%i# profesor universitar la Clu-
)restarile din anul 67/5
$otto.
Dumnezeul neamurilor
Cnd va veni ntru 'lava 2ui,
'a ne ierte si pe noi,
&e cei care am crezut fara limita,
Ca neamul romnesc
+a fi lumina ntre neamuri.
Dumitru Oniga - pitaf
Un pol !e re"istenta mpotriva re$imului comunist care se
instaura n Romnia l'a constituit stu!entimea !in toate centrele
universitare. Stu!entii s'au or$ani"at n $rupuri anticomuniste care
actionau su& i!ealul inoculat !e 9*ar!a !e #ier:, luptn! n numele
cre!intei, al iu&irii !e tara si al !reptatii. 6olsevi"area tarii repre"enta
pentru ei cel mai mare pericol la care se e=punea Romnia !in toate
timpurile. Ripostele lor au atras arestarile n masa, ani $rei !e temnita,
!urere, lacrimi si umilinte.
Unul !intre persona/ele care a !at !e furca securistilor a fost
profesorul universitar !in centrul universitar .lu/, Raul 1olcins(i, !e
ori$ine &ucovinean. .(iar !aca specialitatea lui era economia politica
el pre!a stu!entilor !oar partea !e economie capitalista, atra$n! prin
stilul lui stu!enti si !e la alte facultati !ect cea !e economie.
)rofesorul 1olcinsc(i si'a !e!icat mare parte a timpului sau luptei
anticomuniste. Afln! !e $rupul !e luptatori !in Muntii #a$arasului a
ncercat prin !iverse mi/loace sa ia le$atura cu ei, pentru a'i spri/ini n
actiunile lor. Asa s'a nascut relatia acestuia cu stu!entii fa$araseni !e
la .lu/, printre care Romulus 1ic tor Ursu si mai apoi cu fratele
6A6
acestuia .ornelius Mircea Ursu, interlocutorul care a avut
ama&ilitatea sa'mi !e"valuie n !etaliu istoria 9$rupului lui
1olcinsc(i:, cum l'a !enumit securitatea.
)rofesorul .orneliu Mircea Ursu !in #a$aras, cunoscut n "ona
ca )uiu Ursu, a acceptat cu retinere acest interviu, mentionn! ca sunt
prima persoana careia i relatea"a amanuntit suferintele pe care le'a
n!urat n perioa!a !e !upa +,-;. M'am &ucurat au"in! aceste
cuvinte, !ar n acelasi timp mi ascun!eam cu multa $reutate lacrimile
pe parcursul interviului, asa cum cre! ca si cititorul va fi ncercat !e
aceleasi sentimente parcur$n! aceste rn!uri. Ororile comunistilor
or$ani"ati si instruiti prin firul rosu !irect !e la Moscova au !istrus cu
&una stiinta elanul si patriotismul romnilor !e toate vrstele si
cate$oriile sociale.
#amilia fa$arasana !e intelectuali, Ursu, national' taranista !in
tata n fiu si !e cre!inta $reco'catolica a reusit sa'si pastre"e
principiile si n timpul $ula$ului comunist nfruntn! cu fruntea sus
toate persecutiile si teroarea la care au fost supusi mem&rii familiei.
)rofesorul Ursu Romulus, tatal lui .orneliu, a fost arestat la @ martie
+,-+, cn! avea -> !e ani. )re!a istoria si $eo$rafia la Liceul Ra!u
Ne$ru si la Liceul !e #ete !in #a$aras. A fost arestat !e securitate si
!epus la se!iul acesteia !in Si&iu ntr'o camera !e la su&solul cla!irii
numita !e !etinuti, Talpa Ia!ului. O!ata cu el a mai fost arestat si
profesorul 1aleriu Literat. Acolo a fost tinut > luni, !upa care a fost
transferat la .anal, la .apul Mi!ia. 9Nu i'au $asit nici un cap !e
acu"are si prin urmare nici n'a fost /u!ecat. Am aflat ulterior care au
fost motivele pentru care tatal meu a !evenit 9suspect: pentru
securisti. .re!inta $reco'catolica, faptul ca i'a fost profesor lui 0oria
Sima si i!eile pe care le'a e=pus att n fata elevilor, ct si a taranilor
!in "ona, i!ei !e altfel reale si o&iective. Un anume Si$(i 6einer,
evreu la ori$ine, a si spus n timpul anc(etei ' este neam !e le$ionari '
lucru nea!evarat pentru ca eram nat ional'taranisti. Tata era suferin!
!e stomac si ficat, !ia$nostic !at !e renumitul me!ic *oia !e la .lu/,
ori$inar !in Noul Romn, &oala care s'a a$ravat pe timpul !etentiei si
care i'a cau"at moartea n scurt timp !atorita re$imului n!urat n
6A2
la$are si nc(isori. De la arestare nu l'am mai va"ut. Mama a avut,
nsa, posi&ilitatea !e !oua ori sa mear$a la vor&itor, !ar o sin$ura !ata
i s'a permis sa'l va!a, n septem&rie +,-;. Era la 6uftea 6ucuresti,
$rav &olnav, umflat, tuns c(el si epui"at !in toate punctele !e ve!ere.
Au vor&it timp !e ;< !e minute. Lacrimi si !urere. A fost ultima !ata
cn! l'a mai va"ut pe tatal meu. %n ;@ noiem&rie +,-; a !ece!at, n
nc(isoare fiin!:, povesteste cu tristete profesorul Ursu. O alta
tra$e!ie pe care a trait'o a fost cea care i'a a!us sfrsitul fratelui sau,
Romulus 1ictor Ursu.
9#ratele meu era stu!ent la #acultatea !e Drept !in .lu/ si era
stu!entul profesorului 1olcinsc(i, care nca !in anii +,7,'+,-<
ncerca sa a/ute $rupul !in Muntii #a$arasului. %n vacanta, stu!entii
fa$araseni ai profesorului 1olcinc(i aveau misiunea sa'i $aseasca pe
luptatorii !in munti si sa'i a/ute. .(iar !aca au colin!at toata "ona nu
au reusit sa !ea !e urma lor. %n vacanta !in mai !in anul +,-; un $rup
!e 7 stu!enti n care se afla si Romulus a plecat la Sm&ata. Un
acci!ent stupi! !e masina a !us la moartea stu!entului Mares si a lui
Romulus. A fost o tra$e!ie pentru familia mea al carui spri/in, tatal
meu, se afla !e/a n $(earele securitatii:. Dupa aceste evenimente
1olcinsc(i, a venit la #a$aras cu scopul !e a afla !etalii !espre
misiunea tinerilor care au avut un astfel !e sfrsit. L'a contactat pe
Ion *anea !in )o/orta, stu!ent. )rofesorul intentiona sa'l cunoasca pe
fratele lui Romulus care ar fi putut sa continue misiunea mai !eparte.
.orneliu pre"enta si$uranta prin nsasi familia lui, intelectuali, cu i!ei
si principii &ine conturate. )rin interme!iul lui *anea, 1olcinsc(i a
a/uns la .orneliu. 9A venit la mine acasa nsotit !e *anea. Acesta era
!in )o/orta, cu parinti c(ia&uri care pentru a scapa !e suspiciunile
securistilor s'a nscris n UTM. Tatal lui era un sustinator al famililor
care aveau !omiciliul fortat n alte parti. El i aprovi"iona cu &ani si
alimente. 1olcinsc(i mi'a spus ca ar vrea sa va!a mormntul fratelui
meu. L'am nsotit la cimitir. Atunci m'a ntre&at !aca fratele meu
mi'a povestit ceva n le$atura cu misiunea lui. I'am raspuns afirmativ,
!oar ca stiam foarte putin. Mi'a "is atunci5 te simti n stare sa iei
le$atura cu cei !in muntiD Dar n ce scop, l'am ntre&at eu. )entru
6A3
a/utor, a fost replica scurta a profeso rului. Am mai aflat ca el avea o
cunostinta la Am&asa!a Iu$oslaviei !e un!e putea o&tine pasapoarte
false pentru cei !in munti pe care i putea scoate astfel !in tara. I'am
acceptat oferta. De atunci au nceput pentru mine !rumetiile pe munte
n cautarea parti"anilor. )e /os am stra&atut toti muntii nostri si
foloseam !e o&icei traseele cele mai $rele. .unosteam fiecare poteca
si poienita, !ar nu m'am ntlnit nicio!ata cu vreun repre"entant al
$rupului lui O$oranu. %n !rumetii plecam cu cel mult nca o persoana.
.el mai a!es m'a nsotit Matei 6ucurenciu !in .rtisoara care locuia
la mine acasa n c(irie !e 8 ani. Atunci aveam ncre!ere n el, !ar
ulterior s'a !ove!it a fi o /avra, putin spus. Am intuit eu ca tatal lui
era omul securitatii, numai prin (artile "onei pe care i le'am cerut, el
!n!u'mi niste sc(ite ale unor parcele !e pa!ure. M'am nselat
amarnic atunci asupra acestei familii careia i'am acor!at ncre!ere,
att eu, ct si ntrea$a mea familie. M'a costat scump toata relatia
avuta cu 6ucurencii !in .rtisoara, !ar voi mai reveni asupra acestui
su&iect. )e Matei l consi!eram ca pe un frate, !ar s'a !ove!it a fi un
Iu!a:, povesteste profesorul )uiu Ursu.
Dupa terminarea liceului, n +,-7, cn! tre&uia sa primeasca
!iploma !e merit, !ar niste situatii !e moment l'au clasat !oar pe
primul loc n promotie, a a/uns stu!ent la me!icina la .lu/. Acolo s'a
mprietenit mai usor cu fii !e c(ia&uri care suferisera si ei !e pe urma
re$imului. 6inenteles a continuat le$atura cu 1olcinsc(i. )rofesorul
le spunea celor care i erau fi!eli i!eii lui ca tre&uie sa fie pre$atiti, sa
poata lupta mpotriva rusilor !aca va fi vreo sc(im&are si pentru acest
lucru au nevoie !e n!rumarea si suprave$(erea unei persoane mature
care iu&este !reptatea si li&ertatea romnului.
9Acum, !upa attia ani, impresia mea este ca 1olcinsc(i a fost
tot timpul urmarit !e securitate care i cunostea intentiile si actiunile.
Noi, stu!entii, n'am fost !ect o a!unatura pentru care securitatea
putea sa'l acu"e mai $rav. )oate, !e aceea la proces am fost catalo$ati
ca si o or$ani"atie, !ar n realitate nici nu se punea pro&lema vreunei
actiuni comune ntre mai multi mem&rii con!usi !e 1olcinsc(i:.
Stu!entii care au cooperat cu profesorul 1olcinsc(i au fost
6A4
arestati n +,-> si ntemnitati n !iferi te nc(isori comuniste. )rocesul
n care au fost /u!ecati s'a !esfasurat la .lu/ n perioa!a +-'+? mai
+,-8, completul !e /u!ecata fiin! !e la Tri&unalul Militar Re$iunea a
III'a .lu/.
Ion Iu$a Ormen!ea, Muntii Apuseni, fiu !e miner !in *ura
6ar"a. A&solvent al #acultatii !e Drept. )rofesorul Ursu si aminteste
o ntmplare !espre Ion Iu$a5 A fost trimis la Scoala !e Stu!ii
Economice pentru lectori. I!eile e=puse !e Iu$a n fata profesorilor
au creat acestora unele situatii !ificile nct nu !upa mult timp
respectiva scoala s'a nc(is. A fost suferin! !e stomac, iar !upa +,,<
a !ece!at n urma unei perforatii a stomacului. A fost con!amnat la +>
ani !e nc(isoare.
Ovi!iu 0o$ea Aiu!. #iu !e farmacist, national'taranist. %n
perioa!a +,,;'+,,> a fost primar n Deva. A !ece!at &olnav fiin! !e
arterita. .on!amnat la +; ani !e temnita.
)uiu )etrescu 6ucuresti. A lucrat cu 1olcinsc(i n )olitie nainte
!e +,7>. El sustinea ca este fiul unuia !intre proprietarii !e la
*am&rinus. A fost con!amnat la +; ani !e nc(isoare.
Ion *anea )o/orta. Era fiul postasului. Si'a terminat ultimul an
!e facultate, me!icina, !upa eli&erarea !in nc(isoare cn! s'a !at
posi&ilitatea !efinitivarii stu!iilor 3!ecret vala&il pna n +,8+4. A fost
con!amnat la +- ani !e nc(isoare. .u toate ca a avut un avocat foarte
&un, nu s'a reusit eli&erarea lui.
Ion Al&u 1oivo!eni. Despre acest ins, profesorul Ursu are
remarca ' este o /avra'. Tot !nsul "ice ca nu'l nvinovateste pentru
ceea ce a facut pentru ca nu se putea trece prin Securitate fara sa se
spuna ceva, ct !e ct, securistilor. 9.ei care refu"au cate$oric sau
mureau sau ne&uneau. A fost con!amnat ? ani, !ar nu a e=ecutat nici
un an. A ramas la !ispo"itia Securitatii si i'a convenit sa fie omul !e
&a"a al comunistilor. Era intro!us !e securisti n celulele !etinutilor
pentru a o&tine informatii si folosea numele !iferitilor !etinuti.
Traieste n .lu/ si se pare ca a terminat totusi me!icina.:
Matei 6ucurenciu .rtisoara'Stre"a. 9A fost /avra /avrelor. A
fost con!amnat 8 ani, !ar n'a e=ecutat nimic pentru ca a acceptat sa
6A/
lucre"e pentru securitate. S'a vn!u t Securitatii si stiu si$ur ca a
lucrat su& numele meu. Eram n *(erla cam !e un an si ceva. Se
faceau n acea perioa!a foarte !es ra"ii n celule. %ntr'o "i, au fost
&a$ati n camera n care eram eu !oi cetateni. S'au pre"entat, au !at
mna cu fiecare !in celula si au spus motivul pentru care au fost
ncarcerati. .n! au a/uns la mine si mi'au au"it numele si'au retras
mna refu"n! sa ma accepte. Atunci am insistat sa cunosc motivul
pentru care sunt respins ntruct eu nu'i cunosteam, nu'i va"usem
nicio!ata. Replica unuia a fost5 !umneata ai fost cu cole$ul meu !e lot
n securitate cn! l'ai tras !e lim&a si ai ciripit securistilor. L'am
ntre&at cn! s'a ntmplat ceea ce'mi spune. %nainte !e proces, mi'a
raspuns. Mi l'a !escris pe cel care spunea ca se numeste Ursu, !in
ceea ce i'a povestit cole$ul lui !e lot. Din !escriere mi'am !at seama
ca era vor&a !e 6ucurenciu. Le'am povestit la toti !in celula. Ei au
confirmat ca nu am parasit !eloc celula n acea perioa!a. Un anume
)op !in Sala/ a completat atunci5 Daca pe asta il consi!eri turnator
atunci ce mai spui !e astea, si a nsirat mai multe nume. Dupa aceea
le'am povestit !espre 6ucurenciu, cum era si ce a a/uns. Noul venit
si'a cerut iertare. O alta !ova!a ca 6ucurenciu a fost turnator este5
Ne'au !us pe noi stu!entii !in .lu/, care eram la *(erla, la procesul
lui 1olcinsc(i, un!e sa fim martorii acu"arii. )rintre noi erau
6ucurenciu si Al&u. Toti eram n costume !e !etinuti numai cei !oi n
civil. La plecarea !in Deva, un!e a fost procesul, ne'au pus pe toti n
!u&a pentru a ne rentoarce la *(erla. La intrarea n arestul securitatii
.lu/, cei !oi au cerut sa mear$a la O.. Du&a a plecat si ei nu s'au
mai ntors ramnn! la Securitate. La procesul lui Iulian 6rea"u !in
Teius ne'au !us martori pe 1olcinsc(i, )uiu 6alan, 0a$ea si pe mine.
Ne'au tinut vreo @'- luni la .lu/. Atunci am va"ut'o prima !ata pe
mama !e cn! m'au arestat, !upa > ani. Era foarte sc(im&ata, era sa
nu o cunosc, !upa "m&et am reali"at ca este mama. Au aparut n sala
la proces 6ucurenciu si Al&u. Am&ii $rasi, aratau &ine, fata !e noi
care eram piele si os. 6ucurenciu a "is ca este merceolo$ la U"ina
Ocna Mures, iar Al&u felcer'asistent la o clinica n .lu/. Am&ii au
!epus marturie mpotriva lui 6rea"u:, povesteste cu !urere profesorul
6A5
Ursu.
6alan Stefan, "is )uiu. Teius. stu!ent la #acultatea !e *eolo$ie
!in .lu/. A fost con!amnat la +; ani !e temnita.
Ioan Lupi .rta. Era !e cetatenie italiana, cole$ cu profesorul
Ursu. A fost atasat $rupului lui 1olcinsc(i. 9Lui i'a platit Securitatea
o polita. Dupa arestarea mea a fost retinut ;7 !e ore si i'au !at !rumul
cu con!itia sa le furni"e"e informatii !in Italia. Lupi era nepotul
patronului firmei )irelli !in Italia. Nu stia ce sa faca, pentru ca visul
lui era sa a/un$a n Italia si ar fi avut sansa sa si'l n!eplineasca. A
mers la .rta la tatal lui caruia i'a povestit totul. Acesta i'a spus5 Mai
&aiete, ai fost prieten cu )uiu UrsuD .re"i ca prietenia este numai la
&ineC Daca el este la puscarie, tu nu poti face niste ani !e temnitaD
S'au !us la Le$atia Italiana !e la 6ucuresti si i'au povestit consulului
situatia. Acesta le'a "is ca !aca se lea$a Securitatea !e Lupi pe
parcursul facultatii sa fie anuntata am&asa!a care i va $aranta
li&ertatea. A fost lasat li&er pna n +,-?. .n! a mers la .lu/ la o
restanta a fost arestat. La procesul care i'a fost intentat nu au $asit
securistii martori si m'au !us pe mine. N'am vrut sa recunosc nimic.
M'au ntre&at !aca Lupi l'a cunoscut pe 1olcinsc(i. Am reusit sa
sc(im&am cteva cuvinte cn! cei !oi caralii au iesit !in sala la o
ti$ara. Atunci ne'am nteles ca nu vom spune nimic. Dupa cteva "ile
Lupi a fost a!us la *(erla c(iar n camera un!e eram eu 3;,4. #usese
con!amnat ? ani su& motivul ca l'a cunoscut pe 1olcinsc(i. Total fals,
pentru ca eu am fost sin$urul martor si nu am recunoscut. )entru
Securitate nu conta !eclaratia nimanui, procesele erau paro!ii. Lupi a
facut recurs, cn! pe!eapsa a fost !e +- ani !e temnita. L'am ntre&at
cum se simte si mi'a spus5 ca si cufarul n $ara, astept sa ma ia sa ma
!uca. I'au !at !rumul !upa , luni. Din cte stiu eu, unc(iul sau l'a
rascumparat !in minile comunistilor cu +<.<<< !e !olari. A plecat
!in Romnia si a terminat facultatea n Italia. A a/uns specialist
oncolo$ la Milano. Acum participa numai la conferinte internationale
un!e este mereu invitat fiin! recunoscut n lume.
Acestui $rup !e stu!enti le'au fost atasati ca martori la procesul
lui 1olcinsc(i si urmatorii5
6AA
Mircea 1asu !in Arpas, avocat
Mi(ai 6ucur !in Deva, avocat
Nicolae Stefan, avocat !in )etrosani
6iscareanu, procuror sef a!/unct, Deva.
6AF
)restarea lui Corneliu "ircea 4rsu
.orneliu Mircea Ursu era stu!ent la .lu/. A fost arestat n ;@
noiem&rie +,->. 9Eram cu cole$ul meu, Ioan Lupi si urcam pe stra!a
1ictor 6a&es n .lu/. S'au pre"entat !oi insi care mi'au spus ca vor sa
stam !e vor&a. I'am !at servieta lui Lupi si m'am !us cu ei. Aveau
masina un!eva prin centrul orasului. Mi'au "is5 !in acest moment nu
mai cunosti pe nimeni si !aca ai arma sa ne'o pre!ai. Nu mi'au permis
nici macar sa'mi cumpar ti$ari si mi'au !at ei. M'au !us la se!iul
Securitatii !in .lu/ care era pe stra!a Traian. De vineri si pna luni nu
m'au ntre&at nimic. Socotesc ca n acest interval 6ucurenciu, care si
el a fost arestat, a spus totul. Motive" aceasta afirmatie prin !eclaratia
profesorului 1olcinsc(i, care l'a au"it pe 6ucurenciu cn! a spus
securistilor la arestarea lui ca el cunoaste motivul pentru care a fost
arestat si a cerut o foaie pentru a scrie totul. Anc(etele au nceput
luni. )rimul anc(etator a fost lt. ma/or Rpeanu, care l'a nceput a fost
mai &ln! !upa care a trecut la amenintari. %ntr'o "i a aparut 6einer
Si$(i, coman!antul anc(etelor pe .lu/. Au nceput n/uraturile si
&ataile. #ocurile anc(etelor !ure au !urat o luna si /umatate. Ma
!uceau n camera !e &ataie. Era o ncapere cu un pat cu $ratii. Ma
culcau pe &urta, mi le$au minile su& pat, ma le$au !e coate si !e
capetele patului. )e su& $enunc(i ma le$au !e capatul celalalt al
patului. Eram imo&ili"at. #oloseau funie si no!uri &ine reali"ate
pentru a imo&ili"a orice persoana pe care o torturau. Urmau loviturile
fara mila. Mi'au !at ncaltari cu talpa !e lemn n picioare n care
loveau cu o ran$a. #iecare lovitura am simtit'o pna n ultimul
neuron. O anc(eta !ura !e la @ ore la toata noaptea sau toata "iua. La
;'@ "ile n!uram o astfel !e &ataie. 1oiau marturisiri care sa'l
compromita pe 1olcinsc(i. Ne su$erau ca este (omose=ual si !e
aceea ar fi ncon/urat !e tineri. Nu puteam spune asa ceva pentru ca
nu era real. Securistii voiau cu orice pret sa'l compromita !in toate
punctele !e ve!ere. Ne &ateau peste tot corpul. )rimele ;'@ lovituri le
simteam, !upa care amorteam. 6ataile erau &ine puse la punct si &ine
or$ani"ate. Ne !uceau n camera !e &ataie cu oc(elari la oc(i si ne
6A7
ntorceam !e acolo a&ia tinn!u'ne pe picioare. Securistii care ne
anc(etau erau niste &estii cu c(ip !e om. Ma/oritatea erau evrei la
ori$ine care nsa si'au mprumutat nume romnesti5 *ruia, un capitan
!e anc(ete pe re$iunea .lu/ se numea *rosman, 6aranescu a fost
6aranI, 6einer Si$(i coman!antul anc(etelor pe .lu/ era tot evreu si
e=emplele pot continua:, relatea"a .orneliu Ursu.
A ramas n arestul Securitatii .lu/ timp !e > luni. %n perioa!a
noiem&rie +,->'ianuarie +,-8 au fost arestati toti stu!entii care au
avut le$atura cu profesorul 1olcinsc(i. Au fost retinuti la Securitatea
!in .lu/ n anc(ete !ure pna n luna mai, !upa care a urmat procesul.
%n perioa!a +-'+? mai +,-8 au fost /u!ecati stu!entii !e la .lu/ care
l'au cunoscut pe 1olcinsc(i. )e!epsele !ate !e Tri&unalul Militar
Re$iunea III .lu/ au fost !e la 8 la +> ani pentru stu!enti si ;- !e ani
nc(isoare pentru 1olcinsc(i. )rofesorul Ursu a fost con!amnat la +<
ani !e !etentie pentru ca, au sustinut securistii, a facut parte !intr'o
or$ani"atie paramilitara !e tip fascist. Avocatii !e la Deva care au fost
inclusi n $rupul lui 1olcinsc(i au fost /u!ecati a&ia la sfrsitul anului
+,-8 si nceputul lui +,-?. %n perioa!a procesului, stu!entimea !in
.lu/ si Timisoara a or$ani"at o ampla manifestatie, cn! au acu"at
Securitatea !e ile$alitati si opresiuni asupra tinerilor. )entru a ani(ila
revolta stu!entilor, comunistii au folosit armata. Atunci au fost
arestati multi stu!enti. Dupa proces au fost ncarcerati la *(erla,
1olcinsc(i n Garca, iar toti ceilalti stu!enti ntr'o celula !easupra
acesteia. 9%ncepn! cu ianuarie +,-? ne'au scos !in nc(isoare si
ne'au !us la Securitatea !in .lu/. 6einer Si$(i ne'a anc(etat timp !e
trei saptamni. Ne'a promis li&ertatea !aca !evenim turnatori. Eu nu
am acceptat spunn!u'i ca nu vreau sa a/un$ ca 6ucurenciu si Al&u.
I'am "is ca ntre noi sta mormntul tatalui meu, care nici nu stiu un!e
este si mi impune sa'l respect. .um as putea face asa ceva pentru voi,
a fost replica mea la solicitarea repetata a maiorului 6einer. La
plecarea !in Securitate eu si )etrescu am fost amenintati !e 6einer5
veti avea un re$im n nc(isoare !e ma veti tine minte. S'a tinut !e
cuvnt. M'au !us la *(erla ntr'o camera n care erau +- persoane
care mi s'au parut suspecte. .eea ce s'a ntmplat n celula aceea mi
6FB
amintea !e ree!ucarea !e la )itesti. .a (rana primeam +<< !e $rame
!e pine pe "i si o &ucata !e turtoi. Erau n celula persoane care aveau
misiunea sa o&tina !e la noi informatii, !ar au fost !epistate si n cele
!in urma scoase !e ofiterul politic, 1omir, !in celula noastra. %n acea
perioa!a se !ase or!in ca !etinutii sa fie &atuti. 1eneau caralii furiosi
si fara motiv luau cte un !etinut si'l !uceau ntr'o camera un!e l
&ateau. Acesta se ntorcea !upa +- minute mai mult trs, cu parul
smuls, rosu !e lovituri, nct nu'si revenea mult timp. A !urat acest
re$im !e &ataie si n +,-,. Eu am ramas n *(erla pna n aprilie
+,-,. I'am cunoscut la *(erla pe )aul *oma, Ale=an!ru Ivasiuc,
Mi(ai Ser!aru, Ion 1arlaam, Dumitru Darau, "iarist la Munca, cu care
viata !e !etentie parca a fost mai usoara:, povesteste .orneliu Ursu.
%n aprilie +,-,, .orneliu Ursu a fost mutat la )eriprava, sectia
*rin!u. Acolo i'a ntlnit pe Teo!or Stanca, Mi(ai Muntiu, Aurel
6an$(iu, toti !in Timisoara, )ole=e !in Lisa si in$inerul Liviu
Nicoara !in Rucar. La *rin!u, !etinutii au fost scosi la muncile
a$ricole. Ei erau o&li$ati sa sape stuful !in lanurile !e porum&, o
munca ce presupunea mult efort fi"ic. Aceasta munca le ocupa timpul
!e primavara pna n septe&mrie, pentru ca &uruiana crestea foarte
repe!e. )uiu Ursu i'a cunoscut la *rin!u pe Ale=an!ru )aleolo$u si
pe Ioan De"i!eriu Sr&u, care a fost pentru toti !etinutii o a!evarata
(rana morala. .on!itiile $rele !e la )eriprava i'a !eterminat pe unii
!etinuti care nu mai suportau re$imul !ur sa ncerce sa eva!e"e. Un
anume Mi(ai 6ote", mpreuna cu un prieten !e al lui, au fost primii
care au avut o astfel !e tentativa. Au sarit !e pe &ac cu intentia sa
scape !e comunisti. Au fost prinsi !upa trei "ile cu a/utorul cinilor !e
catre sol!ati. .ei !oi au fost a!usi n lanturi si &a$ati la i"olator. Dupa
> luni au fost scosi !in nou la muncile a$ricole. O eva!are
spectaculoasa, povesteste profesorul Ursu, a fost efectuata !e Scurtu,
un &un notator care lucrase la Salvamar. Suprave$(etorii, va"n! ca
un !etinut lipseste !in coloana, au nceput sa tra$a rafale !e automat
n apa. Scurtu, cunoscn! tainele apei, s'a ascuns la crma vasului,
un!e nici nu a fost cautat. El a trecut n 6asara&ia, !ar a fost $asit !e
$raniceri, care l'au !at napoi. De atunci Scurtu nici nu a mai aparut
6F6
ntre !etinuti.
O alta mare pro&lema a !etinutilor era asistenta me!icala. %n nici
un penitenciar sau la$ar nu se acor!a atentia cuvenita asistentei
me!icale. )rofesorul Ursu a insistat asupra acestui su&iect
furni"n!u'mi mai multe !ate care este &ine sa fie stiute !e cititori.
9La *(erla era un me!ic cu $ra! !e maior n securitate, Sin, un
ticalos. Si'a facut un $rup !e me!ici !intre !etinuti, printre care a fost
si un fa$arasean, nepot al !octorului .ornea. Ei aveau o camera
separata !e restul !etinutilor. Acest me!ic, .ornea, ca !e altfel toti
ceilalti, au a/utat foarte mult !etinuti. )e mine m'a sfatuit n timp ce
venea la asa'"isele consultatii sa plec la munci atunci cn! se va
aplica or!inul !e a fi scosi !etinuti la lucru. Me!icul .ornea a a/uns
vestit n nc(isori. El si'a luat ca asistent un fost stu!ent !e'al lui,
Maier. %n coloniile !e munca !in 6alta situatia era si mai !rastica. La
*rin!u era me!icul Trifan, un fa$arasean care locuia pe stra!a Titu
)ertean nr. 8 3este plecat n SUA un!e si practica meseria4. Multi
!etinuti i !atorea"a viata acestui !octor. %ntr'una !in "ile a a/uns la
ca&inet un tnar !e ;? !e ani, $rav &olnav, care acu"a !ureri !e
a&!omen. Doctorul coloniei, un en!ocrinolo$ pe nume Orasanu, a
spus ca nu'l poate salva !ect prin operatie. La *rin!u o interventie
c(irur$icala nu se putea face. Toti &olnavii erau, !e o&icei,
transportati la spitalul !in apropiere. )entru acest tnar conta fiecare
minut. A fost c(emat !octorul Trifan care a avut cura/ul sa'l opere"e
pe &aiat. A folosit un cutit !e cismarie, sfoara !in cnepa pe care le'a
fiert foarte &ine. A c(emat !oi !etinuti mai soli"i care sa'l imo&ili"e"e
pe pacient. %n ca&inetul improvi"at a avut loc operatia, !upa care viata
tnarului a fost salvata. La Salcia, un alt la$ar !e munca, erau !oi
!octori5 Romiteanu !in Timisoara si Ionescu !in 6ucuresti. Acolo,
spitalul era un stat n stat, cu &ucatarie separata si nu se puteau
impune nici c(iar securistii. Doctorii aveau o tactica. Trimiteau
&ucatarul printre !etinuti sa'i o&serve pe cei care erau &olnavi sau
sleiti !e puteri. %n urma spuselor &ucatarului, me!icii i luau la ca&inet
un!e le acor!au n$ri/irile me!icale, n functie !e !otarea e=istenta
sau i (raneau pentru a se ntrema. %ntr'o astfel !e situatie am fost si
6F2
eu. Eram sla&it, nct nu mai puteam ri!ica lopata !e /os. Ma mai
prote/a &ri$a!ierul ec(ipei !in care faceam parte, )etru Manculea,
nvatator !in )arau, un om cumseca!e. El s'a !us la Trifan si i'a
povestit !espre mine. Aveam atunci !oar -< !e A$. Doctorul Trifan
m'a luat la ca&inet si m'a tinut timp !e o saptamna cn! m'a (ranit si
m'a lasat sa !orm pentru a'mi reveni. La Salcia era ofiter politic un
anume Iova cu un caracter mi"era&il si n plus &etivan. %n functie !e
starea n care se afla terori"a !etinuti. Me!icul Orasanu, prin tactul
lui, reusea sa'i refu"e or!inele vis'a'vis !e !etinuti. %n alte nc(isori
nici nu e=istau me!ici, !ect asistenti sau stu!enti la me!icina:,
povesteste .orneliu Ursu.
%n timpul !etentiei, con!amnatii au or$ani"at $reve prin care si
cereau !repturile. O $reva $enerala a avut loc la mina 1alea Nistrului
!in Maramures cn! !etinutii nu au vrut sa mai intre n mina !in cau"a
con!itiilor e=trem !e periculoase si a re$imului sever !e !etentie. Nu
a lipsit $reva foamei, prin care, n ma/oritatea nc(isorilor, oamenii
mai cura/osi au ncercat sa n!uplece repre"entantii re$imului. 9La
*rin!u, &ri$a!a !e peste +<<< !e !etinuti !in care faceam parte si eu
a refu"at sa se mai supuna or!inelor coman!antilor si a intrat n $reva
$enerala. Eram pusi n plina iarna sa a!ucem lemne pentru ncal"itul
!ormitoarelor si pentru &ucatarie !e la peste + Am !istanta !e la$ar.
Eram fortati sa caram cu spinarea copaci mari, c(iar !aca afara ploua,
nin$ea sau era furtuna. Eram urmariti !e caralii care ne loveau fara
mila !e fiecare !ata cn! ncercam sa ne o!i(im sau sa ocolim &altile
formate n !rum. Ne ntorceam seara la !ormitoare cu pufoaicele u!e,
o&ositi si n$(etati. Multi !intre noi nu aveau ci"me si pentru a'i
prote/a i caram noi att pe ei, ct si lemnele lor. Aceasta situatie a
!urat peste !oua saptamni. A/unsesem la capatul ra&!arii. Era un
ser$ent ma/or, *recu, !in Tecuci, foarte !ur, un maestru n lovituri.
0rana consta n +<< $ pine, o /umatate !e mamali$a si o cior&a
c(ioara pe "i. 6ri$a!a noastra, a treia, con!usa !e )etrica Tran!afir,
s'a (otart sa proteste"e. Dupa o "i n care a plouat ncontinu si ne'a
u!at toate (ainele, am refu"at sa mai plecam !upa lemne. A fost
anuntat coman!antul la$arului. %ntre timp, prin morse, am comunicat
6F3
si celorlalte !ormitoare (otarrea noastra. A !oua "i !e $reva, toti
!etinuti au refu"at mncarea si nu s'au conformat or!inelor la$arului.
Am solicitat coman!antului sa'l a!uca pe procurorul sef cu care sa
!iscutam con!itiile n care eram o&li$ati sa traim. A fost a!us
coman!antul !e la centru ' Ioanitiu. Unii !intre !etinuti au fost
intimi!ati si au renuntat la $reva. Am ramas !oar !oua &ri$a"i sa
continuam revolta. Era a treia "i !e cn! &eam numai apa.
.oman!antul coloniei ne'a a!unat pe toti ntr'un !ormitor n care a
amena/at un fel !e clu& pentru a ne asculta !oleantele. %n loc sa fie
ntele$ator ne'a amenintat5 .e cre!eti ca ne intimi!ea"a o $revaD I'am
raspuns5 Da, va intimi!amC 1a fortam sa anuntati $reva la superiori
vostrii. )entru a nu a/un$e scan!alul la centru ne'au n!eplinit
con!itiile. Atunci s'a aflat ca stocul !e lemne necesar !etinutilor peste
iarna a fost furat !e ofiterii suprave$(etori care locuiau n "ona:,
relatea"a )uiu Ursu. Dupa mai +,>@, con!itiile n la$are s'au mai
munatatit. La )eriprava a fost nfintat pentru !etinuti teren !e volei,
sala !e lectura, iar caraliii si ofiterii au !evenit mai &ln"i.
%n vara anului +,>@, .orneliu Ursu a fost mutat la .lu/. Acolo a
fost folosit si ca martor n procesul recurs facut !e cole$ul lui Utu
6rea"u. Dupa aceea a fost transferat la 2ilava. A stat ntr'o celula mica
cu )uiu 6alan si cu profesorul 1olcinsc(i timp !e trei "ile si trei
nopti. L'au mutat apoi ntr'o alta celula n care l'a ntlnit pe
Ale=an!ru Gu&. La sfrsitul anului +,>@ !etinutii au fost scosi la
munca.
Re&imul de munca din nc%isori
%ntruct profesorul .orneliu Ursu a fost ntemnitat n multe
nc(isori si la$are comuniste, am aflat cu !estule amanunte re$imul !e
munca pe care tre&uia sa'l n!ure un !etinut.
)eriprava5 9Se muncea !e !imineata !e la ora 8.<< pna seara la
ora +?.<<. Aici nu aveam apa si ne a!uceau apa !in Dunare. La
nceput re$imul a fost !estul !e le/er. !ar !upa oarece !ispo"itii
caralii au !evenit foarte atenti la comportamentul nostru si !uri.
6F4
Tre&uia sa taiem fiecare firicel !e stuf si era, slava Domnului, !estul,
pentru ca altfel caraliii ne ntorceau !e la capatul rn!ului, ne loveau
cu centurile si ne puneau sa smul$em &uruienile cu $ura:.
Salcia5 9Era coman!ant un capitan pe nume Malan$eanu. Timp
!e o saptamna !e cn! am a/uns eu acolo era un re$im le/er la fel cu
al !etinutilor !e !rept comun. Apoi au nceput insultele, loviturile,
&ataile pna la sn$e si munca la norma. Tre&uia sa sapam si sa
transportam cu roa&a cam @ mc !e pamnt pe o !istanta !e circa 8< !e
metri. Asta presupunea +; ' +7 roa&e pe "i !e pamnt. Daca nu
faceam aceasta norma seara primeam multe lovituri la spate. Am luat
multa &ataie pentru ca $reu puteam face norma. %mi punea un cearceaf
u! pe fun! si !oi caralii ma loveau cu cioma$ul. Suprave$(etorii
transpirau !e efort, se !e"&racau si continuau sa loveasca. Acesti
oameni erau scursura societatii. Tre&uia sa reali"am un !i$ !e +7 m
naltime. %n aceea perioa!a am fost !us la spital !in cau"a &atailor si a
efortului fi"ic.:
2ilava5 9Detinutii erau folositi la confectionat la!ite. Era
coman!ant maiorul .onstantin, care reparti"a !etinutii, pe ateliere
fara sa tina cont !e priceperea acestora. )e mine si pe un sas !in Si&iu
ne'au !at la un circular cu care se taia lemnul pentru la!ite. .ole$ul
meu si'a taiat !e$etul n circular !in neatentie si nepricepere. A a/uns
la spital la 1acaresti. )rimul a/utor am fost nevoit sa i'l !au eu pentru
ca nu e=ista asistenta me!icala. De atunci, pe mine m'a reparti"at la
scos cuie !in scn!uri. %n primavara anului +,>7 a nceput si
ree!ucarea !e la 2ilava, pentru ca n luna aprilie plecau !e/a primele
loturi !e !etinuti acasa 3Ale=an!ru Gu& a fost eli&erat n aprilie +,>7
cu primul lot4. Se facusera !oua clu&uri ln$a !ormitoare n care eram
o&li$ati n fata tuturor !etinutilor, pe rn!, sa ne auto!estainuim si sa
ne pocaim n fata comunistilor5 am $resit, cer iertare, mi pare rau
pentru ce'am facut.... Era, !e fapt, o auto&at/ocura. Eram o&li$ati sa
citim "iare si romane !espre colectivi"are, ca, !e pil!a, $itrea Cocor.
%ntr'o "i, m'au &a$at ntr'o camera un!e erau > ' 8 !etinuti. Un
anume Ionescu mi'a nmnat o lista cu carti si mi'a spus5 #aci
recen"ia si faci autocritica. L'am ntre&at5 .ti ani !e !etentie avetiD
6F/
Mi'a raspuns5 +,- ani. Replica mea a fost5 Eu am 8,- ani petrecuti n
nc(isori si nu mai am nevoie !e ree!ucare. .re!eam ca esti me!ic, nu
asa ceva. Acum !istru$em omul !in punct !e ve!ere moralD si am
parasit sala. Au mai refu"at si altii o astfel !e invitatie, printre care
1olcinsc(i si Silviu Dra$omir !in 6aia Mare, fiu !e preot. )entru ca
am refu"at, m'au scos !e la munca si m'au &a$at la o ciupercarie
aflata n su&teran. Acolo, nici o persoana nu re"ista mai mult !e >
luni. Tre&uia sa scoatem $unoiul !e la ciuperci, pe care'l &a$am n
su&solurile 2ilavei. Ni se umflau nc(eieturile minilor !in cau"a
me!iului e=istent. 2ilava era un fort !e aparare al 6ucurestiului
construit !e .arol si avea la su&sol catacom&e la ;'@ metri a!ncime,
un!e erau instalate si paturile !e ciuperci. Giua lucram n su&teran, iar
seara !ormeam la suprafata. %n acea perioa!a a nceput eli&erarea
!etinutilor. Am lucrat n ciupercarie mai &ine !e o saptamna. Gilnic
venea un caraliu care citea numele !etinutilor ce urmau sa plece
acasa. %nainte !e plecare eram pusi sa ne calcam tinuta, sa ne
cremuim $(etele si ne o&li$au sa semnam o !eclaratie prin care ne
an$a/am ca nu vom spune nimanui un!e am fost, cu cine am stat, n ce
con!itii am trait si ca nu vom !ivul$a nici un nume al
suprave$(etorilor, ofiterilor sau al coman!antilor !e nc(isori. Ne'au
mai !at conserve pentru !rum, foaie !e !rum. Eu aveam -< !e lei,
&ani cu care am fost arestat n +,->, plus alte "eci !e lei primiti ca
plata munci !epuse pe timpul !etentiei:, marturiseste .orneliu Ursu.
%n ;7 iunie +,>7, !upa 8 ani 8 luni si o "i, .orneliu Mircea Ursu
a fost eli&erat !in nc(isoare. Se ntorcea acasa &olnav si sleit !e
puteri. )entru el totul era nou, ncepea o viata noua, !ar tra$ea !upa el
un trecut plin !e umilinte, !urere si suferinta. De la 2ilava a venit la
#a$aras cu trenul. Tot !rumul a fost urmarit !e i!eea ca lumea l
priveste ca pe un puscarias. .ompania !e pe tren a fost, nsa, !e
partea lui, pentru ca si acele persoane care calatoreau mpreuna cu el
si aveau apropiatii persecutati !e re$im. Acasa o avea !oar pe mama
lui, care, pentru a supravietui, nc(iriase toata locuinta. A fost asteptat
la fiecare tren !upa ce se aflase !e !ecretul !e eli&erare a !etinutilor
politici. Lacrimi, m&ratisari, ore !e !iscutii a fost ceea ce a urmat
6F5
!upa reve!erea lui cu mama sa. 9.asa noastra a !evenit un loc !e
pelerina/. Toti cunoscutii erau curiosi sa afle prin ceea ce am trecut n
cei 8 ani si 8 luni !e nc(isoare:, spune .orneliu Ursu. A urmat o
perioa!a !e refacere !e trei luni, !upa care a ncercat sa'si $aseasca
un loc !e munca. A apelat la U)RU., la serviciul transporturi. Aici
l'a ntlnit pe cole$ul lui, 6ucurenciu, care !etinea functia !e
merceolo$. %ntlnirea lor a fost !e scurta !urata, timp n care .orneliu
Ursu, n cteva cuvinte, i'a spus totul acestuia5 9Sa uiti ca m'ai
cunoscut. )entru mine nu mai e=isti. Sa nu ma mai cauti. Daca ma
ve"i un!eva, ocoleste'ma:. De fapt, profesorul Ursu i'a spus n fata
lui 6ucurenciu ca a fost un turnator. A ncercat sa'si continue stu!iile
pe care le'a ntrerupt n urma arestarii !in noiem&rie +,->. A reusit sa
se nscrie n +,>> la #ilolo$ie la Iasi, facultate pe care a a&solvit'o n
+,8+. A primit repartitie la Liceul In!ustrial !e .(imie )itesti, un!e a
ramas pna n +,8>. S'a casatorit n +,>- si s'a sta&ilit n #a$aras, n
+,8> lun! cate!ra !e lim&a $ermana la Liceul A$roin!ustrial si la
Scoala *enerala nr. ; !in oras. S'a pensionat n +,,>.
O)"8,I I"(IC)1I =, R89IS18,1) )R")1)
),1ICO"4,IS1) *)$)R)S),)
)e unii i'am cunoscut, Ion Ilioi si cu mine, si le'am retinut
numele mai &ine !e 7< !e ani.
Altii au aparut cu sentintele si nc(isorile facute pentru
participarea sau spri/inul !at luptatorilor. Multora le'a venit numai
numele pe un act !e moarte n nc(isoare sau nici att.
.ei mai multi nu mai sunt printre vii. )utinii care mai traiesc se
vor muta si ei !incolo, fapt ce ne'a !eterminat sa nu'i mai mpartim
ntre vii si morti.
Un!e am stiut, am !at si numele sotiilor celor ce au a/utat
Re"istenta, caci am fost a/utati !e familii, si nu !e oameni sin$uri.
.u $n!ul la toti cei !ra$i !e atunci, am reusit sa alcatuim
acest )OMELNI.. Multumim tuturor celor care ne'au a/utat la
6FA
alcatuirea lui.
Un fost $eneral !e securitate a scris ntr'o carte recenta ca n
Re"istenta fa$araseana ar fi actionat cinci sau sase in!ivi"i. )ai sa'i
numaram, tovarase $eneralC
)arcur$n! aceasta lista, cititorul tre&uie sa stie ca n spatele
fiecarui nume se afla o tra$e!ie5 un om ucis sau nc(is pentru multi
ani, c(inuri la securitate si n temnita, o familie "!ro&ita, copii
mar$inali"ati si &at/ocoriti, $ospo!arii ruinate, /ale si suferinta, frica
si !e"na!e/!e, !estine frnte, !intre care multe nu s'au mai putut
ri!ica nicio!ata pe linia !e plutire.
Nicio!ata n istoria Tarii #a$arasului nu s'a suferit mai mult ca
n acei ani, !ar n acelasi timp nu s'au ri!icat mai uniti si mai !r"i
oamenii acestor locuri !ect atunci cn! au luptat mpotriva
comunismului. Alta!ata, cn! au a/uns la un asemenea neca",
fa$arasenii au trecut muntii n tara. De !ata aceasta n'aveau un!e se
!uce, ne$asin! alta cale !ect re"istenta fata !e noul !usman.
)entru usurinta, numele oamenilor au fost trecute pe localitati.
"anastirea Brncoveanu 0 Sam<ata de Sus
+. )arintele ARSENIE 6O.A, staretul Manastirii. A creat un
focar !e viata crestina !e care s'a lovit ateismul comunist. A ocrotit n
+,7>'+,78 un $rup !e re"istenta armata !in care faceau parte scriitoul
.onstantin *ANE, &i(oreanul *(eor$(e )ELE, MUREA, $rup care
s'a mutat n +,7? la Arnota. A fost arestat n +- mai +,7?, facn!
nc(isoare. Eli&erat a fost !in nou si !in nou rearestat si n!epartat !e
Manastirea Sm&ata, !ar cautat cu staruinta !e toti oropsitii !in Tara
#a$arasului. A murit si a fost nmormntat la Manastirea )rislop '
0une!oara.
;. )rofesorul NI.OLAE )ETRAS.U, secretar $ene'ral al
Miscarii Le$ionare, cu !omiciliul o&li$atoriu ln$a Manastire n anii
+,7>'+,7?. #ace parte !in coman!amentul central pe tara al
Re"istentei armate anticomuniste. Arestat n primavara lui +,7?, este
6FF
con!amnat la ;< !e ani munca silnica n procesul :Marii Tra!ariL !in
noiem&rie +,7?, alaturi !e in$. )O) si 6U2OI, amiralul 0ORIA
MA.ELARU, prof. NI.OLAE MAR*INEANU, NISTOR
.0IOREANU si prof. *EOR*E MANU. Iese !in nc(isoarea Aiu!
n +,>7, $rav &olnav. Moare la Si&iu, curn! !upa eli&erare, n
con!itii foarte suspecte.
6F7
)rpasu de Jos
+. 1ASILE DO6RIN, taran, fost primar le$ionar, o puternica
personalitate n "ona. A murit pe frontul !e rasarit, !ar a lasat n urma
oameni care nu si'au plecat capul comunismului.
;. NI.OLAE TRANDA#IR, ti$an carami!ar, invali! !e ra"&oi.
A fost spri/initor !e &a"a al re"istentei n!reptn! securitatea ani !e'a
rn!ul pe piste $resite. Arestat si con!amnat, s'a &ucurat n nc(isoare
!e pretuirea lui MIR.EA 1UL.ANES.U.
@. .ORNEL DAS.ALU, preot, con!amnat pentru ca l'a ascuns
pe NI.0I#OR .RAINI.. Dupa eli&erare s'a alaturat $rupului !e
spri/in 1istea, fiin! con!amnat !in nou la munca silnica.
7. *0EOR*0E 6O*DAN, preot unit. .a elev la Si&iu, intra n
#ratia !e .ruce, fiin! con!amnat pentru activitate anticomunista.
-. 1I.TOR DO6RIN, taran, con!amnat pentru activitatea
anticomunista.
>. MIR.EA 1ASU, avocat, implicat n procesul profesorului
1olcinsc(i !in .lu/
)vri&
+. .ONSTANTIN OAN.EA, co/ocar. %mpreuna cu fiica sa
DO.0IA au $a"!uit'o pe ELENA #AINA n +,-+'+,-;. .on!amnati
amn!oi.
Barcut
+. IERONIM MI0AI, taran, le$ionar !in prea/ma $eneralului
.antacu"ino. Nenfricat om !e spri/in mpreuna cu sotia sa. Arestat si
con!amnat. %n nc(isoarea Aiu!, mpreuna cu coman!orul IERONIM
AL6U, reusea sa mentina optimismul celorlalti !etinuti, simuln!
fi$uri !in !ansul fa$arasan :fecioreascaL, murmurat !e !octorul
1ASILE MUNTEAN.
67B
Bo%olt
+. *0EOR*0E MALENE, preot la 6rasov, fost seful
or$ani"atiei le$ionare #a$aras, ucis !e armata rosie.
;. ION MALENE, taran, tatal preotului *0EOR*0E MALENE,
con!amnat pentru spri/in.
@. 1ASILE .O.ORADA, laptar, con!amnat pentru spri/inul !at
re"istentei.
Brui
+. #ERI Q D R cio&an secui, care ne'a spri/init ctiva ani &uni. Nu
stim !aca a fost con!amnat.
Berivoi
+. SIL1IU SO.OL, elev si frate !e cruce la Liceul Ra!u Ne$ru
!in #a$aras. #ace parte !in $rupul !in munti. Dupa o ciocnire cu
securitatea la Rusor, n noiem&rie +,-<, este prins ranit n satul
To!erita. .on!amnat la moarte si e=ecutat n anul +,-+, n Orasul
Stalin.
;. *0EOR*0E SO1AIALA, a&solvent al Liceului Astra
6rasov, !upa > ani !e lupta n munti este ucis !e securitate n - au$ust
+,-7, ln$a O&re/a'Al&a.
@. ION .0IU2DEA, stu!ent la .lu/, !upa 8 ani !e lupta n munti
este arestat prin vn"are n +,--, la 6ucuresti. .on!amnat la moarte
si e=ecutat n +,-8.
7. ION NO1A., elev si frate !e cruce la Liceul Ra!u Ne$ru !in
#a$aras. Dupa 8 ani !e lupte n munti este prins prin vn"are n +,--,
la 6ucuresti. .on!amnat la moarte si e=ecutat n +,-8.
-. 1IR*IL RADES, stu!ent la TimisoaraK ranit n lupta alaturi
!e .ORNEA MAR.EL n satul )arau. .on!amnat n +,-+ la munca
silnica pe viata.
>. MI0AI MA*A, stu!ent la .lu/. )rins ntmplator n +,-<,
676
este con!amnat la 7 ani. Revenit !in nc(isoare, ramne un spri/initor
al $rupului !in munti.
8. EU*ENIA SO.OL, sora lui ION .0IU2DEA, con!amnata
pentru spri/inul !at $rupului.
?. MARIA 6ELEAUA, sora lui ION .0IU2DEA, con!amnata
pentru spri/inul !at $rupului.
,. )ETRU NO1A., taran, tatal lui ION NO1A.. Om !e mare
folos $rupului !e re"istenta, con!amnat la munca silnica pe viata.
+<. AUREL NO1A., fratele mai mic a lui ION NO1A.,
c(inuit la securitate si con!amnat.
++. AURELIA NO1A., taranca, mama lui Ion Novac,
con!amanta pentru ocrotirea fiului ei.
+;. AUREL SO.OL, fratele lui Silviu Socol, con!amnat pentru
a/utorul !at fratelui sau.
+@. *0EDEON SO.OL, preot unit, tatal lui Silviu Socol,
con!amnat pentru a/utorul !at fiului sau.
+7. 1IR*IL MA*A, con!amnat pentru a/utorul !at $rupului !e
re"istenta.
+-. AUREL 6ELEAUA, taran, con!amnat pentru a/utorul !at
$rupului !e re"istenta.
+>. ELENA 6ELEAUA, taranca, con!amnata pentru spri/inul
!at $rupului.
+8. IOAN MA*A, pioar, fratele lui Mi(ai Ma$a, ne'a spri/init
tot timpul cu mult folos.
+?. ILIE SO1AIALA, taran, fratele lui *(eor$(e Sovaiala.
.on!amnat pentru spri/inul !at $rupului.
+,. ION .OMAN, pa!urar, unul !in numerosii pa!urari care
ne'au spri/init. .on!amnat.
;<. ION SILA*0I, aviator, ne'a spri/init tot timpul. Nu a fost
cunoscut !e securitate.
;+. ION 6ELEAUA, taran con!amnat pentru spri/inul !at
$rupului.
;;. 1I.TOR RADULET, taran, i!em.
;@. ANDREI ALDEA, preot orto!o=, con!amnat, i!em.
672
;7. 1IR*IL SULER, vnator, i!em.
;-. 1ALER )O), taran, i!em.
;>. 1IR*IL SO.OL, cio&an, i!em.
;8. EMIL 6ELEAUA, stu!ent, con!amnat pentru atitu!ine
anticomunista.
;?. *0EOR*0E 6ELEAUA, stu!ent, con!amnat pentru
atitu!ine anticomunista.
Breaza
+. LAUREAN 0ASU, stu!ent la .lu/. Dupa sapte ani !e lupta n
munti, este prins prin vn"are n +,--. .on!amnat la moarte si
e=ecutat n +,-8.
;. .ONSTANTIN 1UL.U 3DEL.A4, taran, spri/initor !e mare
eficienta al $rupului. .on!amnat la ;< !e ani munca silnica.
@. 1IR*IL 1UL.U, ofiter, con!amnat !e ;< ani pentru spri/in
!at $rupului.
7. ION 1UL.U, taran, con!amnat pentru spri/inirea $rupului.
-. ION MARIN 31ATASOI4, taran, om !e mare cura/,
con!amnat la ;< !e ani pentru spri/inirea $rupului !in munti.
>. ION )OLEFE 3NELU RISTOAII4, pe atunci fecior. Ne'a fost
!e mare folos. .on!amnat la ;< !e ani munca silnica.
8. 1IR*IL 0ASU, taran, fratele lui Laurean 0asu, con!amnat
pentru spri/inul !at $rupului, ca si SORITA, sotia lui.
?. MARIOARA 0ASU, nvatatoare, sora lui Laurean 0asu,
con!amnata pentru spri/inul !at $rupului.
,. ALEFANDRU 0ASU, taran, tatal lui Laurean 0asu, c(inuit
si con!amnat pentru spri/inul !at $rupului.
+<. NI.OLAE OAN.EA, taran !eose&it, con!amnat pentru
spri/inul !at $rupului.
++. 1I.TOR OAN.EA, i!em.
+;.*0OR*0E 0ASU, taran. .umnat cu Laurean 0asu, i!em.
+@. AURI.A 0ASU, sotia lui *(eor$(e 0asu, con!amnata
pentru spri/in.
673
+7. ION NA#TANAILA, preot, pe atunci stu!ent la teolo$ie la
Si&iu, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului la &ani.
+-. ION *REA1U, taran, i!em.
+>. 1IR*IL OAN.EA, taran, i!em.
+8. 1I.TOR )O)A, cio&an, a/utor !at n munti. Nu a fost
cunoscut !e securitate.
+?. *0EOR*0E OSTA.IOAIA 0AIDAMA., ori$inar !in
Dol(asca, casatorit n 6rea"a, plutonier n Militia .apitalei.
Spri/initor !in suflet cu armament si efecte militare. .on!amnat la
munca silnica pe viata.
Bucium
+. ILIE 6ROSIN, taran, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului
!in munti.
;. MATEI MO*A, taran, i!em.
@. .ORNEL DO6RIN, "i!ar, parasutat n +,-;. )rins si
con!amnat.
7. D 6ALAN, taran, ne'a a/utat cu alimente in +,-;.
Cal<or
+.1ASILE .RISTEA, taran, fost primar. *a"!a a $rupului si
spri/initor material si moral. .on!amnat.
Crtisoara
+. AUREL 6AN.IU, pa!urar, con!amnat pentru spri/inul !at
$rupului.
;. ION ORLANDA, con!amnat pentru spri/inul !at LENUTEI
#AINA.
@. 1IR*IL 1OI1OD, stu!ent, con!amnat pentru activitatea
anticomunista.
7. ILIE 6U.UREN.IU, taran, spri/initor al $rupului.
-. *0EOR*0E *RO1U, taran, spri/initor al $rupului.
674
>. *0EOR*0E 6UDA., taran, spri/initor al $rupului.
8. ION .A)AT%NA, cio&an, spri/initor al $rupului.
Cuciulata ?satul lui )ron (umnul@
+. ERMIL ROSALA, profesor L. Ra!u Ne$ru. E=emplu !e
patriotism, !emnitate si optimism. Noi, tinerii, am avut mult !e
nvatat !e la el. A avut norocul sa moara n prea/ma pri$oanei
comuniste.
;. IOAN .S.IT, pa!urar, om !e ncre!ere !e'al lui )ri!on si
Ur!ea Slatinaru. .on!amnat.
@. ARON .LEM, taran, con!amnat pentru participarea la $rupul
)ri!on.
7.LNumele l'am uitatL taranca, n /ur !e -< ani, stranepoata !e'a
lui Aron )umnul, !e nalta cultura si ntelepciune. Ne'a $a"!uit si
a/utat n +,-<.
Cri%alma
+. IERONIM AL6U, coman!or, fost cole$ !e clasa la L. Ra!u
Ne$ru cu 0oria Sima. #acea parte !intr'un $rup !e ofiteri
anticomunisti. A spri/init $rupul material si cu sfaturi. .on!amnat.
Mereu optimist n nc(isoare.
;. ION 6U.UR, me!ic militar, reuseste n +,-@, cu un pilot, sa
fu$a n strainatate cu un avion. A fost printre primii romni, care au
!escris situatia tarii su& comunism.
@. .ORNEL .........., taran, ne'a $a"!uit si ne'a facut le$atura cu
familia Muresan.
7. *0EOR*0E 6ERDERAS, taran, con!amnat pentru atitu!ine
anticomunista.
Cincisor
+. *0EOR*0E TEODORES.U, con!amnat pentru spri/inul !at
67/
$rupului !e re"istenta.
;. 1ASILE MUNTEAN, economist, con!amnat pentru spri/in
!at $rupului.
Cincu
+. ION MUNTEAN, stu!ent la .lu/, n!rumator al #ratiei !e
.ruce, arestat n mai +,7?, con!amnat.
;. OTILIA ARONEASA, stu!enta la 6rasov. .on!amnata
pentru atitu!ine anticomunista.
@. ROMUL ARONEASA, notar, tatal Otiliei, ne'a $a"!uit n
+,-+. .on!amnat.
7. MARIN MO*OS, $inerele lui Romul Aroneasa, mort n
nc(isoare.
-. NI.ULAE *A1RILA, taran, unc(iul lui Ion *avrila, a
spri/init $rupul !e re"istenta. .on!amnat.
>. 1I.TORIA *A1RILA, sotia lui Nicolae *avrila, a spri/init
$rupul !e re"istenta.
8. ION *A1RILA 3Nicu4, taran, unc(iul lui Ion *avrila, alun$at
!in casa si c(inuit $roa"nic pentru numele ce'l purta.
?. EMIL *A1RILA, taran, unc(iul lui Ion *avrila. Ne'a $a"!uit
n +,-< si +,-+.
,. DUMITRU .OMSA, in$iner, spri/initor al $rupului, ncearca
sa faca le$atura cu Ion *olea. .on!amnat la +< ani munca silnica.
+<. NI.OLAE .OMSA, taran, con!amnat pentru spri/in la +-
ani munca silnica.
++. .ONSTANTIN .OMSA, taran, ani !e'a rn!ul spri/initor al
$rupului. .on!amnat +- ani munca silnica.
+;. ANI.A I#TIM STSN*U. Una !in cele mai cura/oase fete
care ne'au a/utat si ne'au spri/init n acei ani. Nu a fost cunoscuta !e
securitate.
+@. ION LAS.U, le$ionar, con!amnat n +,7? pentru activitate
anticomunista. Mort n nc(isoare.
+7. 1IOREL I*NAT, ti$an, con!amnat pentru spri/inul !at
$rupului.
675
+-. ION NI.ULI.I, economist, con!amnat pentru spri/inul !at
$rupului.
+>. AUREL STREGA, economist, si sotia Maria. Tot timpul
&anuiti a avea le$aturi cu $rupul !e re"istenta. Alun$ati !in casa,
anc(etati si suprave$(eati.
+8. D....... 6ELEANU, stu!ent la .lu/, con!amnat pentru
spri/inul !at $rupului !e re"istenta.
+?. *0EOR*0E SU.IU, pictor !e icoane, con!amnat 7 ani
pentru atitu!ine anticomunista.
+,. NI.OLAE SU.IU, ca si fratele sau, con!amnat.
Crta
+. REMUS 6UDA., profesor, nepot al (ai!ucului 6u!ac, om !e
&a"a al $rupului n "ona. Ne'a a/utat cu armament, ec(ipament,
alimente, carti si informatii. Descoperit n +,-7, reuseste o vreme sa
!e/oace planurile securitatii. Arestat si con!amnat.
;. IOAN LU)I, stu!ent la .lu/. Se nca!rea"a $rupului prof.
1olcinsc(i. .on!amnat la +- ani munca silnica n +,-8.
Comana
+. .E.ILIA .OMSA, stu!enta la 6rasov, !in $rupul le$ionar !e
la Aca!emia .omerciala. .on!amnata.
Colun
+. ION TOADER, taran con!amnat la +- ani munca silnica
pentru $a"!uire si a/utor !at $rupului.
;. ION TOADER, tmplar, fiul lui Ion Toa!er, con!amnat pentru
aceleasi motive.
@. ........MARES, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului.
7. SU6TIRELU 3D4, &aies, care ne'a !escoperit &or!eiul n
pa!ure n ianuarie +,--, !ar nu ne'a vn!ut.
67A
67F
Copacel
+. MATEI OLTEANU, taran con!amnat pentru $a"!uire si
spri/in.
;. DA1ID MANTA, taran, i!em.
@. RADU MANTA, taran, i!em.
7.*A1RILA MANEA, taran, i!em.
-. IOAN MANTA, taran, i!em.
>. *0EOR*0E ROS.A, taran, i!em.
8. 1IR*IL MANTA, elev, fiul lui Ra!u Manta, var cu Ion
Novac. A a/utat $rupul.
Cor<i
+. .......TETU, preot $reco'catolic, a facut parte !in $rupul !e
spri/inire 1istea.
;.DOREL TETU, elev si frate !e cruce la L. Ra!u Ne$ru,
con!amnat n +,7? pentru activitate anticomunista.
@. Omul al carui nume l'am uitat, pe care l'am poreclit Iermolae,
si care ne'a a/utat n +,-;.
'aisoara
+. 1ASILE MURESAN, plu$ar, tmplar si stupar, sotia sa
Domnica si fetele Anuta, Marioara, Au$ustina si Irina, o familie
frumoasa cum rar poate fi ntlnita, !istrusa !e securitate ca a $a"!uit
n iarna lui +,-<'+,-+ sapte tineri !in $rupul !e re"istenta !in munti.
)arintii nc(isi, fetele risipite n lume si $ospo!aria !istrusa.
;. *0EOR*0E 6O6OIA, taran con!amnat pentru spri/inul !at
celor sapte.
@. D IA.O6, preot, fratele Domnicii, i'a a/utat pe cei sapte.
677
'acia
+. IOSI# 6OR.OMAN, taran con!amnat pentru $a"!uire si
spri/in !at $rupului.
'ra&us
+. REMUS SO#ONEA, elev si frate !e cruce la L. Ra!u Ne$ru
!in #a$aras, cel mai &un elev !in clasa, !e'o curatenie sufleteasca
!esavrsita. Dupa sapte ani !e lupta n munti moare n casa lui
Olimpiu 6or"ea n 1istea !e 2os.
;. AFENTE SO#ONEA, taran, tatal lui Remus, con!amnat
pentru spri/inul !at $rupului.
@. DUMITRU *0INDEA, preot orto!o=, c(inuit !e securitate,
con!amnat la nc(isoare. Moare repe!e !upa eli&erare.
7. SOLOMON SO#ONEA, taran, con!amnat pentru spri/inul !at
$rupului.
-. 1I.0ENTE #LOREA .ODREA, stu!ent, i!em.
>. S)IRIDON SO.A.IU, taran, i!em.
8. 1IOREL RO*OGEA, notar, i!em.
?. ION )O)ARAD AL 6RADULUI, taran, i!em.
,. ROMULUS #O*OROS, taran, i!em.
+<. SOLOMON RO*OGEA, taran, i!em.
++. 1IORI.A SO#ONEA, sora lui Remus, i!em.
+;. 1I.TORIA SO#ONEA, mama lui Remus, i!em.
+@. 1I.0ENTE )O)A, functionar, i!em.
+7. 1ASILE SO#ONEA al LAS.ULUI, i!em.
'ridif
+. NI.ULAE O)RIS, taran, con!amnat pentru spri/inirea
$rupului.
;. ALEFE .OMANI.I, taran, i!em.
@. NI.OLAE LUN*O.I, elev !in fratia L. Ra!u Ne$ru,
2BB
con!amnat pentru activitate anticomunista.
7. NI.ULAE LUN*O.I, farmacist, a reusit sa emi$re"e n
SUA.
'e-ani
+. )ANDELE MILOSAN, &ri$a!ier silvic. Securitatea se &a"a pe
pa!urari, &ri$a!ieri silvici sau pa"nici !e vnatoare ca oameni !e
ncre!ere, nsa n marea lor ma/oritate erau oamenii nostri. Nu
serveau securitatea sau mai !e$ra&a le !a!eau stiri false, n unele
ca"uri informatii ticluite !e noi. Este ca"ul si lui )an!ele. A fost
con!amnat la > ani munca silnica.
;. LI1IU RE.EAN, &ri$a!ier silvic, mpreuna cu )an!ele a
spri/init $rupul !e re"istenta. .on!amnat la > ani munca silnica.
@. NISTOR 1LASE, taran con!amnat pentru spri/inul !at
$rupului.
'um<ravita
+. AUREL URIA, preot, ori$inar !in Danes, con!amnat pentru
activitate anticomunista.
*ntna
+. ALEFANDRU NEA.SU, tatal, taran !in $rupul nvatatorului
)ri!on, con!amnat.
;. ALEFANDRU NEA.SU, fiul, i!em.
@. ION MORARU, taran, i!em.
7. AUREL NEA.SU, taran, i!em.
2B6
*eldioara
+. NI.OLAE #ERIU, taran con!amnat pentru spri/inirea
$rupului !in munti.
*elmer
+. MOISE 6AR.UTEAN, stu!ent la Timisoara, arestat si
con!amnat la +< ani munca silnica pentru activitate anticomunista n
$rupul le$ionar !e la )olite(nica. Daca nu ar fi fost prins printr'o
vn"are, ar fi fost un &un luptator n munti.
;. ION 6AR.UTEAN, elev !in #ratia !e la Ra!u Ne$ru, pna la
arestarea n le$atura cu $rupul !in munti. .on!amnat.
@. 1ASILE .SLTEA, 31SSEA4, fecior pe atunci, om !e spri/in
tot timpul. .on!amnat.
7. MOISE .SLTEA, notar, om !e spri/in mpreuna cu sotia. A
fost !e mult a/utor. )rintr'un nepot !e'al sau ce pleca n SUA, ne'a
facut le$atura cu .onsiliul National Romn !in #ranta. A scapat cu
mult noroc !e a nu fi con!amnat la moarte. .on!amnat la nc(isoare.
-. .ORNEL .SLTEA, fiul lui Moise, stu!ent la 6ucuresti. )na
la arestare a fost n le$atura cu noi. .on!amnat n +,-+.
>. NI.ULAE .ORDEA, me!ic, spri/initor !e mare valoare al
$rupului n toti anii, cu me!icamente, &ani si informatii. .ontactat !e
securitate, i informa !upa ce se consulta cu noi.
*a&aras
+. *ELU NO1A., elev !in fratia !e cruce !e la Ra!u Ne$ru,
cole$ cu Remus Sofonea. Dupa sase ani !e re"istenta n munti ca!e n
lupta, n !imineata !e > au$ust +,-7, la O&re/a'Al&a, pe malul
Trnavei.
;. MI0AI NO1A., profesor, primul !irector al L. Ra!u Ne$ru
!in #a$aras, tatal lui *elu, spri/initor al $rupului !e re"istenta.
.on!amnat la +- ani munca silnica.
2B2
@. *EMA *SRDA NO1A., stu!enta la 6rasov, si a/uta fratele
!in toata inima. .on!amnata, naste la nc(isoare. Moare curn! !upa
iesirea !in nc(isoare.
7. 1IR*IL MATEIAS, avocat, coman!ant le$ionar, fost prefect.
Rol important n coman!amentul $eneral al re"istentei armate pe tara.
Arestat n +,7?, e tinut +< ani ne/u!ecat, apoi con!amnat la munca
silnica pe viata. Iese !in nc(isoare n +,>7. Moare n +,,-.
-. SA6IN MARE, capitan, ori$inar !in Satu Mare. %n $rupul
militar !e re"istenta !in #a$aras, a!uce $rupului nostru arme,
ec(ipament, carti si o moara. )leaca !intre noi n #ranta, n +,-<, cu
intentia !e a se ntoarce. Revine n +,-@, parasutat cu un $rup !e
luptatori. Din cau"a unor !eficiente !e or$ani"are, nu ne'am putut
ntlni. Moare in con!itii neeluci!ate.
>. STAN.IU STROIA, !octor, fost asistent universitar, se
sta&ileste la #a$aras. Este cunoscut !e toata lumea si cunoaste pe
toata lumea. Are o atitu!ine nationalista, mpreuna cu alti intelectuali
!in #a$aras. A/uta re"istenta anticomunista. Este arestat n toamna
anului +,-< mpreuna cu fiul sau, elev !e liceu, si con!amnat. Om !e
o nalta tinuta morala.
8. NI.ULAE 6URLA.U, !octor, mol!ovean la ori$ine,
con!amnat n +,7? la 7 ani nc(isoare. La iesire se sta&ileste n
#a$aras, intrn! repe!e n le$atura cu $rupul !e re"istenta.
Implicn!u'se n crearea !e le$aturi si cu e=teriorul. 1n!ut !e
profesorul *rovu, este arestat si con!amnat la moarte cu mem&rii
$rupului prinsi n +,-8. I se comuta con!amnarea n munca silnica pe
viata.
?. 1ALER LITERAT, preot si profesor !e france"a la L. Ra!u
Ne$ru. )entru atitu!inea lui anticomunista este arestat si con!amnat.
#ost cole$ cu Octavian *o$a.
,. ROMULUS URSU, profesor la L. Ra!u Ne$ru, fruntas
national taranist. )entru atitu!inea sa anticomunista este arestat n
+,-+ si con!amnat. Trimis la .anal, moare fara n$ri/ire me!icala n
+,-;.
+<. ROMULUS 1I.TOR URSU, fiul profesorului Romulus
2B3
Ursu, stu!ent, facn! parte !in $rupul 1olcinsc(i, mort n con!itii
foarte suspecte.
++. RADU LITERAT, in$iner. #ost elev la Ra!u Ne$ru, fiul lui
1aler Literat, este arestat si con!amnat pentru activitatea sa
anticomunista.
+;. .ORNELIU URSU, stu!ent, fiul porf. Ursu. Se nca!rea"a n
miscarea stu!enteasca anticomunista n $rupul prof. 1olcinsc(i fiin!
con!amnat.
+@. SORIN LUDU, stu!ent. Rol important n coman!amentul
re"istentei pe ln$a profesorul Nicolae, )etrascu. .on!amnat, iese
$rav &olnav !in nc(isoare.
+7. .ORIOLAN 6URA.U 3sotia MARIA4, preot militar,
personalitate politica nationalista a Ar!ealului nca nainte !e primul
ra"&oi mon!ial. Senator. Ia parte la ra"&oiul !e rasarit mpreuna cu
fiul sau Matei, care moare n lupta. .u ntrea$a sa familie se !aruieste
luptei anticomuniste. Urmarit nca !in +,7> !e la ale$eri, este arestat
!upa patru ani si con!amnat. #iii sai i urmea"a e=emplul.
+-. #LORIN 6URA.U, ca elev a fost seful #ratiei !e la L. Ra!u
Ne$ru. In$iner silvic, a pre$atit "eci !e frati !e cruce, viitori luptatori
anticomunisti.
+>. ALEFANDRU 6URA.U. Elev la Liceul Militar.
.on!amnat ca frate !e cruce n +,7+, este trimis pe front la +8 ani.
Revine la L. Ra!u Ne$ru ca elev si activea"a n fratia !e aici. Este
arestat si con!amnat.
+8. O.TA1IAN 6URA.U, profesor universitar la .lu/, poarta
si el i!eile familiei. La revolutie 3+,?,4, la .lu/, este n primele
rn!uri, fiin! ales prese!intele #rontului Salvarii Nationale !e aici.
Ramne pna la moarte cre!incios i!eilor familiei sale.
+?. MI0AI 6URA.U, cel mai mic frate, elev la L.R.N., si frate
!e cruce, este arestat si con!amnat n +,7? pentru activitate
anticomunista.
+,. O.TA1IAN #LORES.U, profesor la L.R.N., pentru
atitu!inea sa anticomunista este trimis n la$arul !e la .aracal, apoi
2B4
con!amnat.
;<. MI0AI SA6ADUS, profesor la L.R.N., arestat n +,7? si
con!amnat pentru activitate anticomunista.
;+. ADAM 6U.UR, profesor la L.R.N., con!amnat pentru
activitate anticomunista.
;;. 1I.TOR #LOREA, profesor la L.R.N., con!amnat n +,-+
pentru atitu!ine anticomunista.
;@. IOAN 6ALAN, stu!ent la )olite(nica 6ucuresti. Arestat si
con!amnat n +,7?.
;7. O.TA1IAN )O)A, stu!ent la .onservatorul !in 6ucuresti,
con!amnat pentru activitate anticomunista.
;-. O.TA1IAN TOMUTA, fost elev la L.R.N., stu!ent, seful
$rupului le$ionar !e la )olite(nica 6ucuresti, con!amnat pentru
activitate anticomunista.
;>. 1ALERIU TEODORU, fost elev la L.R.N., con!amnat cu
$rupul )olite(nicii !in 6uc.
;8. 0ORIA DRA*0I.I, stu!ent, i!em.
;?. MIR.EA GOR.A, stu!ent, implicat n $rupul !e parasutati
al $rupului Sa&in Mare, con!amnat.
;,. OTILIA 6ALAN, nvatatoare, mama lui Ion 6alan, a/uta
$rupul !in munti cu ec(ipament !e munte n !oua rn!uri.
@<. EMILIA MA*A, nvatatoare, sotia lui Mi(ai Ma$a, tot
timpul spri/initoare a $rupului !in re"istenta.
@+. IOAN *IUR.A, me!ic, fruntas national taranist, arestat. %n
casa lui a fost primul se!iu al Securitatii. Urmarit !e securitate, s'a
ascuns la 6rasov, un!e a !ece!at.
@;. EMIL .OS*AREA, avocat, fruntas national taranist
con!amnat pentru atitu!ine anticomunista. .asa lui a fost al !oilea
se!iu al securitatii.
@@. ANORE S.0ULL, me!ic evreu, a trimis prin profesorul
Novac me!icamente pentru *elu Novac.
@7. .ORIOLAN )ERENI, me!ic, l'a scapat !e la moarte pe
luptatorul Dumitru Mol!ovan, !n!u'i prin transfu"ie propriul sau
2B/
sn$e.
@-. MAR*ARETA 0ALMA*0I, sora me!icala. L'a a/utat pe
!octorul )ereni la transfu"ie si l'a n$ri/it pe ranit.
@>. EU*EN .RISAN, me!ic, arestat si con!amnat pentru
atitu!ine anticomunista.
@8. )ETRU MAN.IULEA, arestat si con!amnat n $rupul
)ri!on.
@?. #ratii .OMANAR5 1I.TOR, TITUS, MIR.EA si
O.TA1IAN, le$ionari, con!amnati pentru re"istenta anticomunista.
@,. ION MAR0AU, croitor, le$ionar, con!amnat pentru
activitate anticomunista.
7<. IULIU S.OREI, i!em.
7+. ELISIE *SNS.A, le$ionar, i!em.
7;. ION MATEI, i!em.
7@. NI.OLAE MAIER, croitor, le$ionar, i!em.
77. NI.OLAE IOANID, le$ionar, functionar, i!em.
7-. 1ASILE TA#LAN, le$ionar, avocat, i!em
7>. AUREL 6ENTEA, te(nician, con!amnat pentru atitu!ine
anticomunista.
78. ANA )O)A, ori$inara !in 1oievo!eni, functionara, a
n!ra"nit sa !ea referat &un pentru !r. 6urlacu arestat.
7?. .ONT )ETRE, secretar ).R la .om&inatul .(imic #a$aras,
a !at referat &un pt. !r. 6urlacu.
7,. IOSI# GIE*LER, me!ic evreu. A !at referat &un pt. !r.
6urlacu.
-<. ANDREI NEUMAN, me!ic evreu. A !at referat &un pt. !r.
Nicolae 6urlacu.
-+. IOSI# MUNTEANU, con!amnat pentru activitate
anticomunista.
-;. *0EOR*0E .OMSA, secretar al Liceului Ra!u Ne$ru. L'a
$a"!uit o iarna pe *elu Novac, cn! a ramas sin$ur.
-@. D .IORA, eleva la Liceul !in #a$aras, ucisa la securitate n
con!itii necunoscute.
-7. *0EOR*0E *O1ORAN, preot, con!amnat pentru
2B5
atitu!ine anticomunista.
--. ION 6AR.UTEAN, muncitor, con!amnat.
->. GOE 1S2EU si sora sa, .ARMINA, con!amnate pentru
spri/inul !at Re"istentei anticomuniste.
$alati 0 *a&aras
+. *0EOR*0E TOADER, fost elev la L.R.N., in$iner c(imist,
sef !e promotie al )olite(nicii 6ucuresti, seful or$ani"atiei le$ionare
a 2u!. #a$aras. .on!amnat n +,7? n orasul Stalin pentru activitate
anticomunista. Ucis la nc(isoarea *(erla n +,-+.
;. *0EOR*0E TOADER, muncitor, var cu in$. *(. Toa!er,
con!amnat pentru activitate anticomunista.
@. ION .OMSA, preot, i!em.
$rid
+. *0EOR*0E URDEA SLATINARU, luptator !eose&it n
re"istenta. Si'a aparat li&ertatea cu arma !e la ale$erile !in +,7>.
)rins, este con!amnat la moarte, con!amnare nee=ecutata timp !e
multi ani.
;. *0EOR*0E .IURILA, taran, con!amnat pentru participare
n $rupul !e re"istenta )ri!on.
@. ION 6OIERU, con!amnat la cinci ani pentru participare la
$rupul )ri!on.
7. *0EOR*0E 6OIERU, con!amnat la patru ani, i!em.
-. SA6IN DRA*0I.I, ucis n anc(eta la securitate pentru
participare la $rupul )ri!on.
2BA
$ura Vaii
+. IOAN *A1RILA, stu!ent la .lu/, con!amnat n cteva
rn!uri n contumacie pentru activitate anticomunista n $rupurile
stu!entesti le$ionare !in .lu/ si 6rasov. .on!amnat la moarte n
contumacie n orasul Stalin, n +,-+, pentru constituirea !e :&an!a
teroristaL si actiune armata antistatala. Arestat la .lu/ n +,8>,
con!amnarile fiin!u'i prescrise.
;. NI.ULAE )O)A 3sotia LINA4, spri/initori ai $rupului !e
re"istenta !in munti. .on!amnat.
@. ION TRSM6ITAS, taran, invali!, spri/initor al $rupului,
con!amnat, mort n nc(isoare.
7. NI.ULAE .RISTEAN, nvatator 3sotia TEREGA4, spri/initori
ai $rupului !e re"istenta, con!amnat.
-. ION .RISTIAN, taran, con!amnat ca spri/initor al $rupului !e
re"istenta.
>. AUREL .RISTIAN. A transportat cu caii alimente la munte
pentru $rupul !e re"istenta. .on!amnat.
8. *0EOR*0E ALDEILIE, taran, spri/initor al $rupului
con!amnat.
?. ION 1I2OLI, taran, plecn! n SUA, a transmis un mesa/
.onsiliului National Romn. Nu a fost cunoscut !e securitate.
,. ION IARU 3DADU4, $a"!a a luptatorilor si spri/initor.
.on!amnat.
+<. MATEI IARU, tata si fiu, $a"!e ale $rupului, nu au fost
aflati !e securitate.
++. TRAIAN IARU 3al LINII4, tmplar, $a"!a a $rupului. Ne'a
construit la"i !e pastrat alimente. .on!amnat.
+;. 1IR*IL STROIA, taran, $a"!a a $rupului, c(iar cn! conta
ca informator al securitatii.
+@. 1IR*IL SOT.AN, cu ntrea$a familie, Maria ' sotie, Ion si
Trita, parinti, $a"!e ale $rupului, nu au fost cunoscuti !e securitate.
+7. NI.ULAE MAFIM LEA6U, taran, unc(iul unui ofiter !e
securitate, $a"!a !e ncre!ere n multe rn!uri. Nu a fost cunoscut !e
2BF
securitate.
+-. *0EOR*0E 6RENES 3RU.AREANU4, ru!enie cu *(ita
0asu, $a"!a a $rupului, con!amnat.
+>. ION )U.I.A, taran, con!amnat pentru spri/inirea $rupului.
+8. *0EOR*0E #AR.ASAN, taran invali! !e ra"&oi, om
foarte iscusit, a spri/init $rupul material si cu informatii n timp ce
conta ca informator al securitatii. Nu a facut nc(isoare.
+?. *0EOR*0E .ORDEA, taran, om !e va"a n sat, tata a opt
copii. .unoscator al muntilor, ne'a facut n +,7, le$atura cu $rupul
Arsenescu. Nu a fost cunoscut !e securitate.
+,. D .ORDEA, unul !in fii, cio&an n 6a&a n +,-+ si +,-;. A
spri/init $rupul la munte.
;<. LAUREAN si 1ASILE LAGEA, unc(i ai lui Ion *avrila,
spri/initori si $a"!e ale $rupului c(iar si cn! contau ca informatori la
securitate. Anc(etati, !ar nu con!amnati.
;+. )IAN LAGEA, socrul lui 1asile La"ea, a spri/init $rupul
material si cu informatii ct a trait.
;;. *0EOR*0E 0AN 3al lui Iosif4, taran, oier. La nceput a
spri/init re$imul comunist, apoi s'a lamurit. %nainte !e moarte 3+,7,4
ne'a !aruit armament.
;@. *0EOR*0E 0AN 3al lui *alaftion4, "i!ar, spri/initor al
$rupului n timp ce era prese!intele #rontului )lu$arilor. Nu a fost
cunoscut !e securitate.
;7. *0EOR*0E *A1RILA, !rumar, tatal lui Ion *avrila,
moare n +,7,, n urma unui tratament la securitate.
;-. ANA *A1RILA, mama lui Ion *avrila, con!amnata ca a
furni"at arme $rupului. %mpreuna cu fiicele Ileana si Eu$enia, ramne
la !ispo"itia setei !e ra"&unare a securitatii ;, !e ani.
;>. TRAIAN NISTOR, cio&an, ne'a !at n fiecare an spri/in la
munte. Nu a fost cunoscut !e securitate.
;8. *0EOR*0E ROMAN 3Geve!ei4, taran, a spri/init $rupul ca
$a"!a si cu alimente. Nu a fost cunoscut !e securitate.
;?. 1I.TOR NISTOR 3.(itu4, si NI.ULAE DATES 3Danuca4,
tarani n puterea vrstei, au murit n urma &atailor !e la securitate,
2B7
&anuiti a avea le$aturi cu $rupul !in munti.
;,.ION IARU 3Ionucu4, spri/initor al $rupului, necon!amnat.
$lm<oaca
+. AUREL MOISIN, taran spri/initor al Lenutei #aina.
;. 3D4 TA1ALA, spri/initor al Lenutei #aina.
$rnari
+. 3D4 REN.IU, a pre$atit cartiruirea $rupului n iarna
+,-;'+,-@.
!rseni
+. MATEI .OTOROG, taran, con!amnat ;< ani munca silnica
pentru spri/inirea $rupului.
;. IOSI# 0ERSENI 3IO2I.A4, vestit oier, om n vrsta, ne'a
spri/init la munte cu alimente.
@. D D , o fata, ru!enie cu 1ictor Metea, ne'a fost $a"!a si
spri/initoare cura/oasa n cteva rn!uri.
7. TOADER 6ALAN 3sotia MARIA4, spri/initor al $rupului !e
re"istenta.
-. IOAN RSNEA, profesor, spri/initor al $rupului.
!urez
+.ION TETU, con!amnat pentru spri/in !at $rupului.
;.STE#AN TI)U, i!em.
@.DUMITRU O)RIS, impie$at, con!amnat la ? ani.
7.ALEFANDRU SASU, i!em.
-.ION SASU 3NI.A SASU4, spri/initor si $a"!a, nu a fost
cunoscut !e securitate.
>. D MATEI, &atrn or&, ce locuia la Nica Sasu, care ne cule$ea
informatii !espre ce se vor&ea n sat si la militie.
26B
8.MARIA SASU, femeie n vrsta, mama a sapte copii, ru!enie
cu Ion *avrila, $a"!a a $rupului. Nu a fost cunoscuta !e securitate.
?. IULIAN NEAMTU, arestat si con!amnat n $rupul elevilor
pentru activitate anticomunista.
Iasi 0 *a&aras
+. ION I1AN, stu!ent con!amnat cu $rupul le$ionar al
)olite(nicii 6uc. pentru activitate anticomunista, mort n nc(isoare.
;.*0EOR*0E 6UL*AR, stu!ent con!amnat cu $rupul le$ionar
al Universitatii 6ucuresti.
@. *0EOR*0E )E)TEA, stu!ent, i!em
7. DANILA )E)TEA, taran, 3sotia EU*ENIA4, con!amnat
pentru spri/inul $rupului !e re"istenta.
-. GA0IU LU)U, taran, 3sotia Lu!ovica4, i!em
>. MATEI #LOREA, preot, 3sotia 1erona4, i!em.
8. TRAIAN )E)TEA, taran, 3sotia *enoveva4, i!em.
?. *0EOR*0E 6UL*AR, taran, 3sotia Ana4, i!em.
,. DANILA #LOREA, taran, i!em.
+<. NI.OLAE MOTO., taran, 3sotia Raveca4, i!em.
Ileni
+. )IRAU TOMA 3)ORSM6U4, fecior, !in $rupul !in munte,
ca!e n lupta cu securitatea n !ecem&rie +,-<, n sura lui Dumitru
.ornea.
;. 1I.TOR METEA, elev, frate !e cruce la L.R.N., !upa sase
ani !e lupte n munti, ca!e prin vn"are n mna securitatii.
.on!amnat la moarte si e=ecutat n +,-8.
@. DUMITRU .ORNEA, taran !e ?< !e ani, con!amnat la
moarte si e=ecutat pentru ca l'a $a"!uit pe Toma )irau.
-. MARIA .ORNEA, 3Domnisoara4, mpreuna cu mama ei a
$a"!uit $rupul !e re"istenta si l'a spri/init. .on!amnata.
>. 1I.TOR METEA, tatal lui 1ictor Metea, con!amnat pentru
266
spri/inul !at. Moare n nc(isoare.
8. ION METEA, fratele mai mic al lui 1ictor Metea, om !e
spri/in n con!itiile n care securitatea se ra"&una pe el pentru
neprin!erea lui 1ictor.
?. *0EOR*0E METEA, taran, con!amnat la +- ani munca
silnica pentru spri/inul !at $rupului !in munte.
,. SIMION *0IGDA1U, taran, participant la $rupul
Mo$os'Ma"ilu, con!amnat.
+<. TOMA 6LE6EA si ELENA 6LE6EA, i!em.
++. ION .OMAN, taran, i!em.
+;. DOREL .ORNEA, i!em.
+@. ION 6AR6U, i!em.
+7. TOMA 6AR6U, i!em.
+-. 1ALER MILEA, i!em.
+>. TRAIAN .ORSATEA, stu!ent, i!em.
+8. 1IR*IL .ORSATEA, i!em.
+?. ION MILEA, i!em.
+,. ION #AR.AS, i!em.
Ji<ert
+. *0EOR*0E 6UTA, taran !eose&it. .a tnar a calau"it
armata romna n +,+>. Ne'a $a"!uit si spri/init cu !ra$. .on!amnat.
;. ION 6UTA, fratele lui *(eor$(e, con!amnat pentru spri/inul
!at $rupului !in munte.
@. *0EOR*0E S.SRNE.I, taran con!amnat pentru stri/inul
!at $rupului !in munte.
7. DIONISIE MEDREA, me!ic, spri/in me!ical. Nu a fost
cunoscut !e securitate.
-. MI0AI OA*NER, nr.>>, taran sas n vrsta, $a"!a a $rupului
n cteva rn!uri. Nu a fost cunoscut !e securitate.
>. MARTIN TONTS.0, nr.+7, taran sas, curatorul &isericii. Om
!e spri/in. Nu a fost cunoscut !e securitate.
262
8. *0EOR*0E *TLDNER, nr.@;, taran sas, $a"!a a $rupului.
?. ROT0 si $inerele sau TONTS.0 MARTIN, nr +-<, $a"!a si
spri/in.
,. TONTS.0 A*NETA, nr. -;, ne'a a/utat cu mama ei c(iar n
con!itiile n care securitatea &anuia ca are le$atura cu noi.
+<. D MULER si fiica ANA, nr. ?<, ne'a $a"!uit si a/utat.
++. SIMION ROT0, ne'a fost calau"a noaptea n !irectia
*rnari. Am fost att !e &ine primit ca !upa -< !e ani mai retin si
numarul casei acestor oameni.
udisor
+.EU*ENIA 0ASU, sotia lui *(eor$(e 0asu si'a a/utat sotul
atra$n! asupra ei mnia securitatii. Anc(etata &estial si con!amnata.
;.DUMITRU .OMANI.I, tatal Eu$eniei, cu mama Eu$eniei,
si'au spri/init $inerele *(eor$(e 0asu cu toata !ra$ostea. Dumitru '
con!amnat la nc(isoare.
@.O.TA1IAN .OMANI.I, taran, spri/initor al $rupului,
con!amnat la "ece ani nc(isoare.
7.NI.ULAE DRU*A, spri/initor al $rupului, con!amnat.
uta
+.MIR.EA LUDU, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului !e
re"istenta.
;.O.TA1IAN 6ALEA, i!em.
isa
+. IOAN )O) 3#ILERU4, pa!urar, !e mare folos $rupului nainte
!e +,-+ si apoi n $rupul !e la munte. Dupa cinci ani !e re"istenta n
munti este arestat n martie +,->. .on!amnat la moarte si e=ecutat n
263
+,-8.
;. DUMITRU MOLDO1AN, fost elev la L.R.N. .on!amnat n
+,7? la un an nc(isoare pentru actiune anticomunista. La iesirea !in
nc(isoare ale$e lupta armata mpreuna cu tatal sau. Este ranit $rav
ntr'o confruntare cu securitatea n toamna anului +,-+. .on!amnat la
munca silnica pe viata.
@. 1ASILE MOLDO1AN, taran, tatal lui Dumitru. %si nsoteste
fiul la munte. #iin! prins, este con!amnat la munca silnica pe viata.
Moare n nc(isoare.
7. AFENTE STANISLA1, preot unit si nvatator. Unul !intre
cei mai utili oameni !e spri/in n primii ani ai $rupului. %n casa lui s'a
luat le$atura cu !oi coman!anti !e re$imente, alcatuin!u'se un plan
!e actiune !aca situatia ar fi !evenit favora&ila unei e=tin!eri a
re"istentei anticomuniste. Securitatea nu a aflat !e acest plan.
.on!amnat pentru spri/inirea $rupului.
-. ION .ATANA, maior !e&locat. Ia parte la ntele$erea !in
+,7, cu cei !oi colonei 3nu s'au spus nume, i cunostea numai el4. La
ntlnire au luat parte parintele Stanislav, An!rei 0asu si Ioan
*avrila. Ne'a !aruit armament !e calitate. Nu stiu sa fi facut
nc(isoare.
>. *0EOR*0E 0ASU, mester constructor, veteran !e ra"&oi,
var cu Laurean 0asu. *a"!a si spri/initor pentru $rup. .on!amnat la
+- ani munca silnica.
8. 1I.TOR 0ASU, tatal si 1I.TOR 0ASU fiul, oameni !e
spri/in, amn!oi con!amnati.
?. ELENA 0ASU, spri/initoare a $rupului.
,. DA1ID *REA1U 3DU.A4, taran, con!amnat pentru
spri/inirea $rupului.
+<. ALEFANDRU *REA1U, con!amnat pentru ca l'a $a"!uit
pe Dumitru Mol!ovan.
++. MARIA )O), sotia lui Ion )op, con!amnata la nc(isoare
pentru ca si'a a/utat sotul.
264
+;. SA1U )ALER si Silvia sotia lui, $a"!a a $rupului.
.on!amnati.
+@. *0EOR*0E MUNTEAN, taran, con!amnat pentru spri/inul
!at $rupului !in munte.
+7. 1I.0ENTE MUNTEAN, i!em
+-. *0EOR*0E SER6AN, i!em.
+>. ALEFANDRU RUS, i!em.
+8. IOAN *REA1U 3MEI4, i!em
+?. NI.ULAE )ALER, i!em.
+,. 1ASILE SI ALEFANDRU 1A.ARU, i!em.
;<. MOISE )O)A, i!em.
;+. REMUS )O)ES.U, refu$iat !in 6asara&ia, con!amnat
pentru le$aturi cu $rupul.
;;. 1ASILE MUNTEAN, stu!ent, apoi me!ic, spri/initor al
$rupului, con!amnat. Mereu optimist n nc(isoare.
;@. O.TA1IAN MUNTEANU, taran, fratele lui 1asile, $a"!a a
$rupului. Ne'a !aruit armament si alimente. .on!amnat la munca
silnica pe viata.
;7. SER6AN .ORNILA, socrul lui #ileru, cu sotia 1ictoria, a
fost $a"!a si spri/initor. .on!amnat.
;-. NI.A)O)II 1I.TORIA, taranca, va!uva cu trei copii, sora
cu *(eor$(e .or!ea !in *ura 1aii. *a"!a a $rupului. .on!amnata.
;>. ALEFANDRU 6ROS.ATAN, pa!urar, prieten al lui #ileru,
con!amnat pentru spri/inul !at.
;8. NI.OLAE )ALER, nvatator, spri/initor al $rupului. Nu a
fost cunoscut !e securitate.
;?. MIR.EA )ALER, taran, i!em.
;,. IOSI# si *0EOR*0E 1A.ARU, i!em.
@<. IOAN SER6AN )ALER 36AGAON4, spri/initor al $rupului.
Arestat si c(inuit la securitate.
26/
"ndra
+. EU*EN RATIU, fratele !e mama al lui 0oria Sima,
cunoscator a sapte lim&i !e circulatie internationala, a&solvent al
#acultatii !e Litere !in 6ucuresti, refu$iat n *ermania n +,7+,
revenin! n tara, este !us n Uniunea Sovietica si tinut n anc(ete +<
ani. %ntors n tara, este con!amnat pna n +,>7. Traieste su&
suprave$(erea stricta a securitatii. )lecat ctiva ani n Spania, revine
!in nou n Romnia.
;. ION SIMA, taran, con!amnat pentru participare la $rupul
Mo$os'Ma"ilu.
@. ILIE GARA 3sotia ' ru!enie cu 0oria Sima, !eportata n
6ara$an4. .on!amnat i!em.
7. TRAIAN SU.A.I, i!em.
-. NI.OLAE GARA 3a lui Sercaianu4, i!em.
>. ION )I.A, elev, i!em.
8. 1ASILE DRU*OLA, i!em.
?. ION DAN, taran le$ionar, con!amnat cu 1ir$il Mateias.
"er&%indeal
+. AUREL DAISOREANU, taran, caraus, le$ionar, om cumpatat
si !evotat $rupului cu ntrea$a familie. Ne'a $a"!uit n iarna
+,-+'+,-;, con!amnat ;< ani munca silnica.
;. ION LEAN.U, taran ori$inar !in 0ure", si el, si sotia la fel !e
!evotati $rupului ca si Aurel Daisoreanu. .on!amnat.
"ar&%ineni
+. ELENA #AINA, eleva la 6la/. Alaturi !e *(eor$(e Ionele
3Dumitriu4, a fost n munti cu arma pna n +,-;. Ramasa sin$ura,
este arestata n !ecem&rie +,-; n Avri$, n casa co/ocarului Oancea.
265
.on!amnata la munca silnica pe viata.
;.*0EOR*0E IONELE 3Dumitriu4, tinerete aventuroasa. .opil
!e mot, orfan, !in Arieseni, vin!ea fluiere n .lu/. A!optat !e
capitanul Siancu, a/un$e copil al Le$iunii pna n +,@?. Mai tr"iu
face armata si frontul. 6anuit la Ara! ca ar fi locotenentul Dumitriu,
cautat !e securitate, este &atut $roa"nic. Eva!ea"a !in spital cu
a/utorul personalului me!ical si se refu$ia"a la 6rasov, la or$ani"atia
le$ionara !e aici. Este silit sa se retra$a n munti cu Elena #aina,
ramnn! cu arma n mna pna n +,-+, cn! moare n lupta cu
securitatea n )oiana Si&iului.
@. ALEFANDRU #ULI.EA, muncitor la 6rasov. .on!ucator al
unei unitati le$ionare nca!rate n lupta !e re"istenta anticomunista.
.on!amnat la munca silnica pe viata.
7. 1I.TORIA #ULI.EA, sotia lui Ale=an!ru, sora Elenei #aina,
si urmea"a sotul n tot ce a ntreprins. .on!amnata.
-. ION #ULI.EA, muncitor la 6rasov, le$ionar, fratele lui
Ale=an!ru. Este alaturi !e fratele sau n tot ce a ntreprins.
.on!amnat la munca silnica pe viata, moare ucis la nc(isoarea
*(erla.
>. TEREGA #ULI.EA, sotia lui Ion #ulicea, si urmea"a sotul n
tot ce a facut.
Oltet
+. AUREL LELUTIU, preot $reco'catolic, urmarit !e securitate,
spri/initor al $rupului, con!amnat.
;. IONEL LELUTIU, preot $reco'catolic, i!em.
@. NI.OLAE *REA1U, stu!ent teolo$, spri/initor al $rupului,
con!amnat.
7. IOAN MONEA, functionar, i!em.
-. 1ASILE SURDU, participant la $rupul !e re"istenta.
>. O.TA1IAN .SR2E, elev, participant la $rupul !e re"isten ta,
con!amnat.
8. *0EOR*0E LELUTIU, i!em.
26A
?. ION LELUTIU, taran, i!em.
,. 1I.TOR SO#ARIU, taran, con!amnat pentru activitate
anticomunista.
(oienita
+. 1ASILE 6AN.IU, pa!urar, fost elev la L.R.N., cole$ cu Ioan
*avrila, spri/initor al $rupului cn! s'a iernat n pa!urile !e aici.
;. Sotii ILINA, arestati !e securitate la Si&iu pentru spri/in !at
re"istentei.
(ersani
+. NUTIU LEONTE, stu!ent, con!amnat cu .entrul Univ.
le$ionar 6ucuresti.
;. *0EOR*0E ARE.U, con!amnat pentru spri/inul !at
$rupului !e re"istenta.
@. DUMITRU 6O.U, i!em.
7. ION DAN, i!em
-. *0EOR*0E #IN*0I, i!em.
>.ION SOLTEA, i!em.
8. DUMITRU NUTIU, i!em.
?. *0EOR*0E 6OIERU, i!em.
,. ION NUTIU, i!em.
+<. *0EOR*0E .OSTE, i!em.
++. *0EOR*0E .OMARDI.EA, i!em.
(orum<acu de Jos
+. ELISA6ETA MALENE, nvatatoare, va!uva preotului
*(eor$(e Malene, ucis !e ostasii sovietici, spri/initoare importanta a
$rupului !e re"istenta !in munti n "ona !e apus a Tarii #a$arasului.
26F
(orum<acu de Sus
+. .ONSTANTIN .ISMAS, stu!ent me!icinist, con!amnat la
+< ani munca silnica pentru activitate anticomunista.
;. ION 1OINEA*, con!amnat la +< ani pentru spri/inul $rupului
!e re"istenta.
@. ION SILEA, i!em.
7. *0EOR*0E *RITU, i!em.
-. .ONSTANTIN *ORE .A)ATSNA, i!em.
>. DUMITRU .ISMAS, i!em
,oul Romn
+. IONITA *REA1U, fost elev la L.R.N., le$ionar, pe frontul !e
rasarit se mprieteneste cu plutonierul )artenie .osma. Intuiesc o
lupta !e re"istenta mpotriva ocupantului sovietic si se pre$atesc
pentru aceasta. %mpreuna, !epo"itea"a arme nca !in +,7-. Are
le$aturi n +,78 cu colonelul Arsenescu, pe care'l $a"!uieste. *a"!a
pentru Elena #aina si Dimitriu. .on!amnat la munca silnica.
;. AUREL #ILI), taran, spri/initor al Elenei #aina.
@. )ETRE A)OST, taran, i!em.
7. *0EOR*0E 6U.URES.U, i!em.
-. *0EOR*0E #RE.IU, alcatuieste acte false pentru Elena
#aina si Dimitriu.
>. *RE#I 6UDA., fratele lui Remus 6u!ac spri/initor al
$rupului !in munti, con!amnat.
8. *0EOR*0E 6U.UREASA, a trecut'o Oltul cu &arca pe
Lenuta #aina si !e !oua ori pe me&mri $rupului !in munti.
O%a<a
+. IAN.U MORAR, me!ic, con!amnat pentru activitate
anticomunista cu centrul le$ionar 6ucuresti. 6un con!ucator. Daca ar
fi scapat !e arestare, ar fi fost cu si$uranta seful $rupului !e re"istenta
267
#a$aras.
;. IA.O6 6OIER, in$iner, con!amnat la "ece ani pentru
spri/inirea $rupului !e re"istenta !in munti.
@. ION DO6RIN, taran, i!em.
7. MARIA DO6RIN, i!em.
-. *0EOR*0E IDOMIR, i!em.
>. MARIA IDOMIR, i!em.
8. STE#AN IDOMIR, me!ic, i!em.
?. IOSI# STEA1U, taran, i!em.
,. IOSI# TE)ES, maistru silvic, i!em.
+<. *0EOR*0E ROMAN, i!em.
++. MARIA ROMAN, i!em.
+; AUREL ROMAN, i!em.
+@. NI.OLAE MORAR, tatal me!icului Iancu.
+7. *0EOR*0E .ALIN, i!em.
+-. IA.O6 .ALIN, i!em.
+>. IOAN .OMAROMI, i!em.
+8. TRAIAN MORAR, i!em.
(oiana Si<iului
+. #amilia ION RODEAN a spri/init'o pe Lenuta #aina si pe
Inele. .on!amnati.
(arau
+. ION )RIDON, nvatator, voluntar n primul ra"&oi mon!ial,
capitan re"ervist. .on!ucatorul $rupului !e re"istenta :1ultaniiL.
Or$ani"ea"a cu a/utorul lui Marcel .ornea oamenii !in satele !in
rasaritul Tarii #a$arasului. .on!amnat la moarte n Orasul Stalin n
+,-+. Ucis n lanturi nainte !e e=ecutie la nc(isoarea 2ilava.
;. ION 6OAM#A, nvatator, a/utorul lui Ion )ri!on, con!amnat
+> ani.
@. .LEMENT OANA, ucis, n noaptea arestarii, n &ataie la
22B
securitate.
@. ION 6UTA, taran, con!amnat +- ani pentru participarea la
$rupul )ri!on.
7. IA.O6 6UTA, economist, con!amnat la +- ani, i!em.
-. ION OANA .UTA, i!em.
>. ION .ER6U, i!em.
8. *0EOR*0E NOARA, con!amnat patru ani, i!em.
?. NI.OLAE NOARA, con!amnat la > ani, i!em.
,. *0EOR*0E SASE6ES, con!amnat @ ani, i!em.
+<. TANASE .RETU, con!amnat @ ani, i!em.
++. ANDREI .ER6U, con!amnat - ani, i!em.
+;. *0EOR*0E AFINTE, arestat si numai anc(etat, i!em.
+@. )ETRU ITOA#A, arestat si anc(etat, i!em.
(o-orta
+. ANDREI 0ASU, te(nician la Astra Ara!, le$ionar. .t a trait,
a fost sufletul si con!ucatorul !e fapt al $rupului !e re"istenta
fa$arasan. 1n!ut, moare n lupta cu securitatea n 1oivo!eni n
fe&ruarie +,-;.
;. *0EOR*0E 0ASU, mester !e acoperisuri, frate cu An!rei,
se nca!rea"a n $rup n +,7,. Este prins prin vn"are n +,--, la
6ucuresti. .on!amnat la moarte si e=ecutat n +,-8.
@. ANDREI 0ASU tatal si mama GINA, au !at spri/in total fiilor
lor. Au fost anc(etati, c(inuiti, con!amnati.
7. 1I.TORIA TRSM6ITAS, sora fratilor An!rei si *(eor$(e
0asu. :Si'n foc intram pentru fratii mei.L Anc(etata, c(inuita !e
securitate.
-. *0EOR*0E DRU*A, taran, con!amnat pentru spri/in !at
$rupului.
>. 1I.TOR DRU*A, taran, i!em.
8. *0EOR*0E .RISTIAN, taran, i!em.
?. *0EOR*0E MI0AILA, taran, i!em.
226
,. SIMION NE*REA, taran, i!em.
+<. ION *ANEA, cumnat cu fratti 0asu, i!em.
++. )ETRE .RISTEA, morar, con!amnat pentru spri/inirea
$rupului la +- ani munca silnica.
+; TIT LI1IU NE*REA, preot si sotia 0ARETA, tot timpul
spri/initori ai fratilor 0asu. Anc(etati, !ar nu !ove!iti !e securitate.
+@. #ratii *ANEA, postasi, au a/utat material $rupul !e
re"istenta. Nu au fost cunoscuti !e securitate.
+7. ION *ANEA, fiul unui, stu!ent, nca!rat n $rupul
1olcinsc(i. .on!amnat la +- ani munca silnica n +,-8.
+-. MATEI MI0AILA, spri/initor !e seama al $rupului.
.on!amnat.
Racovita
+. DA1ID RATIU, taran, spri/initor al Lenutei #aina.
.on!amnat.
;. )ETRE MURESAN, i!em.
@. IOAN 6ALEA si sotia .RISTINA, i!em.
7. ION DRA*OI si sotia ANA, i!em.
-. IOSI# LUN*U, nvatator si sotia MARIA, i!em.
>. 1ASILE STOIA, i!em.
8. 1ASILE SA1U, i!em.
Rot<av
+. 1IOREL si MARIA )URI.E, tineri tarani. Au $a"!uit n
con!itii foarte periculoase un $rup !e luptatori n iarna +,-+'+,-;.
Nu au fost cunoscuti !e securitate.
;. D MARTIN, preoteasa, matusa lui *elu Novac, care ne'a !at
informatii pretioase n !ecem&rie +,-+.
222
Rusor
+. )ARTENIE .OSMA, plutonier n armata romna, ori$inar !in
Sona. A pornit pre$atirea pentru re"istenta armata anticomunista nca
!e la ;@ au$ust +,77, !epo"itn! arme, convins ca aceasta va avea loc
n viitor. A fost a/utat !e caporalul *(eor$(e Taulea, Ionita *reavu si
socrul sau, Iaco& 2uncu. A trimis arme si colonelului Arsenescu. A
spri/init $rupul fa$arasan cu arme si ec(ipament militar. %nrolat n
Or$ani"atia !e Re"istenta Anticomunista a militarilor !in $arni"oana
#a$aras prin capitanul Traian Monea, superiorul sau. .on!amnat la
moarte si e=ecutat n Orasul Stalin, n +,-+.
;. 1ALERIA .OSMA, sotia lui )artenie, mama a trei copii, a
fost tot timpul alaturi !e sotul ei n tot ce a ntreprins, avn! soarta
!estinata va!uvelor luptatorilor !in Re"istenta Armata 3anc(ete,
c(inuri, alun$are !in casa, !etinere cu lunile la securitate4.
@. IA.O6 2UN.U, socrul lui )artenie, si'a a/utat $inerele n tot
ce a facut.*a"!a si spri/initor al $rupului fa$arasan. .on!amnat,
moare n nc(isoarea .aranse&es.
7. ELENA 2UN.U, sotia lui IA.O6, spri/initoare a $rupului.
Arestata si con!amnata.
-. ARON .OMSULEA, taran, alaturi !e )artenie .osma si
2uncu n toate actiunile lor. .on!amnat.
>. *0EOR*0E ARSU, taran, ascuns la familia 2uncu, n
noiem&rie +,-<. )entru a'i salva pe luptatorii !in munti aflati la
locuinta lui 1aler )ica, s'a aruncat pe !rum n mi/locul securistilor
atra$n!u'i !upa el si fiin! ranit $rav. .on!amnat n Orasul Stalin n
+,-+.
8. 1I.TOR ROS.A, elev, seful #ratiei !e .ruce !e la Liceul
Ra!u Ne$ru, con!amnat pentru activitate anticomunista n Orasul
Stalin n +,7?.
?. 1I.TOR DSM6OI, preot, spri/initor al $rupului pe cn! era
paro( n Dra$us. .on!amnat la +< ani nc(isoare o !ata cu Ion
.(iu/!ea si ceilati.
,. ALEFANDRU .OMSULEA, militar, arestat n ca"arma la
223
Ora!ea, !e catre Securitate, si $asit spn"urat n $ra!ina casei
parintesti, !upa +< "ile.
+<. 1ALER )I.A, $a"!a n multe rn!uri si spri/initor al
$rupurilor !e re"istenta..on!amnat n Orasul Stalin n +,-+.
++. ION 1I.TOR )I.A, elev, +> ani, frate !e cruce la Liceul
Ra!u Ne$ru, face parte !in primul moment !in *rupul
Mo$os'Ma"ilu. .on!amnat n Orasul Stalin n +,-+. Scrie sase carti
!e memorii si poe"ii !espre Re"istenta si nc(isoare.
+;. *0EOR*0E )O), taran, fost primar le$ionar, con!amnat
pentru Re"istenta Anticomunista si spri/in !at $rupurilor !e re"istenta.
+@. ION )O), fiul lui *(eor$(e, face parte !in $rupul
Mo$os'Ma"ilu. .on!amnat n Orasul Stalin n +,-+.
+7. GA.0EU )O), macelar, a a/utat $rupul !e re"istenta.
.on!amnat.
+-. GA.0EU )O)'fiul, participant n $rupul Mo$os'Ma"ilu,
con!amnat +; ani la nc(isoare.
+>. IOAN *. )I.A 3.ioiu4, con!amnat +; ani pentru participare
la $rupul M'M. Iesit !in nc(isoare $rav &olnav.
+8. .ONSTANTIN N. ROS.A,con!amnat la ? ani nc(isoare.
+?. NI.OLAE .OMSULEA 3)icule4, !in $rupul M'M,
con!amnat.
+,. ION ROS.A, tnar !in $rupul M'M, con!amnat.
;<. TANASE .OMSULEA, elev, frate !e cruce, con!amnat
pentru activitate anticomunista.
;+. 1I.0ENTE .OMSULEA, fost elev la Liceul Ra!u Ne$ru,
frate !e cruce, mare mutilat !e ra"&oi. A $a"!uit oameni !in
Re"istenta, nu a fost cunoscut !e securitate.
;;. ION MITRUT, spri/initor al $rupului, con!amnat.
Rucar0*a&aras
+. *0EOR*0E 6SL6OREA, avocat, coman!ant le$ionar, mort
pe frontul !e rasarit.Oamenii e!ucati !e el s'au nca!rat n lupta !e
re"istenta anticomunista.
224
;. 1I.TOR *EAMAN, %nvatator, spri/initor important al
$rupului !e re"istenta !in munti, con!amnat la +< ani nc(isoare.
@. LI1IU NI.OARA, in$iner, spri/initor al $rupului !e
re"istenta, con!amnat.
7. *0EOR*0E LO*REA, taran, spri/initor al $rupului, a facut
mai &ine !e trei ani nc(isoare, necon!amnat.
-. MOISE 6ALTA, !iplomat, fost am&asa!or, spri/initor al
$rupului !e re"istenta.
>. 1IOREL LELUTIU, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului
!e re"istenta.
8. LI1IU #O*OROS, con!amnat la +< ani %nc(isoare pentru
spri/inirea $rupului !e re"istenta.
?. 1I.TOR 6A.ILA, spri/initor al $rupului, ramas
necon!amnat.
,. SIL1IA ENA.0E, spri/initoare a $rupului.
+<. EU#RASINA NEA*OE, spri/initoare a $rupului.
Sacadate
IOAN 6U.UR, taran, spri/initor al Lenutei #aina, con!amnat.
Recea
+. 1ASILE MITREA, $eneral, cu !omiciliul o&li$atoriu n
Recea. Alaturi !e $eneralii .oroama si Dra$alina, face parte !in
$rupul !e coman!a al re"istentei pe tara. Avea le$atura permanenta cu
Nicolae )etrascu. Arestat n +,7?, este ucis la nc(isoarea 2ilava.
;. DUMITRU MOLDO1AN, preot $reco'catolic, confesor al
$rupului n primii ani !e re"istenta. .on!amnat la - ani nc(isoare.
@. ANDREI )O)ARAD, "i!ar, fiul vestitului mester Itu, care
prin stilul sau, a sc(im&at fata satelor fa$arasene. %mpreuna cu tatal
sau au fost $a"!e $rupului !e re"istenta !in munti..on!amnat.
7. IOAN GA*AN, co/ocar, $a"!a si spri/initor, con!amnat.
-. IOAN )O)ARAD, $a"!a si spri/initor al $rupului.
22/
>. NI.OLAE )O)ARAD, croitor, $a"!a si spri/initor,
con!amnat.
8. IOAN )ETRISOR, mecanic si vnator, ru!enie cu Nelu
Novac. %mpreuna cu tatal sau au fost $a"!e si spri/initori ai $rupului.
.on!amnat la +- ani nc(isoare.
?. DA1ID SO#LETEA, $a"!a si spri/initor, con!amnat.
,. DUMITRU LUN*O.I, $a"!a si spri/initor, con!amnat.
+<. NI.OLAE RO0AT, croitor, $a"!a si spri/initor al $rupului.
++. *0EOR*0E *ANEA 3.(etoiu4, cio&an, om cu o viata
aventuroasa, a fost ani !e "ile cu .ircul .LUTGMN, !e mare folos la
munte, att cu material ct si cu informatii, c(iar cn! conta ca
informator al securitatii. Nu a fost con!amnat.
+;. MARIA 2UR.O1AN, spri/initoare a $rupului, nu a fost
cunoscuta !e securitate.
S;"B)1) '8 JOS
+. *0EOR*0E 6RES.AN, me!icul $rupului !in munte, n
primii ani !e re"istenta, con!amnat.
;. ION ETANU, preot, spri/initor al $rupului !e re"istenta,
con!amnat.
@. O.TA1IAN .O.AN, i!em.
7. *0EOR*0E 6OLO1AN, taran, $a"!a si spri/initor al
$rupului, con!amnat.
-. ION DAMIAN, i!em.
>. 1I.TOR MSNDREA, i!em.
S)SCIORI
+. AUREL MOTO., preot unit, sotia MARIA, confesor, $a"!a
si spri/initor al $rupului !e re"istenta. .on!amnat.
;. ION RAITA, preot unit, sotia 1ALERIA, confesor, $a"!a,
spri/initor al $rupului !e re"istenta. .o!amnat la ;- ani munca
225
silnica.
@. NI.OLAE MOTO., taran, spri/initor al $rupului, con!amnat.
7. ION MOTO., 3Ronel4, con!amnat la - ani pentru spri/inul
$rupului.
-. *0EOR*0E .OMSA, i!em
>. ION VEVU, i!em.
8. IOSI# 6AR6U, !rumar, $a"!a si spri/initor al $rupului
con!amnat.
?. D 6AR6U, vecin si frate cu Iosif, $a"!a a lui )orm&u. )e
fata acestuia a purtat'o n suflet )orm&u ct a trait.
, . D D, servitoarea prof. 1ir$inia Tetu, $a"!a a $rupului,
con!amnata.
S)V)S1R8,I
+. *0EOR*0E MI.U, pic(er !e !rumuri, $a"!a a $rupului n
multe rn!uri, con!amnat. A murit la nc(isoare.
;. AUREL MI.U, fiul lui *(eor$(e. .u sotia sa Maria a fost
$a"!a si spri/initor al $rupului. .on!amnat.
Sona 0 *a&aras
+. MI0AI .ALIN, taran, $a"!a si spri/initor al $rupului,
con!amnat.
;. MOISE .SLTEA, nepot al notarului Moise .ltea, care,
emi$rn! n +,-+, n SUA a transmis .onsiliului National Romn
mesa/ul nostru.
@. E#TIMIE 6OIERU, spri/initor al $rupului. .on!amnat.
7. MATEI DRA*0I.I, spri/initor. #u$it ani !e "ile prin pa!uri,
este con!amnat.
-. IOAN #RATILA, spri/initor al $rupului Mo$os'Ma"ilu.
Scorei
22A
+. ION 0ALMA*0I, profesor. Actionea"a n prea/ma
profesorului Nicolae )etrascu n anii !e or$ani"are a re"istentei
anticomuniste. .on!amnat la +- ani munca silnica.
;. ION DA1ID, preot unit cu un !estin i!entic cu al $rupului !e
re"istenta !in munti. Urmarit !e securitate !in +,7?, este prins ranit n
8 ianuarie +,-- ntr'o $lu$a !e coceni n )orum&acu !e 2os. Moare
curn! !upa aceea.
@. .ANDID 6ARDAS, taran, le$ionar, cumnat cu preotul Davi!.
A facut parte !in $rupul !e re"istenta al nvatatorului .n!ea !in
Sarata. Ramas sin$ur, este (aituit ani !e "ile !e securitate. )rins, este
con!amnat n +,-7 la +- ani munca silnica.
Sercaia
+. ROMAN )RUNA, om !in $rupul )ri!on, con!amnat.
;. *0EOR*0E )RUNA, i!em.
@. #RAN.IS. )AUNES.U 3S.0NELL4, me!ic, prieten al
$rupului. A/utor material si moral. Nu a fost cunoscut !e securitate.
Sercaita
+. IOAN 6STA, con!amnat ca spri/initor al $rupului !e
re"istenta.
;. )ETRU .IO.AN, taran, con!amnat ca spri/initor al $rupului.
@. NI.OLAE #S.IU, te(nician silvic. .on!amnat la +< ani ca
spri/initor al $rupului, mort n nc(isoarea *(erla.
7. )ETRU SER6ANUTA, "i!ar, con!amnat pentru spri/inirea
$rupului.
-. TOADER SER6ANUTA, "i!ar, i!em.
>. IAN.U #S.IU, me!ic, con!amnat pentru spri/inirea
$rupului.
8. )ETRU GDRAILA, taran, i!em.
?. AU*USTIN .IO.AN, te(nician silvic, i!em.
,. *0EOR*0E 6AR6AT, taran, i!em.
22F
Se<es 0 Olt
+. 1ASILE LU)U, con!amnat pentru spri/inul !at Lenutei
#aina.
;. *0EOR*0E STANILA, i!em.
@. IOAN 6O6AN*A, i!em.
7. 1ASILE SA1U, spri/initor al Lenutei #aina.
Sura "are
+. NI.OLAE )ITARU, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului.
Sm<ata de Sus
+. ION ILIOI, elev, frate !e cruce la Liceul Ra!u Ne$ru. Dupa
sase ani cu arma n munti, ca!e $rav ranit n minile securitatii n
au$ust +,-7. Este anc(etat cu cele mai mo!erne meto!e !e c(inuire
3(ipnotism, !ro$uri, alternanta ntre liniste !eplina si "$omote
infernale, ntuneric !eplin si lumina or&itoare, i"olare cu anii4.
.on!amnat n +,-? la munca silnica pe viata.
;. ION ILIOI, taran, tatal elevului Ion Ilioi, c(inuit ani !e "ile la
securitate, con!amnat.
@. *0EOR*0E NEA*U, taran 3Sotia Eu$enia, sora lui Ion4,
$a"!a permanenta si spri/in n toti anii. .on!amnat.
7. O.TA1IAN )O)AIO1, nvatator, implicat total n spri/inirea
re"istentei, con!amnat la ;- ani munca silnica.
-. ION )O)AIO1, taran, implicat, ca si nvatatorul, n spri/inirea
$rupului !e re"istenta. .on!amnat ;- !e ani munca silnica.
>. NI.OLAE .OMSA, spri/in al $rupului !e re"istenta.
.on!amnat.
8. 1ASILE )ETRAS.U, nvatator, fratele profesorului Nicolae
)etrascu, implicat n re"istenta cu $rupul 1istea, con!amnat.
?. *0EOR*0E )ETRAS.U, taran, fratele profesorului Nicolae
)etrascu, implicat ca si fratele sau 1asile. .on!amnat.
227
,. 1I.TOR #LOREA, stu!ent la .lu/, seful unei fratii !in Si&iu,
con!amnat pentru activitate anticomunista.
+<. *0EOR*0E #LOREA, taran, fratele lui 1ictor, spri/initor
al $rupului, con!amnat.
++. S)IRIDON DO6REA, i!em.
+;. DUMITRU DO6REA, i!em.
+@. ION .ARAMAN, i!em.
+7. *0EOR*0E NITU, a&solvent !e liceu, i!em.
+-. LEONTE .IO.AN, taran, spri/initor al $rupului, nu a fost
cunoscut !e securitate.
+>. NI.OLAE )O)A, taran, i!em.
+8. NI.OLAE *. RSM6OI, i!em.
+?. *0EOR*0E ILIOI, i!em.
Sarata
+. ION .SNDEA, nvatator. %n +,7? alcatuieste un $rup !e
re"istenta armata cu .an!i! 6ar!as, preotul Ion Davi!, Ion 6alea si
altii..o&ort !e la munte, este ucis n +,-+, n $ra!ina casei parintesti,
fiin! vn!ut !e un crciumar vecin.
;. ION 6SLEA, participant la $rupul nvatatorului, con!amnat.
@. )ARAS.0I1A *RE.U, sora nvatatorului .n!ea, c(inuita
$roa"nic la securitate.
$R4(4 '8 R89IS18,1) ()R)S41)1: S)()C),
lansat n zona Sarata in 67/6
+. .ONSTANTIN SA)LA.AN, le$ionar, !in 6i(or, lansat la
Sarata si $a"!uit la familia Serafim, este prins si ucis n con!itii
necunoscute.
;. ILIE )UIU, le$ionar !in Rusca Montana, Timis, parasutat cu
Saplacan, mort n con!itii necunoscute.
@. S)IENDLER OIL0ELM, sas !in Si&iu, parasutat cu
Saplacan, mort n con!itii necunoscute.
23B
7. 6O0N MAT0IAS, sas, ori$inar !in 6alcaciu, Al&a, parasutat
n +,-+ cu Saplacan, mort n con!itii necunoscute.
-. *0EOR*0E 6SRSAN, le$ionar, parasutat cu Saplacan, mort
n con!itii necunoscute.
>. ILISIE SERA#IM, elev la Si&iu, frate !e cruce, con!amnat la
? luni nc(isoare, n +,7?, pentru activitate anticomunista. Iesin! !in
nc(isoare, ia le$atura cu $rupul Saplacan. Arestat, este con!amnat la
moarte si ucis la 2ilava nainte !e e=ecutie. Avea ;; !e ani.
8. MIR.EA .OMAN, elev la Si&iu, frate !e cruce, con!amnat la
> luni pentru activitate anticomunista n +,7?. %mpreuna cu Ilisie
Serafim, a/uta $rupul Saplacan. .on!amnat la moarte si e=ecutat la
2ilava. Avea ;; !e ani
?. *0EOR*0E SERA#IM, tatal lui Ilisie, $a"!uieste $rupul,
con!amnat la 8 ani.
,. MARIA SERA#IM, sotia lui *(eor$(e, con!amnata la 7 ani.
+<. *0EOR*0E .OMANI.I, taran !in Sarata, $a"!uieste
$rupul, con!amnat la +< ani munca silnica.
++. *USTA1 SOTG, !in Si&iu, spri/ina $rupul, con!amnat la +;
ani munca silnica.
+;. MARIA EDER, !in Si&iu, sora lui Spien!ler, con!amnata la
- ani.
+@. ERNEST EDLER, !in Si&iu, con!amnat la ? ani.
+7. S)IENDLER LUIGA, sora lui Oil(elm, con!amnata la @ ani
nc(isoare.
+-. E.AT0ERINA S)IENDLER, mama lui Oil(elm,
con!amnata la @ ani nc(isoare.
+>. ION TE)OSU, taran !in Sarata, con!amnat la 7 ani pentru
spri/inirea $rupului.
+8. TEODOR MUNTEAN, taran, con!amnat la 7 ani pentru
a/utorul !at $rupului.
+?. .ONSTANTIN si IOANA )UIU, parintii lui Ilie )uiu,
con!amnati la cte !oi ani nc(isoare.
+,. ELENA TEODORES.U, stu!enta,con!amnata la - ani
nc(isoare pentru spri/inul !at.
236
;<. )ETRU si OLI1IA NEDEL.U, con!amnati la cte - ani
nc(isoare pentru spri/inul !at $rupului.
;+. MARIA )UIU, sora a lui Ilie, con!amnata la ; ani pentru
spri/inul !at $rupului.
;;. IOAN )UIU, var cu Ilie )uiu, con!amnat la 7 ani nc(isoare
pentru spri/inirea $rupului.
Sinca Vec%e ?satul lui $%eor&%e Sincai@
+. MAR.EL .ORNEA, stu!ent la .lu/, fost frate !e cruce la
Liceul Ra!u Ne$ru, con!amnat n contumacie, n $rupul stu!entesc
le$ionar. 1enit n re$iune, or$ani"ea"a re"istenta n satele !in /ur, ia
le$atura cu $rupul )ri!on, apoi cu Mo$os si cu cei !in munti. .a!e
ucis n lupta cu securitatea, n casa nvatatorului )ri!on, n noiem&rie
+,-<.
;. O.TA1IAN .RISAN, le$ionar, con!amnat pentru activitate
anticomunista.
@. IA.O6 .ORNEA, farmacist, tatal lui Marcel, nu
supravietuieste mult !upa moartea fiului sau.
7. *0EOR*0E )O)IONE, ru!enie cu 1ictor Metea, $a"!a si
spri/initor al $rupului, con!amnat la munca silnica pe viata.
-. TRAIAN )O)IONE, n aceeasi situatie ca si *(eor$(e.
>. AUREL STRSM6U, ru!enie cu 1ictor Metea, $a"! a si
spri/initor. .on!amnat la munca silnica pe viata.
8. O.TA1IAN ALDEA, preot unit, spri/initor al $rupului !e
re"istenta, con!amnat.
?. MARIA STRSM6U, eleva, con!amnata pentru spri/inul !at
$rupului.
,. NI.OLAE *OILA, taran, con!amnat pentru implicare n
$rupul !e re"istenta.
+<. NI.OLAE STRSM6U, taran, i!em.
++. ION STRSM6U, taran, i!em.
+;. *0EOR*0E )O)A, conta&il, i!em.
232
+@. *0EOR*0E 6OERU, taran, i!em.
+7. AM6ROGIE 6OERU, taran, i!em.
+-. ELENA .RISAN, i!em.
+>. .ORNEL .OMAROMI, in$iner, i!em.
+8. 1IR*IL MALIN, in$iner, i!em.
+?. RALU.A )O)A, functionara, i!em.
+,. NI.OLAE URS, taran, i!em.
;<. ALEFE 6SRSAN, i!em.
;+. #ILIMON 6ALAN, i!em.
;;. SER*0IE .RISAN, i!em.
;@. E1A OLTEAN, taranca, i!em.
;7. E.ATERINA *OILA, nvatatoare, i!em.
;-. SAMOILA URS, taran,i!em.
;>. )UIU 6SRSAN, me!ic, i!em.
;8. *0EOR*0E .0I)ER, i!em.
Sinca ,oua
+. NI.OLAE 6O6O0ALMA, stu!ent n centrul le$ionar .lu/,
con!amnat pentru activitate anticomunista si a/utor !at $rupului !e
re"istenta.
;. ION #LU.US, nvatator, le$ionar !in or$ani"atia /u!eteana,
arestat n mai +,7?, con!amnat.
Soars
+. ION *RE.U 3mecanic4 si sotia *I.A, unul !intre cei mai
importanti oameni !e spri/in ai $rupului !e la munte. El si cu fratele
sau, Nicolae, au fost $a"!e, spri/initori materiali si cu informatii. Ne
cunosteau toate $reutatile. %ncre!ere !eplina n ei. Arestat n +,--,
este con!amnat la munca silnica pe viata.
;. NI.OLAE *RE.U, fratele lui Ion, si sotia Lucretia. %n iarna
233
+,-+'+,-; eram ascunsi la el, cn! l'au pus prese!inte !e colectiva.
La su$estia noastra a primit numirea. Aveam ncre!ere n el la fel ca
si n fratele sau. Arestat n +,--, nca prese!inte !e ..A.)., a fost
con!amnat la munca silnica pe viata.
@. NI.OLAE )UIA, !rumar. %n +,-+, n seara !e .raciun, ne'a
scos !in "apa!a primin!u'ne n casa si $a"!uin!u'ne. %nca mai avea
carnetul !e mem&ru )...R. Aveam nsa ncre!ere !eplina n el.
Arestat n +,--, con!amnat la +- ani munca silnica.
7. ION )US.ASIU, taran, secretar )...R., om !evotat
re"istentei, arestat, con!amnat la munca silnica pe viata.
-. ION ROMAN, !irectorul &ancii !in Soars, spri/initor al
$rupului !e re"istenta.
1icusul ,ou
+. ION NI.OARA, pa!urar, con!amnat pentru spri/inul !at
$rupului.
1icusul Vec%i
+. *0EOR*0E )AS.U, stu!ent la Timisoara, scapa !e
arestarile !in +,7?, se m&olnaveste $rav, vin!ecat, se ntoarce la
facultate, anc(etat, moare curn!.
;. IOSI# .RA.IUN, me!ic, spri/initor al $rupului, nu a fost
cunoscut !e securitate.
@. D .RA.IUN, taran spri/initor al $rupului, nu a fost cunoscut
!e securitate.
7. 1ASILE )AS.U, preot, ne'a $a"!uit n !eplasarile noastre.
Nu a fost cunoscut !e securitate.
234
1oarcla
+. ION #LESERU, me!ic, si fratele lui, spri/initori ai $rupului.
1oderita
+. ION MO*OS, elev si frate !e cruce la L.R.N., arestat n +,7?,
con!amnat la !oi ani nc(isoare pentru activitate anticomunista.
Eli&erat !in nc(isoare, nfiintea"a $rupul !e re"istenta cu tinerii !in
satele !in /ur. Dupa confruntari cu securitatea n "ona, n noiem&rie
+,-< se retra$e n satul )a!ureni'Timis, un!e moare n lupta cu
securitatea n casa lui Traian Moraru. Aruncat ntr'un sant, i se $asesc
osemintele n +,,7. Ren(umat n localitatea Leu, ln$a .raiova.
;. NI.OLAE MAGILU, elev si frate !e cruce la L.R.N. !in
#a$aras, con!amnat ca si Mo$os la !oi ani nc(isoare. Dupa eli&erare,
mpreuna cu Mo$os, or$ani"ea"a $rupul !e re"istenta !in /ur. Moare
alaturi !e Mo$os, vn!uti fiin! !e fiul notarului !in sat.
@. DUMITRU DUSA, taran, con!amnat la moarte pentru
$a"!uirea lui Silviu Socol, care era ranit !in confruntarea !e la
Rusor.
7. DUMITRU DUSA /r., fiul lui Dusa Dumitru, con!amnat
pentru participare la re"istenta.
-. 1ASILE 6ALA6AN, participant la $rupul Mo$os'Ma"ilu,
con!amnat.
>. ION 6ALA6AN, i!em.
8. 1I.0ENTE NOREL, i!em.
?. IOAN NOREL, i!em.
,. ILIE 6ALA6AN, i!em.
+<. IOAN 6ALA6AN, i!em.
++. IOAN TOMA, i!em.
+;. *0EOR*0E )AIS, i!em.
+@. 1ALERIU 1LAD,i!em.
+7. O.TA1IAN 1LAD, i!em.
23/
+-. IOAN #LOREA, i!em.
+>. O.TA1IAN 6ALA6AN, i!em.
+8. .ORNEL MI2A, i!em.
+?. ION *A6OR, i!em.
+,. .ORNEL 1LAD, i!em.
;<. 1ASILE MI2A, i!em.
;+. AUREL LU.A SAR*0ITA, i!em.
;;. MATEI *RAMA, spri/ina $rupul !ar este arestat si trimis la
.anal.
1ic%indeal
+. MARIA OANA si sora sa, 1ETUTA, stu!ente la 6rasov,
arestate si con!amnate n +,7?, n $rupul stu!entesc le$ionar pentru
activitate anticomunista.
;. D OANA, &unicul stu!entelor Oana, spri/in material. Nu a
fost cunoscut !e securitate.
@. D DRA*OMAN, taran !eose&it care ne'a $a"!uit n
primavara lui +,--.
4cea de Sus
+. ION 6URS, preot, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului !e
re"istenta.
;. DUMITRU )ANDREA, nvatator. .on!amnat pentru spri/inul
!at $rupului.
@. *0EOR*0E SILEA, elev, frate !e cruce. .on!amnat pentru
activitatea anticomunista.
235
4cea de Jos
+. ION *LA2AR, preot, elev si frate !e cruce la L.R.N.
con!amnat n +,7? pentru activitate anticomunista.
;. IOAN *URLEA, spri/initor al $rupului !e re"istenta,
con!amnat.
@. .ONSTANTIN 6O6ES, taran, con!amnat pentru spri/inul !at
$rupului.
Vad
+. AUREL 6OIERU, con!amnat pentru spri/inul !at re"istentei
anticomuniste.
;. ION )O)A, i!em.
@. EMIL .OS*AREA, in$iner, i!em.
7. EMILIAN DANET, taran, i!em.
Voila
+. IOAN IER0U, taran, con!amnat pentru spri/inul !at $rupului
!e re"istenta.
;. LI1IU 6ILI6OA.A, spri/initor al $rupului. .on!amnat.
Venetia de Sus
+. *0EOR*0E O1ESEA, taran, mem&ru al $rupului !e
re"istenta anticomunista )ri!on. .on!amnat.
;. ION O1ESEA, i!em.
@. ION 0ALMA*0I me!ic, i!em.
23A
Venetia de Jos
+. MONEA TRAIAN, capitan activ, face parte !in $rupul militar
!e re"istenta !in *arni"oana #a$aras. %mpreuna cu capitanul Sa&in
Mare, se an$a/ea"a n spri/inirea re"istentei !in munti. Arestat n
+,-<, con!amnat la moarte si e=ecutat n Orasul Stalin.
;. *0EOR*0E .ORNEA, me!ic la #a$aras, nca !in +,7>, l
spri/ina pe Ur!ea Slatinaru si apoi pe Marcel .ornea. Se muta la
Tr$u Mures, un!e se nca!rea"a n lupta armata !e re"istenta !e
acolo. .on!amnat la +? ani munca silnica.
@. 0ORIA DRE*0I.I, stu!ent la 6ucuresti, con!amnat pentru
activitate n $rupul le$ionar.
7. ALEFANDRU .OMANI.I, ofiter si stu!ent, con!amnat
pentru activitate anticomunista.
-. 1IR*IL RADO.EA, stu!ent, con!amnat pentru spri/in !at
re"istentei.
>. *0EOR*0E 6O6OIA, taran, con!amnat pentru spri/inul !at
re"istentei anticomuniste.
8. NI.ULAE .OMANI.I, taran. Moare la .anal. I!em.
?. NI.ULAE RADO.EA, taran, i!em.
,. 1IORI.A RADO.EA, sora lui 1ir$il, casatorita .omanici. A
fost spri/initoare a $rupului. .
+<. 0ORATIU MONEA, ofiter. .on!amnat pentru atitu!ine
anticomunista.
++. ION STOI.A, i!em.
+;. NI.ULAE STOI.A, i!em.
+@. 1I.TORIA RADO.EA, sora lui 1ir$il, casatorita .omsa. A
fost anc(etata la securitate.
+7. 1ALERIU si EU*ENIA .ORNEA, parintii me!icului
.ornea, spri/initori ai lui Ur!ea Slatinaru.
+-. ALEFANDRINA .ORNEA, casatorita 6ta. L'a spri/init pe
Ur!ea Slatinaru.
23F
+>. ION *RAN.EA, pa"nic !e vnatoare. Om !e mare cre!inta
3l'a spri/init pe Ur!ea Slatinaru4.
Vistea de Jos ?&rupul de spri-in Vistea@
+. OLIM)IU 6ORGEA, profesor, ofiter veteran !e ra"&oi.
Spri/initor principal al $rupului !e re"istenta !in munti pna la sfrsit.
%n casa lui moare Remus Sofonea. Arestat prin vn"are, este
con!amnat la moarte n +,-8, la Si&iu. )e!eapsa i se comuta n munca
silnica pe viata.
;. ANA 6ORGEA, si a/uta sotul n tot ceea ce a facut pentru
$rupul !e re"istenta !in munti. Ramne ani !e'a rn!ul sa suporte
actiunile securitatii n!reptate mpotriva ei si a familiei.
@. LU.IAN STAN.IU, me!ic, l a/uta pe Laurean 0asu, ranit,
sa se vin!ece. Moare n a/unul procesului la securitate, n con!itii
nelamurite.
7. )A1EL 6ORGEA, preot orto!o=, protopop. .t a trait, a fost
un luptator nenfricat mpotriva re$imului comunist.
-. NI.ULAE STOI.A, functionar, spri/initor al $rupului !e
re"istenta !in munti.
>. )OM)ILIU STAN.IU, nvatator, i!em.
8. *0EOR*0E *ORUN, nvatator, i!em.
?. 1ASILE 6AGIL NEA*OE, avocat, i!em.
,. 1ALER NEA*OE, colonel, i!em.
+<. ION STAN.IU 1U2EU, notar, i!em.
++. *0EOR*0E 6ORGEA, muncitor, i!em.
+;. 1I.TOR SANDRU si sotia, tarani, i!em.
+@. ANANIE 6ORGEA, taran, i!em.
+7. *0EOR*0E STANISLA1, i!em.
+-. 1I.TOR SO#ARIU, i!em.
+>. NI.OLAE .SR2E, taran, i!em.
+8. )ETRONELA NE*REANU, farmacista, i!em.
+?. NI.OLAE STAN.IU, comisar, i!em.
+,. *0EOR*0E DAN.IU, i!em.
237
;<. 1ASILE *. SANDRU, i!em.
;+. )ANTELIMON NEA*OE, i!em.
;;. LU.IAN T. RADU, i!em.
;@. *0EOR*0E *. SANDRU, capitan, i!em.
24B
Vistea de Sus
+. 1ASILE *0. 6U.ELEA, taran, con!amnat pentru participare
la re"istenta armata anticomunista.
;. LEON 6U.ELEA, taran, i!em, mort n nc(isoare.
@. NI.ULAE 6ASTEA, economist, i!em.
7. ION 6U.ELEA, elev, i!em.
-. IOAN STERMIN, taran, i!em.
>. NI.0ITA 6ALES.U, preot, i!em.
8. ANTONIE *RA)A, i!em.
?. ION .RISTIAN, croitor, con!amnat.
,. 1ASILE I. 6U.ELEA, taran, i!em.
+<. IOAN 1. 6U.ELEA, profesor, i!em.
++. 1ASILE 1. 6U.ELEA, i!em.
+;. 1LAD 1UL.U, taran, i!em.
+@. AUREL #RATILA, taran, i!em.
+7. *0EOR*0E LU)U, taran, i!em.
Voivodeni
+. *0EOR*0E RAM6A, stu!ent, con!amnat pentru re"istenta
mpotriva re$imului comunist.
;. *0EOR*0E .A6UG, taran, spri/initor al $rupului !e
re"istenta.
@. ION RAM6A 3Un$(ieru4, cio&an. %n $ra!ina lui a fost ucis
An!rei 0asu n +,-;. .on!amnat la munca silnica pe viata.
7. IOAN RSM6ET, spri/initor si $a"!a a $rupului !e re"istenta.
-. *0EOR*0E RAM6A 3*(eor$(eoi4, cio&an, spri/initor al
$rupului si acasa, si la munte.
>. *0EOR*0E RAM6A 3Sotcan4, cio&an, i!em.
8. *0EOR*0E DRU*A, nvatator, si sotia Mino!ora, sora lui
*(eor$(e 0asu, spri/initori ai $rupului.
246
'iversi
+. *0EOR*0E DUMINE.A, stu!ent la 6ucuresti, !in
Alunis'Olt, intra n $rupul !e re"istenta Mo$os'Ma"ilu. .on!amnat la
moarte n Orasul Stalin si e=ecutat n +,-+.
;. DUMITRU STAN.IU, stu!ent !in Alunis'Olt, intra n $rupul
Mo$os'Ma"ilu. Este prins ranit n #a$aras. .on!amnat la moarte si
e=ecutat n Orasul Stalin.
@. D #RSN.U, su&locotenent, alaturi !e Traian Monea, arestat
n tren ntre 6rasov si #a$aras, fara a se mai sti ceva !e soarta lui.
7. RAUL 1OL.INS.0I, profesor universitar la .lu/, ori$inar
!in .ernauti. )rin stu!entii !in "ona #a$arasului, ntre care fratii
Romulus si .ornel Ursu, a cautat sa ia le$atura cu $rupul !in munti A
alcatuit un $rup !e re"istenta anticomunista !in stu!enti. A fost
con!amnat la ;- !e ani nc(isoare.
-. D .OROAMA, $eneral, ori$inar !in Neamt, mpreuna cu
$eneralul Mitrea, ia parte la constituirea coman!amentului pe tara al
re"istentei armate anticomuniste. .on!amnat.
>. )A1EL MSRGA, stu!ent la .lu/, fost elev la L.R.N., intr a n
re"istenta n Muntii Apuseni, arestat si con!amnat opt ani munca
silnica.
8. )ETRU SA6ADUS, stu!ent la .lu/, fost elev al L.R.N., intra
n re"istenta !in Apuseni. Arestat si con!amnat +; ani munca silnica.
Ucis n +,-@ la nc(isoarea *(erla.
?. MUTIU IO1U, me!ic colonel la Si&iu. Este implicat n $rupul
parasutat Mare. .on!amnat.
,. *RI*ORE .IOLO6O., /u!ecator, implicat n acelasi $rup
alaturi !e colonelul Mutiu.
+<. ION ANDREI, in$iner n Si&iu, n aceeasi or$ani"atie ca si
Mutiu. .on!amnat.
++. D LU)U, me!ic la Si&iu, a acor!at a/utor material prin prof.
6u!ac.
+;. D 1IDRAS.U, avocat 6ucuresti, spri/initor al $rupului
242
prin !octorul 6urlacu.
+@. DUMITRU .OSTA.0ES.U, capitan, a aprovi'"ionat
$rupul cu armament prin Olimpiu 6or"ea.
+7. *0EOR*0E TAULEA, caporal, cel ce l'a a/utat pe )artenie
.osma sa scoata armament si sa'l !epo"ite"e.
+-. ION *RE.U, profesor la #acultatea !e #armacie !in .lu/,
spri/initor al lui Ioan *avrila.
+>. ION *A1RILA, profesor la #acultatea !e Me!icina !in .lu/,
spri/initor al luptatorului Ioan *avrila, !upa retra$erea !in Muntii
#a$arasului.
+8. *0EOR*0E TELEA, me!ic !in Si&iu. Spri/initor al
$rupului.
+?. 1LADIMIR IAOOROOSMI, cu sotia, me!ici la Si&iu, ne'a
ntlnit ca turisti n +,-@, !n!u'ne informatii folositoare.
Am nominali"at aici un numar !e 88> !e oameni implicati n
aceasta actiune, !ar numarul lor este cu mult mai mare. Unele nume
le'am uitat, pe altele nu le'am stiut nici atunci, cu toate ca spri/inul
care ne'a fost !at a repre"entat un mare folos pentru $rupul !e
re"istenta. 1oi aminti oamenii !e care ne mai a!ucem aminte Ion Ilioi
si cu mine.
+. 6ar&atul !in 6eclean care n +,-< ne'a trecut cu caruta sa
Oltul, cu risc foarte mare pentru el.
;. Tnara nvatatoare D Opris care ne'a a/utat sa ne n!epartam
cu caruta !e securitatea ce ne urmarea n ? septem&rie +,-< pe
!rumul Dri!if'Lu!isor.
@. #eciorul !in Iasi care n aceeasi "i ne'a n!epartat !e securitate
pe !rumul Lu!isor'Iasi.
7. .arausul care ne'a a/utat sa iesim !in satul To!erita n caruta
cu lautari, n +,-<.
-. Omul !in Toarcla, care, mpreuna cu fiul sau, n iarna
+,-+'+,-;, i'a $asit ascunsi ntr'o $lu$a !e coceni pe 1ictor Metea si
*(eor$(e Sovaiala si i'a a/utat.
>. .ei !oi tineri te(nicieni !e la #erma A$nita, unul romn, altul
sas, care ne'au a/utat n vara lui +,-; sa ne aprovi"ionam !e la
243
aceasta ferma.
8. #ata Marioara D !in 6rui care i'a a/utat pe 1ictor Metea si
*(eor$(e Sovaiala n iarna +,-+'+,-;
?. .io&anul !in pa!urea 0almea$ului care n !oua toamne i'a
a/utat pe 1ictor Metea si *(eor$(e Sovaiala.
,. Morarul !in partea !e sus a satului Sercaita la care $aseam
tot!eauna pine si faina.
+<. #eciorul !in Rucar care n toamna anului +,-; ne'a nsotit
noaptea, aratn!u'ne va!urile !e trecere ale Oltului.
Si lista ar putea continua.
Ar tre&ui cunoscute numele sutelor !e cio&ani care ne'au primit
la stnile lor cu mncare si informatii folositoare, fa$araseni, &raneni,
musceleni, ar$eseni si novaceni. Si$ur l !au cu numele lui pe
&atrnul Damian, vecinul nvatatorului Arnautoi !in Nucsoara. )e
ceilalti i retin ca5 Tuca !in )iscul Netotului, Mucenic !in Nisipuri,
tata a opt feciori, toti cio&ani, Ducu, Nae, fata !in Rasinari, &acita n
muntele 6u!iu n +,-+, fratii poienari Ion si *(eor$(e Dancila !in
Grna !in +,-+ si altii ale caror fi$uri pline !e !ra$oste si omenie le
avem si a"i n fata oc(ilor.
Ar tre&ui amintite numele sutelor !e turisti ntlniti ntmplator
sau anume pe potecile muntilor si care ne'au a/utat. %ntre ei mi
amintesc !e !r. Ra!u !in Al&a Iulia n +,-;. Ar tre&ui cunoscute si
numele ostasilor care au fost trimisi mpotriva noastra sa ne uci!a si
care au fraterni"at cu noi refu"n! sa e=ecute or!inele lui NicolsAi,
.raciun si a altora !e acelasi fel.
3Documentar alcatuit !e Ion *avrila'O$oranu, Ion Ilioi, Lucia
6aAi'Nicoara4
244
)18 ")R14RII SI C;18V) CO,SI'8R)1II
1ot am facut si eu ceva <un pe lumea asta
.n! m'am !us o!ata acasa, mi'au spus ai mei ca :1etuta !e
!elaturiL ar vrea sa ma va!a ca sa'mi spuie niste lucruri. )e vremuri
ne era oarecum vecina, locuia c(iar n mar$inea satului, eram n relatii
&une, veneau n toata "iua la noi si ea si sotul si !oua fetite !e +<'+;
ani. %ncolo, oameni ca toti oamenii, ce'si ve!eau !e trea&a lor.
)rin +,-+ am aflat ca n casa lor era instalata securitatea,
securistii stn! "iua ascunsi, iar noaptea, iesin!, pa"eau casa noastra
si intrarile n sat. Nu era un lucru neo&isnuit, caci mai erau si alte case
la mar$ine !e sat care serveau aceluiasi scop, n sat la noi si n alte
sate. Nu puteai fi suparat pe stapnii caselor ca nu s'au opus
securitatii. .ine ar fi n!ra"nit s'o facaD )roprietarii au fost amenintati
sa nu vor&easca ce era n casa lor, !ar tot au vor&it si noi am aflat. Ar
fi fost usor sa ataci un astfel !e post, pn!in!u'i seara cn! se
!eplasau, !ar ar fi nsemnat sa a!uci nenorocire asupra unor oameni
nevinovati. Masura luata, !esi a fost folosita multi ani, nu a fost
eficienta, noi lun! masurile ce se impuneau.
' Domnule Nelu, ma'ntmpina femeia, Dumne"eu sa'ti !ea
sanatate, ca !umneata ai fost norocul nostru. .a )aul, care mi'a fost
$inere, a venit si a stat la noi pe vremea cn! te cautau tl(arii sa te
prin"a si sa te omoare. Si nu le'o a/utat Dumne"eu, ca, uite, ai
scapat... si a stat la noi asa n :sicretL mare mai &ine !e un an si s'a
avut &ine cu Lucica si pna la urma a luat'o, c'a avut un copil cu ea si
a !us'o n 6ucuresti si ne'a !us si pe noi, pe mine si pe tatu'so, ca
)aul a apucat &ine si l'a luat .eausescu ln$a el, ca l'a pus mai mare
peste pa"a la casile lui la Sna$ov si si'a "i!it si )aul casi aproape !e
.eausescu si sa ve"i numai ce casi si'a facut si era tare &ine ca ne'a
luat si pe noi la el sa $ri/im casa. Dar te lasa (otii si tl(arii n pace sa
traiestiD Nu te lasa, ca l'au prt pe )aul ca nu'si ve!e !e serviciu si
&ea, ca !aca mai &ea si el cteo!ata ce era, ca nu &ea !e la ei si l'a
24/
sc(im&at cu serviciu, !ar si asa a fos t &u$at !e &ine, numai ca )aul s'a
&olnavit si a murit si a ramas Lucica cu casile si i'a "s ala mai mare
6o&u5 :Lucica, sa nu te temi ca ai ramas sin$ura, ca noi ti avem !e
$ri/e. Si avem !e toate, numai sa vii o!ata la noi sa ve"i ce avem n
casa, c'avem, !aH ce n'avemD c'avem armoaruri si avem persienuri si
lampa!aruri s'avem $ra!ina, numai o !ata sa vii sa ve"i, ca !umneata
ai fost norocul nostru, !e cn! te cautau sa te prin"a si sa te omoare
(otii si tl(arii si uite ca nu le'a a/utat Dumne"eu si'ai scapat...
Si ascultn! marturisirea femeii, m'am mn$iat ca nu am a!us
numai moarte si nenorocire n /urul meu, ci am a/utat la fericirea
unora !e'au apucat si si'au facut casi la Sna$ov ln$a casile lui
.eausescu si au !e toate.
=n Iordan# <otezndu0te 1u# 'oamne
De cte ori mi intra n casa preotul cu troparul !e 6o&otea"a mi
vine n minte parintele Davi!, pe care l aflasem ascuns la unc(iul
1asile, cn! am venit o!ata !e la munte n anul +,7,. )e atunci l
pastea $n!ul sa ncerce sa treaca $ranita iu$oslava. Aflase ca o
ru!enie !e'a unc(iului, ce facea armata la $raniceri, era n conce!iu
si'l ru$ase sa'l c(eme pe ostas si sa'l !escoase cum stau lucrurile pe
frontiera.
%n a!evar, tnarul venise, !ar nu sin$ur, ci cu alti feciori care'l
asteptau n ulita. Din camera vecina, eu si parintele ascultam ce se
!iscuta. Unc(iul lau!ase pe &aiat ce catana voinica se facuse, apoi
a!use vor&a !e conce!iu.
' Am conce!iu !e merit, se mn!rea tnarul, c'am prins !oi
infractori pe $ranita, un popa si o preoteasa.
' )opaD se mira unc(iul.
' Da, popa si preuteasa, se lau!a ostasul. Stai sa ve"i cum a fost,
:mne"eii lorL. Eu am facut scoala !e catalan!ri si mi'o !at n primire
un cne lup, pe unul .or&u, si faceam pn!a noapte !e noapte cu
cnele ln$a mine, ca tre&uie sa stii, nene 1asile, ca pe $ranita nici
245
$reierii n'au voie sa cnte, cum "icea tovarasul plutonier ma/or.
G&iera aceste cuvinte att !e tare !e'au tresarit icoanele !e pe perete.
Si nu stiu, parca era un facut ca pe un!e pn!eam eu nu venea nici un
infractor. )rin!ea mai unul, mai altul, si lua premiul si pleca acasa n
permisie. Numai eu nu. A prins pna si cel mai amart !intre noi, un
ti$an, mai multi stu!enti. )e unul l'a si mpuscat ntr'un pru, ca n'a
vrut sa se pre!ea, si eu, nimic.
)na'ntr'o sara, cn! plecam la pn!a, va! pe .or&u ca'si ri!ica
&otul si se uita tinta catra un lan !e $ru si se "&ate n lantu$. %i !au
!rumul, iau pie!ica !e la automat si ma iau !upa cne. .n! a/un$ n
$ru, aici era vn"oleala mare. .or&u i sarise n spinare la un &atrn
cu &ar&a si o femeie tra$ea !e cne sa'l lase pe &atrn. .n! m'a "arit
femeia, s'a repe"it la mine n $enunc(i sa se roa$e sa iau cnele. L'a
cam ncoltit .or&u pe popa.
' Te ro$ ia cnele !e pe parinteleC
' .u fata la pamnt, e=ecutarea, poruncesc eu.
' Lasa'ne'n plata Domnului, &aiete, se ru$a preoteasa, ca era un
popa si'o preuteasa si !a sa'mi cuprin!a picioarele.
' Ia'ti la&ele !e pe mine, &atrno, ca !e nu, n trei "ile va creste
iar&a pe &urta. M'am mniat. Le'am pus catusele cu minile la spate,
le'am luat &a$a/ul si l'am acatat popii !e $t si'am pornit spre pic(et.
' #ie'ti mila, mai &aiete, ma tot &oscoro!ea preuteasa, ca nu
!e$ea&a ne aflam noi aici, ai si tu parinti...
' )arintii mei nu's infractori !e frontiera, le'am spus. .e'ati
cautat pe $ranitaD .n! i'am trecut peste un pru, ti i'am &a$at prin
apa, i'am stri$at popii5 tine traista sus, popo, ca se u!a Evan$(elia. .a
avea si carti n traista. .n! am intrat n pic(et, am nceput sa cnt5
:%n Ior!an &ote"n!u'Te Tu, DoamneL, !e au rs toti c'am pus mna
pe'un popa si'o preuteasa. M'au si premiat si mi'au !at la moment
permisie.
De'afara s'au au"it c(emarile feciorilor ce nu mai aveau ra&!are,
la care $ranicerul a raspuns c'un c(iuit5
' Stati ca viu acumC Ma !uc, nene 1asile, ce mai c(ef tra$em la
&ufetC
24A
Si acum mi nc(ipuiam ce va fi la &ufet. .um $ranicerul va
povesti !in nou si !in nou cum a prins el pe $ranita !oi infractori, cum
l'au lau!at si premiat tovarasii superiori si cum ei ostasii's (otarti sa
nu lase pe $ranita nici $reierii sa cnte si cum celorlalti feciori le
sticlesc oc(ii si a&ia asteapta s'a/un$a si ei $raniceri pentru a prin!e
si ei macar un popa si'o preoteasa, ca sa fie si ei lau!ati si premiati si
sa vina si sa &ea la &ufet.
%ntmplarea l'a m(nit !eose&it pe parintele Davi!.
' Mai Ioane, un!e am fost eu n attia aniD .um !e s'a putut
sc(im&a &aiatul astaD .a mi'l amintesc &ine ce cuminte era la ora !e
reli$ie si n &iserica. .um l'a putut !resa un ofiter politic ca sa faca
raul cu atta rvnaD Ma'ntre&5 ce ar fi facut !aca m'ar fi ntlnit pe
mine pe $ranitaD Tot asa ar fi proce!atD .e se va ale$e !e sufletul
neamului nostruD si !urerea era cu att mai mare cu ct si unc(iul
1asile venise la noi !upa plecarea &aiatului cu urmatoarea scu"a
pentru cele au"ite5 :Armata'i armata, n'ai ce'i faceC )rimesti or!in si
tra$i si'n tatal tauL.
Crucea de la Sm<ata
Era n anul +,-;, n "iua !e )asti si, !e pe un!e eram n pa!uri,
ne'am (otart :sa mer$em si noi la &isericaL. Ne'am apropiat prin
pa!uri pna n coasta !e la rasarit !e Manastirea Sm&ata, ntr'un loc
!e un!e puteam ve!ea slu/&a ce se tinea n pa!urea rara !in
apropierea clopotnitei.
Era o "i frumoasa !e primavara, cn! co!rul si mplinea frun"a
si pomii !in poiana manastirii se aplecau !e floare. Se ve!ea lume n
fata altarului improvi"at. Din cn! n cn! veneau, a!use !e vnt,
cn! mai tare, cn! mai ncet, frnturi !in troparul nvierii :0ristos a
nviat !in morti cu moartea pe moarte calcn! si celor !in morminte
viata !aruin!u'leL. Ne $n!eam la cei ca"uti !intre noi pna atunci5
Marcel .ornea, Silviu Socol, )orm&u, capitan Monea, Mo$os,
24F
Ma"ilu, )artenie .o"ma si ceilalti !espre a caror soarta nu stiam
nimic. Eram nca su& povara amintirii ultimului ca"ut, 6aciu, fratele
lui *(ita.
Am ramas tacuti ct a tinut slu/&a. Nu stiu care a avut parerea,
parca 6rncoveanu, pe care a spus'o cu $las tare5 :Daca vreunul
!intre noi va supravietui, sa ne le$am ca acela sa ne a!une oasele !e
pe un!e vor fi fost aruncate si sa le n$roape aici ln$a aceasta
manastire.
%n +,,< mi'am a!us aminte !e acest le$amnt si le'am amintit
lui Ilioi si celorlalti le$amntul facut cu 7< !e ani n urma si am pornit
la reali"area lui. Trupurile mortilor nu aveam !e un!e le lua, noi nu
stim un!e sunt, nimeni n'a venit sa ne spuna, pe uci$asi nimeni nu i'a
!eran/at sa spuna locul un!e i'au aruncat. Ramnea !oar sa ri!icam o
cruce seaca un!eva ca amintire. Dupa !oi ani !e e"itari mitropolia
Si&iului si staretia s'au nvoit. Am apelat la ar(itectul, fost !etinut
politic, Niculita *o$a, care ne'a n!rumat la minunatul om ar(itect
An$(el Marcu !in 6ucuresti, care s'a oprit n cele !in urma la
proiectul actual. Iata vi"iunea ar(itectului5 :...o sin$ura coloana cu
sectiunea patrata, care poate fi scrisa si va"uta pe patru fete cu
con!itia sa o ase"am ntr'un loc n care sa poata fi va"uta si citita !e
/ur mpre/ur.
Aceasta cruce va primi la partea superioara un te=t lapi!ar cu
litere mari, te=t nc(inare pentru eroi.
E=clu!em tot ce este fra$il si vulnera&il. Oamenii acestia au fost
oameni !intr'o &ucata.
.re! ca astfel conceputa ca un stlp !e piatra, crucea va purta
!emn peste secole numele acelor &ravi oameni.
Asa sa va a/ute Dumne"euC
An$(el Marcu:
Sculptorul .onstantin Marinete s'a !eplasat la cariera Rusc(ita
si a ales un &loc !e marmura al&a la fata locului, !in cariera,
247
transportn!u'l la 6ucuresti la atelierul sau. )entru a'l putea taia a
conceput si a construit un fierastrau special. Am proiectat ca pe cruce
sa fie trecute numele celor ce au ca"ut !intre noi, !ar si numele
oamenilor care n "ona #a$aras au avut un rol n lupta mpotriva
comunismului. La nceput preve!eam ca vor fi vreo suta !e nume, !ar
tot numarn! am trecut !e -<< numai !in cei morti n lupta, e=ecutati,
ucisi la securitate si n nc(isori, morti n urma ranilor primite n
nc(isoare.
6ani am !at noi, supravietuitorii, ct am putut !in saracia
noastra, !estul !e putini. Am fost a/utati nsa !e frati !e'ai nostri !in
strainatate5 Emilia si Emil Tatu !in .alifornia, Nicolae Dima n
numele societatii :Avram IancuL !in NeJ NorA, Nicolae Lun$oci !in
Oas(in$ton, Ale=an!ru #onta si 1ictor Rosca !in .ana!a, Dumitru
Tatu !e la )aris si altii 3c(eltuielile s'au ri!icat la @ milioane !e lei4.
De mare a/utor ne'a fost primarul #a$arasului, Nicolae .iocan.
#un!amentul a fost turnat !e mesterul *(eor$(e 0asu !in Lisa.
Sfintirea crucii s'a facut n +8 Octom&rie +,,-.
Dar mai nti un episo! ntmplat cu !oua "ile naintea sfintirii.
Era seara tr"iu. 6urnita marunt. La lumina farurilor, ctiva
supravietuitori ai re"istentei fa$arasene si mai multi tineri, urmasi
!e'ai luptatorilor, lucrasem toata "iua n ploaie si aratam ca !upa o asa
munca. )e aleea !e intrare au oprit cteva masini si !in una a co&ort
o femeie m&racata simplu, cu fata !esc(isa, care a !orit sa stie ce se
lucrea"a. Era Ma/estatea Sa Re$ina Ana. Mitropolitul Ar!ealului i'a
!at e=plicatii si ne'a pre"entat Ma/estatii Sale.
' Ma/estate, cei nscrisi pe cruce au luptat si au murit pentru
cre!inta, tara si re$alitate.
La scurt timp !upa ntlnire, pe pie!estalul crucii a fost !epus un
&uc(et !e flori. Era &uc(etul !e flori pe care Re$ina l'a $asit n
camera ei. A fost primul &uc(et !e flori care s'a !epus n cinstea celor
nscrisi pe cruce. .u litere mari n relief, n marmura au fost sapate
cuvintele5 LEi au murit pentru cre!inta, neam si li&ertateL. %n primul
2/B
rn! l'am trecut pe cel !espre care vor&esc nca muntii, pa!urile,
i"voarele si inimile oamenilor !in partea locului, pe )arintele Arsenie
6oca, staretul manastirii pna n +,7?.
Desi plouase cteva "ile si muntii au fost n ceata, n Duminica
sfintirii vremea s'a ra"&unat, muntii erau limpe"i, soarele stralucea
neaua !e pe crestetul lor. )a!urile se pre"entau $atite n toate culorile
curcu&eului iesite !e su& maiestria toamnei. La amia"i, &iserica si
curtea manastirii erau nencapatoare pentru multimea sosita !in toate
satele si !in toata tara. Era pentru prima !ata cn! cei care am
supravietuit !in lupta anticomunista !in tara #a$arasului ne aflam la
un loc. %m&ratisari, lacrimi, amintiri tra$ice, sute !e femei m&racate
n !oliul pe care nu l'au parasit !e 7< !e ani si pe care'l vor !uce n
mormnt, tineri cu sufletul !esc(is cautn! sa ntelea$a ce'a fost
atunci pe aceste locuri.
.oman!antul $arni"oanei #a$aras a tinut sa fie pre"ent cu !oua
plutoane !e ostasi care au facut !e $ar!a n /urul crucii5 :Aici au
luptat si au murit ofiteri si ostasi !in Armata Re$ala si am venit sa'i
cinstimL.
%n sunetul clopotelor manastirii a nceput slu/&a !e pomenire
oficiata !e preoti orto!ocsi si $reco'catolici n frunte cu mitropolitul
Ar!ealului. )rintre ei, n primul rn! preoti care au suferit pentru
0ristos si neam. Am evitat cuvntari pompoase, am amintit !oar
le$amntul nostru luat cu 7< !e ani n urma, am multumit lui
Dumne"eu si celor care ne'au a/utat sa ri!icam crucea. Am citit
numele celor mai &ine !e -<< !e oameni morti !intre noi. Olimpiu
6or"ea si Ioan 1. )ica au !epanat amintiri. Am propus si s'a primit ca
n fiecare an n prima Duminica !upa Sf. Ilie sa ne a!unam aici si sa
ne a!ucem aminte !e cei morti.
La sfrsit, !in toate piepturile a i"&ucnit imnul fratelui !e cruce
ca"ut si pe care spre mirarea unora l stia toata lumea. .ntecul
se'mpletea cu a!ierea vntului prin cetina &ra"ilor, cu vuietul apelor
repe"i !e munte, cu ecoul vailor si stncilor. Era cntecul pe care l
intonam noi atunci n lupta ori !e cte ori ca!ea unul !intre noi.
2/6
"iros de tamie amara
Dupa ri!icarea crucii m'am simtit eli&erat ca !e'o $rea povara.
Tocin! scarile !e piatra ale institutiilor !e care !epin!ea apro&area
ri!icarii crucii, caciulin!u'ma n fata multora, ncercn! sa'i convin$
ca noi vrem sa ri!icam o cruce pentru cei care n'au nici mormnt,
nici cruce, si nu un monument !e care sa se mire lumea, purtam teama
!e a nu muri nainte ca aceasta !atorie sa fie mplinita. Acum, cn! o
ve!eam stralucin! proiectata pe crestele muntilor, ma simteam linistit,
c(iar !aca crucea nu era pe !eplin $ata, cum nu e $ata nici n "iua !e
a"i.
Ma asteptam sa avem neca"uri venite !e oriun!e, !ar nici prin
$n! !e un!e a venit furtuna. Dupa o luna !e la sfintire, primesc un
telefon !e la )olitia 1oila5 :Sunt maiorul 3i'am uitat numele4 si vreau
sa va a!uc la cunostinta urmatoarele5 n "iua !e ;+ noiem&rie +,,-,
!oua persoane, o calu$arita si un calu$ar, s'au !us la manastirea
Sm&ata, s'au urcat pe cruce si au profanat'o cu !alta si ciocanul.
I'am !epistat si le'am luat !eclaratii. 1a ro$ sa veniti, sa va constituiti
parte civila pentru a putea fi !ati n /u!ecataL. .unoscusem pe
maiorul !e politie cu cteva "ile nainte !e sfintirea crucii, cn! l
nstiintasem ca va avea loc evenimentul. )olitia se ac(itase !e
pastrarea or!inii masinilor si auto&u"elor n cel mai perfect mo! cu
putinta. Am aler$at mai nti la cruce. Numele parintelui Arsenie
6oca fusese taiat cu !alta lasn! loc unei sparturi. )arintele staret
Irineu Duvlea mi'a relatat cum se ntmplasera lucrurile5 Manastirea
6rncoveanu alcatuise un raport catre Mitropolia Ar!ealului !in
Si&iu. Relate" !in acest raport5 :... n "iua !e ;+ noiem&rie +,,-, n
/urul orei +>.;< a sosit la Manastirea Sm&ata parintele Daniil
Stanescu, maica stareta )avelai!a Munteanu si soferul Ion !e la
Manastirea )rislop, 2u!etul 0une!oara !in Epar(ia Ara!ului, cu un
autoturism tip Alfa Romeo culoare $ri. Dupa ce au co&ort !in
masina, au mers !irect la .ruce ' monument ri!icat n memoria
luptatorilor !in Re"istenta Anticomunista !in Muntii #a$arasului.
2/2
)rimul !intre vietuitorii manas tirii noastre care a luat contact cu
sus'numitii a fost parintele Ar(iman!rit Ilarion, economul manastirii,
caruia i s'a cerut o scara cu intentia ca parintele Daniil sa se urce pe
cruce pentru a ster$e numele parintelui Arsenie 6oca nscris pe
aceasta cruce. )arintele Ilarion i'a raspuns ca :avem scara, !ar pentru
ceea ce intentionea"a sa faca nu o !a, !upa care l'a averti"at pe
parintele Daniil ca avea porunca sa nu se atin$a !e cruce si n ca"ul ca
o va face sa anuntam )olitia pentru a interveni n ve!erea protectiei
acestui monumentL.
De asemenea l'am ru$at sa ia le$atura cu !'l *avrila, cel care a
initiat ri!icarea acestei cruci, si cu %)S voastra pentru re"olvarea
acestei pro&leme pe cale ierar(ica.
Maica Stareta )avelai!a a nteles si l'a ru$at pe parintele Daniil
sa renunte si sa o&tina apro&area oficiala. )arintele Daniil nu a vrut sa
asculte sfatul maicii starete motivn! ca are porunca !e la asa'"isa
maica Gamfira 32ulieta4 sa nu plece !e la Sm&ata pna nu va ster$e
!e pe cruce numele parintelui Arsenie. Netinn! cont !e interventia
noastra pe cale pasnica, a luat ciocanul !in masina lor si, cu sfi!are si
o&ra"nicie fata !e toti cei care au ncercat sa !ialo$(e"e, a urcat pe
Sfnta .ruce si a spart locul un!e era nscris numele parintelui
Arsenie 6oca afirmn! ca !u(ul parintelui Arsenie i'a spus sa vina la
Sm&ata sa stear$a numele sau !e pe cruce, iar !upa ce a sters numele
a spus ca acum !u(ul parintelui Arsenie se simte linistit.
La ntoarcerea sa spre manastirea )rislop a fost oprit !e catre
)olitie la Si&iu, un!e i s'a luat o !eclaratie.
A !oua "i, ;; noiem&rie, au venit !e la )olitia 1oila si au
constatat cele ntmplate alcatuin! un proces ver&al !e constatare.
Noi, staretul manastirii mpreuna cu O&stea !e la Sm&ata
naintam %)S voastre protestul nostru n le$atura cu cele ntmplate
c(iar n "iua intrarii Maicii Domnului n &iserica, care ne'a pro!us o
a!nca m(nire si tul&urare n suflete.
1a ru$am sa luati act !e protestul, supararea si !e"apro&area
noastra, urmn! a lua masurile pe care le veti consi!era necesare, spre
linistea, or!inea si !isciplina n ca!rul vietii mona(ale si ferirea
2/3
numelui Manastirii 6rncoveanu !e amenintari, !efaimari si !eni$rari
!in partea oricarei persoane implicate n aceasta fapta iresponsa&ila.
%nsotim protestul nostru cu semnaturile mem&rilor .onsiliului
Du(ovnicesc al Manastirii.
Staret Irineu Duvlea, Ar(. Econom Ar(. S. )rotos, Ilarion Urs
Lucian Ieromona( .oroi )a(omie
Iero!iaconi Matei, .alinic, .asian, Iustinian, IeronimL
%ntmplarea m'a !escumpanit. Ma uitam la cruce si ma $n!eam5
aproape !e ea, ln$a clopotnita vec(e se afla o alta cruce !e piatra cu
o vec(ime !e peste un secol si /umatate, cruce mplntata !irect n
iar&a. .rucea, ca si "i!urile manastirii !armate !e 6ucoJ, a stat n
ploi neprote/ata. Ani !e ani, vara !e vara, aici veneau &ivolii la
pascut, o cale !e pa!ure trecea pe ln$a ea, copaci au ca"ut si n'au
lovit'o, au trecut pe aceste locuri !oua ra"&oaie, revolutii, s'au tocit
!e ploi si vnt slovele scrise pe ea, !ar a ramas intacta atta timp. Si
acum o cruce, o opera !e arta, acceptata cu !ra$ !e con!ucerea
manastirii, sfintita !e Mitropolitul Ar!ealului, e profanata !e !oua
fete &isericesti care se aflau su& ascultarea acestui ar(iereu. %mpreuna
cu Ion Ilioi si alti frati !e lupta am (otart urmatoarele5 crucea, o!ata
ase"ata n perimetrul manastirii Sm&ata, noi ntele$em ca !evine un
&un al manastirii, noi ramnn! !oar cu !atoria morala si materiala !e
a o n$ri/i si nfrumuseta. Noi renuntam sa ne /u!ecam cu niste
ne&uni, fie ei fete &isericesti, n fata unor instante /u!ecatoresti straine
!e &iserica, lasn! la latitu!inea ierar(iei &isericesti re"olvarea acestei
profanari cum va cre!e !e cuviinta. Dupa cum am fost informati,
calu$arul Daniil a fost pe!epsit sa refaca numele !e pe cruce, lucru
care pna n pre"ent nu s'a mplinit, crucea ramnn! n continuare cu
spartura n tulpina ei, n locul cel mai !e seama.
Revenin! la motivele ce ne'au !eterminat sa'l trecem pe
parintele Arsenie 6oca primul pe crucea ri!icata, iata care au fost5
' n anul +,7>'+,78 n muntii #a$arasului se afla un $rup !e
re"istenta armata 3scriitorul .'tin *ane, &i(oreanul )ele, Totea,
Murea4, $rup ce era a/utat !e parintele ArsenieK
2/4
' n +,7?, !upa ce a fost mutat la )rislop, parintele a fost arestat
n +- mai, o !ata cu oponentii re$imului, trecut prin anc(ete si
nc(isoriK
' a fost rearestat n multe rn!uri, petrecn!u'si multe luni !e
"ile prin &eciurile securitatiiK
' a fost alun$at si n!epartat cu porunca !e a nu se mai ntoarce
nicio!ata la Sm&ataK
' n toata vremea a fost omul la care'si $aseau alinare si
m&ar&atare toti oropsitii !in "ona, care'l cautau oriun!e a fost
alun$at !e stapnirea comunistaK
' !ar cel mai mare merit al parintelui Arsenie este !e a fi creat n
/urul manastirii Sm&ata o stnca !e cre!inta a!evarata, pe care
comunistii n'au putut'o nfrn$eK ma/oritatea oamenilor nostri !e
spri/in erau oameni formati !e parintele ArsenieK aceasta re"istenta a
cre!intei, noi am socotit'o mult mai importanta !ect re"istenta
noastra cu arma si !e aceea l'am trecut primul pe cruce.
%n ce priveste le$aturile parintelui cu miscarea le$ionara, !e care
maica Gamfira se "&ate atta sa'l a&solve, iata o marturisire facuta !e
mitropolitul Antonie, c(iar ln$a crucea noastra5 :Marturisesc acum,
lucru ce nu l'am facut nicio!ata, urmatoarea ntmplare5 eram prin
+,78 n c(ilia parintelui Arsenie, care se !e"&racase pna la &ru sa se
speleK pe pieptul parintelui atrna o cruce care avea si o $ar!a
le$ionara pe ea. M'am speriat si l'am ntre&at5
' )arinte, nu ti'e teama sa porti un astfel !e o&iect prime/!iosD
' O am !e la .orneliu .o!reanu, el mi'a !aruit'o.L
)ti luptat pentru democratie>
)rintre articolele !e "iar aparute !upa nfiintarea #un!atiei
:Luptatorii !in Re"istenta AnticomunistaL se afla unul su& semnatura
lui Mircea Ior$ulescu.
Dupa ce repeta insinuarile cuprinse n alte articole anterioare,
termina cu o ntre&are retorica ce se vrea ncuietoare5 :Oare pentru
2//
!emocratie au luptat cei !in Re"istenta Armata anticomunistaDL Ma
uitam cu tristete la aceasta stupi!a ntre&are, amintin!u'mi vremurile
!e atunci5 tara era ocupata !e trupele sovietice, armata con!usa !e
$enerali ca Emil 6o!naras si Oalter Roman cnta pe stra"i5 LO
Moscova, patria meaL si :Dimineata luminea"a "i!ul marelui
MremlinL. Economia era sovromi"ata, cultura la fel, aveam si
sovrom'patriar(ie, lasitatea si vn"area se ntin!ea n toate partile.
Toate leprele, lic(elele, lasii si vn"atorii se'ntreceau n a proslavi
orn!uirea comunista si pe $eneralissimul Stalin, manualele scolare,
inclusiv cele !e literatura se tra!uceau !in ruseste, istoria patriei o
scria Roller, con!ucatorii tarii se numeau Ana )auAer, Teo(arie
*eor$escu, 1asile Luca, securitatea con!usa !e nume precum cele !e
mai sus uci!ea oameni n mi/locul !rumului, arestarile si !eportarile
se faceau !upa &unul plac, nu mai erai si$ur ca vei veni !e la munca
sau ca te vei !uce a !oua "i la munca, te temeai !e cei !in casa ta sa
nu te vn!a, nu mai eram si$uri ca vom mai avea o tara. %n acele
vremuri si nc(ipuie autorul, noi cei care renuntaseram la toate,
inclusiv la vietile noastre, noi, n pau"ele !intre ciocniri, eram
preocupati !e cum va fi Romnia !upa comunismD Numai un prost si
putea nc(ipui ca ne $n!eam cum vom face privati"are5 !upa meto!a
ME6O sau vn"n! fa&ricile tuturor aventurierilor !in lumea lar$a pe
!e$ea&a, ca se va a!mite sau nu n parlament o motiune !e cen"ura. Si
totusi noi luptam pentru !emocratie, !omnule !emocrat !e carton
!resat sa scrii ceea ce scrii, toate $rupurile !e re"istenta armata sau
nenarmata, toate pna la cel !in urma au fost monar(iste. De altfel ca
tot poporul romn !e atunci.
Noi nu mai speram sa apucam clipa victoriei, !ar nici prin cel
mai laturalnic $n! nu puteam concepe ca atunci cn! Romnia se va
scutura !e comunism nu se va ase"a pe starea !e fapt !in !ecem&rie
+,78, cn! n vi$oare era constitutia !in +,;@. Si aceasta constitutie
era mai !emocratica !ect suro$atul facut n pripa !e fostii comunisti
si !e fiii lor pentru u"ul personal.
2/5
"ormntul lui popa
%nca !in anii cn! eram la munte ne ntrista usurinta cu care
oamenii treceau !e partea stapnirii comuniste. La nceput se !uceau
la a!unarile lor siliti, !e teama sa nu ai&a ceva !e suferit, apoi se
!uceau !in o&isnuinta, apoi convinsi ca !aca acum :a venit Wle/a astaX
apoi tr&uie s'o tnemL Numarul celor ce se mpotriveau valului era
tot mai su&tire si se preve!ea vremea cn! nu va mai fi !eloc. De
atunci am purtat n $n! o teama pentru "iua cn! constiinta
poporului nostru se va &olsevi"a si satani"a.
%n imperiul turcesc, la su! !e muntii Ro!ope, traia pe la anul
+8<< o populatie romneasca, me$leno'romnii, !esi$ur crestini ca
toti romnii. %ntr'o &una "i unui pasa turcesc i'a casunat sa'i treaca la
islamism amenintn! pe cei ce se vor opune cu taierea capului. Unii
au preferat sa moara si nu si'au parasit le$ea, altii !e frica s'au turcit,
o alta parte, ntre care si popa satului au fu$it noaptea si s'au !us
!eparte. Au trecut ani !e la convertirea fortata, pasa cu pricina a murit
si o !ata cu moartea lui persecutia a ncetat. )opa, !e pe un!e era
fu$it, a au"it si s'a ntors n satul !e un!e plecase ca sa ntoarca
oamenii !in nou la 0ristos.
Intre timp nsa fostii lui enoriasi au !evenit att !e fanatici
ma(ome!ani, nct l'au scos pe popa la mar$inea satului si l'au ucis
cu pietre, ri!icn! pe trupul lui o movila, care pna'n "ilele noastre se
c(eama n $raiul lor :mormntlu lu popaL.
.re! ca noi, romnii, suferim !e &oala asta, !e sin!romul
:mormntlu lu popaL. A venit comunismul pe capul nostru si nu l'a
vrut nimenea. L'am primit resemnati sau cu mpotrivire. A venit si
"iua cn! ne puteam !e&arasa !e el, !ar ne'am simtit att !e le$ati !e
ro&ie, ne'am nrait atta nct raspun!em violent la orice vnt !e
sc(im&are. %n +,7< a sosit ntr'un sat 3.oslar4 un preot !in Ar!ealul
ce!at, cu copii mici, numai cu sufletul si (ainutele !e pe ei. Satenii !e
atunci si'au a/utat pastorul cu ce'au putut. Mai traiesc oameni !intre
cei care l'au a/utat atunci. N'a trait mult si preotul a fost nmormntat
2/A
n curtea &isericii. Trec pe ln$a mormntul lui oamenii satului n
fiecare "i. )e preot l c(ema .oposu si era ru!enie cu Iuliu Maniu.
Asta"i, cn! scriu aceste rn!uri, n +,,+, la !oi ani !e la
Revolutie !aca s'ar "voni la crciuma sau la &iserica ca fiul preotului
!in +,7<, .orneliu .oposu, ar trece prin sat, cucernicii cre!inciosi cu
popa n frunte i'ar iesi n ntmpinare si, !e ucis poate nu l'ar uci!e,
!ar l'ar "$ria si alun$a cu pietre si l'ar &at/ocori cum le'ar veni la
$ura. De ceD )entru care motivD )rea &ine nu se stie !e ce. S'a au"it
ca'i fiu !e mosier si vine sa'si ia mosiile si pentru ca a stat si a mncat
si a &aut &ine la )aris si la noi nu s'a $n!it, iar !aca Doina .ornea
s'ar ncumeta sa treaca prin sat, ea, care cu !oi ani n urma era
sim&olul re"istentei romnesti, n'ar mai ramnea nimic !in ea, trea&a
ce'ar face'o numai femeile satului. %n sc(im& !aca fiul celui ce'a venit
cu tancurile sovietice, care le'a trimis parintii n nc(isori si la canal si
i'a omort cu cotele ar veni n sat, ar fi asteptat !e satul ntre$, cu flori
si recunostinta. Nu !e$ea&a a spus poetul cu +-< !e ani n urma5 Lunii
!eprinsi cu ro&ia, !e ea $reu se !e"lipescL.
%n +,7< a intrat Armata Rosie n 6asara&ia. .omunistii au ucis,
au !eportat. Au fu$it romnii cti au putut, iar cei ramasi s'au !at
!upa inva!atori, !e frica.
A"i, cn! ar putea fi !in nou ce'au fost, nu se mai socotesc
romni, ci mol!oveni, &lestema Romnia iar popii nu vor sa se mai
tina !e 6ucuresti, ci !e Moscova. )na un!e s'a a/uns e !estul sa
povestesc o ntmplare !intr'un sat &asara&ean, un!e un cr! !e copii
&ateau pe unul !intre ei5
' De ce'l &ateti, maD
' )entru ca'i romn.
' Dar voi ce sunteti, mai copiilorD
' Noi suntem mol!oveni pravoslavnici.
2/F
(artenie Cosma
.u ct simt ca m'apropiu !e sfrsitul calatoriei mi vin n minte,
tot mai !es si tot mai limpe"i, c(ipurile fratilor !e atunci. Mai limpe"i
c(iar !ect foto$rafiile ce'au ramas !e la ei. Iata'l, l am n fata
oc(ilor pe plutonierul )artenie .osma. L'am ntlnit !e putine ori, !ar
mi'a ramas n memorie "m&etul plin !e sinceritate !in coltul $urii.
Era mn!ru !e numele ce'l purta. Atunci cn! l'am ntre&at !aca e
ru!enie cu vestitul memoran!ist )artenie .osma, a raspuns5 LDesi$ur,
cti facem ceva pentru tara asta, toti suntem ru!eniiL.
Era !e loc !in Sona, un sat retras, ase"at ntre !ealuri si Olt, nu
!eparte !e #a$aras, !e un!e era si profesorul Mi(ai Novac. A facut
liceul la :Ra!u Ne$ruL !in #a$aras, urmn! apoi Scoala Militara !e
Su&ofiteri, pe care a a&solvit'o cu re"ulate &une, ceea ce i'a !at
posi&ilitatea !e a fi an$a/at n unitatea !e elita :.entrul !e instructie,
#a$arasL. S'a nascut n +,+?. #ace frontul !e rasarit ntr'o companie
anticar, n re$imentul .entrului avn! astfel oca"ia sa va!a
comunismul cu oc(ii lui n Rusia. Acest lucru l !etermina sa se
an$a/e"e mpotriva acestuia pna la moarte. E pre"ent !in primele
momente ale nc(e$arii re"istentei anticomuniste !in /u!et. Avea o
po"itie foarte &una pentru acest scop5 sef al ma$a"iei !e armament,
un!e erau !epo"itate importante cantitati !e arme si munitii
nenre$istrate, pe care le'a scos !in unitate si le'a !iri/at spre
!epo"itele or$ani"atiei /u!etene la !iferiti oameni !e ncre!ere, ca
&unaoara la socrul sau 2uncu Iancu si la familia .omsulea Aron. Era
omul care nu stia ce'i frica. #iin! a/utat !e un alt &ar&at ca si el,
caporalul Taulea *(eor$(e, a scos armamentul noaptea cu ranita, cu
motocicleta sa si c(iar cu caruta. Astfel au fost scoase pusti, pistoale
mitraliera, mitraliere, $rena!e, cartuse si sticle incen!iare. De la Iancu
2uncu si !e la Aron .omsulea !in satul Rusor, armamentul era
preluat !e alti oameni !e la munte si !epo"itat. Asta"i avem marturii
ca o parte !in armament a fost !iri/at spre colonelul Arsenescu peste
munti.
2/7
A avut noroc !e o sotie care l'a nteles, 1aleria, si !e un socru,
Iancu 2uncu, tot att !e !evotat cau"ei.
Mai mult !ect att, acesta si'a pus casa la !ispo"itia $rupurilor
!e re"istenta. La el statea ascuns vestitul Arsu *(eor$(e. )e
$enunc(ii acestui om s'au saltat copiii lui )artenie .osma, toti su&
cinci ani. Aici veneau Mo$os si Ma"ilu si ai lor, !upa cum tot aici
poposeam si noi cn! veneam !e la munte. Aici m'am ntlnit cu
Mo$os si Ma"ilu, cu Marcel .ornea si cu oamenii lui )ri!on. .asa lor
avea o ase"are &una, la mar$inea satului, cu $ra!ina ce !a!ea n cmp.
.eea ce nu s'a stiut atunci si nu se stie nca nici a"i e numele
iu"ilor care'au urmarit si au vn!ut or$ani"atia !e re"istenta !in "ona
Rusor si )arau, pentru ca a fost o vn"are foarte &ine or$ani"ata.
Securitatea a actionat n noaptea !e +7 octom&rie +,-< n locuri
precise, la aceeasi ora !in noapte, n toate satele !in "ona. La locuinta
lui 2uncu, socrul lui )artenie au actionat ntr'un mo! special. Au
ncon/urat $ospo!aria, apoi au !at foc la sura pn!in! n /ur. Din
fericire, nici un luptator nu se afla atunci acolo. )rin!erea lui Arsu,
ranit $rav n urma !iversiunii facute !e el pe ulita satului, si a lui
Silviu Socol, scaparea celorlalti, arestarile masive !e oameni, le'am
povestit ntr'un episo! !in anul +,-<. A urmat arestarea lui Iaco&
2uncu si a sotiei Elena, atunci noaptea. %n casa, !upa ce s'a facut
perc(e"itie, au ramas ncuiati si nspaimntati copiii lui .osma, care
se aflau la &unici5 #lorica !e - ani, Elena !e @ ani si Marcel !e ; ani.
Dupa ce s'a facut liniste, #lorica a co&ort pe fereastra, apoi i'a a/utat
pe cei mici sa co&oare si ei, si, tinn!u'se !e mna, au pornit la
parintii lor care locuiau n #a$aras. Asa, pe !rum, n ploaie si fri$,
!esculti si !e"&racati, i'a ntlnit mama lor, 1aleria, care a plecat la
Rusor sa va!a ce s'a ntmplat, fiin! repe!e arestata si ea, iar copiii
au ramas ai nimanui. )artenie a fost arestat la unitate.
Au urmat anc(etele a "eci !e oameni la securitatea !in Orasul
Stalin si con!amnarea la moarte a lui )artenie .osma, a lui Silviu
Socol, a capitanului Monea, a lui Dumitru .ornea, Dumineca si
Stanciu, a lui )ri!on si a celorlalti. Un!e va fi fost e=ecutia, un!e'i
vor fi oasele nu se stie, si pe autoritatile tot comuniste !e !upa
25B
Revolutie nu le interesea"a. Avea @- !e ani. %ntr'un certificat !e !eces
al lui e trecuta !ata mortii !e ++ septem&rie +,-; si ca !ata a
nre$istrarii - martie +,>7. 2uncu Iaco& a fost ucis n nc(isoarea
.aranse&es n +; octom&rie +,--.
Sotia lui )artenie, 1aleria, si'a urmat !estinul ca va!uva !e
:&an!itL, a!ica arestari, alun$ari !in casa, &atai la securitate, socuri
electrice, !rumuri "a!arnice pe la portile nc(isorilor si tri&unalelor
militare. .opiii au avut soarta !e copii !e :&an!itL, insultati !e mici,
mar$inali"ati.
Suflet de copil ?I@
Am a!us n aceasta carte si ctiva copii, a caror pre"enta n
evenimente uneori tra$ice le'a marcat viata pentru tot!eauna. Iata
amintirea unui copil !e atunci5
:Ma numesc Octavian )ralea, sunt ori$inar !in satul
6rea"a'#a$aras si n pre"ent locuiesc n #a$aras. .e va povestesc mi
s'a imprimat n memorie asa !e a!nc !e parca le traiesc acum. Era n
martie +,--. Aveam ++ ani si eram n clasa a cincea. %nvatam n satul
Lisa, ca n 6rea"a nu era scoala, si locuiam la unc(iul meu, Ioan
Ser&an )aler 3al lui 6a"aon4. Ma ntorceam !e la scoala. La intrarea n
curte se afla un militian, care tocmai or!ona unei vecine ca nu are
voie sa intre n casa. Nu pricepeam ce se ntmpla.
' Tu cine esti, maD ma'ntmpina militianul.
' Sunt nepotul unc(iului si ma'ntorc !e la scoala. Mi'a !at voie
sa intru.
%n casa, n afara matusii mele mai erau cinci sau sase militieni.
)re"enta lor nu m'a mirat la nceput. %n sat foiau tot timpul militieni si
securisti si n curte intrau !estui sa'i ceara unc(iului meu sa'si !uca
cotele, sa'si plateasca impo"itele sau sa se !uca la primarie sau la
postul !e militie. Unc(iul lipsea, iar matusa, ve!eam ca a plns.
O&serv ca n camera s'au facut sc(im&ari. Mai era nca un pat a!us
!in o!aia vecina. %n capul meu era o ntrea$a confu"ie, eu
256
nentele$n! nimic !in ce se ntmp la. De'a&ia !upa !oua'trei "ile
m'am !umirit. %n casa !omnea o tacere completa. Matusa si cauta !e
lucru, iar militienii nu scoteau o vor&a. Matusa mi'a pus !e mncare,
mie nu'mi era foame, si nu n!ra"neam sa ntre& ce se petrece.
Dupa mncare mi'am facut planul sa fu$.
.urtea unc(iului era ase"ata !e'a lun$ul rului, peste !rum !e
moara lui 6rlea. %n curte, pe partea stn$a, n continuarea casei, era
$ra/!ul cailor, iar pe partea !reapta, spre ru, mai era o casuta, apoi
$ar!, O.'ul, !upa el alt $ar! s'apoi sura. %n coltul $ar!ului, unc(iul
avea o iesire spre ru. Da!eai n laturi o scn!ura si ieseai n tarmul
rului. )e aici mi'am facut planul sa fu$. %mi "iceam5 ies !in curte pe
ru, s'apoi ... voi ve!ea eu. Mai aveam o alta matusa n Lisa si voiam
sa ma !uc la ea, sa le spun ce era aici. N'aveam !e un!e sti ca si acolo
situatia era ca si la noi.
Am !at sa ies afara. Un militian ma'ntrea&a ce vreau. Eu i spun
si'mi !a!u voie. 1arul meu, care sosise !e la scoala ntre timp, s'a
cerut si el, !ar n'a fost lasat. )e cn! voiam sa !au scn!ura !in $ar!,
!in usa surii !in apropiere, un alt militian ma soma cu pistolul5 :Stai
asaCL Daca as fi avut scn!ura luata, as fi fu$it, !ar asa a tre&uit sa
stau pe loc. A venit la mine, m'a nsfacat si m'a !us n casa. Am
apucat sa va! ca n sura mai erau si alti militieni. M'au ntre&at rastit
ce voiam sa fac, eu nu stiu ce le'am raspuns, !ar !rept urmare am fost
!escaltat. Si varului meu, care avea +7 ani, i s'au luat &ocancii.
Si asa, matusa, noi !oi copii si sase militieni am petrecut "ece
"ile ca la nc(isoare n casa la noi. De la nceput ni s'a fi=at un
pro$ram. Nu aveam voie sa parasim camera n care ne aflam !ect
noaptea, nsotiti !e militieni. 6unnteles ca nu mai era vor&a !e mers
la scoala. Nu aveam voie sa aprin!em focul "iua, !ect noaptea. Era
fri$ n casa, !ar ne'm&racam $ros. Am fost o&li$ati sa camuflam
$eamurile cu paturi si cuverturi si am ramas asa "iua si noaptea. Nu
aveam voie sa aprin!em lampa !ect "iua. )entru necesitati ni s'au !at
!oua $aleti, pe care le scoteam noaptea afara. %ntr'un pat !ormeam noi
cu matusa, n celalalt militienii pe rn!. Nu aveam voie sa vor&im
ntre noi si nici ei nu vor&eau !ect n soapta. La animale ca sa le !am
252
!e mncare nu puteam iesi !ect nsot iti !e militieni o sin$ura !ata la
mie"ul noptii. )entru co&orrea fnului !in sop eram lasati numai noi
copiii. .n! urcam n sopul cu fn, pa"nicii nostri si ncarcau armele.
%ntr'o noapte s'a pro!us n po!ul casei !e !easupra noastra un
"$omot !estul !e puternic. Noua, "$omotul nu ne spunea nimic.
Desi$ur o pisica s'a repe"it !upa un soarece, !ar pe ei i'a mo&ili"at
rapi!. Au "vcnit n picioare ncarcn!u'si pistoalele speriati.
#acn!u'se liniste, coman!antul trupei ne'a ntre&at rastit ce'a fost
"$omotul. Matusa le'a e=plicat ce s'a ntmplat, !ar ei nu s'au lasat
convinsi, ramnn! vi$ilenti multa vreme, cu mna pe tra$aci.
Dupa aceasta ntmplare am nceput sa'ntele$ ceea ce asteptau
acesti oaspeti nepoftiti. Asteptau sa vina #ileru !e la munte !upa
mncare, unc(iul fiin! ru!enie cu un om care, la rn!ul lui, era
ru!enie cu #ileru. Despre #ileru stiam toti copiii ca se afla la munte si
ca pe el l cauta militia si securitatea cu cnii.
Alte ntmplari !in cele "ece "ile m'au convins ca pe el l
pn!eau, !ar am nteles ca le era o teama $ro"ava !e o eventuala
confruntare cu acest om.
%ntr'una !in nopti, !upa lasarea serii, s'au au"it !in cn! n cn!,
aproape ritmic, niste lovituri !estul !e ciu!ate pentru un neavi"at. Era
vor&a !e &ataile cailor cu copita n iesle, care, neo&isnuiti cu
mncarea primita, o !ata pe "i, si pier!ura ra&!area si si cereau
astfel !repturile. Noi, care stiam, nu am !at importanta "$omotelor,
!ar pa"nicii nostri s'au speriat !in nou si si'au revenit si acum cu $reu
!upa e=plicatia noastra asupra ori$inii "$omotului. Dar cea mai
stranie ntmplare s'a petrecut ntr'una !in nopti, cn! am fost !usi sa
!am la vite !e mncare, si care s'ar fi putut termina rau. Operatiunea
s'a !esfasurat !upa tipicul o&isnuit. Noi, copiii, am co&ort fn !in
po! si eram cu &ratele ncarcate cu fn, mai nti matusa, apoi varul
meu si la urma eu. %nsotitorii nostri erau unul n fata si altul n spate.
.(iar cn! paseam pe poarta surii, militianul !in fata noastra a somat
!e !oua ori pe cineva !e afara cu $las $roa"nic5 :Stai, ca tra$CL, avn!
arma n!reptata un!eva n ntuneric. O&serv si eu n &e"na o silueta
cu forma !e om. Dar acela avea si el arma. #nul mi'a ca"ut !in &rate
253
si am nc(is oc(ii asteptn! !etunatur ile armelor care n'au mai venit
si un $las !in ntuneric, tot plin !e $roa"a, a raspuns nu mai tin minte
ce. .e se'ntmplaseD %n sura mica se aflau alti militieni, care pn!eau
noaptea afara si care, au"in!u'ne pe noi, au iesit ncarcn!u'si si ei
armele si somn!. Noroc ca s'au recunoscut !upa voce. .re! ca
numai frica !e o ntlnire cu !umneavoastra i'a facut sa'si piar!a
cumpatul si sa se some"e ntre ei, caci ei tre&uiau sa stie unii !e altii.
Unc(iul meu a ramas tot !us la securitate, !ar !espre el nu o
puteam ntre&a pe matusa, ca nu aveam voie sa vor&im ntre noi si nu
eram o clipa lasati fara suprave$(ere.
Dupa alte cteva "ile, care mi s'au parut ct veacurile, a venit
seful !e post Muresan 3cel pe care'l pomeniti si !'voastra n carte, cel
care a ri!icat &loca!a4 si care n pre"ent, +,,@, este epitropul &isericii
orto!o=e !in #a$aras. Acesta ne'a tinut o se!inta !e lamurire, n care
ne'a amenintat sa nu povestim nimic !in cele ntmplate ca altfel
:...cam stiti ce vi se poate ntmpla si voua.L Nu era nevoie sa spunem
cuiva ca toti vecinii stiau c(iar mai multe !ect noi. Iesin! !in camera
n care am fost sec(estrati, ne'am !at seama ca si n sura, si'n casuta
!in curte au fost postati alti militieni, ntr'un cuvnt ntrea$a
$ospo!arie a fost transformata ntr'o fortareata $ata sa n$(ita orice
aparitie a vreunuia !intre cei !in munte.
Au trecut 7< !e ani !e atunci, !ar prin ce'am trecut nu voi putea
uita nicio!ata.
Semnat, Octavian )ralea:
Scrisoarea aceasta mi'a a!us aminte !e unul !intre cei mai
vinovati tl(ari locali5 plutonierul !e militie Muresan, fost plutonier
!e /an!armi, care are la activ "eci !e arestari !e oameni, !intre care
unii ucisi, sc(in$iuiti, !usi la .anal, n *(erla, colonii !e munca, !e
un!e unii nu s'au mai ntors si !aca s'au ntors n'au mai fost ca
nainte nicio!ata.
.areva m'a sfatuit sa'l va! pe epitropul Muresan, fostul
254
plutonier !e militie, stn! n strana epi tropului n &iserica, ln$a altar.
N'am avut aceasta curio"itate. Nu ma ntre& nici cum e posi&il ca la o
&iserica n #a$aras, un!e oamenii se cunosc cu totii, sa fie ales un
astfel !e epitrop. Am va"ut attea n acesti ani nct nu ma mai mir !e
nimic. I'am amintit !oar n ru$aciune Domnului5 :Doamne, iu"ii
"ilelor noastre nu se mai spn"ura !in !isperare sau remuscare,
asemeni celor !in timpul Tau. Ei nu arunca ar$intii n templu, ci i
fructifica pe plan superior n avere, ran$ si cinste. Nu'i mustra cu$etul
!e nefericirile ce le'au cau"at fratilor lor. Ai $ri/a, Doamne, sa nu Te
vn!a si pe TineL.
Suflet de copil 0 )u&ustina (avel ?II@
)rimele amintiri le am !in timpul ra"&oiului. Eram cu mama
patru fetite maruntele n satul Daisoara, un satuc !intre !ealurile !in
!reapta Oltului, un!e acesta intra n Tara #a$arasului.
Tata era pe front. Asa mi'a ramas n amintire prima ima$ine a
mamei, tremurn!u'i minile !e cte ori venea postasul cu vreo
scrisoare. N'am va"ut'o nicio!ata r"n! pe mama n timpul copilariei
noastre pna a sosit ntr'o "i o catana &ar&oasa5 era tata. A nceput
atunci o alta viata la casa noastra. Ma va! n carul cu &oi, mer$n! cu
totii la cmp, noi fetele mai mult ncurcn!u'i pe parinti. 1a! si acum
$ospo!aria noastra, $ra!ina cu pomi tineri, cu stupi ase"ati n &ataia
soarelui si pe tata iarna lucrn! n atelierul lui !e tmplarie, un!e
mirosea a rasina !e &ra! si a lemn acrui !e ste/ar. Duminica ne
!uceam cu totii la &iserica, un!e tata cnta n strana. .asa noastra era
ase"ata n partea cea mai !e sus a satului, !e un!e ime!iat ncepea
pa!urea, care !e altfel ncon/oara !e toate partile satul. Aveam o curte
mare, toata plina cu flori, pe care tata le'n$ri/ea cu mna lui. Era asa
!e frumos la casa noastra, ca unc(iul Iaco&, fratele mamei, preot n
Si&iu, "icea5 LMai nepotilor, numai n rai i mai frumos ca aici la voiL.
Tata se !ucea rar n sat, !ar au nceput sa vina tovarasi !e la
raion sa'l &ata la cap pentru lamurire. O!ata l'am au"it pe tata
spunn!u'le5 Lnu, tovarasi, eu asta n'o facL. La plecarea acestora,
25/
cn! eu am nc(is portita !upa ei, l'am au"it pe unul "icn!5 Lasta are
curte &oiereasca, nu taraneasca, sa'l treci la c(ia&uri.L Noi n'am avut
pamnt mult, n'am avut &ato"a sau pravalie, !ar au $asit ca mama,
cn! tata era pe front, a folosit munca straina. Era a!evarat, !ar mama
a fost silita la aceasta avn! patru copii mici. Si astfel am a/uns n
rn!ul familiilor &at/ocorite !in sat, !e tovarasii !e la parti!,
colectori, militieni, secretari, a$itatori.
Tata avea $n!uri mari cu noi5 sa ne !ea la scoala5 Anuta, sora
cea mai mare, era eleva la scoala normala !in .lu/ si avea +> aniK eu,
Au$ustina, !e ++ ani, eram eleva la Si&iu. Amn!oua nvatam &ine.
Eu cntam la vioara. Nu stiu cn! nvatasem, !ar !e mica am fost
atrasa !e vioara la cine o ve!eam. Marioara, !e +7 ani, fiin! mai
voinica, urma sa ramna acasa, iar Irina, !e 8 ani era n clasa I.
Asa eram n +,-<, cn! eu si Anuta am venit !e .raciun acasa n
vacanta. %nainte !e a intra n casa, tata ne'a c(emat n atelier si ne'a
spus5 Ln casa !inainte, stau la noi 8 tineri &aieti cu scoala. )uteti
mer$e la ei fara teama, !ar nimeni nu tre&uie sa stie ca se afla la noiL.
Asa i'am cunoscut pe acesti tineri. 1or&eau putin si n soapta, mereu
atenti la ce se ntmpla n /ur. .iteau !in niste carti !e'ale lor si
!iscutau. Ascultau la un ra!io cu $alena sau ramneau tacuti privin!
cum viscolul troienea pa!urea ce ncepea !in fata casei noastre. Doi
erau mai n vrsta5 )rofesorul si MosuK ceilalti5 1ictor, *(eor$(e,
6rncoveanu, Ilioi si Nelu erau tineri !e tot si mi se pareau cei mai
frumosi tineri pe care i'am va"ut. Mi'au ramas ntipariti n oc(ii mei
!e copil. Erau cre!inciosi si seriosi. Eram tare mn!re ca tata ne'a
ncre!intat un astfel !e secret. Noi, cele mai mari, intram mai rar n
camera lor, !ar Irina era mai tot timpul la !nsii cu poe"ii si $(icitori.
Mama i numea :&aietii nostriL si asa le'a "is ct a trait, ori !e cte ori
ne a!uceam aminte !e ei. De .raciun i'am colin!at, eu le'am cntat
!in vioara, au cntat si ei si ne'au nvatat colin!e. A fost cea mai
frumoasa vacanta a mea, !ar si cea !e pe urma.
A trecut un an. Din lume aflam fel !e fel !e vesti !espre
parti"anii !in munti, pe care i a/utau americanii, !espre armata care
um&la !upa ei, nsa nimeni nu are ce le face.
255
Era n noiem&rie si am venit acasa . )oarta nsa era ncuiata. Am
stri$at si mama mi'a !esc(is'o tacuta si a ncuiat poarta la loc. )e
$eamul !e la curtea cu flori erau &atute scn!uri. Mama pln$ea5 :De
ce ati venit acasaD Nu v'a spus nimeni sa nu venitiDL Intrn!, am !at
peste > &ar&ati n (aine militare, cu arme, fiorosi, care ne'au poruncit
ca nu tre&uie sa afle nimeni ca ei sunt n casa, ca nu avem voie sa
iesim !in curte si nimeni sa intre la noi. Nu stiam un!e e tata si mama
nu'mi raspun!ea cn! o ntre&am. Giua, acestia se!eau cu noi n casa,
vor&eau urt si ne n/urau. Seara, trei !intre ei se !uceau n atelierul
tatei, !e un!e pn!eau. .ei !in casa, la fereastre, o&servau orice
miscare !in curte si !in ulita. Nu aveam voie sa vor&im ntre noi, nici
sa aprin!em lampa. Dormeam toate patru5 mama, Marioara, Irina si
eu, ntr'un sin$ur pat, su& suprave$(erea unuia !intre ei. %n curte nu
puteam iesi !ect cte una. Asa au trecut > saptamni. Noaptea venea
o masina si le a!ucea !e mncare. Mama ne soptea ntruna5 Lru$ati'va
sa nu vina &aietii la noiL. Gi si noapte, acesta ne'a fost $n!ul cel mai
mare. Securistii erau tare nfricosati. O!ata, !imineata, li s'a parut ca
sunt urme n "apa!a. Ne'au luat &ocancii nostri si au constatat ca
urma era mai mare. Atunci au nceput sa o loveasca pe mama si sa o
ameninte ca o mpusca. Noroc ca Marioara le'a spus ca ea a fost "iua
cu $unoiul n $ra!ina si, cum "apa!a era moale, urmele s'au facut mai
mari.
Dupa ce'au plecat, mama ne'a povestit cum a fost arestat tata.
Era +8 noiem&rie +,-+, sm&ata, cn! a venit o companie !e
securitate si a ncon/urat casa, facn! perc(e"itie si i"&in! n !reapta
si'n stn$a. )e tata l'au le$at cu srma n atelier, l'au &atut si cu
clestele i'au scos un$(iile sa spuna un!e sunt :&an!itiiL. )e mama au
!us'o n $ra/!, un!e au &atut'o cu patul armei, iar pe Marioara si pe
Irina le'au &atut n casa, cre"n! ca pot afla ceva !e la ele. )e tata l'au
!us si !e atunci casa a ramas asa cum am $asit'o eu.
Ne'am linistit cn! au plecat !in casa oaspetii nepoftiti, cn! n
noaptea !e .raciun, pe la ora +;, mama ne'a tre"it pe toate5
L%m&racati'va $ros, ca au venit si iar n e &atL. De cu seara sosise si
Anuta acasa. .urn! usa casei a fost trntita n laturi si au intrat cu
25A
lanternele. )e mama au i"&it'o !e un p erete, pe Anuta au trt'o n
alta camera, iar pe mine si pe Irina ne'au co&ort n tin!a. A urmat un
intero$atoriu cu n/uraturi, su& amenintarea pistoalelor. Au rascolit
apoi totul, !e'a ramas casa ca !upa &om&ar!ament. De tata nu stiam
nimic, !aca e viu sau mort.
%n anii urmatori, casa ne'a fost pa"ita "iua si noaptea. Noaptea,
cinii &ateau ntruna spre pa!ure. Din cn! n cn! venea iar multa
securitate, ne scula noaptea si ne mna peste tot cu pistoalele
n!reptate spre noi. %n/uraturile nu le pot trece pe (rtie. Tremuram !e
fri$ si !e frica. .el putin Irina se tre"ea noapte !e noapte n
cosmaruri, !e nu o mai puteam potoli.
%mi a!uc aminte o!ata ca pe mama, !upa ce'au &atut'o, au
urcat'o pe scara po!ului cu fn, amenintn!'o ca !e se au!e ceva o
mpusca. .n! era pe la mi/locul scarii, mama a ntre&at pe cel care
con!ucea5
' .e $ra! aveti !umneavoastraD
' Sunt maior, raspunse acesta, ce vreiD
' 1a ro$ sa'mi spuneti ct e ora.
A urmat o sperietura la rn!ul lor, cre"n! ca aceasta ar fi o
parola cu :&an!itii:. .n! si'au revenit, au ntre&at'o &at/ocoritor !e
ce vrea sa stie, si mama le'a spus5
' 1reau sa tin minte ct voi trai noaptea asta, cum m'a &at/ocorit
cineva caruia eu i'as fi putut fi mama.
Au urmat alte n/uraturi, !ar n'au mai lovit.
Asa erau noptile noastre n mar$inea satului. Se ntele$e ca !e
scoala nu mai putea fi vor&a. Am ncercat, eu si Irina, sa mer$em la
scoala !in sat, !ar n'am fost primite, ca sa nu spun ca am fost
alun$ate. )e Irina a luat'o Anuta la ea. Mama, Marioara si cu mine
seceram, coseam, faceam lucrurile cmpului si !e femei si !e &ar&ati.
De a/utat nu n!ra"nea nimeni sa ne a/ute !e frica securitatii. Au venit
apoi cotele, pe care nu le'am putut !a. De la arie nu ne'am ntors cu
un &o& !e $ru. Drept urmare, mama a fost nc(isa n &eciul militiei
!in sat !oua saptamni, apoi !usa la Rupea, un!e a fost /u!ecata si
con!amnata la un an nc(isoare, su& motiv ca nu a !esmiristit 8 ari.
25F
Nu voi uita nicio!ata &at/ocura ce o suf erisem. )amntul se ntarise,
ne apasam toate pe plu$ul care nu intra n $lie, n timp ce o ceata
ntrea$a !e tovarasi r!eau !e noi la capatul pamntului. N'as fi
cre"ut nicio!ata ca ar putea fi oameni att !e rai n sat la noi.
%ntr'o "i am fost trimise, noi, fetele, !e prese!intele sfatului, unul
6oros, care s'a purtat foarte urt cu noi, sa a!ucem !e la Rupea saci
cu ova" pentru vitele sfatului popular. Am plecat !e noapte sa avem
timp sa venim pna seara. .n! ne ntorceam, niste femei ne'au spus5
LDuceti'va acasa, ca nu'i &ine la voiL. )e !rum ne'am ntlnit cu
mama, cu o traista n mna, "orita !e un militian. Am nceput sa
pln$em. :Aveti $ri/a !e voiL, ne'a spus mama. Si astfel am ramas si
fara mama.
.um am !us'o pna a venit mama !in nc(isoare, noi, !oua fete,
numai Dumne"eu stie. .ta foame, ct fri$, ca nu aveam lemne, si
cta frica !e securitate, care continua sa vina noapteaC Aveam un
cine, La&us, care atunci cn! i au"ea !e !eparte, ncepea sa urle.
Dupa un an a venit mama &olnava !in nc(isoare. N'a $asit pe
masa !ect o &ucata !e mamali$a. )este cteva "ile a venit fiscul.
Neavn! &ani, au sec(estrat tot ce'au $asit n casa5 masina !e cusut,
mo&ila, (ainele. Au luat si (ainele ramase !e la &unicii nostri. Mai
tr"iu, mama le'a va"ut m&racate cu ele pe sotiile tovarasilor !e la
sfat.
Din timpul acesta mi a!uc aminte !e o alta &at/ocura. .osisem
soia cu mama toata "iua, iar seara nu aveam pe masa !ect niste
prune. Mncam, cn! a venit sotul secretarei !e la sfat cu porunca !e
a !uce !imineata toate prunele la sfat, ca, !e nu, iar o nc(i!e pe
mama. :Daca va tre&uiesc prune, cule$eti'leL, le'a raspuns mama. Au
trimis !imineata niste ti$ani !e le'au cules. )entru a plati impo"itele si
cotele vn!usem toate vitele ncepn! cu &oii. Mai aveam o sin$ura
&ivolita, pe care o n$ri/eam &ine si asteptam sa fete. %ntr'o "i a venit
un tovaras !in Rupea cu un consatean, Silea Or!eanului, care traieste
si asta"i, sa ne ia &ivolita, cica pentru o e=po"itie, ca vine *(eor$(e
*(eor$(iu'De/. Eu m'am opus si am plns. :Las'o, nene, sa avem ce
mncaL. M'a luat !e mna si m'a aruncat pe niste lemne. Dupa !oua
257
saptamni au trimis +;- !e lei pentru &iv olita, !ar nici pe acestia nu ni
i'a !at, pentru ca i'a retinut pentru impo"ite la sfat. %ntr'o "i am primit
o scrisoare !e la un avocat !in 6rasov, pe atunci Orasul Stalin, ca tata
va fi /u!ecat si el l apara. Mama s'a mprumutat !e &ani si s'a !us
acasa la avocat. %n "iua procesului ne'am !us toate surorile cu mama
la tri&unalul militar. Tata era !upa $ratii. Noi n'am putut sa ne
apropiem !e el. N'am avut altceva !e facut !ect sa pln$em.
Avocatul ne fa$a!uise ca tatei i se va !a !rumul, !ar cn! s'a !at
sentinta, am ramas ncremenite5 tata a primit +- ani con!amnare, iar
finul nostru 6o&oia ' +< ani. Toto!ata au fost con!amnati si la
confiscarea averii. Au venit si au luat ce'au vrut, !ar n'au mai avut
prea multe !e luat, !ect pamntul, care a ramas confiscat :le$alL
pna n "iua !e a"i.
%n fata acestei situatii, mama ne'a n!emnat5 L!uceti'va si voi n
lume si cautati'va noroculL. %nti a plecat Marioara la 6ucuresti, iar
!upa un timp am plecat si eu la 6rasov. Aveam -< !e lei csti$ati
muncin! cu "iua la unul si la altul, o roc(ita, o fusta, o &lu"a cu
mneci scurte, o perec(e !e &ocanci si +- ani. Era iarna. Ma ru$am lui
Dumne"eu sa'mi scoata n cale un om !e omenie. L'am ntlnit pe
1asile )urcarea, $estionar la o alimentara, care mi'a fost ca un parinte
si pe care l'am iu&it ca pe parintii mei. Nu i'am spus situatia mea, !ar
a nteles'o sin$ur si m'a a/utat si material, si cu o vor&a &una. Au fost
si oameni !e omenie n acest timp, care ne'au a/utat cu &ani si
mncare, cu toata frica !e securitate. Asa au fost5 Ga(aria Ro!ului,
Anic(i .retului !in .ri(alma si *(eor$(e Mei !in Daisoara. Au fost
!esi$ur si altii, pe care i'a stiut numai mama.
Aceasta a fost copilaria mea si a surorilor mele si a tuturor
copiilor !in lumea noastra, !ar, marturisesc, n'am povestit tot, nene
*avrila. )e cele mai umilitoare si mai n/ositoare situatii nu le ra&!a
(rtia sa fie scrise. Le las n seama lui Dumne"eu sa le /u!ece.
Tata s'a ntors tr"iu !in nc(isoare, tot asa !e &un si potolit cum
l stiam. A venit cu amintirea attor oameni cunoscuti acolo, pe care i
pomenea ntruna. Nici pe !umneavoastra, tinerii !e atunci, nu v'am
uitat, !esi am suferit att. )entru parintii mei ati ramas tot cei pe care
2AB
v'am cunoscut n vacanta !in +,-<. Am plns cn! n lume se au"ea
ca unul !intre !umneavoastra a fost ucis si cn! 1ictor si ceilalti au
fost con!amnati la moarte.
Nu pot termina cele scrise fara sa amintesc una !intre cele mai
mari &at/ocuri la a!resa familiei noastre5 un ins iesit !in satul nostru a
scris un roman !espre Daisoara, :TrecereaL, !e Ion 6utnaru, .artea
Romneasca, +,?;. E vor&a !espre Daisoara 31alisoara4, n care
lau!a instalarea comunismului si colectivi"area. )entru el, tata 3care
n'a trait !ect !in munca minilor lui4 era un e=ploatator, care tre&uia
!istrus. .artea ar tre&ui citita si acum pentru a se ve!ea mo!ul cum
actiona securitatea atunci, lucru lau!at !e autor. Iata un pasa/ la
pa$ina +8>5 :Dintr'o oc(ire, coman!antul si !escarca automatul n
&urta cineluiL. :Te'mpusc !aca mai faci vreo miscareL, ameninta
coman!antul si :se opri cu pumnul n falca lui ArpasanulL 3tata4.
:)ivnita arata ca un cmp !e operatiune parasit !e inamicL
3perc(e"itie4. :Din la!a mare sareau n aer pieptare nflorate, pieptare
femeiesti, toata avutia lor !e o viata era calcata !e ci"meL. L1ina
avutiei i se paru 3ofiterului4 mai !e neiertat !ect nsasi crima pentru
care fusese le$at &ur!ufL3pa$ina +?@4. )entru autor, mama nu era
!ect o :cotoroantaL, cu o falca n cer si cu alta n pamnt. %n sc(im&
toti &etivii satului sunt ri!icati n slavi !e catre autor, ca au a!us raiul
n Daisoara 31alisoara4.
Ion Cndea si doctorul
Constantin Cismas
Rasfoiesc scrisoarea !octorului .onstantin .ismas !in 6rasov,
care'mi a!uce n memorie unele lucruri pe care le uitasem, !ar si
multe ntmplari pe care nu le stiam. E vor&a !e oamenii !in "ona
)orum&acului, care, ca peste tot n tara, s'au or$ani"at mpotriva
comunismului. Despre ei am scris putin n primele volume pentru ca
stiam putin, n primii ani !e la parintele Davi! !in Sarata si mai apoi
!e la !iferitii oameni ntlniti ntmplator. Am scris acolo !espre Ion
2A6
.n!ea, notarul !in Sarata. Nu era nota r, ci nvatator. Scapase !e la
arestarile !in +- mai +,7? si se ntorsese n satul sau natal.
%ntr'o situatie asemanatoare era stu!entul .onstantin .ismas !in
)orum&acu !e Sus. Si el scapase !e aceleasi arestari !e la facultatea
!e me!icina !in 6ucuresti si venise acasa, stn! ascuns.
%nvatatorul .n!ea ncepe constituirea unui $rup !e re"istenta cu
fu$arii !in re$iune si cu alti oameni !e'ncre!ere ca *(eor$(e
.omanici, Toa!er Muntean si Ioan Teposu, tineri tarani !in Sarata.
De la munte au"isem prin oameni !e acest $rup si'l ru$asem pe
parintele Davi! sa ne faca le$atura. #i=asem si o !ata n satul
*ura'1aii, !ar, cum satul era permanent ncon/urat noaptea !e
securitate, nu ne'am mai putut ntlni. %n +,-; am fi=at o a !oua
ntlnire la preotul Stanislav !in Lisa, !ar acum parintele a a!us n
!iscutie pe unul, Ion Neamtu !in )orum&acu !e Sus, care, se pare, era
un a$ent al securitatii. E foarte posi&il ca nsasi securitatea sa fi lansat
acest "von pentru ca noi sa ne ferim a'l mai cauta. Daca ntr'a!evar a
fost, am avut nca o !ata norocul sa scapam !e o ncurcatura cu
securitatea.
%n +,-; sau +,-@, poposin! n porum&istile satului )orum&acu
!e Sus, am fost $asiti !e o femeie, care s'a !ove!it a fi !e &una
cre!inta si inteli$enta. %n !iscutii, am ntre&at'o !espre acest Neamtu
si femeia a vor&it !espre el astfel nct noi am nteles ca stie mai mult
!ect vor&este, &anuin! ca sotul ei are le$atura cu acest Neamtu. 6una
cre!inta a femeii s'a !ove!it, caci a plecat acasa si ne'a a!us !e
mncare si nu s'a !us la securitate. #emeia s'a oferit sa ne primeasca
si acasa, e=plicn!u'ne cum putem a/un$e la locuinta ei. Nu mai retin
!in ce pricina n'am putut fructifica nici aceasta oferta. %n +,-< sau
+,-+ a fost parasutat n "ona Sarata un $rup venit !in #ranta 3$rupul
Saplacan4. %n volumul al II'lea am scris ce stiam atunci !espre acesta.
Acum stiu mai multe si voi reveni ntr'un titlu aparte. Desi$ur ca a
venit vn!ut $ata !e catre spionii en$le"i )(il&I si ceilalti si a avut
nesansa ca pilotul sa'i lanse"e e=act la punctul sta&ilit, a/utn! astfel
securitatea sa'i !istru$a. A&ia acum, !upa aproape -< !e ani, mi
e=plic o ntmplare !e atunci. %ntr'o toamna !in acei ani, mpreuna cu
2A2
Leu si cu #ileru, faceam ultimele pre$ atiri pentru aprovi"ionare n
Laita. )e atunci, n fnetele !e su& munte, oamenii si aveau mici suri
!e scn!uri, un!e'si !epo"itau fnul, pe care'l transportau apoi iarna
acasa n sat. %n !rumurile noastre treceam a!esea pe ln$a ele. %ntr'o
noapte, la .rtisoara, trecn! pe ln$a o astfel !e sura, ve!em ca tot
fnul fusese scos !in sura si aruncat. Am presupus ca omul si'a
!epo"itat fnul cam u! si a fost silit sa'l scoata ca sa nu se ncin$a.
' Dar omul nu'si rupe scn!urile facn! trea&a asta, a spus
#ileru, aratn!u'mi niste scn!uri rupte.
Trecn! pe ln$a alte suri, am $asit aceeasi situatie. Am a/uns la
conclu"ia ca autoritatile comuniste i silesc pe oameni sa strice aceste
suri, lucru care s'a ntmplat !e altfel n anii urmatori. A&ia acum mi
!au seama ca isprava era a securitatii, care cauta parasutele $rupului
lansat aici. )arasutatii au luat le$atura cu Ilie Serafim !in Si&iu, care
i'a $a"!uit la tatal sau, n Sarata. Acestia au luat le$atura cu
nvatatorul Ion .n!ea si cu !octorul .ismas, ultimul afln!u'se n
)orum&acu !e Sus. %nainte !e a se ntlni cu parasutatii, securitatea a
ncon/urat satul Sarata, un!e, la locuinta lui *(eor$(e .omanici, se
aflau !oi parasutati, care au ncercat sa se sinuci!a, unul reusin!, iar
altul fiin! rea!us la viata.
A urmat o represiune sn$eroasa asupra satului, iar familiile
celor implicati ' !istruse. De la nvatatoarea Malene am aflat !e
.raciun, cn! am co&ort !e la munte, attea cte se puteau afla pe
atunci, cele mai multe "vonuri fiin! raspn!ite !e nsasi securitatea.
Unul !in parasutatii prinsi vii a fost )uiu Ilie !in comuna Rusca
Montana, !in 6anat, care a fost con!amnat la moarte. Al !oilea
con!amnat la moarte a fost Ilie Serafim. .eilalti oameni !in sat,
parintii lui Ilie, au fost con!amnati la nc(isoare pe multi ani.
%n septem&rie +,-@, n urma unui !enunt facut !e Ion )acurar,
crciumar, a venit o unitate !e securitate, a ncon/urat casa n care era
ascuns nvatatorul Ion .n!ea. Acesta a ncercat sa'si !esc(i!a !rum
printre securisti, !ar a fost mpuscat n $ra!ina casei. A urmat apoi
arestarea sorei sale, )arasc(iva *recu, care a fost c(inuita sa spuna
2A3
!espre le$atura fratelui sau, fiin! ea nsas i con!amnata.
:%n "orii "ilei !e +8 ianuarie +,-7, povesteste !octorul .ismas,
am fost anuntat ca satul era ncon/urat !e unitati !e securitate. Eram
a!apostit la casa lui Ion 1oinea$. Am intrat n ascun"atoarea mea !e
fn. Dupa un sfert !e ceas am au"it n curte o voce 3era a vestitului
sc(in$iuitor .rnu4 care ma soma sa ies, ca, !e nu, !a foc la fn.
Mi'am !at seama ca stiau ca eram acolo. Am iesit si m'am pre!at.
.urtea era ncon/urata !e securisti. A urmat apoi anc(eta la
securitatea !in Si&iu si !in 6rasov. S'a constituit un lot n frunte cu
mine, format !in5 Ion 1oinea$, Dumitru .ismas 3fratele meu4, Ion
Silea, *(eor$(e *ritu si 1aleriu *ore .apatna, toti fiin! con!amnati
la multi ani nc(isoare.L
$rupul Saplacan
Scriu acest episo! !upa !atele a!use !e Ra!u Ion .oman, unul
!in $rupul Saplacan. %n volumul II am amintit !e acest $rup !e
parasutati n "ona Muntilor #a$aras, nsirn! ce stiam atunci !espre
acesti frati. Informatiile, c(iar !e la oamenii nostri 3profesorul Remus
6u!ac si nvatatoarea Elisa&eta Malene4, erau !estul !e sarace. Se stia
ca n tren s'a sinucis un tnar, n momentul arestarii, ca satul Sarata a
fost ncon/urat !e securitate cu mitraliere si controlat casa cu casa, ca
au fost arestati multi oameni, ca un om n vrsta, *(eor$(e Serafim, a
fost ri!icat cu ntrea$a familie.
A aparut si o mica informatie n 'cnteia, n care era aratat ca a
fost ani(ilata o &an!a terorista n frunte cu .onstantin Saplacan,
trimisa !e imperialistii americani. .irculau n "ona o multime !e
"vonuri, !esi$ur lansate !e securitate, prin care tre&uia sa fie
compromis moral :$rupul !e spioni si !e tra!atoriL. Se spunea ca
!espre e=istenta $rupului s'ar fi aflat astfel5 un fiu al lui *(eor$(e
Serafim !in Sarata, tnar fara capati, petrecea seara !e seara la cel
mai lu=os restaurant !in Si&iu. O !ata i'ar fi ca"ut !in &u"unar o
&ancnota. Un militian i'ar fi atras atentia, !ar tnarul, fiin! &aut, ar fi
2A4
raspuns5 ce, astia's &aniD sa va arat eu &an i. Si ar fi scos !in &u"unar o
mna !e !olari si i'ar fi aruncat pe /os. Militianul l'ar fi arestat, asa
afln!u'se totul. )ovestea era prea cusuta cu sfoara pentru a fi
cre"uta, cel putin !e oamenii cu o ct !e mica /u!ecata.
)rietenul Ra!u Ion .oman mi reprosea"a ca am scris foarte
putin !espre acest $rup, !esi am calcat pe aceleasi poteci ale muntilor.
A!evarul e ca n'am stiut mai mult, si n'au stiut nici oamenii nostri
atunci.
Din pacate, tot $reu este sa se afle a!evarul si'n "ilele noastre. %n
$eneral, pentru a se putea scrie o istorie a unui $rup !e re"istenta
armata anticomunista ar tre&ui urmatoarele i"voare istorice5
+. amintirile supravietuitorilor acestui $rup 3care n cele mai
multe ca"uri nu e=ista4 si ale oamenilor care stiu ceva !espre $rup
3mem&ri ai familiilor, pa!urari care au fost siliti sa fie calau"e ale
securitatii4K
;. marturiile ofiterilor !e securitate care au luptat mpotriva
$rupuluiK
@. procesele ver&ale, or!inele !e !eplasare, rapoartele facute !e
unitatile !e securitate, criticile si autocriticile, citatiile pe or!ine !e "i
si alte !ocumente !in ar(iva securitatii, precum si "vonurile lansate !e
securitate n re$iunea un!e actiona $rupul !e re"istentaK
7. anc(etele celor ca"uti pe mna securitatii, procesele ce au avut
loc la tri&unalele militare, cu rec(i"itoriul si sentintele, rapoartele si
alte acte cu privire la e=ecutia celor con!amnati la moarteK
-. comunicatele !ate n presa si mai ales informatiile cu circuit
nc(is, !in interiorul securitatii.
>. pentru $rupurile parasutate ar tre&ui cunoscuta ar(iva !in
strainatate, !e un!e au venit, cine i'a instruit, cine i'a trimis, misiunea
cu care au fost trimisi, testamentul celor ce au acceptat o misiune !in
care numai printr'o minune puteai iesi viu.
Si toate aceste i"voare tre&uiesc tinute su& &anuiala ca ar fi putut
fi falsificate !e securitate. .(iar si amintirile pot fi uneori nesi$ure.
Mi s'a ntmplat !e attea ori sa tre&uiasca sa'mi sc(im& complet
parerile cn! am constatat a!evaruri la care nu ma asteptam, si nca n
2A/
ca"uri foarte importante5 ca"ul parintelui *(in!ea, ca"ul
Dumineca'Stanciu.
Dova!a ca si !octorul .ismas, !esi se afla n )orum&acu !e Sus
si avea le$aturi cu satul vecin, Sarata, n'a prea stiut atunci mare lucru
!espre $rupul Saplacan.
Reiau relatarile lui Ra!u Ion .oman.
:%n noiem&rie +,7?, la liceul *(eor$(e La"ar !in Si&iu au fost
arestati mai multi elevi ce faceau parte !in fratia !e cruce !in liceu,
ntre care si Ilie Serafim si Mircea .oman. Tinerii au fost con!amnati
!oar la > luni si respectiv opt luni nc(isoare.
%n nc(isoare s'au ntlnit cu maiorul Da&i/a si ai lui, ce erau
con!amnati la moarte si si asteptau e=ecutia. %ntlnirea cu acesti
luptatori i'a marcat pe tinerii elevi, asa ca la iesirea !in nc(isoare
s'au inte$rat activ n re"istenta anticomunista, att n Si&iu ct si n
satul Sarata. %n noiem&rie +,-+, venin! !in #ranta, au fost parasutati
n "ona Sarata cinci luptatori5
' Saplacan .onstantin, le$ionar, con!ucatorul $rupului
' )uiu Ilie, le$ionar !in Rusca Montana, 6anat
' Spin!ler Oil(elm, sas !in re$iune
' 6o(n Mat(ias, sas !in re$iune
' 6rsan *(eor$(e, le$ionar.
)arasutatii au fost a!apostiti !e catre Ilisie si Mircea .oman n
satul Sarata la oameni si$uri. Reusisera sa ia le$atura ra!io cu &a"a !e
la care venisera. %n Sarata se aflau instalati la !oua familii, astfel5
Saplacan, )uiu si Splin!er la *(eor$(e Serafim, tatal lui Ilisie
Serafim, iar 6o(n si 6rsan n sura la .omanici *(eo$(e. O $reseala,
pe care ar fi facut'o Splin!er, a fost ca s'a !us acasa la parintii lui !in
Si&iu si, asa cum a lasat sa se'ntelea$a la proces, ar fi fost vn!ut !e
propriul lui tata, care nu a aparut la proces, n timp ce mama si sora
lui Oil(elm au fost con!amnate. Aceasta vn"are !e neconceput, !aca
ar fi a!evarata, ar fi una !intre cele mai o!ioase n/osiri la care au
a!us comunistii relatiile !e familie. Ma tem nsa ca lucrurile nu s'au
petrecut asa. Asta"i, !in memoriile lui )(il&I, reiese ca el si altii ca el
informau serviciile sovietice !e orice parasutare n Romnia.
2A5
Securitatea stia si cine si cu ce scop si cn! si un!e vin cei parasutati.
Ori, tocmai pentru a nu se &anui acest secret, securitatea inventa
tot!eauna un scenariu, !in care sa reiasa a&ilitatea securitatii,
vi$ilenta oamenilor muncii, care !e !ra$ul re$imului erau n stare
sa'si vn!a si pe cei !ra$i. Misiunea parasutatilor era !e a se ntlni si
cola&ora cu $rupurile !e re"istenta !in munti.
A urmat ncon/urarea satului Sarata si prin!erea celor ascunsi
acolo. Mircea .oman si Ilie Serafim au fost prinsi o luna mai tr"iu.
Se pare ca n actiunea !e la Sarata a securitatii nici un parasutat nu a
fost prins viu. %n ;, mai +,-;, un $rup !e +8 persoane a fost /u!ecat
la Si&iu. La proces, Mircea .oman si Ilie Serafim au fost con!amnati
la moarte, iar ceilalti, la !iferite pe!epse $rele. Au fost !usi n lanturi
la 2ilava si au fost tinuti asa n asteptare mai &ine !e un an. %n acest
timp, n urma unei $reve a foamei, Serafim Ilie ar fi fost operat si a
!ece!at. .ei ce i'au va"ut acolo spuneau ca erau permanent nca
anc(etati si c(inuiti.
Mircea .oman a fost e=ecutat la !ata !e @+ octom&rie +,-@
3procesul ver&al !e e=ecutie tine sa preci"e"e si ora ;;4.
)rocesul ver&al uita sa spuna ca acesti tineri erau frati !e cruce si
!e i!eal, !in copilarie5 n lupta, n viata si n moarteK ntocmai ca Ion
Mo$os si Nicolae Ma"ilu !in $rupul nostru si aveau, ca si ei la !ata
mortii, !oar ;; !e ani.
2AA
ABB de ani de atestare documentara
a orasului *a&aras
Era o "i frumoasa !e octom&rie, cu soare potolit si frun"a
neca"uta. Am co&ort n $ara #a$aras cu emotiile ce mi le provoaca
ntlnirea cu locurile !ra$i ale copilariei si a!olescentei. Retraiesc !e
fiecare !ata cn! revin clipele fericite !e atunci, mai ales ca atunci
n'am stiut ca eram fericit. Nu'mi tul&ura nimeni amintirile, pentru ca
nu sunt cunoscut si nu cunosc pe mai nimeni. De !ata aceasta nsa,
nca !in $ara o&serv o miscare noua5 !in tren co&oara lume multa,
m&racata n costume nationale. *rupuri, n masini si pe /os,
se'n!reapta n acelasi sens.
' .um, nu stiti, sar&atorim a 8<<'a aniversare a orasului.
Deci asta era. Desi$ur, ca fa$arasan, eram mn!ru ca am nimerit
la o asemenea fericita aniversare. %n fata cetatii, un potop !e lume
a!unat. %naintea casei !e cultura era o tri&una lun$a, &o$at
mpo!o&ita, la capatul careia, n straie !e piatra latoasa, se afla statuia
lui 6a!ea .rtan. %mi $asesc si eu un loc ln$a soclul &ustului
Doamnei Stanca, pe aleea !in /urul cetatii. Ln$a lac, o &erarie cu
&ar&ati $ala$iosi consumn! &ere. Unii vin si'si rea"ama sticlele !e
soclul statuiei. Nu asteptam mult si la tri&une se urca, cu tricolorul n
&an!uliera, primarul ur&ei, anuntn! !esc(i!erea festivitatii si
anuntn! invitatii !e onoare5 un repre"entant al prese!intelui Iliescu,
al premierului Roman, prefectul /u!etului 6rasov, cteva fete
&isericesti si niste frumuseti feminine. Se &ate !in palme, se stri$a5
LSa traiascaCL Se comentea"a. Tovarasii mei cu sticle !e &ere nu prea
sunt entu"iasmati !e numele spuse si le comentea"a cu $las tare, nct
sunt suparat pe ei ca strica atmosfera momentului5 :asta ce cauta
acolo, &ai, se putea sa lipseasca ticalosulDL Ma si supar cn!
comentea"a pre"enta unui preot &ar&os5 Lsi'aici ti'ai &a$at matau"ul,
pia"a reaDL %ncerc sa ma n!eparte" n multime sa nu'i mai au!, !ar
nu reusesc. )entru mine lucrurile sunt cum nu se poate mai &une. Toti
mi par persoane respecta&ile. Ma s i simt mn!ru !e ceea ce spun5
' Noi, fa$arasenii, care am tre"it n !oua rn!uri Tara
2AF
Romneasca, cu Ne$ru 1o!a o !ata si cu *(eor$(e La"ar a !oua
oara, care am !esteptat 6ucovina prin Aron )umnul, care am !at pe
luceafarul poe"iei romnesti, Eminescu, caci n 1a!ul nostru traiesc
!e secole oameni cu numele Eminovici, care am scris istorie cu
*(eor$(e Sincai si am cutreierat lumea cu Ion .o!ru Dra$usanu, care
am trecut cararile romnesti peste .arpati cu !esa$a 6a!ei .rtan,
care ne'am revoltat n cteva rn!uri mpotriva !ietei !e la .lu/, noi
care aici un!e's muntii cei mai nalti ai Romniei am avut re"istenta
cea mai lun$a mpotriva comunismului, a!evarati eroi care si'au !at
viata etc., etc. Urmea"a alt vor&itor si altul, n acelasi ton, si nici unul
nu uita !e re"istenta cu arma mpotriva comunismului. Doi mi si
pomenesc numele. 1or&esc att !e convin$ator ca ma simt emotionat
si ma supara cn! unul !intre $ala$iosi i stri$a5
' A"i s eroi, ma, si'atunci te'ai !us cu securitatea !upa ei sa'i
omori...
Urmau alte si alte !iscursuri, care o&oseau. Tot!eauna m'a
suparat vor&a lun$a si am&itia unora care cu tot !ina!insul vor sa
arate ct !e'al !racului le stiu "ice.
M'am retras pe !eparte si m'am n!reptat spre locuinta lui Ion
Ilioi.
' Ma asteptam, Ioane, sa nu te $asesc acasa, sa fii n piata la
a!unare.
' .e sa caut eu acoloD Nici n'am fost invitat si nici nu m'as !uce
alaturi !e cine sunt acolo.
' Mai, au amintit si !e noi n !iscursuri.
' Nu numai n !iscursuri, c(iar au si scris. Uite, au scos si'o carte
n care ne lau!a, si te lau!a !e ar tre&ui sa ne rusinam cn! trecem pe
stra!a. Noroc ca nu ne cunoaste nimenea.
Rasfoiesc cartea aniversara. %ntr'a!evar, trei capitole se ocupa !e
noi, cei !in munti. Au facut si niste me!alii /u&iliare !in &ron" si s'au
!ecorat unii pe altii.
' Si c(iar, Ioane, !e mine nu "ic, ca eu nu locuiesc aici, !ar pe
voi sa nu va c(emeD
' Ai m&atrnit, mosule, si n'ai invatat nimic, a "is Ilioi "m&in!
2A7
trist. Tu te asteptai la altcevaD Sa'l au"i pe *ilu Ra!es comentn!
situatia.
)rin fereastra !esc(isa se au"eau clar !iscursurile celor !e la
tri&una.
' Daca au furat ei Revolutia, care s'a petrecut acum !e curn!,
cum sa nu fure niste morti, care nu mai pot vor&i si niste ntmplari
care au fost cu /umatate !e veac n urma, re"uma Ilioi toata pro&lema.
4neori primesc si astfel de scrisori
:Stimate Domnule *avrila,
1a scrie 1aleria Raita, va!uva parintelui *(eor$(e Raita, !in
Sasciori, #a$aras. 1'am citit cu emotie cartea Brazii se frn&# dar nu
se ndoiesc si ne'am ntors cu !urere si !uiosie la vremea cn!,
venin! !e la munte, poposeati !eseori la casa noastra !in Sasciori,
pentru a va marturisi si cumineca. 1'am primit cu !ra$ pe toti, mi
amintesc si !e !umneata personal si !in saracia noastra v'am a/utat cu
ce ne'a !at Dumne"eu. 1'au cunoscut si cei trei copii ai nostri.
%n +,-?, sotul meu a fost arestat, anc(etat cum se anc(eta pe
atunci si con!amnat la munca silnica pe viata pentru :favori"are si
crima !e teroareL, cu $reu scapn! !e con!amnarea la moarte. A fost
con!amnat si la confiscarea averii, !ar avere nu prea aveam. Eu, ca
nvatatoare, am fost !ata afara !in nvatamnt. .um am trait, !in
ce'am trait cu cei trei copii, numai Dumne"eu stie. %n +,>7, sotul meu
s'a ntors !in nc(isoare, murin! nsa repe!e !e pe urma &olilor
csti$ate n !etentie.
Ne'am ntristat nsa cn!, amintin! numele preotilor, la care
apelati atunci, ati uitat sa'l treceti si pe parintele Raita, sotul meu.L
:Stimata Doamna 1aleria,
N'am uitat ce'ati facut atunci, sotul si !umneavoastra, pentru
noi. Astfel !e fapte nu se pot uita. Lucrurile nsa s'au petrecut astfel5
Tot atunci, n acelasi sat, Sasciori, se afla si parintele Motoc, iar
2FB
familiile se asemanau mult. Erati si unii si altii tineri. Sotii
!umneavoastra, am&ii preoti $reco'catolici ur$isiti !e stapnire, iar
!umneavoastra erati si una si alta nvatatoare. Aveati copii maruntei,
pe care nu i'ati ferit sa ne cunoasca. Ne'ati primit si unii si altii cu
!ra$oste, !aruin!u'ne !in saracia !umneavoastra ' cum spuneti ' cele
necesare. Erati att !e asemanatoare, familiile si situatiile, nct !upa
mai &ine !e 7- !e ani memoria mea v'a comasat ntr'una sin$ura,
retinn! numai numele parintelui Motoc. .u ru$amintea !e a ma ierta
pentru netinerea !e minte si !umneavoastra si copiii !umneavoastra,
fac aici cuvenita mentiune, amintin! si familia !umneavoastra, care
s'a alaturat total cau"ei luptei mpotriva comunismului, /ertfin! totulL.
#acn! aceasta consemnare, mi cer iertare !e la toti cei pe care
nu i'am amintit, fie !in uitare, fie asteptn! sa ne putem ntlni pe
rn! si sa stam !e vor&a pe n!elete.
,0am fost numai <rate narmate
%n volumele I si II ale acestei carti am povestit mai mult
ntmplarile $rupului !e re"istenta, n or!ine cronolo$ica si m'am
oprit putin asupra noastra, a luptatorilor. Noi n'am fost numai &rate
narmate, &a as putea spune ca am fost n ultimul rn! si numai !in
necesitate asa ceva. Am avut o minte cu care cu$etam, inima plina !e
sentimente si i!ealuri, vointa si planuri, pe care, !e ne'ar fi a/utat
Dumne"eu sa iesim vii !in vltoarea n care am intrat, speram sa le
punem n aplicare. Nu pentru noi, ci pentru neamul nostru.
%n noptile lun$i !e iarna, la focuri, am rume$at mult aceste
&unuri spirituale, revenin! mereu si mereu asupra lor. Din
nmanunc(ierea lor pot spune ca ne'am alcatuit o !octrina politica,
culturala, economica, sociala, militara si n primul rn! o !octrina
reli$ioasa !espre felul cum %l ve!eam noi pe Isus pre"ent n viata
noastra nationala.
:#ara !e Mine nu puteti face nimicL, a spus Isus. Si Isus e
Dumne"eu. Deci nu numai pe plan spiritual nu putem face nimic, !ar
2F6
nici pe plan politic, economic, cultural, social etc. )rimul pas al
Romniei scapate !e comunism l ve!eam n ncrestinarea ntre$ii
vieti nationale, ncepn! cu 6iserica, care tre&uia sa'si primeneasca
rn!urile, n!epartn! orice "$ura lasata !e comunism. Apoi ar fi
urmat sa ne ntoarcem privirea asupra noastra nsine, sa ne /u!ecam
nti pe noi.
Bine ca nu am fost ales deputat
Tre&uia sa vor&esc cu un amic care a a/uns !eputat si pentru asta
ma aflam n &iroul lui parlamentar la ora in!icata pe usa pentru
au!iente, ora la care !eputatul a fost punctual. %n &irou, vreo "ece
persoane stateau la rn!.
:' Asteapta, te ro$, pna termin, mi'a spus amicul !eputat. Rami
n &irou.L
Am ramas.
:' .e'i neca"ul, neneDL se a!resa celui !inti.
:' %i tot ala, !omnu !eputat, ca ma &a$a'n pamnt fata asta a
mea, ca n'a intrat acolo un!e ati sfatuit'o sa !ea e=amen, si pln$e si
i e rusine !e lume si nu mai vrea sa vina acasa, ca altele au intrat si ea
nu, si sa faceti ce stiti sa o &a$ati un!eva, ca !e nu puteti
!umneavoastra, cine poateD si eu v'am votat si vom fi si noi
recunoscatori.L
Nu stiu ce raspuns i'a !at amicul meu, ca a intrat a !oua
persoana, o femeie.
:' Ei, ati reusit sa va pensionatiDL
:' Reusit, n'as mai fi reusit, ca'mi !a numai ;<.<<< !e lei si
vecinei mele i !a ;,.<<< !e lei si'am avut tot attea "ile la colectiv, si
eu stiu ca are pe cineva acolo la pensii, !ar nu stiu pe cine. 1a ro$ pe
!umneavoastra sa aflati si sa ma pensione"e si pe mine cu ;,.<<< lei,
ca eu v'am votat si !au si eu ct a !at vecina.L
Al treilea era un taran, &eneficiar al le$ii +?.
:' Am primit, !omnule !eputat, a!everinta !e punere n posesie,
2F2
numai c'a trecut'o si pe cumnata mea. .a !aca fratele meu i mort, ea
ce neam mai e cu tataD .a are copii !e la fratele meu, !ar tata n'a
putut'o suferi ct a trait si acum vine o vinitura sa intre n mosia
parinteasca, ca'i !a le$ea. Dar le$ea i cum o face !e la primarie, si
!umneavoastra sa ma a/utati sa o stear$a !e pe a!everinta...L
N'am mai avut ra&!are sa'i ascult pe toti "ece, multumin! lui
Dumne"eu ca n'am fost ales ca !eputat, sa am si eu &irou parlamentar
si sa fiu si eu la !ispo"itia celor ce m'au ales.
1erorismul de stat
:Noi, romnii, am fost un popor &ln!, tolerant. Noi n'am avut
ca altii inc(i"itie, ra"&oaie reli$ioase. A tre&uit sa vina comunismul,
care sa perverteasca sufletul nostru curat. Strainii5 ma$(iari, evrei,
ti$ani au fost !e vina. Ei erau mari si tari n parti! si n securitateL.
Dar attia sc(in$iuitori !e trupuri si suflete n'au fost toti straini. De
o&icei strainii se aflau n posturi nalte !e con!ucere si numai
coman!au. E=ecutia, munca mur!ara ca!ea n seama romnilor.
.raciun, .iun$u, .rnu, .iolpan, *oiciu, Maromete si alte mii ca ei
au fost romni. .n! au intrat n serviciul securitatii, erau $ata
e!ucati. E o mare $reseala sa aruncam vina numai asupra
comunismului si a strainilor. .omunismul, ca !octrina atee,
propova!uin! ura !e clasa, n'a facut altceva !ect sa ri!ice la cota cea
mai nalta ten!intele criminale, care e=istau latente n sufletul acestor
calai.
#ara comunism, ciolpanii si $oicii si'ar fi &atut poate nevestele si
copiii, s'ar fi ncaierat prin crciumi, ar fi facut la nevoie si vreo
crima !in ra"&unare sau la &etie, !ar nimic mai mult. Ori poate !e
frica n'ar fi facut nimic !in acestea, murin! ca niste oameni o&isnuiti.
A fost nevoie !e o forta a statului, a puterii, pentru ca acesti
criminali sa'si poata arata tot ia!ul sufletului lor, ca sa fie
transformati n unelte.
Dar, oare, e pentru prima !ata n istoria noastra cn! s'au
2F3
ntmplat astfel !e crime ale puterii !e statD Din pacate, terorismul !e
stat, crima puterii a nceput !in "orile istoriei noastre. .itin! Ilia!a,
aflam ca re$ele Traciei, Tiresias, e caracteri"at !rept :cel care'si
(ranea caii cu carne !e sclaviL. Desi$ur, si pe atunci caii nu erau
carnivori, !ar atunci, ca si a"i, !aca arunci un om n stava !e cai,
acestia l "!ro&esc cu copitele si l "!rentuiesc cu !intii. .teo!ata
istoria mai aminteste si !espre uci!erile cu si fara :$iu!etL ale
!omnitorilor nostri. Daca suntem cunoscuti n istoria universala, nu
suntem prin luptele lui Mircea, Stefan si Mi(ai, nici prin &unatatea lui
Ale=an!ru cel 6un si Nea$oe 6asara&, nici prin cavalerismul fratilor
6u"esti sau martiriul lui 6rncoveanu, ci prin e=cesele lui 1la!
Tepes, cunoscut su& numele !e :DraculaL.
Nici Romnia mo!erna nu face e=ceptie !e la aceasta funesta
cale. Reprimarea revoltelor taranesti !in +??+, +??? si +,<8 sunt o
pa$ina tare trista n istoria noastra. .rimele facute atunci arata
!ispretul si ura fata !e taranime a claselor con!ucatoare, care se
socoteau ca facn! parte !in alta lume.
Dar a venit unirea cea mare, tara s'a marit, lumea a evoluat, nsa
naravurile au ramas. 2an!armeria si politia politica nu erau !ect
instrumente oar&e ale stapnirii, care, la nevoie, ca si n trecut, nu sta
la n!oiala sa foloseasca armata ca n ca"ul atelierelor *rivita n +,@@.
De forma, stapnirea ramnea n ca!rul mai mult sau mai putin
!emocratic, !ar cn! era vor&a sa'si piar!a privile$iile, nu se !a n
laturi !e la nimic. Iata !oua e=emple consemnate n memoriile lui
Arman! .alinescu. %n anul +,;7, citim ca n 6asara&ia a fost &atut
ntr'un sat !e catre /an!armi )an 0alipa. E ca si cn! ai spune ca
ntr'un sat !in Ar!eal ar fi fost &atut Iuliu Maniu. Si !aca )an 0alipa
a fost &atut !e /an!armi n provincia pe care a unit'o cu Romnia, cum
se vor fi purtat /an!armii cu muritorii !e rn! !in aceasta provincieD
#aptul ca acum n 6asara&ia populatia romneasca vor&este !e rau
stapnirea romneasca !intre cele !oua ra"&oaie mon!iale nu e numai
o urmare a unei propa$an!e rusesti. %n 6asara&ia au fost trimise !e
$uvernul Romniei cele mai nepre$atite elemente ale statului si
/an!armii cei mai rai.
2F4
Tot n memoriile lui Arman! .alinescu, n plina !emocratie
3+,@84, sta consemnat planul lui *a&riel Marinescu, apro&at !e re$e si
!e camarila re$ala5 !e uci!ere a lui .orneliu .o!reanu si a altor
fruntasi le$ionari cu a/utorul unor !etinuti !e !rept comun, plan !us la
n!eplinire !upa instaurarea !ictaturii re$ale !e nsusi Arman!
.alinescu, tot cu a/utorul /an!armeriei. +7 !etinuti politici n frunte cu
.orneliu .o!reanu sunt stran$ulati, apoi mpuscati n ceafa, aruncati
ntr'o $roapa comuna, turnn!u'se peste ei vitriol si var, totul fiin!
acoperit cu o placa !e &eton. Sute !e oameni, fara o /u!ecata
preala&ila, sunt ucisi si e=pusi n pietele pu&lice pentru a se crea
$roa"a si ascultarea necon!itionata. Oamenii sunt mnati !e forta
armata ca turmele la vot pentru a spune :DAL n favoarea re$imului
!ictatorial. Apoi cen"ura, perc(e"itii, propa$an!a, nscenari, tri&unale
militare, curti martiale, la$are si nc(isori. )entru un manifest $asit
sau pus !e a$entii si$urantei, te astepta con!amnarea la moarte.
%n &una masura, re$imul antonescian a fost o copie fi!ela a celui
carlist, folosin!u'se !e aceeasi oameni !e represiune. %n plus, a avut la
n!emna un mi/loc !e reprimare mult mai potrivit5 ra"&oiul.
Opo"antii, fie li&eri, fie !in nc(isoare, erau trimisi pe front n con!itii
!e moarte si$ura, oferin! !usmanului sarcina calaului. Aceste
!ictaturi au lasat tara nspaimntata, cu o populatie cu spinarea
n!oita, cu o lectie !e umilinta &ine nvatata. %n timpul lor, cei ce si'au
avut spinarea !reapta au fost ucisi n cea mai mare parte. %n primii ani
ai perioa!ei comuniste, re$imul s'a folosit !e aceiasi tortionari !in
perioa!a celor !oua !ictaturi, care si'au pus e=perienta n slu/&a
noului stapn 3ca"ul lui Eu$en .ristescu, seful si$urantei4, stapn
care, !upa ce s'a folosit !e ei, i'a trecut n rn!ul victimelor. Am
asistat o!ata la o scena cn! un capitan !e /an!armi a !at or!in unui
plutonier sa'l areste"e si sa'l a!uca pe un popa.
:' Am nteles, sa traiti, !e &ar&a vi'l a!uc, si !e s'ar ascun!e n
$aura !e soareceC si pe tata l a!uc !aca !ati or!in !umneavoastra.L
)este ctiva ani, amn!oi l vor aresta !in nou pe acelasi popa,
!ucn!u'l n la$ar !e !ra$ul comunistilor, pentru ca n cele !in urma
2F/
sa ai&a si ei soarta celui arestat !e !oua ori.
Se pune !in nou ntre&area5L Un!e au fost fortele morale care sa
se opuna acestor nele$iuiriD Un!e a fost 6iserica n acest timpDL
%n perioa!a cn! a fost stran$ulat .orneliu .o!reanu, seful
$uvernului era nsusi patriar(ul tarii, care prin functia lui politica era
n cunostinta !e cau"a !e cele ntmplate su& $uvernarea lui, si !eci
!e acor! cu cele ce s'au facut.
O alta ntre&are5 :De ce represiunea comunista a fost la noi, cu
e=ceptia Uniunii Sovietice si a Al&aniei, cea mai crncena !intre toate
tarile comunisteD Si 0avel si Oalesa au facut nc(isoare, !ar au facut
nc(isoare !omneasca, cu "iare, ra!io si televi"or, si au fost cteva
sute, poate mii !e !etinuti, nu sute !e mii ca la noi. O prima e=plicatie
ar fi ca cei care au !at or!inele criminale au fost n marea lor
ma/oritate straini. .e aveau comun cu Romnia Ana )auAer, Luca,
NicolsAi sau Teo(ari *eor$escu si altii ca eiD Dar e=aminn! !e
aproape crimele, nu acestia le'au e=ecutat. Acestia numai au !at
or!in. Tre&urile mur!are ale re$imului au fost facute n marea
ma/oritate !e romni. Ei amenintau populatia, ei &ateau n case, pe
ulite, la securitate. Ei uci!eau !in or!in sau !in "el, ei con!amnau 3ca
&unaoara colonelul Ale=an!ru )etrescu, care are pe numele lui mii !e
con!amnari, caci !e constiinta nu poate fi vor&a4. Romnii erau cei
care'i e=ecutau pe con!amnatii la moarte, ei i c(inuiau n nc(isori,
ei colectivi"au satele, ei stramutau satele n 6ara$an, ei au facut
ree!ucarile la )itesti, *(erla si Aiu!. Si faceau acestea cu "el pentru a
fi lau!ati si recompensati !e stapnii lor, straini !e neamul romnesc.
.ititi cu cta mn!rie raporta capitanul !e securitate *(eor$(e
.raciun colonelului Dul$(eru 3Dul&er$(er4 e=ecutarea $rupului
Da&i/a.
Att Tov. Lt. .olonel care a citit !e$ra!area celor !oi
con!amnati ct si procurorul, au avut o atitu!ine !emna.
)lutonul !e e=ecutie sHa comportat conform instructiunilor
primite !ela coman!antul !e ploton, care !upa e=ecutie a spus
ostasilor5 :Tovarasi ne'am n!eplinit !atoria fata !e clasa
muncitoareL.
2F5
.a!avrele celor 8 au fost transportate !ela locul e=ecutiei si au
fost n$ropate !e catre or$anele !e militie si Securitate su&
suprave$(erea !irecta a noastra.
E=ecutia celor 8 a !ecurs n or!ine, asistentii fiin! .oman!anti
militari !in Si&iu, avocatii aparatori si mem&rii !in 6iroul 2u!etenei
).M.R. Si&iu.
)a"a a fost n tot timpul asi$urata !e catre or$anele noastre,
a/utate !e catre or$anele !e militie.
LT. .OLONEL LT. DE SE.URITATE
DE SE.URITATE 1. Nistor
*(. .raciun
Dupa aceasta condamnatii au fost legati la oc#i. 6n care moment
Da!i"a s-a e*primat ca el nu vrea sa fie legat la oc#i, fara a i se
ndeplini aceasta dorinta. Au fost asezati la locul e*ecutiei si nainte
de desc#iderea focului au nceput pe rnd sa se manifeste prin
anumite e*primari. Astfel )raian $i#altan a spus. Cu aceeasi
moneda va vom plati8, Bolfea 'ilvestru. Doamne a"uta8, iar Da!i"a
a strigat. )raiasca (omnia8.
A urmat apoi mpuscarea lor, apoi medicul legist a constatat
moartea tuturor celor sapte.
.um a fost posi&il ca n snul neamului nostru sa fie attia
e=ecutanti ai crimeiD pentru ca nu pot cre!e ca erau convinsi ca fac
acest lucru pentru Romnia. Aici tre&uie cautat si !at un raspuns !e
catre istorici, psi(olo$i, etnolo$i si scriitori.
Las la urma ntre&area cea mai umilitoare5 .um a fost posi&il ca
un popor sa'si plece capul si sa nu se revolte in fata attor umilinteD
Nu cumva suferin! attea veacuri lanturile ro&iei si umilintei nu ne
mai simtim &ine fara eleD
Am fost tot timpul n Ar!eal, noi, romnii, veacuri !e'a rn!ul,
n mare ma/oritate si nu am fost recunoscuti ca natiune, ci umiliti si
ucisi !e o mna !e asupritori ri!icati tot !in snul nostru. Dar nafara
2FA
ctorva ra&ufniri, ca la 6o&lna sau su& Do/a si 0orea, n rest tot
timpul noi ne'am !us osn!a ca &oii la /u$.
S'au ri!icat n +?7? natiunile la lupta pentru li&ertatea lor.
)utinii ma$(iari !in Ar!eal au alcatuit o armata su& $eneralul 6em.
NoiD S'au strns n /urul lui Avram Iancu cam la +<.<<< !e luptatori.
Un!e au fost restul romnilor !in Ar!ealD Au fost ucisi 7<.<<< !e
romni :ca niste miei nevinovatiL, cum se scrie ntr'o carte !e istorie
romneasca. 1om nvata ceva !in aceasta lectie vie a istorieiD
Ktina spurcata
%n Transilvania, n locurile n care traiesc si ma$(iari, cn! se
cearta un romn cu un un$ur, "ice unul, "ice si celalalt cte le vin la
$ura, !ar la urma tot pe'a romnului ramne, ca'i arunca n fata ocara
:lYtina spurcataL si atunci un$urul nu mai are ce spune si se retra$e
rusinat.
Au fost popoare care s'au mn!rit, fara temei, cu nume
mprumutate, ca &unaoara $recii'fanarioti, care si "iceau :romeiL
3a!ica romani4, !ar ca un popor sa &at/ocoreasca strainii cu propriul
lui nume nu cre! ca a mai e=istat.
De altfel nici numele !e romn nu l'am tinut noi la mare cinste
ntr'o &una parte a istoriei. Astfel, :rumnL pe timpul lui Matei
6asara& era tot una cu io&a$ sau ser&, om !e cate$oria a !oua, a!ica
supus unui stpn, neavn! !repturi, fara avere, cu lipsuri morale.
Daca cineva facea parte !in :rumnieL tre&uia sa se simta umilit si
!e"onorat. Aceasta, n timp ce ta$ma &oierilor si a ne$ustorilor se
socoteau !rept ceva !eose&it, si nu aveau nimic comun cu :rumniaL.
Acelasi lucru s'a ntmplat si cu alte valori mostenite !e la
stramosii romani. %n timp ce tot al treilea &ul$ar sau sr& se mn!rea
cu numele !e Troian 3Traian4, n toata istoria noastra nu se $aseste un
sin$ur &ar&at sa poarte acest nume.
A tre&uit sa apara un vla!ica tnar ' Inocentiu Micu, care sa
2FF
stri$e pe plaiurile transilvane5 :Ri!icati'va capul !in tarna, io&a$ilorC
Stramosii vostri au stapnit lumea si voi va temeti !e niste stapni
a!usi !e vnturiDL A fost nevoie !e multa n!ra"neala si multa
suferinta, nfruntata multa prostie, pna a ne simti mn!ri !e numele
ce'l purtam, pna sa avem constiinta i!entitatii noastre nationale si
mn!ria !e a fi romni sa se concreti"e"e n fapte5 unire si
in!epen!enta.
Se va "ice ca si cronicarii munteni si mol!oveni au "is ca :!e la
Rm ne tra$emL. Este a!evarat, !ar ei au "is'o, ei au au"it'o.
:RumniiL !e pe mosiile lor (a&ar nu aveau ca ei sunt urmasi !e'ai lui
Traian, ca numele ce'l purtau e un nume !e $lorie si nu !e &at/ocura.
Minunea aceasta s'a ntmplat nti n Ar!eal. .onstiinta
latinitatii noastre a co&ort !e la vla!ici si nvatati la preoti si
nvatatori, si mai !eparte n se"atori, n &or!eie si la stna.
)e vremea lui 6a!ea .rtan, !aca ai fi n!ra"nit sa le spui
&acilor !e la stna ca nu's nepoti !e'ai lui Traian, te'ar fi luat la
&ataie. A"i n satele Ar!ealului risti sa fii &atut n fata &isericii !aca
sustii ca romnii au venit !e la Roma si ca avem !atoria !e a onora
numele ce'l purtam. )oate ca e vala&il si pentru romnii !e asta"i
&lestemul !in imnul aromnilor5
:.ine fu$e !e'a lui muma
Si !e parinteasca'i numa
#u$a'i !oarea Domnului
Si !ulceamea somnului.:
Numai aici n Ar!eal pacurarii au avut !orinta sa se :repea!a o
leaca pnH la RomaL, sa va!a cu oc(ii lor atestatul !e nastere al
poporului romn5 .olumna lui Traian. Tot !e aici, !in focarele
latinitatii noastre au plecat spre toate "arile romnesti &ar&ati
entu"iasti cu carti n traista si foc n inima, ca *(eor$(e La"ar, Aron
)umnul, Simion 6arnutiu, care au aprins alte inimi ca ale unor
0elia!e Ra!ulescu, 6alcescu si Eminescu.
.e s'a reali"at pe toate planurile5 politic, cultural, economic, a
pornit !e la aceasta constiinta a latinitatii noastre. Din pacate, aceasta
constiinta a sosit prea tr"iu. Am pier!ut attea ntin!eri romnesti
2F7
fiin!ca n'am stiut cine suntem. %n /urul anului +;<< aveam, mpreuna
cu &ul$arii, un imperiu n )eninsula 6alcanica su& con!ucerea
mparatului Ionita. )e (artile timpului, n su!ul Dunarii e=ista o
1la(ia Maior si n nor!ul Dunarii 1la(ia Minor. .e a mai ramas !in
romnii su!'!unareniD .teva ramasite ce se lupta cu
!e"nationali"area.
Acelasi lucru s'a ntmplat si n 6asara&ia. Avn! aceeasi reli$ie
cu stapnitorii, scriin! cu aceleasi slove c(irilice, folosin! n &iserica
lim&a stapnitorilor, neavn! constiinta latinitatii noastre, romnii,
care nu stiau ca sunt romni, s'au !e"nationali"at mereu, si continua
sa se nstraine"e fara sa fie siliti !e nimeni.
Toate popoarele rasaritene5 $recii, &ul$arii, rusii au urt Roma,
!in motive reli$ioase si politice. La Roma era )apa, pre"entat !rept
cel mai o!ios nume. Numai !iavolul putea fi mai ne$ru, !aca nu
cumva erau asimilati ntr'o sin$ura persoana.
Din pacate, aceasta ura ne'a fost insuflata si noua, romnilor. %n
6asara&ia, lucrurile mer$ si mai !eparte, n constiinta ma/oritatii
mol!ovene nu numai numele !e Roma este ceva o!ios, !ar c(iar si
numele !e romn. Nu's siliti !e nimeni sa ai&a aceasta comportare, ci
o fac !in proprie convin$ere. Din +<<< !e preoti cti are Repu&lica
Mol!ova, !oar ?< vor sa asculte !e )atriar(ia !in 6ucuresti. Restul,
c(iar cn! slu/esc mol!oveneste si nu ruseste, se simt frati !e cre!inta
cu cei !in Moscova.
Dar noi, cei !in Romnia mica, c(iar avem constiinta romnitatii
noastreD Usurinta cu care s'a inventat la Iasi )arti!ul Mol!ovenilor
este o !ova!a ca ceva a murit n constiinta romnilor.
Ura contra )apei, oprit sa calce pe pamntul romnesc, este o
alta !ova!a, ca si !usmania fata !e 6iserica Unita pentru motivul ca e
le$ata !e 6iserica Romana. Orice alu"ie la Roma si )apa creea"a
aler$ie.
)entru a'si /ustifica aceasta atitu!ine si pentru a taia orice
nru!ire cu Roma, carturarii si fariseii "ilelor noastre cauta cele mai
a&erante ar$umente istorice. Astfel, n Aca!emiile teolo$ice orto!o=e
se insista tot mai mult asupra faptului ca Apostolul An!rei, care a
27B
pre!icat si la noi, a fost mai !e va"a !ect Apostolul )etru, !e vreme
ce Apostolul An!rei a fost c(emat ca ucenic naintea lui )etru, si ca el
nu s'a lepa!at !e Isus, asa cum a facut )etru, si !eci... Mai sa'l
aruncam pe )etru alaturi !e Iu!a, !e vreme ce s'au cait amn!oi.
6a ca crestinismul nostru, c(iar !aca a fost pre!icat !e apostolul
An!rei, !ar a fost a!us si !e oameni !in Siria, !e un!e !e altfel au
venit si colonistii n Dacia, care sunt stramosii nostri.
Acceptam stramosi !e oriun!e, ct !e !eparte, numai !e la Roma
nu.
.e s'au stra!uit toti Rosslerii si alti istorici straini, care
contestau latinitatea noastra n !ecursul veacurilor si n'au reusit,
pre!ica asta"i ar(iereii si carturarii !e &unavoie si nesiliti !e nimeni,
uneori n fata altarelor.
M'am confruntat o!ata "a!arnic, ore ntre$i, cu cteva nalte fete
&isericesti pe aceasta tema. %ncercam sa le !emonstre" ca sunt n
lim&a romna cteva cuvinte !e ori$ine latina, pe care, o!ata
avn!u'le, ne arata, fara a putea fi contra"ise, !e un!e am venit5
mormnt, pamnt, cetate, sat, &atrn etc. .uvntul mormnt vine !e la
monumentum, pamnt !e la pavimentum 3a!ica loc par!osit cu
pietre4, cetate Z civitas, sat Z fossatum 3a!ica loc ncon/urat cu sant4,
&atrn !e la veteran 3sol!at lasat la vatra4. Mai sunt si altele ca
fntna, casa, curte, fereastra, usa, masa, scaun.
Deci n mo! o&li$atoriu stramosii nostri au venit !in locuri un!e
mortii aveau monumente !easupra $ropii, un!e e=ista loc par!osit cu
pietre, un!e erau cetati si sate ncon/urate cu santuri, un!e oamenii
traiau n case cu ferestre, cu curte, cu fntna, intrau pe usa si pe
poarta, mncau la masa si !ormeau n pat. Dar un!e se $aseau toate
acesteaD %n SiriaD Daca stramosii nostri ar fi venit !in Siria, acestea
toate le'am numi n lim&a siriaca. Eu, cu toata stra!ania, nu i'am putut
convin$e. La plecare, la poarta, i'am ntre&at5 preacucernicilor, cum
se numesc &uruienile acestea pe care calcatiD )atla$ina, au raspuns ei.
Si acesteaD Musetel, romanita, menta, cicoare, iar&a. Si acesti copaciD
)lopi, arini, tei, paltini, aluni. )recuviosilor, &uruienile acestea va fac
!e rs teoria !umneavoastra. Aceste &uruieni si acesti copaci nu cresc
276
n Siria, ci n Italia si n 6alcani. Daca noi spunem patla$ina, musetel,
$ru, pin, or", salcie, nseamna ca stramosii nostri au venit !e un!e
cresc aceste plante si venin! au a!us cu ei !enumirea lor. Dar mai
spunem noi romnii5 Dumne"eu, crestin, pa$n, cruce, &ote", n$eri,
marturisire, cuminecatura, le$e, pentru ca asa le'au spus cei care au
venit aici, crestini $ata facuti, si le'au spus si !acilor cum tre&uie sa le
spuna cn! s'au crestinat. .ertificatul !e nastere si &ote" ne este scris
cu litere latine. Atta timp ct ne vom cauta stramosii prin Siria, ct
timp vom mai &at/ocori strainii cu numele stramosilor nostri latinii,
ct timp ne vom socoti crestini pravoslavnici si nu &inecre!inciosi, ct
timp vom privi spre Roma cu ura, ct timp preotii vor mai &la$oslovi
noro!ul si nu vor &inecuvnta poporul, vom ramne n nero"ia noastra
si vom pier!e n continuare, mereu.
=n satul lui Badea Crtan
Eram n clasa a !oua la Liceul :Ra!u Ne$ruL !in #a$aras, prin
+,@-, avn! profesor !e $eo$rafie un mace!onean, pe nume )ari"a.
Din !iscutiile !in clasa a aflat ca noi, elevii, n'am fost n satul lui
6a!ea .rtan, si ca stiam prea putine lucruri !espre acest romn.
:)uturosilor, sa nu va !uceti voi n .rtisoaraD Duminica sa fiti toti la
trenul !e !imineata.L %nainte !e vremea &isericii eram n satul lui
6a!ea .rtan, cautn! pe cei mai &atrni oameni !in sat. Am fost
n!rumati la un cntaret !e &iserica, ru$n!u'l sa'si aminteasca !e
acel vestit cio&an.
' )ai !e &olun!ul ala nu mai puteti !umneavoastraD ala a fost un
&olun!, ca numai un &olun! si putea pustii starea ce'o avea si sa se
prime/!uiasca um&ln! ca si ne&unii, peste munti, cu cartile n !esa$i.
Si macar !e'ar fi um&lat cu carti crestinesti, si nu !in cele cu slove
papistasesti. Si "icn!, ne arata cartile cu slove c(irilice !in care cnta
el la strana.
N'am putut ale$e mare lucru !e la acest &atrn si ne'am ntors
!in sat cu un $ust amar. )rofesorul )ari"a n'a "is !ect att5 L*reu se
272
!esteapta un popor !in somnul cel !e moarte, mai copii, !ar este
!atoria voastra sa faceti acest lucru.L
A e=istat n istoria noastra o a!nca &e"na n care am !ormit si
uneori ne'am complacut veacuri !e'a rn!ul, un mare &alast care ne'a
tras napoi spre moartea nationala. *reu s'a facut !esteptarea. De la
prima carte tiparita cu caractere latine, a lui )etru Maior, carte !e
ru$aciuni, si pna la $enerali"area scrisului latin, a !urat aproape un
veac. Si cta mpotrivire n'a fost la procesul !e romni"are a scrisului,
mpotrivire care !urea"a nca si asta"i n 6asara&ia.
Intra Stefan cel Mare si Sfnt n 1ala(ia, taie si ar!e cetatile,
&ine ca nu l'a prins pe Ra!u cel #rumos, ca'l taia si pe el, !ar i ia
nevasta si fata ca ostatice. Nu are nevoie !e talmaci ca sa se ntelea$a
cu muntenii pe cn! i taia, !ar un rn! nu scriu cronicile ca s'ar fi
simtit ca facn! parte !in acelasi neam cu cei nvinsi.
%nvin$e )etru Rares pe 1oievo!ul Ar!ealului, Stefan Mailat, !e
ori$ine romna, l anc(etea"a n mol!oveneste si nu se mira nici o
cronica ca se puteau ntele$e fara talmaci, l /u!eca, l con!amna si l
taie n fata cetatii #a$aras fara sa'si !ea seama ca uci!e pe un frate
!e'al sau.
.(iar si la +8<< mitropolitul 1ala(iei i cere episcopului
ar!elean sa tina slu/&ele n slavoneste si $receste, si nu pe romneste.
Sa ne mai miram ca si asta"i e=ista o ramura a &isericii, stilistii,
care tin calen!arul iulian si nu pe cel papistasesc $re$orian sau ca
pravoslavnicii mol!oveni !e peste )rut ce asculta !e patriar(ia
Moscovei, refu"a sa scrie si sa citeasca cu litere romnesti.
Suflete de io<a&i
.u trei ani n urma nsoteam ec(ipa !e filmare a !oamnei Lucia
0ossu Lon$in la locul un!e au fost ucisi n +,-7 luptatorii fa$araseni
*elu Novac si *(eor$(e Sovaiala, n (otarul satului O&re/a'Al&a, sat
ase"at pe malul Trnavei. Era o "i rece !e iarna cu $er. .on!usi !e
localnici la fata locului, am reusit sa'mi ima$ine" cum s'au !esfasurat
273
lucrurile.
Era > au$ust +,-7, sar&atoarea Sc(im&arii la #ata. .mpul !e
ln$a sat era cultivat cu porum&, care la !ata aceea era cu stiuletii tari.
.ei !oi tineri si aveau popasul su& o salcie ramuroasa la varsarea
Secasului n Trnava, cam la ; Am. !e sat. )esemne ca erau aici
asteptn! ceva, sa ia le$atura cu cineva sau asteptau un raspuns. )arca
mi amintesc !estul !e tul&ure ca *(eor$(e mi'ar fi spus o!ata ca
ntr'un sat !e pe malul Trnavei ar fi avut un cole$ !e liceu la 6rasov
al carui tata ar fi avut un atelier mecanic. De mirare e ca erau ase"ati
att !e aproape !e sat, cn! spre vest si spre su! era cmp li&er !e
"eci !e Am cu porum&, un!e ar fi fost mai &ine ocrotiti. Ma'ntre& !e
asemenea cum au avut ncre!ere n !oi oameni !e sla&a calitate, un
pa"nic !e cmp si un ciur!ar, carora le'au !at &ani sa le cumpere
pine. %n situatia !ata se putea trai cu ce !a!ea cmpul5 stiuleti !e
porum&, fasole, sm&uri !e &ostan si !e floarea soarelui, fructe
sal&atice si la nevoie se putea ncerca sa se fure ceva !e mncare !in
sate, fara a fi va"uti !e cineva. Iar n ca"ul n care te ve!ea cineva n
care nu puteai avea ncre!ere, te !eplasai o &ucata !e !rum n orice
!irectie, !oar facusera acest lucru > ani !e "ile. La fata locului, era n
+,,-, au venit oameni !in casele !in /ur, care fusesera martori ai
ntmplarii si cunosteau si numele celor !oi morti. Din confruntarea
martorilor a reiesit cum s'a !esfasurat actiunea securitatii.
)a"nicul !e cmp l'a nstiintat pe secretarul !e parti! 3un
ma$(iar !e pe la Deva4 !e pre"enta celor !oi luptatori n cmp.
Acesta a !at porunca unui slu/&as !e la sfatul popular, parca
perceptor, care avea &icicleta, sa se !eplase"e la militia !in Mi(alt,
sa'l anunte pe seful !e post !e pre"enta celor !oi. )a"nicul !e cmp,
ciur!arul si secretarul !e parti! erau morti n +,,-. Slu/&asul comunal
traia si povestea5
:' Am primit poronca si m'am !us cu &icicleta la Mi(alt si nu
l'am $asit pe seful !e post la Militie. Atunci m'am !us !e l'am cautat
un!e era !us si i'am spus poronca secretarului !e parti!L.
:' Dar, interveni n!urerata !oamna Lucia, !umneata nu puteai
sa ntr"ii pe !rumD )uteai sa !e"umfli &icicleta, te puteai ntoarce pe
274
alta cale la cei !oi si sa'i anunti ce pericol i pn!este. )uteai sa'l
cauti pe seful !e post pna !imineata, pe un!e nu se afla.L
:' )oronca e poronca, eu eram slu/&as al statului, nu se putea,
!aca am primit porunca...L
Atunci pe loc mi'am a!us aminte !e memoriile lui 1asile
Mol!ovan, unul !intre prefectii lui Avram Iancu, un!e era !escris
ceva asemanator. .u !oua saptamni nainte !e a!unarea !in
!uminica Tomei !e la 6la/, !eci pe la #lorii, prin satele !e pe Trnava
Mica un sol$a&irau ma$(iar, nsotit !e !oua catane, a !at porunca ca
la mar$inea satelor romnesti io&a$ii sa ri!ice furci 3spn"uratori4 si
le'au ri!icat. :)oronca era poroncaL, or fi "is io&a$ii satelor. %ntr'o
+<< !e ani !e istorie nationala, io&a$ul a ramas tot io&a$.
Vorvecel
O pro&lema !estul !e $rea tre&uia re"olvata la oamenii nostri !e
spri/in, care aveau copii si la care tre&uia sa poposim o "i, !oua sau
mai mult timp. Era foarte $reu sa nu fi !escoperit !e copii, ori cu cta
pru!enta s'ar fi lucrat. .ei mai multi !intre oameni re"olvau
pro&lema, facn!u'i si pe copii partasi la secretul casei lor. .opiii mai
mari erau informati ce fel !e oameni eram si ca ne cauta securitatea sa
ne omoare si ca pentru asta nimeni nu tre&uie sa stie ca ne aflam la
casa lor. )e vremea aceea copiilor nu tre&uia sa li se e=plice ce era
militia si securitatea si ce urmareau. Orict !e n soapta ar fi vor&it cei
n vrsta, copiii au"eau si ntele$eau sau numai intuiau !in
comportamentul parintilor lor lumea n care traiau. .aci pe atunci
frica era un sentiment omnipre"ent, c(iar si pentru &eneficiarii
re$imului.
Au fost multi copii care au stiut ca parintii lor ne ocrotesc, !ar n
nici un ca" nenorocirea nu a venit !in partea copiilor. .opiii stiu
pastra un secret mai &ine !ect oamenii maturi. Nu au vor&it copiii
nici c(iar atunci cn! au fost amenintati, &atuti si c(inuiti ca sa spuna.
E=ista nsa o vrsta, ntre 7 pna la 8 ani, !epin!e !e copil, cn!
27/
poti spera ca'i poti e=clu!e !e la secretele casei. .opiii si va! !e
/oaca lor, neatenti la sc(im&arile !in casa lor si nu se aventurea"a n
locuri pe un!e !e o&icei se tem sa um&le sau nu le $asesc interesante
pentru /oaca, ca &unaoara sopul cu fn.
Asa cre!eau parintii si asa cre!eam si noi cn! ne aflam o!ata n
sopul cu fn la Ion *recu !in Soars. Avea patru copii maruntei, mai
veneau si !in vecini altii si se /ucau n curtea lar$a. De un!e eram, i
urmaream cu nostal$ie. %ntre copii, cel mai mare era &aietelul !e cinci
ani al lui Ion. .opiii se /ucau si prin sura, !ar nu ne $n!eam ca s'ar
putea sa le treaca prin cap sa mute scara !e un!e era pusa si sa se urce
n po!. Si totusi &aiatul s'a urcat ca o pisica 3poate a au"it vreun
"$omot suspect4, s'a uitat cuminte la noi !in ntuneric 3noi nu l'am
va"ut4, apoi a co&ort tot asa !e usor si s'a !us la tatal sau, lun!u'l
!eoparte si spunn!u'i n mare taina5 :tata, la noi n sop sunt niste
oameni, care !orm acolo si au si vorvecelL. Interesant a fost ca n'a
stri$at, nu s'a speriat, n'a plns, a simtit si el ca se afla n fata unei
taine, ce tre&uia pastrata n familie.
%n anii urmatori nu ne'am mai !us sa stam la oameni, ci intram
numai seara n sate, re"olvn! pro&lemele sau !n!u'ne ntlnire n
afara satului. .opilul, care crescuse n cinci ani si caruia i "iceam cu
totii 1orvecel, continua sa'i aminteasca tatalui ntmplarea si toto!ata
fa$a!uiala ca !espre acest lucru nu tre&uia vor&it nimanui.
1ara si 1aran
3Interviu dat domnului Martiniuc pentru Viata atului, !""# 4
Spunem :taraL patriei un!e vietuim, asa cum i'au spus stramosii
nostri romani, si ne numim tarani, a!ica oameni ai tarii, cei ce ne'am
nascut n tara, care muncim pamntul tarii nsamntn!u'i &ra"!a si
cule$n! roa!ele muncii noastre.
.ei ce ne nfratim cu pamntul pe care'l calcam.
.ei ce ne'n$ri/oram n vreme !e seceta si ne temem !e $rin!ina,
cei ce nu putem !ormi noaptea !aca pe cmp lucrurile nu's cum le
275
!orim noi.
.ei ce n "iua !e Rusalii iesim la (ol!e sa'I multumim lui
Dumne"eu pentru !arurile !ate si ru$n!u'L sa nu pe!epseasca
cmpul pentru pacatele noastre.
Suntem tarani, cei ce'n vremuri !e prime/!ie ne aparam
pamntul pe care'l calcam.
Si ne numim tarani, cei ce la vremea (otarta !e Dumne"eu ne
vom a!au$a n pamntul tarii mosilor si stramosilor nostri, lasn! n
urma noastra copii si nepoti $ata sa ne urme"e aici n vecii vecilor.
Nu poate fi tara fara tarani, si nici tarani fara pamnt. Nimeni,
!in cei ce lucrea"a pamntul fara sa fie al lor, nu sunt tarani. Taran e
numai acela care are o &ucata !e pamnt si care e numai a lui5 :!e aici
si pna aiciLK el sa fie proprietar.
%nainte !e a avea nevoie !e pine, tara are nevoie !e tarani.
)entru aceasta nu e nevoie !e e=ploatari a$ricole, ferme sau cum li se
va spune, muncite !e proletari a$ricoli, oameni fara ra!acina si fara
!emnitate, ci !e $ospo!arii taranesti puternice si prospere. Avem
nevoie !e sate fauritoare !e tra!itie si cultura, asa cum a trait neamul
nostru mii !e ani, sate cu $ospo!arii personale, si nu !e &locuri cu
c(iriasi, care asta"i sunt aici, iar mine cine stie un!e.
Informatori si 3informatoriC
Ime!iat !upa Revolutie, cn! n fostii securisti intrase panica
sau mustrarile !e constiinta, ntr'un orasel, un fost ofiter !e securitate,
temn!u'se ca'i sfrsitul lumii, a pre"entat fostilor !etinuti politici un
caiet cu lista informatorilor securitatii, n or!ine alfa&etica, uneori cu
pseu!onimul lor, cu transferul lor si cu alte amanunte. Erau n numar
!e circa +.-<< la cei +-.<<< locuitori ai orasului. Nu fi$urea"a n lista
nici un nume !e ofiter !e securitate si nici un mem&ru )...R. %n lista
nsa se afla numele mai tuturor persoanelor ce au nsemnat ceva n
acest orasel, unii c(iar cu ani !e nc(isoare, canal sau morti pe acolo
3profesori, avocati, me!ici, /u!ecatori, preoti4.
27A
L'am $asit n lista pe !octorul .., omul nostru !e spri/in, ct am
fost n munti, care ne'a a/utat cu me!icamente si cu care ne'am
ntlnit ani !e'a rn!ul n casa parintilor lui. Noi stiam ca el !a
informatii securitatii. Daca ar fi vrut, ne'ar fi putut vin!e cu usurinta,
!ar am avut tot timpul !eplina ncre!ere n el. Ne'a relatat tot!eauna
ce voia securitatea !e la el si ne'am sfatuit mpreuna ce sa !eclare. %n
cartea !e memorii Brazii se frn&# dar nu se ndoiesc am !at multe
amanunte !espre astfel !e :informatoriL.
%n lupta noastra !e re"istenta am avut "eci !e astfel !e ca"uri cu
astfel !e oameni, care informau ceea ce noi vroiam sa stie securitatea.
:2oc !u&luL, vor spune unii. Nu, ei au /ucat un sin$ur /oc, /ocul
nostru, /ocul re"istentei anticomuniste. )ro&a&il, n vreo lista
fi$urea"a c(iar si #ileru, care, nainte !e a veni la munte, a fost trei
ani ca pa!urar, prin nsasi meseria lui :informatorL !n! securitatii ce
voiam noi sa stie. De altfel toti pa"nicii !e cmp, pa"nicii !e noapte
!in sate, pastorii vitelor, cio&anii, !rumarii erau trecuti n lista
informatorilor si o&li$ati prin meseria lor sa !ea informatii.
Ar fi o crima ca acesti oameni sa fi$ure"e pe o lista oar&a si
infamanta ca informatori.
Era o vreme cn! a refu"a securitatea !e a !eveni informator era
totuna cu a fi arestat sau mai rau. Strns cu usa, omul accepta, !ar se
ferea sa !ea vreo informatie !e pe urma careia cineva sa sufere.
Tot informatori au fost socotiti si cei retinuti, arestati si c(inuiti
si o&li$ati sa !ea !eclaratii a!evarate sau false. Declaratiile au fost
intro!use n fisiere si numele lor trecute n lista informatorilor. )utem
sa con!amnam un om ca a informat n aceste con!itiiD
Nu !e la o lista oar&a cu numele informatorilor tre&uie pornit, ci
!e la informatia care a facut un rau cuiva5 mar$inali"are, arestare,
nc(isoare, moarte. Daca nu e &ine sa ramna informatori
necunoscuti, nu tre&uie sa se arunce cu noroi n numele sau n
memoria unor oameni cinstiti, ei nsisi victime ale re$imului sau c(iar
eroi ai re"istentei anticomuniste.
27F
Octavian )leDi
%n volumul nti al acestei carti am amintit !e numele a trei
camara"i stu!enti nasau!eni !e la #acultatea !e A$ronomie !in .lu/,
arestati n "iua !e +- mai +,7? !e politia !in .lu/, !e la cursuri, cu
spri/inul unor :cole$iL. Era vor&a !e Ilies, *otea si Ale=i. Nici unul
nu s'a mai ntors !in nc(isoare.
Iata ultima scrisoare pe care Octavian Ale=i a reusit sa o trimita
fratilor sai !in nc(isoarea )itesti printr'un camara! !e suferinta, n
ca"ul cn! acesta va reusi sa fie eli&erat. Am tinut ca acest
cutremurator testament sa fi$ure"e n aceasta carte5
&itesti
9 Octom!rie :;<;
Dragii mei,
'imt ca sfrsitul se apropie, !oala care am primit-o mi-a distrus
sanatatea.
Dumnezeu sa ma ai!a su! ocrotirea lui nemarginita. %-am
putere sa scriu cu mna cteva rnduri.
&rietenul meu de suferinta si lupta ma a"uta si am speranta ca,
daca va scapa cu viata, va va trimite aceasta dorinta a mea.
iarna. &e geam vad picuri ng#etati si-mi aduc aminte de casa
parinteasca, pe care nu am speranta sa o mai vad.
+a rog, daca veti gasi ramasitele mele pamntesti, sa le puneti
alaturi de parintii si stramosii mei.
As dori ca, lnga mine, sa fiti voi, scumpii mei frati si surori.
Daca nu e posi!il, nu plngeti pierderea mea si ncercati sa ma uitati,
caci am cazut luptnd pentru viitorul vostru si al copiilor vostri.
&rin despartirea noastra s-a facut un gol n rndul luptatorilor
si n familie, dar altii vor duce mai departe lupta, ca victoria este a
noastra.
(amas !un, scumpii mei, ultima mea dorinta este sa faceti n asa
277
fel ca trupul meu sa se odi#neasca alaturi de cei care mi-au dat viata,
m-au crescut si iu!it.
$ai !ine este asa. Dumnezeu m-a scapat de suferinta asta grea.
Daca Dumnezeu va aduce ziua eli!erarii, sa stiti pe cine tre!uie
sa pedepsiti. Acei ce vor ramne nu vor lasa nepedepsita tradarea, ca
a fost tradare.
'e vor prezenta unii care vor putea fi rasplatiti si totodata va
vor da relatii. 3nul cu numele C., iar altul cu $., mai mult nu pot sa
scriu.
AD5O, Octavian8
Numele !etinutului, care a scos scrisoarea !in nc(isoare si a
transmis'o familiei este .risan .., .lu/, str. .mpului, nr.,7.
Citind cartea lui ,icolae Ciolacu
3$refata la volumul de memorii %&aiducii 'o(rogei) 4
Trecn! printre colinele !intre Dunare si Mare, carora numai cu
multa n$a!uinta li se poate spune munti, m'am ntre&at mereu5 :Oare
cum v'ati ncumetat, camara"i !o&ro$eni, sa porniti o lupta !e
parti"ani anticomunisti n aceste !ealuri !espa!urite si sla&
acci!entateDL
Nici un $rup !e re"istenta !in tara nu a avut parte !e un teren
mai nepotrivit.
Si totusi, aici, n aceste locuri s'a luptat si s'a murit ca n oricare
!in a!evaratii munti ai Romniei.
E=plicatia este una sin$ura5 elementul uman, ce'a pornit
actiunea, era !e cea mai &una calitate.
Unii veneati !in Muntii Mace!oniei, a!ucn! cu voi virtutile
milenare ale neamului nostru. Stramosii vostri erau romni cu cteva
secole naintea !aco'romnilor !in Dacia traiana. Erati urmasii
sin$urei ramuri !e romni ce'au cla!it un imperiu n secolul al FII'lea
3BB
su& mparatul Ionita.
Alta parte !intre voi erati urmasii altor oameni !e munte, oieri
ar!eleni, ce'au coloni"at Do&ro$ea.
Asa cum ati fost plama!iti !e veacuri, nu v'ati mai tr$uit
naintea luptei, ca ce si cum, ci v'ati !aruit total, reali"n! si pe acest
colt !e tara cel mai mare lucru pe care'l poate face omul pe pamnt,
asa cum a spus Isus5 :Mai mare !ra$oste !ect aceasta nimeni nu o
are, ca sufletul lui sa si'l puna pentru prietenii sai, 3Ioan +-5+;4L.
*lorie voua, :frati !in muma si !in tataL, cinste celor care v'au
nascut si v'au alaptat, ferice !e neamul romnesc, care n vremuri !e
cumpana a avut parte !e &ar&ati ca voi.
Am avut fericirea sa'l cunosc pe Nicolae .iolacu, marturisitorul
rn!urilor !e fata.
Tare !e mult, la nc(isoarea 1aslui, mer$eam noi, copiii, frati !e
cruce, la $ra!ina !in mar$inea orasului, un!e $ra!inarea :&a!ia
.iolacuL si ne primea cu !e toate.
I'am fost oaspete, mai tr"iu la :caseriaL !umisale, un!e ne'a
alintat cu cele mai &une feluri !e mncare pre$atite !in lapte !e oaie.
' .e'ai pus n mncare, :&a!ieL, !e'i asa !e &unaD
' De toate cte un pic, !ar am turnat multa !ra$oste si &ucurie,
c'ati venit la mine.
Si l'am rentlnit cu ctiva ani n urma la manastirea
6rncoveanu !e la Sm&ata, su& poalele muntilor #a$aras, su& c(ipul
unui umil mona(, !n!u'ne &inecuvntarea la sosire si la plecare.
Sa te tina Dumne"eu nca multi ani, parinte Nectarie, sa te ro$i
pentru noi, cei !in lume si pentru neamul romnesc.
1ineretea Oastei 'omnului
Eram copil !e +<'++ ani. %n fiecare an n prima vinere !upa )asti,
toata suflarea satelor fa$arasene, orto!ocsi si uniti, mer$eau :la
I"vorL, la manastirea 6rncoveanu !e la Sm&ata, pe atunci n ruina,
cu copaci crescuti pe "i!urile ce au mai ramas timp !e !oua secole, !e
3B6
cn! fusese !armata !e tunurile lui 6ucoJ. Le &atusera ploile,
viscolele si vremurile, !ar nu si uitarea cre!inciosilor care veneau n
fiecare an aici.
Mai fusesem si pna atunci !us !e parinti. Ascultam slu/&a tinuta
n aer li&er n fata "i!urilor !armate, luam apa !e la fntnita sfintita
ase"ata la um&ra unui mar n floare, apoi ne ntorceam tot pe /os
acasa. De !ata aceasta eram martorul la ceva iesit !in comun. )oiana
manastirii era plina !e oameni n porturi si $raiuri !eose&ite !e al
nostru fa$arasan. *rupurile purtau stea$uri si prapuri cu c(ipul lui
Isus si cu n!emnuri scrise pe pn"a. Retin nscrisul cel mai !es
ntlnit5 L%n!ra"niti, eu am &iruit lumeaCL
Tot atunci am ntlnit ceva !e mare mirare pentru mine. )na
atunci era !e la sine nteles ca la &iserica, ca si aici la manastire, au
voie sa cnte numai preotii si cantoriiK noi, cre!inciosii, tre&uia sa
ascultam cuminti si respectuosi. Ori !e !ata aceasta cnta toata
multimea !e oameni !e rasunau vaile si coastele muntilor. Tot !e
mirare era si pre!ica. Eu stiam pna atunci ca !espre Dumne"eu si
!espre cele sfinte nu au voie sa vor&esca !ect preotii. Ori !upa slu/&a
luara cuvntul unul !upa altul oameni m&racati !omneste, !ar si
multi tarani si ma miram !e un!e stiu attea. Din toate pre!icile si
n!emnurile ce le'am au"it, am nteles ca e !e lipsa ca toti oamenii sa
se pre!ea Domnului Isus si sa se le$e ca nu se vor mai !uce la
crciuma, ca nu vor mai su!ui !e Dumne"eu si !e cele sfinte ca nu se
vor mai certa si nu vor mai um&la pe la /u!ecati, vor tre&ui sa mear$a
la &iserica, sa nu leneveasca, sa'si creasca copiii n frica lui
Dumne"eu si sa cnte cntari frumoase.
Mai aflasem un lucru5 ca n afara cntarilor !e la strana mai sunt
pe lume alte cntari !espre Dumne"eu foarte frumoase, pe care, spre
mirarea mea, le stiau si le cntau toti cti erau veniti acolo. )e una am
nvatat'o si o fre!onam ntorcn!u'ma acasa. .ineva ne'a !at'o scrisa
!e mna si a nvatat'o si tata, care a cntat'o ca priceasna la &iserica
n Duminica Tomii 3.ruce sfnta parasita4.
Acum aflasem ca toti acei oameni, care parca se cunosteau ntre
ei !e cn! lumea, erau Ostasii Domnului. %n anii urmatori au"eam !in
3B2
sat ca &a unul, &a altul se !uceau n satele vecine la a!unari !e ale
Oastei, apoi ca se a!unau si la noi n sat !uminica !upa amia"i si
cntau, &a s'au !us si la primar ru$n!u'l sa faca crsma seaca, a!ica
sa nu mai fie crsma n sat, o&icei ce a ramas ctiva ani &uni.
)e la tr$uri, pe !rum, la lucru ntlneai &ar&ati, femei si fete pe
care le cunosteai ca sunt !in Oastea Domnului !upa vor&a si purtare.
Aflai ca se pre!asera Domnului si ca erau altfel !ect ceilalti oameni.
Mai tr"iu am aflat ca Oastea Domnului era con!usa !e la Si&iu !e
parintele Iosif Trifa. Nu l'am va"ut nicio!ata n persoana, !ar i
citeam pre!icile n carti si calen!are. Avea niste istorioare si pil!e
care ti mer$eau la inima si pe care nu le ntlneai nicaieri n alta
parte.
Mai tr"iu am aflat cu mirare si revolta ca mitropolitul 6alan nu
l'a mai lasat pe parintele Trifa sa pre!ice. Lumea vor&ea ca !e teama
sa nu se !uca cre!inciosii toti la parintele Trifa.
Au venit apoi peste tara ra"&oiul si alte neca"uri, care m'au luat
n vrte/ul lor, apoi vremea comunismului cu lupta !in munti. .n!
eram n munte, apeln! la a/utoarele oamenilor !in sate, am o&servat
repe!e ca multi !in cei ce se ofereau sa ne a/ute erau fosti Ostasi !e'ai
Domnului. De la ei am aflat ca multi fruntasi ai Oastei fusesera luati
!e securitate si !usi n nc(isori si la canal.
.n!, n sfrsit !upa H?,, tara a iesit la lumina, una !in
sperantele !e ncrestinare a neamului nostru era tocmai Oastea
Domnului. Urmaream si speram sa ntlnesc ctiva &atrni !e pe
vremea parintelui Trifa, caci numai &atrni puteau fi !upa socoteala
anilor.
De aceea n'a fost !e mirare ca m'am &ucurat cn! la telefon am
fost ntre&at !aca vreau sa fiu vi"itat !e niste Ostasi !e'ai Domnului.
6anuin! ca vor sosi la mine niste mosne$i fri$urosi 3era iarna4,
am pus lemne pe foc sa fie cal! n casa. Spre mirarea mea, n locul
&atrnilor asteptati, au co&ort !intr'un micro&us vreo +- tineri &aieti
si fete, unii tineri !e tot. La nceput am cre"ut ca sunt altii !ect cei pe
care i asteptam, !ar m'am !umirit repe!e va"n!u'le c(ipurile
luminoase asa cum mi ramasesera n amintire !in vremurile !e
3B3
!emult, c(ipurile Ostasilor Domnului.
M'am mirat si m'am &ucurat apoi constatn! ca nu erau niste
ncepatori n ale cre!intei, stiau sa cnte foarte frumos, !ar &ucuria
cea mai mare era ca proveneau !in toate colturile tarii si !e toate
cate$oriile sociale5 intelectuali, muncitori, stu!enti, unii sot si sotieK si
ca ntre ei era o mare !ra$oste, o comuniune, care nu se formea"a
!ect acolo un!e oamenii sunt le$ati ntre ei !e un mare i!eal.
Am povestit aceasta ntmplare pentru ca sunt convins ca
aceasta'i una !in caile cele mai importante !e e!ucatie crestina a
neamului nostru. .restinismul tre&uie sa paseasca cu (otarre !incolo
!e usa &isericii, n lumea cea !e toate "ilele. Romnul crestin sa stie
ca nu e sin$ur cu &arcuta lui pe marea vietii, ca are n /urul lui frati si
surori care l iu&esc si pe care i iu&este n numele lui Isus. Si Oastea
Domnului, cu temeliile puse !e parintele Iosif Trifa, cu cntecele lui
Traian Dor", cu tri&utul !e suferinta cu care si'a platit cre!inta n
la$are si nc(isori, are tot ce'i tre&uie pentru a n!eplini aceasta
misiune. Trei pericole le va! nsa n calea Oastei Domnului5
)rimul5 $elo"ia fetelor &isericesti mai mici sau mai mari, care
cre! ca numai ei au !reptul !e a lucra n via Domnului, temn!u'se ca
Oastea le ia ceva ce li s'ar cuveni numai lor.
Sunt fete care nu au nteles nimic !in ce i'a raspuns Isus lui Ioan
cn! el l'a !enuntat pe unul care :scotea !raci n numele Tau 3al lui
Isus4 si l'am oprit pentru ca nu mer$e !upa noi. Nu'l opriti le'a
raspuns Isus, fiin!ca cine nu este mpotriva voastra este pentru voi:
3Luca ,57,'-<4.
Un al !oilea pericol e ca Ostasii sa se lase aliniati pe plutoane si
companii n spatele vreunui ierar( &ataios, sa &ata pasul si sa !efile"e
aparn! orto!o=ia neamenintata !e nimeni. Ar fi trist ca Ostasi ai
Domnului, uitn!u'si misiunea ce le'a fost ncre!intata !e
ntemeietorul ei, parintele Trifa, sa stea cu parul la usa unei &iserici cu
lacatul pus, ca sa nu intre n ea $reco'catolicii.
Al treilea pericol ar fi ca Oastea Domnului sa se i"ole"e ntr'o
lume a ei, sectara, n sine si pentru sine, straina !e viata sociala si
nationala. Daca se va tine !e nvataturile ntemeietorului ei, va avea
3B4
ce lucra n via Domnului.
Nu numai Oastea Domnului e c(emata la aceasta lucrare. Sunt si
alte or$ani"atii reli$ioase pornite pe acest !rum, ca !e e=emplu
A*RU, ASTRU, Reuniunile Mariane, .ertasii .restini,
AS.OR'urile, corurile crestine etc. M'am oprit mai mult asupra
Oastei Domnului, pentru ca ea a avut cea mai mare pon!ere n viata
crestina a neamului.
Au e=istat si e=ista or$ani"atii !e e!ucatie a tinerilor, cu spectru
lar$, ca &unaoara #ratia !e .ruce, n care tnarul primeste o e!ucatie
reli$ioasa cu totul asemanatoare celei !in Oastea Domnului, alaturi !e
o e!ucatie nationalista n sensul !e a iu&i !in toata inima tot ce e
frumos si &un n neamul romnesc 3istoria lui, lim&a, literatura, tara
cu muntii, cmpiile si rurile ei, arta lui su& toate formele ei4.
)rimeste o e!ucatie politica, ntele$n! prin politica totalitatea
mi/loacelor prin care poate fi pus n practica tot ce e necesar pentru
tara n toate !omeniile.
De asemenea o e!ucatie a muncii, munca fiin! sin$urul i"vor !e
valoare materiala, o e!ucatie familiala, sanitara, si o e!ucatie fi"ica si
care toate sa fie patrunse !e spiritul crestin.
=mprumuturile eDterne
Stai si te crucesti cu cta slu$arnicie $uvernantii nostri &at pe la
toate portile nc(ise pentru a o&tine un mprumut e=tern. Orice
suntem n stare sa facem, numai sa o&tinem &ani !e mprumut. %n cele
mai multe ca"uri ne mprumutam pentru a acoperi !atorii vec(i si a'i
folosi pentru consum, si nu pentru pro!uctie.
Dar oare e c(iar asa !e rau sa te mprumutiD Se uita !e fiecare
!ata ca acest mprumut mai tre&uie !at si napoi si nca cu !o&n!a.
Daca tu a"i nu'ti poti acoperi nevoile, vei putea oare mine sa ti le
acoperi si sa mai !ai si mprumutul cu !o&n!a napoiD Si apoi cel ce
te mprumuta ti mai pune 3uneori pe &una !reptate4 :unele con!itiiL
sa se asi$ure ca si va recapata &anii. De cele mai multe ori aceste
3B/
con!itii sunt mai pa$u&itoare !ect &inefacerile ce'ti revin !in &anii
mprumutati 3sa cumperi !e un!e ti se cere, sa nc(i"i cutare
ntreprin!ere care !eran/ea"a, sa micsore"i ta=ele la import etc.4
Dar c(iar nu tre&uie sa ne mprumutam !elocD Ar fi a&sur! sa
/u!eci asa. Dar mprumutn! +<<<[ sa fii si$ur ca ntr'un anumit timp
vei csti$a cel putin +<<< \ !o&n!a plus un !olar si sa nu ti se ceara
con!itii care sa te nfun!e si mai tare n !atorii. Nu tre&uiesc luate !e
&une toate cte le cer marii &anc(eri ai lumii. Sfaturile lor, lor le
folosec. )entru ei situatia i!eala e atunci cn! statele nu mai pot sa'si
ac(ite !atoriile ci numai sa'si plateasca vesnic !o&n!a. Datoria
oricarui $uvern cu cap e aceea !e a nu avea !atorii e=terne si, pentru
asta, a avea o &alanta !e plati ec(ili&rata, !escura/n! importul !e
articole "a!arnice 3tutun, &autura, articole !e lu= sau alte pro!use
c(iar necesare, !ar pe care noi le avem5 sare si faina !in Un$aria,
carne !e peste ocean, oua !in Turcia4. Daca s'ar fi folosit si s'ar folosi
mai &ine economiile populatiei si nu s'ar fi irosit n .aritasuri, n
constructii "a!arnice ale &ancilor si n alte "a!arnicii, s'ar fi putut
face multe fara sa fim siliti sa ne caciulim la usa nimanui.
Statul 0 cel mai prost &ospodar>
E o /u!ecata care se afirma foarte !es si !e aici conclu"ia ca tot
ce e al statului tre&uie sa fie !istrus, privati"at, furat, risipit, vn!ut
pentru un !olar, oricum, numai sa nu mai fie. Se face cu atta pasiune
aceasta !istru$ere, !e parca nu ar fi vor&a !e statul romn, ci !e al
cumanilor sau pecene$ilor. 6a mai mult, se cre!e ca se face un lucru
&un ca n felul acesta se !istru$e comunismul si se a/un$e mai repe!e
n capitalism.
Tre&uie luptat cu o mare pre/u!ecata istorica, !aca nu cu o voita
confu"ie criminala. %n enciclope!ii, comunismul e !efinit ca o
!octrina economica sau o i!eolo$ie ce urmareste instaurarea
proprietatii colective n locul celei private. Oare numai aceasta a fost
comunismulD )rin aceasta translatie !e proprtietate a !evenit el
3B5
criminalD Daca ar fi fost numai att, ar fi fost o e=perienta mon!iala
economica si sociala nereusita cum au fost !estule si nimic mai mult.
.omunismul a !evenit criminal n ultima anali"a prin n/osirea
omului, lipsin!u'l !e suflet, a!ucn!u'l prin !resa/ la sta!iul !e
unealta vor&itoare si ascultatoare. .omunismul a fost criminal prin
ase"area urii la nivel !e !o$ma, acolo un!e tre&uia sa !omneasca
ntele$erea si !ra$ostea.
.omunismul a fost criminal prin ri!icarea !easupra tuturor a
unei caste privile$iate, ce !etinea puterea a&soluta, n timp ce restul
populatiei se afla la !iscretia acelei caste. Nomenclatura comunista se
&ucura !e privile$ii mult mai mari !ect capitalistii cei mai cu putere,
ultimii avn! si riscul ca, pier"n!u'si averea, sa'si piar!a si
privile$iile. .omunismul a fost criminal prin cinii !e pa"a pe care se
&a"a nomenclatura pentru a le apara privile$iile5 securitatea si militia.
#aptul !e a avea avere n comun a fost cea mai nevinovata fata a
comunismului. A re!uce comunismul numai la colectivi"area fortelor
!e pro!uctie nseamna a'i !a un certificat !e &una purtare. Statul ca
proprietar nu e un lucru, n sine, nici &un, nici rau, !epin!e !e cum
functionea"a sistemul, !e oamenii care lucrea"a acolo. Un stat rau, un
$uvern rau, corupt va avea re"ultate pe masura netre&niciei sale.
Acolo un!e se afla oameni care sfintesc locul prin priceperea si
cinstea lor, lucrurile mer$ &ine in!iferent ca o fa&rica e a statului sau
particulara. Deci nu statul e un $ospo!ar &un sau rau, ci oamenii care
a!ministrea"a &unurile statului sunt &uni sau rai.
'aca ai o casa vec%e
Daca ai o casa vec(e, nepotrivita, si vrei sa'si faci alta noua, ai
trei solutii !e urmat5
)rima e sa mo!ifici casa vec(e !upa !orintele tale noi, tot
sc(im&n!, mereu !armn! si recla!in!K si pna la urma casa, !in
conceptie rau proiectata, tot o casa nepotrivita ramne.
A !oua solutie e sa !rmi casa vec(e pna n temelii si apoi
3BA
!e'a&ia sa te $n!esti ca vei ramne su& cerul li&er, sa um&li n stn$a
si'n !reapta !upa mprumuturi ca sa'ti poti face casa noua, fiin! silit
sa lucre"i n pripa, la !iscretia camatarilor.
A treia solutie e sa rami su& acoperisul casei vec(i, folosin!u'te
n continuare !e ea si alaturea sa pornesti constructia unei case noi,
ncet, cu /u!ecata, temeinic.
Am mostenit o economie nepotrivita, cla!ita n &una parte !upa
in!icatiile unui ci"mar si ale unei ne&une analfa&ete, !ar nu toate au
fost facute !upa voia acestora. S'au investit n in!ustria tarii5
inteli$enta romneasca si tru!a unui ntre$ popor timp !e 7< !e ani.
Macar pentru munca si sacrificiile facute ar tre&ui tratata cu mai mult
respect in!ustria noastra. Sa sc(im&am ce tre&uie sc(im&at, !ar sa fie
lasata sa mear$a n continuare macar cum a mers su& comunism.
Alaturi sa construim o economie li&era, masurn! !e trei ori si tain! o
!ata. .n! avem resurse, construim, cn! nu avem, stam n casa
vec(e si nu ne ploua si nu tre&uie sa ne caciulim n fata nimanui. I'as
"ice acestui !rum politica pasilor si$uri. Nu tre&uie sc(im&at nimic !e
!ra$ul sc(im&arii pna nu ai si$uranta ca !upa sc(im&are re"ultatele
vor fi mai &une !ect cele !inainte.
.omunismului i'au tre&uit peste 7< !e ani sa faca sociali"area
totala si la revolutie mai erau sectoare particulare, ca &unaoara
a$ricultura la munte. E a&sur! sa cre"i ca n ctiva ani se poate face o
privati"are eficienta. .a o economie li&era &a"ata pe proprietatea
particulara e mai &una !ect cea &a"ata pe proprietatea !e stat e un
lucru evi!ent n "iua !e a"i. Tari cu un stan!ar! !e viata inferior noua,
cum au fost Turcia si *recia, au a/uns prin economie li&era la un nivel
superior noua, comunismul a!ucn! peste tot pe un!e s'a instalat
foamete si saracie. Trecerea !e la economia colectivista la cea li&era
tre&uia nsa facuta cu /u!ecata si la timp.
Una !in pie!icile cele mai mari !e trecere e $n!irea comunista,
pe care o mai au con!ucatorii ntreprin!erilor si muncitorii nsisi si
care nu se sc(im&a cu una, cu !oua, ci va mai !ainui nca multa
vreme.
3BF
"etoda C%icea
M'am nimerit la o se!inta /u!eteana n care erau anali"ate
re"ultatele !e"astruoase ale fermelor "oote(nice !e stat 3pro!uctie
sca"uta, !atorii, lipsa !e !isciplina, &loca/ financiar4. Asistn! la
!iscutii, au tinut sa ma ntre&e si pe mine cum va! lucrurile. Am
raspuns fara sa stau prea mult pe $n!uri.
'E nevoie !e meto!a .(icea.
'.um, n'am au"it !e economistul asta. Un!e e e=pusa meto!a
luiD
'N'ati au"it si nu veti au"i !e el. N'a fost scrisa nicaieri, !ar a
fost pusa n practica si a reusit sa mentina fermele "oote(nice fara
pier!eri sau c(iar cu &eneficii. La &a"a meto!ei sta un cunoscut
prover& romnesc5 :lucrul eu l'as face n!ata, n'are cine sa ma &ataL
si s'a folosit la fermele "oote(nice !in /u!etul Si&iu, un!e .(icea era
!irector si un!e se purta ca un "&ir cu supusii lui. Dimineata la - era
n $ra/!uri. 1ai !e cine ntr"ia sau nu'si n$ri/ea vitele. Ameninta,
!estituia si pe mari si pe mici. Destul ca toata lumea i stia !e frica,
!ar trea&a mer$ea.
#acea si prostii !estule, facn! sc(im&ari !e care r!eau si
$ra/!arii 3o!ata a a!us /umari !e la fa&ricile !e stearina sa le mannce
vacileK alta!ata su& con!ucerea lui tot personalul a lucrat o noapte
ntrea$a la &etonarea curtii fermei pentru ca urma sa treaca
.eausescu n vi"ita4. .u tot pretul mic cu care erau platite laptele si
carnea, cu toate $reselile, fermele se aflau pe linia !e plutire,
muncitorii si primeau plata si nu'i purtau !usmanie.
)uneti n fruntea "oote(niei oameni cu cap, !ar cu puterea !e
!eci"ie a lui .(icea, !ecisi sa faca trea&a si lucrurile vor mer$e !in
nou &ine.
O<iceiul pamntului
3B7
.u ctiva ani n urma am vn!ut la o avicola o tona !e porum&
3autorul acestor rn!uri e plu$ar4 si, a/un$n! la !irector, ce'mi era
cunoscut, am vrut sa aflu !e ce nu mer$e avicola pe care o con!uce,
!e se n$loa!a n !atorii.
'Domnule !irector, !in @ A$ !e porum&, !eci cu +-<< lei pretul
!e atunci, o&tineti un A$ !e carne !e pasare. A!au$ati nca pe atta
c(eltuieli !e pro!uctie, !eci un A$ !e carne !e pasare v'ar costa @<<<
lei. La ma$a"inul !'voastra !in oras se vin!e cu -<<< lei A$. .um !e
totusi lucrati n pier!ereD
'Avem un ran!ament mai &un !ect cel spus !e !umneavoastra,
pentru ca o&tinem un A$ !e carne !in ;,- A$ !e fura/ si totusi lucram
n pier!ere. Sunt multe cau"e, !ar pe una o cunosti si !umneata.
Mi'ati vn!ut o tona !e porum&. Nu stiu !aca ati fost sau nu ciupit la
cntar. )orum&ul a fost nsa !us la fa&rica !e nutreturi si a!us macinat
la ferma. Si acum va ntre&5 !e ce nu cumpara oamenii porci $rasi !in
satul !umneavoastraD )entru ca porcii !in satul cu #N. mannca
nutreturi !e la fa&rica. De la fa&rica sau !e la mine, !e un!e vor fi fost
a!use, !estul ca la $aini nu va a/un$e tona !e porum&.
'Daca mine cineva are tre&uinta !e cteva cofra/e !e oua sau !e
cteva "eci !e $aini, se pot o&tine fara a le cumparaD
'Da, pot fi o&tinuteC Dra$ul meu, se fura si nu pot opri furtul. Si
nu aceste furturi sunt cele mai mari. Acestea sunt simple ciupeli.
#urturile cele mari se fac cu acte n re$ula, iesin!u'se pe poarta
principala.
'Si nu se poate curma furtulD
'Nu se poateC .el putin eu n'am putut. Am sc(im&at pa"a, am
mpre/muit cu srma $(impata. I'am !at afara pe suspecti, am apelat
la politie, pentru ca sa constat ca si politia era implicata. Eu sunt
strain !e acest sat. 1e!eti in!ivi"ii !in curte cum se a$ita si alear$a
aparent fara rostD Sunt oamenii !in sin!icat, care mine vor face o
"arva mpotriva mea. 1or veni si "iaristi care vor scrie ce spun ei. Eu
voi fi n!epartat, !e altfel nici nu mai vreau sa ramn, va veni
altcineva, care, la rn!ul lui, !aca nu va fi pe pe placul acestora, va fi
36B
alun$at ca si mine si o&iceiul pamntului va continua.
')na cn!D
'Ei, asta as vrea sa stiu si eu.
366
Sa cumparam tot ce0i mai ieftin din strainatate
De ce sa pro!ucem noi n tara, !e e=emplu, "a(ar scump si sa nu
cumparam "a(arul ieftin ce ni se ofera !in strainatateD Si lucrul e
vala&il pentu orice marfa ce se vin!e pe pietele !in Romnia5 masini,
tractoare, camioane si pna la ace !e cusut si ata. Scoatem car&uni,
fier, cupru si metale nefieroase mult mai scumpe !ect cele importate.
O&tinem cereale, fructe, le$ume mai scumpe !ect cele importate.
)ortocalele si lamile sunt mai ieftine !ect merele si perele !e la noi.
Ne vn! turcii oua mai ieftine, americanii curcani, un$urii &rn"eturi,
nu cre! ca se afla pro!us pe care nu l'am putea cumpara mai ieftin
!ect l'am pro!uce noi.
De aici se poate tra$e conclu"ia lo$ica ca e prefera&il sa le
cumparam !in strainatate !ect sa ne mai c(inuim noi sa le
pro!ucemD
)e !e alta parte, se pare ca acest lucru ne este impus !in
strainatate 3#MI, 6anca mon!iala !e cre!it si !e toti care au putere sa
ne impuna punctul lor !e ve!ere, !upa interesul lor4.
Mer$n! pe acest fir !e /u!ecata, noi n'ar mai tre&ui sa mai
muncim nimic. %ntre&area e5 cu ce platim &unurile cumparateD %n
spatele fiecarui &un cumparat se afla o pertur&are a unui sector
romnesc. Renuntn! sa mai pro!ucem "a(ar, muncitorii acestor
fa&rici vor ramne someri, sute !e mii !e tarani vor ramne fara un
csti$, .aile #erate vor stationa va$oanele ce transportau alta!ata
sfecla pe linie moarta.
%ntre&area cea mai mare este cu ce vom plati &unurile importateD
.u mprumuturi e=terne, cum am facut pna acumD
O poveste cu ciori
O familie !e ciori si'ar putea construi cui&ul n cteva "ile, !ar
nu reuseste !ect n trei luni. De ceD
362
Munca ncepe n fe&ruarie. .ioara a!uce primul vreasc si l
asa"a pe o ramura, apoi se !uce !upa altul. )na sa vina cu alt vreasc,
vecina ei i fura vreascul si l asa"a la cui&ul ei. 1enita acasa, cioara
pa$u&asa o&serva furtul si nu se mai !uce !upa alt vreasc, ci asteapta
croncanin! ca vecina ei sa plece. Astfel, aceleasi vreascuri circula !e
la un cui& la altul luni !e "ile. Si nu sunt numai !oua ciori, ci sute
ntr'o colonie nct nu se mai stie care e (oata si care pa$u&asa.
La fel se ntmpla si n economia romneasca. #oarte putini
pro!uc oarecari &unuri, care apoi circula printr'o serie ntrea$a !e
interme!iari care toti vor sa csti$e !e pe urma lor, pro!ucatorului
revenin!u'i cel mai putin csti$. Din pacate, privati"area s'a
concreti"at n crciumi si ma$a"ine !e (aine vec(i si prea putin n
sectorul !e pro!uctie !e &unuri, si, !in putin, putin ramne orict l'ai
purta !intr'un loc n altul.
Citind cartea: 3uptatorii din munti: 1oma )rnautoiu.
'ocumente provenite de la SecuritateC
de Raluca Voicu )rnautoiu
.itin! aceasta carte, ca unul care am fost n aceeasi munti si n
aceeasi calitate !e luptator cu arma mpotriva re$imului comunist, fac
urmatoarele comentarii.
Documentele, ntr'a!evar, sunt autentice, !oar provin !e la
securitate, !ar !espre a!evarul celor scrise n ele tre&uie sa avem
multe re"erve. De la nceput tre&uie spus ca cele mai importante
!ocumente, care ar fi putut arata importanta $rupului
Arnautoiu'Arsenescu, lipsesc. E vor&a !e !ocumentele ce privesc
incursiunile trupelor !e securitate n munti mpotriva $rupului si n
care au fost implicate efective !e or!inul re$imentelor.
#ara ele, cu $reu se poate apreci a lupta !e re"istenta a $rupurilor.
Nu pot fi luate ca a!evarate !eclaratiile smulse n anc(ete
c(inuitoare. Mai nti tre&uie $n!it ca anc(etatul avea tot interesul sa
spuna ct mai putin si ct mai !eparte !e a!evar, pentru a nu'i implica
363
pe altii si pentru a nu'si n$reuna propria soarta, !upa cum tot !in
interes !a!ea informatii mai mult sau mai putin a!evarate, care i'ar fi
putut usura situatia.
Tre&uie a!au$at ca anc(etele se faceau n con!itii c(inuitoare.
Lucruri ce s'ar fi putut spune si scrie ntr'un sfert !e ora erau
consemnate ntr'una sau mai multe "ile si nopti. .e se ntmpla n
acest interval !e timp o arata nsasi securitatea5 la pa$ina +@<, fiin!
vor&a !e &aciul I. Rotaru !e la stna !in .oltii .remenii, se spune
te=tual5 :Susnumitul, pentru a evita anumite marturisiri si'a spintecat
a&!omenul si !upa ;7 !e ore nu a spus nimic:. Semnea"a colonelul
M. Ne!elcu. .um putea un anc(etat sa ai&a cu ce se spintecaD Am
trecut cteva luni mai tr"iu pe la aceasta stna. Anc(eta s'a facut cu
&aioneta timp !e o "i si o noapte si n'a fost un sin$ur om, ci @ cio&ani
au fost anc(etati astfel.
La pa$ina ;+, e o alta anc(eta. Iat'o relatata ntr'un !ocument al
securitatii5 :a fost ri!icata fata fu$arului 2u&leanu Titu n etate +8 ani.
Aceasta a fost &atuta, mai mult, i s'a !at foc la partea !e /os a
corpului, fiin! nevoita sa spuna !iferite minciuni:. Sau :locuitorul Ion
#lorea a fost tras cu funia !e $rin!aL.
Daca securitatea a tinut sa ramna aceste marturii consemnate,
cum se vor fi petrecut faptele ramase nescriseD
.t a!evar mai pot contine niste !eclaratii smulse cu meto!ele
!e mai susD
.ititorul se va mira ca att Toma Arnautoiu ct si colonelul
Arsenescu recunosc sin$uri calitatea !e :&an!aL. La +@ iunie +,>+,
colonelul Arsenescu !eclara5 :Nu recunosc caracterul !e &an!a
teroristaL. Dupa o saptamna nsa, iscaleste si el o !eclaratie cu
termenul :&an!aL.
La pa$ina @@@, n sentinta +<8, se scrie5 :la ; sept. +,-< au
atacat un $rup !e turistiL, !ar n alte locuri se spune ca turistii aveau
arme si calitatea !e su&ofiteri !e secu ritate. .a astfel !e minciuni sunt
recunoscute !e inculpatD #aptul se e=plica psi(olo$ic usor5 !upa
anc(ete nesfrsite, (artuiri, &atai, c(inuri, fiin! constient ca orice ai
scrie tot moartea te asteapta, esti !ispus sa iscalesti orice, !orin! sa se
364
termine o!ata. Si eu am iscalit a&sur!itati !estule si c(iar "iceam5
:Da, !omnule, sa iscalescC 1a placeDL .u astfel !e anc(ete, eu pun la
n!oiala cele scrise !e securitate cu privire la moartea lui .(irca Ion,
*(eor$(e Mamali$a si Ion Marinescu.
Despre Ion .(irca scrie ca a fost ucis n +,-<, !ar noi am $asit
oameni care vor&isera cu el n +,-+. De asemenea pun la n!oiala
moartea lui Ion Mamali$a si Ion Marinescu n con!itiile !escrise !e
securitate. %n acel an, n luna noiem&rie, securitatea a a!us !oi morti
tineri cu &ar&a si arme n satul Lisa, culesi !in lacul Urlea, fiin! ucisi
n urma unei ciocniri 3episo! !escris n :6ra"ii se frn$, !ar nu se
n!oiescL4. Mortii, la locul acela, nu puteau fi !ect ori !intre noi, ori
!e la Arnautoi. Dintre noi nu erau. AtunciD
La urma, cteva impresii n calitate !e cititor. .onsemne" !oar
!oua aspecte ce se !esprin! !in carte.
+. *reutatile imense ce le'au infruntat Arnautoii. Si noi
fa$arasenii am stra&atut munti n"ape"iti si am mers pe firul apei
iarna, si noi am a/uns n situatii limita cu frica mortii al&e 3!e foame
si fri$ n "apa!a4, !ar ce'au avut !e patimit acesti frati !e !incolo !e
creasta a !epasit nsasi nc(ipuirea noastra.
;. Al !oilea lucru !emn !e consemnat e !ra$ostea cu care acesti
luptatori au fost ncon/urati !e catre oamenii !in re$iune. Sute si sute
!e oameni le'au sarit n a/utor. #aceau oamenii nc(isoare pentru ca
i'au a/utat, se ntorceau !in nc(isoare si'i a/utau !in nou, stiin! &ine
ca se e=pun la moarte. Si a"i, cu "eci !e morti !in familiile lor, ntorsi
!in puscarii pe &rnci, continua sa iu&easca memoria luptatorilor.
Daca e=ista astfel !e oameni, Romnia are un viitor.
"arius ,ea&oe si )leDandru Viciu
Ma ntre&am ntruna n lun$a noapte comunista ce s'a ntmplat
cu stu!entimea romna !upa ra&ufnirea !in +,->, !e n'a mai !at nici
un semn ma/or !e mpotrivire fata !e re$im. Desi$ur, !upa revolutia
ma$(iara, re$imul a luat cele mai !ia&olice masuri mpotriva
36/
stu!entilor, n primul rn! prin inf iltrarea a$entilor securitatii n
rn!urile lor si ale ca!relor universitare, reprimn! fara mila orice
mu$ure !e mpotrivire. Iata ca"ul stu!entului Marius Nea$oe !in anul
1 la #acultatea !e Me!icina !in .lu/. Avea ;7 !e ani.
%n "iua !e @< aprilie +,?- era asteptat !e parintii sai la Simeria,
acestia sar&atorin!u'si nunta !e ar$int. Tatal sau nu era altcineva
!ect cunoscutul c(irur$ !r. 1aler Nea$oe, me!ic al ..#.R.'ului.
Marius telefonase parintilor cu ce tren va pleca, !ar cu acel tren n'a
sosit acasa, si nici cu trenurile urmatoare. .u $reu, n "iua urmatoare,
tatal si $aseste fiul la mor$a, taiat !e tren n apropiere !e .mpia
Tur"ii. )re"ent la autopsia facuta, !r. Nea$oe, ca me!ic al ..#.R'ului
si !eci cunoscator al acci!entelor !e cale ferata, $aseste pro&e ce !uc
la conclu"ia ca atunci cn! Marius era calcat !e tren, el era mort
!emult 3ca!avrul pre"enta urme !e lovituri si oase rupte care nu
proveneau !e la tren4. Ulterior au fost nlocuite foto$rafii n !osar 3n
primele foto$rafii, piciorul taiat !e tren era le$at la $le"na cu o curea,
iar piciorul !in foto$rafiile ulterioare nu era !e aceeasi marime cu
celalalt picior si lipsea cureaua4. Mecanicul !e locomotiva a va"ut un
ca!avru pe linie si nu un om viu. Autoritatile constata oficial o
sinuci!ere.
.ole$ii !e camin l'au va"ut pe Marius plecn! cu un $eamantan
si o sacosa, n totalitatea facultatilor psi(ice, altii l'au ntlnit pe
stra!a mer$n! spre $ara, iar cole$ul lui cel mai &un, 1iciu
Ale=an!ru, l nsotea. La !espartire, 1iciu Ale=an!ru ve!e cum
Marius este rapit la repe"eala !e un autoturism ARO. Ga!arnic tatal
lui Marius, !r. Nea$oe, ncearca re!esc(i!erea !osarului, autoritatile
comuniste ramn pe po"itia initiala.
Dupa revolutie, att tatal ct si cole$ul lui Marius, !e acum !r.
1iciu Ale=an!ru sesi"ea"a procuratura $enerala, !ar fara raspuns.
%ntre timp, !r. 1iciu Ale=an!ru, martorul rapirii lui Marius !e
masina ARO, este calcat !e un autoturism la Deva, n con!itii foarte
suspecte.
Toate faptele !uc la conclu"ia ca cele !oua acci!ente sunt !oua
crime ale aceleiasi securitati.
365
Dr. 1aleriu Nea$oe fusese pe vr emuri con!ucator al stu!entilor
me!icinisti le$ionari, apropiat al con!ucatorului stu!entimii, 1iorel
Trifa. .u ctva timp nainte !e uci!erea lui Marius, n fata unor
procurori americani si romni, el !a !eclaratii !espre 1iorel Trifa
3Episcopul 1alerian !in SUA4 ce nu sunt pe placul autoritatilor
romne.
Mama !octorului Ale=an!ru 1iciu n!ra"neste sa a!uca acum
amanunte revelatoare5 :#iul meu facea parte !intr'o or$ani"atie
anticomunista. %nca !in +,?7, att Marius ct si Ale=an!ru au refu"at
sa se nscrie n )arti!ul .omunist. Amn!oi fusesera !usi la
Securitate si au!iati "ile n sirL. De asemenea, mama lui Ale=an!ru a
fost c(emata la Securitate pentru a !a !eclaratii !espre fiul ei si
!espre Marius. A fost c(emata la Decanat, un!e i s'a imputat
:con!uita morala neloaiala re$imuluiL a fiului ei. )oate ar(ivele
securitatii ar putea a!uce ceva lumina n ca"ul acestor crime si al
altora ca acestea.
C4" 'IS()R8) 4, 4(1)1OR
&rocuror $ilitar...
&roces ver!al de e*ecutie,
Astazi, =: octom!ire :;>= ora ??.
%oi, maiorul de "ustitie Dumitrescu %icolae, procuror militar,
avnd n vedere ordinul nr. >:> din =: octom!rie :;>= al
)ri!unalului $ilitar )eritorial Bucuresti, ne-am deplasat la
penitenciarul @ilava mpreuna cu tov. grefier Balan 'tefan pentru a
asista la e*ecutarea sentintei nr. =< >A:;>= a )ri!unalului $ilitar
Bucuresti, prin care Coman $ircea a fost condamnat la moarte.
36A
2a ora ?:.=B am sosit la &enitenciarul @ilava unde am gasit
prezent pe comandantul penitenciarului maior CsacCi 5on, maior
'avenco 5larion din partea autoritatii administrative, Ca#ane $oise
din $.A.5. si pe capitanul 'tanoi Dumitru, comandantul plutonului de
e*ecutie. ... 2a orele ??.BB a fost adus condamnatul Coman $ircea
su! e*corta la locul e*ecutiei unde a fost identificat. 'entinta de
condamnare la moarte a fost e*ecutata prin mpuscarea lui Coman
$ircea, astazi =: octom!ie :;>= orele ??.
Dupa ce condamnatul a fost e*ecutat, medicul Ca#ane $oise a
constatat moartea condamnatului, constatare verificata si de
procurorul militar.
Drept care s-a nc#eiat prezentul proces ver!al de e*ecutie a
sentintei =<>A:;>=.
Tnarul Mircea .oman avea ;; !e ani.
Sacul cu dolari ?prostia romneasca@
La se!iul Asociatiei #ostilor Detinuti )olitici !in Al&a Iulia
soseste un om !in 6istra, a!ica !in creierul muntilor Apuseni, cu ceva
trea&a, fiin! fost pri"onier !e ra"&oi n Uniunea Sovietica !upa ;@
au$ust +,77.
#iin! !in satul parintelui Trifa ' ntemeietorul Oastei Domnului
si al nepotului sau 1iorel Trifa, Episcopul 1alerian !in SUA, l'am
ntre&at ce s'a ales su& comunisti !e aceasta familie.
' Apoi, ce sa se alea$a, !omnule, praful s'a ales. )e un frate !e'al
lui 1iorel l'a mpuscat securitatea la intrarea !inspre munte n
.mpeni, la mar$inea !rumului, si pe cumnatul lui l'a omort n fata
casii, ca sa'i va!a cine intra si iesea !in oras, si trei "ile i'a tinut acolo.
Le'a !istrus neamul, asta au facut. Apoi omul continua5 DaH eu "ic ca
si ei au fost vinovati, !omnule, ca, !aca le'a trimes sacii cu !olari
1iorel !in America, !e ce nu i'a mpartit la oameni cum le'a poruncit
popa, si i'au tinut numai pentru eiD 6i ne a fost ca a $asit securitatea
36F
sacii ascunsi la moara lorD
' .e saci, neneD .e !olariD
' )ai le'a trimes 1iorel, ca a a/uns popa mare n America si a
apucat &ine si si'a a!us aminte !e oameni si le'a trimes trei saci cu
!olari.
' .um poti cre!e, nene, asa cevaD Mai nti, cum putea un romn
refu$iat sa ai&a !olari cu sacul, si cum putea sa'i trimeata fara sa afle
securitateaD
' 6a i'a trimes, !omnule, ca si eu i'am va"ut. Ne'au c(emat la
primarie si ni i'a aratat. Trei saci erau, trei saci plini.
Am ncercat "a!arnic sa'i e=plic omului ca lucrul nu era cu
putinta, si ca totul nu era !ect o lucratura a securitatii. Ga!arnic, nu
l'am putut lamuri si omul s'a ntors n munti cu aceeasi convin$ere
sustinuta !e cunoscuta ncapatnare moteasca, ca el a va"ut saci cu
!olari, pe care i'a $asit securitatea la familia Trifa, si i'a aratat
oamenilor la primarie. Daca un om care trei ani a fost pri"onier, !eci
om patit si um&lat, putea cre!e n minciuna securitatii, cum sa nu
crea!a restul satenilor o asemenea tmpenieD De ce sa te mai miri
cn! atta lume 3acum, cn! scriu, n +,,;4 stie si$ur !espre .orneliu
.oposu ca s'a nsurat cu fata Doinei .ornea, si au mncat si au &aut
&ine la )aris si la noi nu s'au $n!itD .e nu poti face cu un popor cu
mintea m&csita n atta prostieC
Acum 3+,,,4, cn! reva! cele scrise mai sus, toti motii sunt
revoltati pe ministrul 6asescu ca le'a !esfiintat mocanita, sin$ura cale
ferata !in muntii Apuseni, sin$urul !rum !e iesit n lume al motilor.
Dar tot acum, facn!u'se ale$eri !e primari ntr'un sat pe linia fostei
mocanite, motii au ales primar can!i!atul parti!ului lui 6asescu.
Sfnta prostie romneascaC
'e ce n0a ramas la cratita 'oina Cornea
Domnul ..1. Tu!or i'a cerut Doinei .ornea sa ramna la cratita
si sa nu se amestece n viata politica a tarii. Ma simt !ator sa raspun!
367
eu pentru Doina .ornea.
Nu a ramas, pentru ca &ar&atii !in familia si satul Ileni'#a$aras,
care a"i ar fi putut face politica verticala, nu mai sunt. Au fost ucisi cu
mai &ine !e 7< ani n urma !e comunistii cntati n versuri !e acest
!omn, pe cn! era tovaras.
Astfel, stu!entul Marcel .ornea si feciorul Toma )rau au murit
cu arma n mna n lupta !e re"istenta n anul +,-<. #armacistul Iaco&
.ornea, tatal lui Marcel, nu i'a supravietuit fiului. In$inerul Milea va
fi si el ucis. Un alt taran, Dumitru .ornea, va fi con!amnat la moarte
n Orasul Stalin n +,-+. Un alt .ornea *(eor$(e a scapat !oar cu ;-
!e ani munca silnica. Elevul !e liceu 1ictor Metea va fi con!amnat la
moarte si e=ecutat n +,-8, !upa sapte ani !e lupte n Muntii
#a$arasului. Si as putea nsira nca numele a "eci !e oameni !in acest
sat, morti sau iesiti !in nc(isoare cu cte un sfert !e plamn sau cu
alte urmari $rave.
Nu a ramas Doina .ornea la cratita pentru ca n acest sat
romnesc, !in care se va ri!ica :aceasta Sfnta Dumineca a neamului
romnescL, e o&iceiul ca atunci cn! tara este n pericol, femeile sa
fie alaturi !e &ar&ati sau c(iar sa'i nlocuiasca n lupta, atunci cn! nu
mai sunt. %n +,+>, cn! a a/uns aici armata romna, s'au nrolat !in
acest sat nu numai voluntari, !ar si voluntare.
Traieste n acest sat Maria .ornea, o copie fi!ela a Doinei
.ornea, care, ca tnara nvatatoare, mpreuna cu mama ei si cu alte
femei, a !at tot spri/inul luptatorilor !in munti.
Dar femeile !in partea locului se pricep si la cratita, !omnule
1a!im. Ele stiu sa primeasca oaspeti. Tre&uie numai sa le calci pra$ul
cu $n!uri curate si cu &unacuviinta.
)vem conducatorii pe care0i meritam
La co"i, n trenuri, pe stra!a, un!e ve"i !oi sau trei oameni
a$itn!u'se, poti sti ca vor&esc !espre con!ucatorii tarii ca's asa cum
32B
sunt. Dar i'am ales noi !e &una voie si nesiliti, fratilorC Nu ni i'a
impus nimeni cu forta.
Mi'a!uc aminte !e o !iscutie pe vremuri a cre!inciosilor cu
parintele Arsenie 6oca la Manastirea Sm&ata.
' )arinte, se pln$ea o cre!incioasa, popa !in sat !e la noi face
asa si asa...
' )arinte, popa nostru nu'i cum tre&uie,...
)arintele Arsenie i lasa pe toti sa "ica ce vor si asculta. La urma
s'a ri!icat.
' Sa taceti, aveti popii ce'i meritatiC .um sunteti voi, asa's si
popii vostri. Daca ati fi voi &uni, ati avea popi &uni.
Acelasi lucru este si cu oamenii nostri politici, alesi !e noi. Ei
sunt o$lin!a noastra ca popor.
Un popor ntelept ar ale$e un con!ucator ntelept. Oamenii
imorali vor ale$e un imoral, (otii l ale$ pe unul mai (ot ca ei,
mincinosii si cre!ulii pe unul care'i poate prosti mai &ine, !esfrnatii
pe unul care sa'i ntreaca, lau!arosii vor iu&i un n$mfat, ne&unii pe
unul &un !e &alamuc, iar prostii pe unul care sa le lau!e prostia. 1ai
!e oamenii'oameni care se ratacesc n mi/locul alesilor 3si, !in fericire
sau !in pacate, mai sunt si !intre acestia4, ca vor fi ime!iat
calomniati, alun$ati, con!amnati, !esfiintati, !evorati spre satisfactia
$loatei care nu suporta pe cineva mai &un ca ei. 1alerianstanii,
Moisinii, Lucia 0ossu Lon$in si altii ca ei nu sunt pe $ustul nostru.
Orice mur!arie la a!resa lor e &ine primita si luata !e &una. Spune un
lucru &un !espre ei, si nu vei fi cre"ut.
)riviti titlurile !in "iare. )are ca tara nu'i alcatuita !ect !in (oti,
escroci, &etivi, criminali, violatori, prostituate si pervertiti se=ual. Si
"iarele scriu asa ca acesta'i $ustul nostru. Astia suntem noi, societatea
nationala !e acuma.
Ascultati ce emisiuni !oreste $loata sa au!a si sa va!a la
televi"iunea nationala, ce cntece si filme si atunci nu te mai miri ce
mo!ele sunt pre"entate ca !emne !e urmat n tara lui AiAiriAimiAi si a
lui Super TalA S(oJ, mo!ele care sa ne nvete ce sa cre!em si ce sa
facem.
326
Daca am fi noi mai &uni, am avea preferinte mai &une, mai
frumoase. Oamenii care ne con!uc politic, social, moral sunt rai,
pentru ca sufletul nostru, al tuturor, este rau.
O poveste cu furnici
.n! eram elev, am citit o carte !e sociolo$ie, pro&a&il a
profesorului Traian 6raileanu, pe care nu am mai putut'o $asi. %n
re$imul comunist, sociolo$ia a fost alun$ata !in familia stiintelor
pentru a nu stir&i cumva nvatatura mar=ista.
%n aceasta carte erau !ate multe asemanari !intre
comportamentul uman si cel al furnicilor !in musuroi, cel al al&inelor
!in stup, lucru care, !e altfel, pare foarte normal, !e vreme ce si
oamenii si furnicile sunt fiinte sociale.
Am retinut unul care mi'a !at mult !e $n!it o viata. Este vor&a
!e o !escoperire a naturalistului #a&re !espre viata unei specii !e
furnici. Se pre"inta o re$ina !in aceasta specie, nsotita !e un alai !e
trntori, la poarta unei colonii !e furnici lucratoare si, prin ce
proce!eu nu se stie, ca ncnta $ar!a !e aparare a musuroiului !e'i
lasa sa intre. 6a mai mult, acestia pro!uc n colonie o lovitura !e stat,
si casapesc propria lor re$ina, punn!'o pe intrusa n locul celei
ucise si aceasta ncepe sa !epuna oua. Numai ca !in aceste oua ies
numai re$ine si trntori !in specia intruselor si nici o lucratoare.
.olonia mai traieste att ct mai vietuiesc vec(ile lucratoare. Apoi,
cr!uri, cr!uri, noile para"ite parasesc musuroiul si se !uc cu alai la
poarta altor colonii !e lucratoare, pentru a le !istru$e n acelasi mo!.
De cn! am citit aceasta !escoperire, m'am tot $n!it 3si am
avut timp !estul pentru aceasta4 ce nvataminte !e viata am putea
scoate !in acest episo! !in lumea furnicilor.
Marturisesc ca am a/uns la convin$erea ca noi, oamenii,
provenim !in animale, !ar nu numai !in maimute, cum sustine
DarJin. Nu, ci unii provin !in lupi, !in ti$ri, !in (iene, altii !in vulpi,
!in iepuri, foarte multi !in &oi, viespi, arici si asa mai !eparte. Ma
322
tem ca noi, romnii, ne'am purtat mai tot timpul n istoria noastra ca
furnicile cele proaste. Iata cteva momente istorice, !e altfel
cunoscute, ca &unaoara infiltrarea fanariota n rn!ul &oierilor,
ne$ustorilor si clerului !in tarile romne. %n !ecursul unui secol, mai
toata patura con!ucatoare era si se comporta !upa mo!a fanariota.
)na si urmasii 6rncovenilor se m&racau si vor&eau n familie
numai $receste, romneasca folosin!'o !oar cu rumnii !e pe mosiile
lor. Asta n timp ce a treia parte !in suprafata a$ricola a tarii era
$ospo!arita !e calu$arii $reci si !e vec(ilii lor, iar pro!usele mosiilor
erau e=pe!iate peste Dunare. A fost nevoie !e atitu!inile lui Tu!or,
*(eor$(e La"ar, 6alcescu si Ale=an!ru .u"a pentru a se a/un$e, ct
!e ct, la normalitate. Am spus ct !e ct, pentru ca cei patru si altii
ca ei s'au !istrus pe ei nsisi, fara a putea smul$e raul !in ra!acina,
caci spre sfrsitul secolului al FIF'lea viata economica a tarii era n
minile urmasilor ciocoilor, aren!asilor si camatarilor. A fost nevoie
!e rascoala !e la +,<8 ca sa se mai !ec(i!a oc(ii.
Intra n tara n +,@< un aventurier !estra&alat, lepa!at !e nsisi
parintii sai 3re$ii #er!inan! si Maria4. Intrusul si alun$a re$ina si si
a!uce n sc(im& amanta, o cocota !e profesie. )e !ata, clasa
politicianista i se nc(ina, l lau!a si l lin$usesc 3re$ele culturii
romnesti, marele stra/er, marele crmaci, primul plu$ar al tarii4,
poetasii si lic(elele !e orice fel, !upa ce trec prin &u!uarul cocotei,
!e'i pupa mna, a/un$ clasa con!ucatoare a tarii. %nlatura si uci! pe
a!evaratii oameni politici nencovoiati si n +< ani .arol al II'lea lasa
Romnia pe &utuci, pentru ca tara sa se tre"easca !in amorteala si
spaima, !ar nu ntr'att ct sa nvete ceva !in lectia istoriei. .aci, iata,
nu trec !ect 7 ani si istoria se repeta.
)e tancurile sovietice sau infiltrati n tacere, apar n mi/locul
:musuroiului nostruL fi$uri noi, cu o melo!ie noua, si pe !ata o lume
romneasca nvata ca"aciocul, !e frica sau !in interes, si apoi !in
convin$ere. Si o tara ntrea$a cnta si ri!ica n slavi numele noilor
veniti. Lic(elele se nfi$ alaturi !e ei, scriitorii cnta !upa mo!a noua,
poetii le ri!ica versuri, tineretul munceste, cnta si !ansea"a !e !ra$ul
lor. Numele lor apar si vor ramne n Istoria Romniei5 Ana )auAer,
323
Luca Laslo, NicolsAi, 6o!naras si 6o!narenco. De !ra$ul acestora si
la porunca lor, .iolpanii, *oicii, Marometii, .raciunii si Turcanii fac
muncile mur!are, eliminn! elita rasarita !in $lia tarii si ale caror
nume vor ramne tot att !e necunoscute ca si $ropile n care au fost
a"vrliti.
.t priveste istoria actuala a Romniei, situatia este aceeasi ca si
alta!ata, cu !eose&irea ca nu mai este !oar un sin$ur $rup, ci, pe
ln$a cei localnici, vin !in toate !irectiile profitori economici, nct
am a/uns tara !e la rascruce !e vnturi.
O!raslele noii elite nu mai vor sa munceasca, tineretul e!ucat n
spiritul lui AiAiriAimiAi nu vrea sa a/un$a !ect fot&alisti vn!uti pe
!olari, top'mo!ele pentru a fi cumparate pe piata internationala !e
carne vie, orice, numai sa nu munceasca. S'a si format un :mo! !e
viata romnescL pe care am nceput sa'l e=portam n strainatate, spre
!isperarea politiilor !e acolo.
Ne'a mai ramas ceva al nostruD Da, ne'a ramas un patrimoniu
cultural n!ra$it pe vremuri !e tot romnul !e la vrsta cea mai
fra$e!a si pna la a!nci &atrneti. .re! ca este cea mai frumoasa
reali"are a poporului nostru, caci a fost construita !in ima$inatia iesita
!in tremurul celor mai curate suflete ce'au trait pe acest pamnt. Ar
putea fi !oar nc(ipuit ca un templu nespus !e frumos !easupra caruia
stralucea c(ipul !e luceafar al lui Eminescu. Ei &ine, aceasta maretie
romneasca ncepe sa !eran/e"e si !eci tre&uie sa fie !istrusa. #iin!ca
nu n!ra"nesc !intr'o !ata sa'i puna !inamita, au luat e=emplul
omi"ilor, cariilor si lacustelor, mustelor... sa'l ciupeasca, sa'l
farmite"e, sa'l sape pe !inauntru si sa'l mur!areasca.
)-uta0ma nevoie
)e Ion l'a trimis tatal sau pentru prima !ata sin$ur n pa!ure.
' Dar !aca mi se rupe ceva la car, ce fac, tataD
' Te'nvata nevoia, Ioane, la fata locului, ce sa faci.
Ion a a/uns n pa!ure, a ncarcat lemnele, si, cn! sa plece, !e ce
324
i'a fost frica, n'a scapat5 i s'a rupt o roata !e la car. Atunci a nceput
sa stri$e ct l tinea $ura5
'Nevoie, (ai si ma a/uta, (ai!a repe!e. Ecoul i raspun!ea5
repe!eee.. !ar Nevoia nu mai venea. Daca a va"ut si a va"ut Ion, a
c(i&"uit sin$ur, a taiat un lastar potrivit, l'a ase"at su& osia carului, l'a
le$at cu lanturi, si, ncet, ncet, a a/uns acasa.
' N'a venit nici un Nevoie, tata, !e$ea&a l'am stri$at. A tre&uit sa
ma !escurc eu.
' )ai, asta'i Nevoia, Ioane. Sa poti sa te !escurci sin$ur.
Aceasta &ucata !e citire era n toate a&ece!arele !e pe vremuri.
)esemne $uvernantii nostri au lipsit !e la lectia n care se citea
aceasta poveste. De , ani stri$a ntruna "a!arnic !upa a/utor strain si
nu le !a prin cap ca lucrurile s'ar putea re"olva aici, la fata locului,
fara a/utor strain si fara umilinta.
Restructurare0privatizare E lic%idare si vnzare
)entru cineva ce priveste !inafara economia romneasca cu
structurarile, restructurarile, planurile, certurile, sc(im&arile sale, !in
toata vor&aria si "arva ve!e ca totul se re!uce pna la urma la
lic(i!area si la vn"area lor la cumparatori e=terni. Toata vor&aria,
"arva si vn"oleala nu are alt rost !ect sa te faca sa cre"i ca i
a!evarat ceea ce ti se spune, si nu ceea ce ve"i cu oc(ii. Se vin!e, si
mai ales la straini, tot ce se poate cumpara la orice pret si n orice
con!itii. .e nu se poate vin!e se lic(i!ea"a si se !emolea"a ca sa nu
pro!uca pier!eri, parca !upa /u!ecata5 :ca sa fii si$ur ca o
ntreprin!ere nu pro!uce pier!eri, cel mai usor lucru este sa nu mai
fieL. Daca vrei sa moara soarecii, !ai foc la moara ' cel mai &un lucru.
%ntocmai ca cel !in pil!a Evan$(eliei care a primit un talant si care ca
sa fie si$ur ca nu'l va pier!e, l'a n$ropat. 6a mai rau, pentru ca un
talant n$ropat ramne tot un talant, !ar !intr'o ntreprin!ere lic(i!ata
nu mai ramne nimic. %n tara n care e totul !e facut5 platim oamenii
ca sa nu munceasca. #ara sa vrei, te ntre&i5 !aca vom vin!e tot ce se
32/
poate vin!e si vom !arma tot ce s'a construit cu attea sacrificii, ce
rost vom mai avea noi n RomniaD si unii, si's multi aceia, socotesc
ca mer$em pe !rumul cel &un. Aceasta numai !aca cineva ar putea
!ove!i ca e mai &ine ca muncitorii sa fie platiti ca sa nu lucre"e, ca e
mai &ine ca o fa&rica sa fie !istrusa sau sa !evina proprietatea cuiva
!e peste lume, si nu a cuiva !in tara sau a statului nostru. .a e mai
&ine sa importam pui !in America, faina !in Un$aria, oua !in Turcia,
si pamntul tarii sa ramna pustiu, si prin fermele tarii sa &ata vntul.
.a e mai &ine sa fii !ator si sa platesti !o&n!a !ect sa nu !epin"i !e
nimeni, ca e mai &ine sa $n!easca altii pentru tine, sa'ti porunceasca
ce sa faci si sa nu faci, ca e &ine ca unii putini sa stea n pomul !in
$ra!ina raiului si cei multi sa co&oare la talpa ia!ului, atunci si numai
atunci ai putea spune ca n economia romneasca ce se face acum, se
face &ine.
Bucurati0va ca s0a &asit cine sa va cumpere
Ma nimerisem la 6rasov n timpul manifestatiilor muncitorilor
!e la Tractorul si !e la U"ina !e .amioane n ianuarie +,,,, care
cereau cate$oric ca *uvernul sa nu le nc(i!a u"inele. Am avut
tot!eauna o pretuire !eose&ita pentru muncitorii &rasoveni. Nu erau
muncitori !e rn!, ci oameni e!ucati, crescuti n scoli ec(ivalente cu
liceul si un!e nvatau nu numai carte si meserie, !ar si !emnitate,
mn!rie si !ra$oste !e tara. .u cei tineri, a!olescent fiin!, mi'am
mpletit !estinul n fratiile !e cruce. )e atunci se fa&ricau la 6rasov
avioane si arme. Erau foarte mn!ri !e acest lucru. Mi'a!uc aminte ce
sar&atoare era n 6rasov cn! se "vonea ca va "&ura ultimul prototip
!e avion IAR, cum ieseau oamenii !in (ale, !in &irouri si !in case cu
mna streasina la oc(ii atintiti n a"ur, un!e se /ucau minunile ar$intii
maiestrite !e ei.
A venit sfrsitul ra"&oiului, Romniei i s'a inter"is sa mai fa&rice
avioane, muncitorii s'au simtit retro$ra!ati cn! s'au apucat sa fa&rice
tractoare si camioane, !ar au facut'o. Au a/uns n cursul anilor sa
325
fa&rice tractoare compara&ile cu cele mai &une !in lume. Erau
comunistiD Tri&utul !e morti si con!amnati !at !e muncitorii
&rasoveni arata !e partea cui erau. Si ce era n sufletul lor au aratat'o
prin revolta !in +,?8. Si iata'i asta"i protestn! pe stra"ile 6rasovului
!e soarta u"inelor lor.
.a !e o&icei, cn! mer$ la 6rasov, ca si cu cinci"eci !e ani n
urma, tra$ la un frate !e lupta si suferinta, fost muncitor la Tractorul,
si l $asesc foarte enervat, $ata sa'si !escarce sufletul5
' .um !racu sa'i ntele$ pe $uvernantii astiaD .um au lasat ca
U"ina sa a/un$a mpotmolita n !atoriiD .a pot a/un$e la conclu"ia sa
nc(i!a portile ca nu se $asesc &ani pentru pornirea lucruluiD )ai,
mi'a!uc aminte cum era pe vremea cn! am nceput sa fa&ricam
tractoare si nu avioane. Erau atunci &aniD Rusii !uceau tot !in
Romnia si totusi am facut tractoare. Ra&!am foame pe cartela si ne
m&racam cu tic(ete. Si acum, cn! n tara putem o&tine tot ce este
necesar pentru u"ina si pentru noi, nu se mai poate. Si sa nu iesi n
stra!aD Ne sfatuiau pna acum sa ne $asim alta meserie, ca !e
e=emplu sa ne apucam !e turism. M'ai fi va"ut pe mine $u!urn!u'ma
la un (otel facn! plecaciuni curvelor si m&o$atitilor !in lumea
lar$aD *uvernantii se tem sa nu plece si ai nostri la 6ucuresti. 3Las ca
nu'i va! pe &rasovenii nostri facn!u'se !e rs prin 6ucuresti ca
minerii lui .osma. Nu se !uc, ca's oameni cuminti.4 Si uite acuma
aflu ca n piata, ca sa potoleasca multimea, le'au spus muncitorilor sa
se &ucure ca s'au $asit cumparatori straini care sa le cumpere u"inele.
)ai asta'i &ucurieD Sa recunoastem noi ca nu suntem n stare sa ne
con!ucem u"ina pna nu ne $asim un stapn strainD Ei si nc(ipuie ca
muncitorii tru!esc, traiesc si muncesc numai cu $n!ul la un pumn !e
&ani si li'e totuna ce facD )ai, mai tmpitilor, u"ina asta'i casa mea,
c(iar !aca nu mai lucre" n ea, !ar $n!ul mi'i acolo, acolo mi'am
trait viata. Acolo mi'am !at si !oi feciori, unul i in$iner, altu'i
maistru si un $inere tot in$iner. Sa'i stiu ca'i cntareste si pretuieste
!upa interesele lui un ins cine stie !e un!eD %si nc(ipuie ca vor fi
&ucurosi oamenii nostri si se vor mpaca cu soarta ca n locul si$lei
UT6 sa va!a scris pe poarta u"inei cine stie ce corporationD Nu stiu
32A
ce tre&uie facut, !ar va! acum la &atrnete ca nu'i &ine ce se face si
ma tem !e lucruri si mai rele n tara asta.
Cele /B de %ectare
.n! )etru *ro"a, la porunca comunistilor, a facut reforma
a$rara n +,7-, mpartin! mosiile la tarani, a lasat cteva sute !in ele
vec(ilor proprietari sa le lucre"e n continuare, socotin!u'le
ferme'mo!el, cu $n!ul ascuns ca peste ctiva ani acestea sa !evina
viitoarele $ospo!arii a$ricole !e stat, cum !e altfel s'a si ntmplat.
#ermele mo!el au fost confiscate n +,-<, iar proprietarii aruncati n
la$are si nc(isori si familiile alun$ate !e'a&ia cu (ainele !e pe ei.
A"i se ncearca !e catre un $rup !e alesi sa li se napoie"e
urmasilor fostilor proprietari cele -< (ectare confiscate atunci. Daca
se va $asi sau nu teren pentru a se aplica le$ea nu interesea"a, !ar prin
promul$area unei asemenea le$i parti!ele ce o sustin si'au &atut foarte
a!nc cuie n talpa la sate. )arca nu au uitat n !ecursul a -< !e ani
nimic !in ceea ce tre&uia uitat si nu au nvatat nimic !in ceea ce
tre&uia nvatat. Din punct !e ve!ere strict economic, aceste viitoare
mosii sunt ca oul n "ama, nici nu a/uta si nici nu strica a$riculturii
romnesti. Au !at nsa opo"itiei cel mai eficient motiv electoral cu
sperietoarea5 :1in mosieriiCL La sate nca nu s'a stins amintirea lui
+,<8, a aren!asului si /an!armului, iar comunismul a crescut $eneratii
!upa $eneratii n ura unor mosieri lipsiti !e omenie. Si apoi c(iar l'ai
fericit pe cineva n "ilele noastre !n!u'i o suprafata !e -< !e
(ectareD .e face cu eleD .um si cu ce le lucrea"aD De un!e masini
a$ricole, !e un!e &aniD %i !a statulD Nu'i poate !a, pentru ca ar tre&ui
sa le !ea si milioanelor !e tarani si nu va avea !e un!e. S'ar n!atora
&ancilor si s'ar n$lo!a n !atorii. Mai rau n "ilele noastre nu poti sa
&lestemi pe cineva !ect sa ai&a pamnt si sa'l lucre"e.
Si !e ce tre&uie sa !ai o le$e pentru a reface o e=ploatare
a$ricola mareD O ferma, cum se o&isnuieste sa se spuna acuma.
%n situatia actuala, cu un minim efort poti !eveni n cteva "ile
32F
mosier cumparn! pamnt pe ales, ca pamntul se vin!e la sate ct
vrei si un!e vrei numai, sa se $aseasca cumparator. %l vn! &atrnii ca
nu'l mai pot lucra, l vn! mostenitorii !e la orase si care nu se mai
ntorc la sat, l vn! satenii care nu mai vor sa fie plu$ari, $asin! alte
cai !e csti$. %l vn! &etivii pe &autura. Un (ectar !e pamnt se vin!e
cu ; sau cel mult @ milioane si, !e se va pune si impo"it pe pamnt,
preturile vor fi si mai mici.
De un!e milioanele pentru cumparareD Un austriac a cumparat,
n +,,?, 7<(a teren la 7 Am !e Al&a Iulia, pro&a&il n speranta ca se
va e=tin!e orasul, cu @ milioane (ectarul, si, !e'ar fi vrut, s'ar mai fi
$asit !estul pamnt !e cumparat.
Dar si auto(tonii ar putea cumpara pamnt. O casa la sat ct !e
ct n stare &una se vin!e cu ;<<'@<< milioane lei. 1in"i casa si n
cteva "ile esti mosier, !ar putini ar face prostia asta. Si n "ilele
noastre oamenii pleaca !e la sat. Minerii stiu !e ce nu se ntorc la sat.
Doar !e acolo au plecat.
1a !eveni n viitor a$ricultura renta&ila, atractivaD Mai nti,
nicio!ata !in a$ricultura nu s'a facut avere, nici la noi, nici n alte
tari. Daca n tarile !e"voltate n'ar !a statul spri/in a$riculturii si !aca
a$ricultorii nu s'ar or$ani"a sa'si apere interesele, s'ar a/un$e si acolo
n situatia !e la noi.
Si se va mai ntmpla ceva la noi, n viitor5 vor trece +<, poate ;<
!e ani si se va ri!ica !in nou o Ana )auAer, care aratn! spre cei cu
-< (a va "ice5 L1e!eti'iD O !uceti voi rau ca astia au prea mult. 2os
mosieriiCL
De altfel, nu'i prea va! &ine n viitor nici pe m&o$atitii !e orice
fel. )rapastia care se creea"a pe "i ce trece ntre superm&o$atiti si
proletari nu poate !uce !ect la "$u!uiri sociale, la revolte si
nenorociri si pentru unii si pentru altii. .u o !eose&ire nsa5 Aussnitii
viitorului vor avea $ri/a sa ai&a conturi n &ancile tarilor si$ure si vor
fu$i cu minile n &u"unar, viitorii mosieri nu vor putea face acest
lucru, caci ei nu'si vor putea lua pamntul cu ei si vor plati oalele
sparte cum le'au platit cei !in +,-<.
Dar vom avea le$i ca n tarile apusene, un!e nu s'au ntmplat
327
revolte taranesti, nici revolutii proletare. E a!evarat, !ar acolo nu
numai n le$i, !ar si'n constiinta oamenilor, proprietatea e
recunoscuta ca un &un !e ne"!runcinat. %n S.U.A., &o$atasii se lau!a
cu averea lor. La noi, &o$atasii si ascun! starea lor pln$n!u'se
ntruna ca 0a$i Tu!ose. Daca 2o(n a o&tinut cu sute !e ani n urma o
suprafata !e teren ct !e ntinsa, nu i'a mai fost luata !e nimeni. .(iar
!aca 2o(n a facut vreo tra"naie si a fost spn"urat, proprietatea lui nu
i'a fost confiscata !e nimeni. S'ar putea spune ca a fost mai respectata
proprietatea !ect proprietarul.
La noi, !e cteva sute !e ani au fost "eci !e revolte, le$i a$ricole,
reforme a$rare, contrareforme, mproprietariri, !epose!ari, confiscari,
reconstituiri. Numai !upa Revolutie au fost votate !oua le$i a$rare si
la sate nu'i liniste. 1a fi altfel n viitorD Sa !ea Dumne"eu. Eu, pentru
toata ntmplarea, am lasat urmasilor mei prin testament sa nu se faca
nici mosieri, nici miliar!ari.
Catedrala "ntuirii ,eamului
Da, neamul are nevoie !e ri!icarea unui astfel !e lacas. E=istenta
noastra ca popor aici si acum pe pamntul Daciei nu e o eni$ma si un
miracol istoric, ci si$ur e o minune a lui Dumne"eu pentru care
suntem !atori sa'i multumim. Numai ca, nainte !e a "i!i o cate!rala
!in piatra si !in sticla, neamul nostru are nevoie !e o cate!rala a
sufletului, !e o viata crestina a!evarata att pentru fiecare romn n
parte, ct si pentru neamul ntre$. O viata !ove!ita prin fapte, le$i
crestine si !ra$oste Sa'i !esc(i!em lui Isus, care &ate "a!arnic sa
intre, poarta sufletului nostru si al tarii. Dar cu crciumi tot la a !oua
casa, cu numarul !e !ivorturi e$al cu numarul casatoriilor, cu un
milion !e avorturi pe an, tot al patrulea copil nascut, parasit la
maternitate sau n conteinerele !e $unoi, cu !iscoteci si case !e
toleranta le$ale sau ile$ale, cu ctiva miliar!ari !in ti$arete si afaceri
necurate si milioane !e muritori !e foame, cu armate !e someri n tara
n care totul e !e facut, cu superlu= la 6ucuresti si opinci !e $uma n
33B
Maramures si'n Apuseni, cu porno$rafie si trivialitate n "iare si la
televi"iune, cu AiAi riAi miAi la ora cn! copiii ar tre&ui sa fie la
&iserica, cu filme n care se face elo$iul !esfrului, scrnaviilor si
so!omiei, cu piese !e teatru n care Isus este &at/ocorit cum n'a fost
!e nimeni n !ecursul a ;<<< !e ani, cu munca &at/ocorita si cu (otia
ri!icata la ran$ !e virtute, cu... . Gi!in! o cate!rala cu un astfel !e
suflet al actualei $eneratii nseamna a'l rasti$ni pe Isus a !oua oara,
&a mai rau. Dusmanii lui Isus L'au arestat, &atut, rasti$nit, !ar L'au
respectat macar mort, mai mult !ect s'a pornit sa se faca acum cu
crestinismul n cultura romneasca.
.u astfel !e suflet al neamului, cu astfel !e purtari :crestineL
putem sa ri!icam "i!uri ct muntii, tot !e$ea&a.
Si'ar mai tre&ui cteva lucruri. Ar tre&ui ca la &a"a altarului
cate!ralei, alaturi !e oase !e la .alu$areni, Roscani, 1alea Al&a, sa
fie a!use oase lasate !e &ri$a!a popilor la canal, oase !in rpile
cimitirelor saracilor !e la Si$(et, Aiu!, *(erla, )itesti, Tr$u Ocna si
1alea )iersicilor !e la 2ilava, !e acolo un!e s'a murit pentru 0ristos
si pentru neam. Si !e la )osa$a, !in poiana !e un!e !oi popi au fost
ucisi si n$ropati.
Iar atunci cn! se va pune piatra !e temelie si va fi sfintita
cate!rala, sa faca slu/&a niste fete &isericesti 3mai traiesc cteva4 care
au suferit pentru 0ristos n viata lor, care au avut ponoase !e pe urma
cre!intei lor, si nu foloase.
Cum a actionat Securitatea n intentia lic%idarii &rupurilor de
rezistenta
*uvntare rostita la memorialul ig+et !"",
)arintele Anania, vor&itorul !inaintea mea, episcop al 1a!ului si
al #eleacului, ca un fost fu$ar, vor&ea !espre situatia n care te temi
!e orice "$omot, !e orice n /urul tau. #acea remarca5 era !e preferat
situatia !e con!amnat celei !e fu$ar. E=ista nsa si o altfel !e cale !e
a scapa !e teama. Daca pui mna pe o arma, te nsotesti cu alti frati !e
336
i!ealuri, te le$i frate !e cruce cu ei pe viata si pe moarte, !aca ai
constiinta ca orice cale !e a !a napoi este nc(isa, !aca'ti tai orice
punti !e ntoarcere, !aca te ase"i ntre Dumne"eu si neamul tau ' asa
cum remarca foarte &ine )etre Tutea ', !aca ai constiinta ca esti n
acelasi timp ostas al lui Iisus si al neamului tau, !aca le faci pe toate
!in iu&ire fata !e neamul !in care faci parte si ai constiinta ca nu'ti
mai apartii, !aca traiesti cu a!evarat porunca lui Iisus ca nu este mai
mare lucru !ect sa'ti !ai viata pentru prietenii tai, atunci ti se asa"a
n suflet o liniste, iar $ri/a !e viata ta si !e !estinul tau o lasi n seama
lui Dumne"eu. %ti mai ramne totusi o $ri/a, aceea ca nu cumva sa'ti
fie frica. Atunci nu numai &ar&atii, !ar si niste firi fra$e!e !e fete pot
!eveni luptatori si eroi.
%n tinerete am citit o scrisoare a Ecaterinei Teo!oroiu catre
prietenul ei, care'i ceruse sa se lo$o!easca pe front, la MarasestiK i
raspun!ea5 dragul meu, amndoi suntem logoditi cu moartea, ce rost
are sa ne mai logodim0 Atunci, !aca aceste lucruri le stii, vei ntele$e
cum o Marie, Maria )lop, mai putea n munti, n Muntii #a$arasului,
sa cnte, mai putea sa iu&easca si sa nasca, si sa'si creasca ntr'o
pestera copilul. %ntele$i cum o tnara, Ale=an!rina )op, stu!enta la
.lu/, prinsa si ranita n lupta, n lotul Da&i/a, stri$a atunci cn! era
!usa prin satele !e moti5 )reziti-va, motilor1, sau cum eleva Lenuta
#aina, prinsa !e o companie !e Securitate, li se a!resa r"n!
ostasilor5 Attia insi ati venit pentru o mna de fata0
)romisesem sa vor&esc !espre meto!ele folosite !e Securitate
pentru !istru$erea $rupurilor !e re"istenta armata n munti. 1oi relata
pe scurt cteva. %n primul rn!, acolo un!e eram semnali"ati, se
trimiteau forte, la nceput mici ' n /urul unei companii, unui pluton
sau, mai tr"iu, al unor re$imente. %n anii urmatori 3cum a fost n anul
+,-;, cn! .eausescu a con!us o campanie4, muntii erau ncon/urati
nu ntr'un cerc, ci n !oua'trei'patru cercuri, ca sa nu scape nimeni.
Sau n +,-@, cn! s'au apucat !e la apus, !e ln$a Olt, sa cercete"e
munte cu munte pentru a !istru$e cele !oua $rupuri care mai erau ' al
lui Arnautoiu si al fa$arasenilor !in nor!. Deci prima meto!a era a
fortei. Un amanunt5 nici unul !intre noi n'a murit ' vor&esc !e cei !in
332
#a$aras ' n lupta !irecta. Ranit i au fost, !ar morti n lupta n munti,
nu. Moartea a aparut n toate ca"urile ca fiin! provocata !e tra!are,
aceasta &oala, acest cancer al neamului nostru.
A !oua meto!a a fost infiltrarea n rn!urile noastre. Si !aca te
poti &ate cu o !ivi"ie, si stii sa te pa"esti si sa scapi, nu te poti apara
!e vn"atorul !e ln$a tine.
O a treia meto!a era folosirea cinilor !resati. %ncepn! cu anul
+,-;, n anii +,-@, +,-7, la toate actiunile veneau cteva camioane cu
cini, iar un!e eram semnali"ati, era ncon/urat locul, li se !a!ea
!rumul acestor (aite. La nceput erau folositi cini mopsi, &ul!o$i,
apoi s'a trecut la alsacieni, nu stiu !in care pricina, si multi oameni
nevinovati au sfrsit ncoltiti sau au fost raniti !e acesti cini. Noi
n'am patit nimic, pentru ca, !aca veneau, i mpuscam.
O alta meto!a era formarea !e $rupuri false !e partizani, care sa
ne nsele pe noi. Dumne"eu ne'a scapat si ne'am a/utat unul pe altul.
%n +,-<, $rupul Arnautoiu a !istrus o astfel !e &an!a care venise
pentru fa$araseni. %n +,-+, lucrul s'a inversat, o $rupa venita pentru
Arnautoiu a fost !istrusa !e noi. #oarte interesant este ca tra!atorii
care au vn!ut $rupul lui )ara$ina !in 1rancea si'au $asit sfrsitul n
#a$aras. S'a folosit otrava. La oamenii care erau stiuti ca ne a/uta li
s'a impus sa ne serveasca &ur!uf !e &rn"a sau &autura cu otrava. Au
folosit femei'sirene care sa ne atra$a n cursa, s'au utili"at presiunile
asupra familiei5 &atai, c(inuri !e asa manieri nct a !oua oara nu mai
era nevoie.
S'au luat apoi ostateci !in toate familiile, au fost !usi la
nc(isoare si s'a anuntat ca nu'i vom mai ve!ea nicio!ata !aca nu ne
astmparam. Au trecut apoi la meto!e mai rafinate. La nceput
alcatuiau planuri cusute, nu cu ata, ci cu sfoara, !e le puteai ve!ea !e
!eparte, !ar mai tr"iu s'au speciali"at. Sa !au un e=emplu5 nici cele
mai sfinte lucruri n'au fost ocolite. *rupul nostru a ca"ut printr'un
ofiter !e Securitate, Niculescu 3traieste n .raiova4, care a urmat o
scoala !e teolo$ie,cursul scurt. A fost (irotonisit preot si a fost trimis
ntr'un sat !e su& munte. #acea serviciile reli$ioase, spove!ea
oamenii si la spove!anie ntre&a ' sunt spusele lui, ale acestui ofiter
333
!e Securitate ' %u cumva ai legaturi cu !aietii astia din munti, ca
vreau sa-i a"ut0 Multi n'au stiut, multi si'au !at seama !e cursa, pna
cn! o femeie a spus5 &arinte, daca vrei sa ai legatura n munti,
vor!este cu profesorul... Atta mi-a tre!uit ca sa stiu de unde sa prind
ata ca sa distrug !anda din munti , "icea el.
Au fost si alte meto!e, pentru ca mestesu$ul !racului are multe
fete !e a se travesti si !e a face rau.
334
a /B de ani de la &reva studenteasca din 6745
*uvntare rostita la memorialul ig+et, iunie !"",
La -< !e ani, !oua pericole pot face ca $reva stu!entimii romne
!in +,7> sa nu fie privita asa cum a fost.
I. )rimul pericol este acela ca $reva sa fie catalo$ata, simplist
sau interesat, ca o ciocnire ntre !oua etniiK romna si ma$(iaraK un fel
!e :Tr$u'Mures +,,<L. .onfu"ia e usoara prin faptul ca, aproape n
ntre$ime, comunistii !in .lu/ erau ma$(iari, !intre care multi,
!esi$ur, nutreau si scopuri ire!entiste...
N'a fost o ciocnire ntre !oua etnii, pentru ca5
a4 Stea$ul su& care actionau atacatorii caminului Avram 5ancu
era al )arti!ului .omunist !in Romnia, atacul fiin! planuit si !iri/at
!e or$ani"atia locala )...R., n strnsa le$atura cu .... !in 6ucuresti.
La faurirea planului !e ra"&unare au luat parte si ctiva romni.
&4 .u provocatorii s'a soli!ari"at, !in primul moment,
con!ucerea comunista a Universitatii 3rectorul Emil )opovici, !ecanii
Daicoviciu, Mern&ac(, Stefanescu'*oan$ etc.4, amenintn! si
eliminn! pe stu!entii $revisti.
c4 )olitia !in .lu/, n frunte cu vestitul calau al tineretului
romn, .raciun ' care aici, la .lu/, si'a facut ucenicia ' aresta pe
stu!entii sin$uratici si'i trimitea n !u&e la Tur!a.
!4 Din pacate si armata prin $en. 1asiliu Rascanu, se afla tot !e
cealalta parte a &arica!ei, ncon/urn! cu patrule cartierul universitar,
aparn! pe atacatori si nu pe stu!enti.
e4 *uvernul )etru *ro"a le patrona pe toate, nelun! nici o
masura !e aflare si sanctionare a celor vinovati, &a con!amnn!u'i tot
pe stu!enti.
%mpotriva autoritatilor comuniste !e toate nivelele a fost
!eclansata $reva, care a avut un caracter anticomunist si
antirevi"ionist.
II. Al !oilea pericol este ca $reva sa fie socotita !rept ceva n
sine, ea fiin! rupta !e conte=tul istoric. Ar fi cam asa5 Noi, stu!entii
clu/eni, am manifestat calari si pe!estru !e +< mai +,7>, alaturi !e
33/
toata suflarea romneasca, am cntat, am ovationat, am tinut cuvntari
miscatoare sau am spus poe"ii 3ca &unaoara ale poetului nasau!ean
Dale, !e pe statuia lui Matei .orvin4, ne'am &atut cu (uli$anii si
politia, am stri$at5 Dali. Trei saptamni a fost o continua sar&atoare,
nimeni n'a murit, apoi tot noi am ncetat $reva, fiecare s'a !us la ale
sale, !e soarta con!ucatorilor $revei nu ne'am mai interesat, pentru ca
peste ani sa ne a!ucem cu !ra$ aminte5 ce frumos era pe vremea
studentiei4 ma rog, o isprava studenteasca .
%n acest conte=t, o amintire. %n +,8> eram la Securitatea !in
6ucuresti, con!amnat nca la moarte. Sunt vi"itat n camera !e
anc(eta !e un persona/ foarte important 3pro&a&il procurorul
Repu&licii, Ar!eleanu4, care mi marturiseste ca si el a fost $revist n
+,7>.
] Atunci !e ce nu sunteti aici cu mineD am ntre&at eu.
] )entru ca n Romnia s'au sc(im&at multe !e atunci, mi'a
raspuns.
] Din pacate, pentru unii ca mine, am "is, nu s'a sc(im&at nimic.
Oare un astfel !e grevist ar avea ce aniversaD Ar fi ceva ca n
vi"iunea raiului ie(ovist, un!e leul se m&ratisea"a cu mielul, sau ca la
aniversarea Revolutiei, un!e uci$asii !epun coroane !e flori la
mormintele victimelor lor.
La aniversarea $revei, parintele Anania !e atunci, a"i episcopul
6artolomeu, si aminteste ca unii stu!enti nu ovationau, care si$ur
erau le$ionari si care ar fi fost mpotriva $revei. E nevoie !e o
lamurire c(iar si peste ani5 Toti stu!entii au fost pentru $reva. De
altfel, multi !intre con!ucatorii $revei, fruntasi n societatea &etru
$aior, erau le$ionari 31ictor *ruita, Nosa, )etru Sa&a!us, Ovi!iu
.otrus, Oct. Scro&, Re!nic, Ritiu4. Le$ionarii n'au ovationat pentru
ca nu era n stilul lor. %n a!unarile lor nu se &atea !in palme. Dar nu
numai le$ionarii nu ovationau. Tre&uie stiut ca /umatate !in stu!enti
veneau !e pe cmpurile !e lupta, purtau uniforme militare si rani nca
nu pe !eplin vin!ecateK multi trecusera si prin nc(isori. Acestia,
trecuti prin attea, nu se puteau entu"iasma la niste vor&e, orict !e
frumoase ar fi fost.
335
)entru cei ce aveau ct !e ct o e!ucatie politica, situatia tarii era
tra$ica, nu comica. )uteai umili rectoratul, puteai nvin$e politia, !ar
re$imul !e la 6ucuresti ramnea la locul lui si Armata Rosie era la
ctiva pasi.
Nu'l puteau socoti pe Lucretiu )atrascanu patriot si sa'l
ovatione"e !oar fiin!ca a rostit niste vor&e fara acoperire5 $ai nti
sunt romn si apoi comunist. .a ministru al /ustitiei, acesta
con!amnase "eci !e $enerali romni la moarte si nc(isoare si
procesul maresalului Antonescu era nca proaspat.
O &una parte !in stu!entii clu/eni, ca !e altfel !in toata tara, erau
an$a/ati la ora aceea n planuri mult mai serioase, !e re"istenta
anticomunista.
Iar n or$ani"atiile !e lupta stu!entesti, in!iferent ce nume
purtau ' 'umane negre, 'pic, centre le$ionare, centre ale ofiterilor
activi sau !e&locati ' se urmarea o concentrare a re"istentei romnesti,
o unire a tuturor romnilor n /urul Re$elui si al lui Iuliu ManiuK un
refu" !e cola&orare cu comunistii, la sate si n orase, n fa&riciK o
re"istenta su& toate formele, inclusiv armata, n munti.
)entru toti acestia, $reva nu era un scop n sine, ci o etapa
pre$atitoare, &inevenita, n ve!erea unor lupte mai importante.
%ncetarea $revei s'a facut la cererea con!ucerii parti!elor
national'taranist, li&eral si al miscarii le$ionare, pentru ca Romnia sa
nu ai&a !e suferit la .onferinta !e )ace !e la )aris, ce urma sa
nceapa curn!. .u $reu si'au calcat pe inima stu!entii. Unii
con!ucatori si'au !at !emisia, altii si'au !at consimtamntul cu
lacrimi n oc(i.
Spiritul $rav al actiunii $reviste a fost continuat apoi !e o parte
!intre stu!enti, pe trei planuri.
+. %n nc(isori, pentru cei arestati n +,7?, n anii urmatori, si
con!amnati n procese mamut. Astfel, n 1inerea Mare, n +,7,, au
fost con!amnati la .lu/ n /ur !e ;<< !e stu!enti 3ntre care @<
stu!ente4 la mii !e ani nc(isoare. Tre&uie amintiti !intre ei Ion
6o(otici, seful centrului stu!entesc le$ionar, .ostac(e Oprisan, seful
fratiilor !e cruce, capitanul .apota, Aurel 1isovan, Ion *(erasim,
33A
Ritiu !in Sapnta, 6alaniscu, fost elev !e aici, !e la Si$(et, Ale=i,
*otea si Ilies, poetul Dale, Maniu !in Nasau!, pentru a nu aminti
!ect pe ctiva !e aici, !e aproape. Au fost si !oua $rupuri !e fete,
!intre care Aspa"ia Otel si *ica )opa mai traiesc, si care atunci, prin
atitu!inea lor, si'au pus n ncurcatura /u!ecatorii'calai.
Dintre acesti tineri, cei mai multi si'au lasat trupurile la )itesti,
*(erla, Aiu!, 2ilava, la .anal si n alte locuri ale $ula$ului romnesc.
;. Dintre stu!entii neprinsi la arestari s'au recrutat luptatorii !in
!iferitii munti ai Romniei.
Eu$en )intea si A=ente )acurariu au ca"ut la 6la/, Stefan )opa,
Nicu Mol!ovan, )etru Sa&a!us, )avel Mr"a au fost n Muntii *al"ii.
Titus Onea la Muntele Mare, Marcel .ornea, Laurean 0asiu si Ion
.(iu/!ea ' n Muntii #a$arasului.
Nu tre&uie uitate !oua stu!ente clu/ene ' Ale=an!rina )op, care
va ca!ea ranita n Muntele Mare !in Apuseni si va fi ucisa mai tr"iu
n trenul mortii, n timp ce'si e=ecuta con!amnarea, ca si Ale=an!rina
Te$lariu, care a luptat n Muntii *al"ii.
@. O mica parte au reusit sa treaca $ranita, nfruntn! nc(isorile
titoiste. N'au plecat sa se salve"e, ci ca sa continue lupta, venin! apoi
napoi. Un fost elev al Si$(etului, Iu$a, stu!ent la matematici, a fost
mpuscat la $ranita italiana.
Ion *olea si stu!entul ofiter Sa&in Mare s'au ntors n $rupul !e
parasutati !in +,-@, un!eva aici, aproape !e Si$(et, ca sa continue
su& alta forma re"istenta anticomunista.
)entru toti acestia, ca si pentru altii ca ei, $reva stu!enteasca !in
+,7>, n a!evar frumoasa si romantica, a fost numai o etapa n marea
nclestare mpotriva comunismului !in anii urmatori, o veri$a n
marele lant al re"istentei anticomuniste romnesti.
33F
674A 0 an de pre&atire pentru Rezistenta
)rmata )nticomunista
*uvntare ce tre(uia citita la Memorialul ig+et, iunie !""-
.omportarea &rutala a $uvernului comunist, !upa ale$erile
furate !in +,7>, a spul&erat ultima speranta !e !e"voltare normala a
!emocratiei n Romnia.
)entru cunoscatorii tacticii leniniste, era limpe!e ca se $ra&ea
!eclansarea revolutiei socialiste, n care toate pie!icile !in cale
tre&uiau nlaturate 3inclusiv tovarasii de drum4.
Distru$erea parti!elor anticomuniste si !esfiintarea monar(iei
erau cele mai importante o&iective. Romnia a/unse pra!a fortei
ocupantului si slu$ilor lui auto(tone. Lipsa unei reactii !in partea
Occi!entului a marit si mai mult lipsa !e speranta.
Lumea romneasca se !ivi"a pe "i ce evenimentele ne$re se
succe!au.
Lic(elele, !e toate con!itiile sociale si profesionale, treceau n
rn!ul lupilor, !evenin! ei nsisi lupi, n stare !e orice miselie.
Marea masa a romnilor, !emorali"ata, si'a plecat capul n fata
sortii, ramnn! fatalista, ca !e attea ori n istorie, mn$in!u'se cu
o tot mai ilu"orie venire a americanilor, acomo!n!u'se cu
stapnirea, ramnn! sa se !escurce fiecare cum va putea.
#irile tari, cei care puneau soarta tarii !easupra propriei lor vieti,
cei care prin e!ucatia lor crestina si nationala, nu se puteau mpaca cu
compromisul si resemnarea, au luat o alta cale5 a re"istentei, a luptei.
Era o !atorie !e onoare !e la care nu puteau a&!ica. %n fata fortei
comuniste, tre&uia opusa o alta forta, pe masura pericolului ce pn!ea
fiinta neamului.
%n toate me!iile vietii romnesti s'au constituit puncte !e
re"istenta, avn! ca o&iectiv final lupta armata mpotriva stapnirii
comuniste.
%n centrele militare s'au or$ani"at $rupuri !e ofiteri activi si
!e&locati, cum a fost cel al $eneralului .arlaont !e la .raiova.
Acelasi lucru s'a facut si n ca!rul parti!elor anticomuniste5
337
national'taranesc, li&eral, le$ionar. )ro&lema !evenise acuta n toate
or$ani"atiile /u!etene, mai ales n cele !e su& munte. .a e=emplu as
!a actiunea li&erala !in Muscel, !in care s'a ri!icat colonelul
Arsenescu, a national'taranistilor !in /urul lui Ilie La"ar, ca si a
stu!entilor !in or$ani"atiile 'pic si ).
Miscarea le$ionara a actionat pe trei fronturi5
+. Or$ani"atiile /u!etene 3ca e=emplu, cea a Do&ro$ei !e su&
con!ucerea fratilor #u!ulea, *o$u )uiu si .iolacu4
;. .entrele stu!entesti 3.entrul .lu/ !ispunea !e circa -<<
st!enti su& con!ucerea maramureseanului Ion 6o(otici4
@. #ratiile !e .ruce, !e su& con!ucerea lui .onstantin Oprisan.
Aici elevii !e liceu primeau o e!ucatie crestina si nationala, pentru a
!eveni sc(im&ul !e mine al luptatorilor. E=istau fratii n toate liceele
!in tara 3ca !e e=emplu cea !e la liceul !in Si$(et !e su& con!ucerea
profesorului Aurel 1isovan4. Erau fratii si n me!iile muncitoresti
36rasov, 6ucuresti, )loiesti, Ara!4.
%n lumea satelor au aparut sute !e or$ani"atii anticomuniste,
initiate si alcatuite !e intelectualitatea satelor, nvatatori, preoti, tarani
!eose&iti 3ca !e e=emplu a nvatatorilor )ri!on si Olimpiu 6or"ea !in
"ona #a$arasului4
%ntre !iferite or$ani"atii locale e=ista o permanenta le$atura 3ca
!e e=emplu a capitanului .apota la .lu/ cu .entrul Stu!entesc
le$ionar si a capitanului Sa&in Mare la #a$aras, cu or$ani"atiile
/u!etene ale parti!elor politice4
%n +,78 s'a a/uns la o ntele$ere ntre parti!ele istorice,
Re"istenta !in Armata si Miscarea le$ionara si la un .oman!ament
unic !e actiune. %ntele$erea a fost transmisa .onsiliului National
Romn !in #ranta, care a informat $uvernele apusene.
)lanul a fost !econspirat !e a$entii sovietici !in serviciile
secrete en$le"e si americane, !n! posi&ilitatea re$imului comunist !e
a face arestari la o&iect si la timpul potrivit.
)rocesul asa'"isei $ari tradari, !in +,7?, n care au fost
implicati in$ )op, 6u/or, Nicolae )etrascu, Nistor .(ioreanu, *eor$e
Manu, profesorul Mar$ineanu, amiralul 0oria Macelaru, alaturi !e
34B
sute !e luptatori 3ntre care si autorul acestor rn!uri4 a aratat
e=istenta unui .oman!ament Unic al Re"istentei.
Neasteptata !esconspirare si ' pe atunci ' ne&anuita cale prin
care au fost informate autoritatile comuniste au avut consecinte $rave
asupra re"istentei armate romnesti. Nu &anuiam ca ne luptam cu o
forta oculta, cu tentacule c(iar n tarile apusene, acolo, !e un!e noi
speram a/utor.
#ara un coman!ament unic, fara o tactica si o strate$ie unitara,
re!usa numeric la, poate, nici +<P !in efectivul initial, Re"istenta
Armata !in Muntii Romniei a fost !iminuata ca eficienta, !ar nu
ntr'att nct sa nu nscrie n anii urmatori, prin /ertfa luptatorilor, o
pa$ina $lorioasa n Istoria Romniei.
a nceput a fost Inocentiu
*u ocazia aducerii la Bla. de la /oma a osemintelor episcopului
Inocentiu Micu
)rin aceste cuvinte, istoricul ).). )anaitescu a vrut sa arate ca
a!evarata istorie a Transilvaniei, &a mai mult, a neamului romnesc, a
nceput cu acest prelat cu c(ip !e (ai!uc5 Inocentiu Micu.
)ovestea ncepe cu un fecior !e romn, care s'a !us ntr'o "i cu
tatal sau sa vn!a lemne la Si&iu. A trecut pe acolo un calu$ar ie"uit,
care a fost impresionat !e cautatura !r"a a acelui copil al muntilor.
Drept urmare l'a cerut tatalui sau, Oprea Micu, ca sa'l nvete carte. Si
Ioan, ca asa l c(ema pe fecior, a nvatat carte multa la Si&iu si
Trnavia n Slovacia. A nvatat &ine, mai usor !ect cole$ii sai
$ermani, ma$(iari si slovaci, caci pe atunci se nvata n latineste,
lim&a pe care el o stia pe /umatate !e acasa.
S'a impus nca !e pe &ancile seminarului, fiin! ales episcop al
6isericii Romne Unite cu Roma, !esi nu fusese nca sfintit preot. Era
!e'a&ia n anul trei !e stu!ii. )rimeste numele !e calu$ar 5nocentiu si
n +8@< este consacrat episcop. %n fata lui se ri!icau $reutati mai mari
!ect muntii !in care a plecat.
346
.a sa'i fie epar(ia mai la n!emna, muta rese!inta !e la #a$aras
la 6la/, punn! piatra !e temelie a actualei cate!rale si toto!ata a
orasului, cu tot ce a nsemnat pentru istoria romnilor acest orasel
ase"at ca si Roma tot pe sapte coline, $ica (oma, cum i va spune
Eminescu.
Scaunul episcopal ramnea mai mult $ol. .u caruta, calare, pe
/os, vara si iarna, cercetea"a sat cu sat, catun cu catun, n!emnn!,
mustrn!, !ar !n! oamenilor mereu speranta5 (idicati-va fruntile din
tarna, io!agilor1 'tramosii vostri au stapnit lumea si voi va temeti
de niste nevolnici domni de pamnt0 1or&ele vla!icii !a!eau roa!e n
&or!eie si la stne. .onstiinta latinitatii noastre mpn"este Ar!ealul.
Tot romnul se mn!rea ca este nepotul lui Traian. .opiii nu se vor
mai &ote"a C#irila, si %ic#ita, ci )raian, August, Corneliu, 'eptimiu,
'ilvia, sau 2ivia.
Din primul moment a nteles sa fie aparatorul neamului sau, n
ntre$imea lui. Iata cum se a!resa Dietei ma$(iare !in .lu/5 'untem
cei mai vec#i locuitori ai acestor meleaguri...suntem cei
multi...suntem cei care trudim pamntul...tre!uie sa folosim si
roadele lui. S'a i"&it !e ura !e veacuri a asupritorilor neamului
romnesc, fiin! n pericol !e a fi ucis.
Are cura/ul sa atentione"e pe nsasi mparateasa Maria Tere"a5
$a"estate, din partea lui Dumnezeu ati primit autoritate de a face
dreptate poporului romn. $a"estate, faceti-ne dreptate. 6n caz ca nu
ne faceti, ne o!ligati sa facem apel la tri!unalul Dumnezeului celui
viu, care, cu siguranta, va va "udeca . Din !ra$oste pentru ai sai, cei
oropsiti, sa'L sfa!easca pe nsusi Dumne"eu. O!ata, ntr'un sat fara
&iserica, pe cn! savrsea litur$(ia, su& cerul li&er, a nceput o ploaie,
ce a u!at sfnta mpartasanie !in potir. .u oc(ii n lacrimi, privin!
spre cer, vla!ica Inocentiu a e=clamat5 Asa ti tre!uie, Doamne, daca
ai dat pamntul acelora, care nu vor sa-ti lase loc pentru un acoperis .
Timp !e +7 ani se ra"&oieste cu $uvernul viene", cu Dieta
ma$(iara !in .lu/ si .urtea !in 1iena. .(emat aici si anc(etat pentru
n!ra"neala cererilor sale, care "$u!uiau rn!uiala !e atunci a
mparatiei, refu"a sa se pre"inte la /u!ecata, sustinn! ca un episcop
342
nu poate fi /u!ecat !ect !e un tri&unal ecle"iast. )leaca la Roma
spern! ntr'un a/utor al )apei, a/utor care nu a fost eficient,
mparateasa ramnn! nen!uplecata5 nu i'a mai permis sa se ntoarca
n Ar!eal.
Timp !e ;; !e ani ct !urea"a e=ilul sau la Roma, nu ncetea"a a
face memorii la Sfntul Scaun, la 1iena, la Dieta si a !a n!emnuri si
sfaturi celor !e acasa5 Avem lipsa de oameni nvatati, care sa lupte
pentru drepturile romnilor. /aceti scoli1 Simtin!u'si sfrsitul
aproape, si face testamentul n +8>?, cu cteva luni nainte !e
moarte5 %u stiu prin ce nostalgie ne reclama pamnturile natale...
Eilele mele se ndreapta spre asfintit si as vrea ca sufletul meu sa fie
ncredintat Creatorului sau, iar oasele sa astepte o!steasca nviere n
manastirea de la Bla"... u am fost cel care a pus prima piatra si am
ostenit pentru ea.
Acum, !upa ;;, !e ani, n +, octom&rie, la 6la/, i se va n!eplini
ultima !orinta. Ar tre&ui ca toate clopotele &isericilor romnesti sa
anunte evenimentul si toata suflarea romneasca sa n$enunc(e o
clipa n fata sfintelor lui moaste. .aci !e la Inocentiu au pornit toate.
1la!icii 6la/ului, si nu numai ai 6la/ului, au cautat sa'i calce pe urme,
"i!in! &iserici si scoli. Din ele s'au ri!icat luptatori, care au !us
flacara nationala mai !eparte spre &iruinta. 'aca a fost o )l<a Iulia
676F# e pentru ca a fost un 6F4F la Bla-# unde s0a aprins revolutia .
Aici s'a nascut Scoala Ar!eleana ncepn! cu Samuil Micu
3nepotul lui Inocentiu4, *(eor$(e Sincai, )etru Maior si altii. .artile
lui *(eor$(e Sincai l'au crescut pe Nicolae 6alcescu. De aici a plecat
Iancu spre munte, primii lui luptatori fiin! teolo$ii 6la/ului.
Aici a citit Simion 6arnutiu cre"ul neamului romnesc, fiin!
primul !intr'o !inastie !e martiri si eroi5 .oroianu, Iuliu Maniu,
.orneliu .oposu. Un fiu al 6la/ului, !in neamul Muresenilor, a scris
(asunetul, imnul actual al tarii.
De aici a plecat n 6ucovina, con!amnat la moarte n
contumacie, Aron )umnul, !ascalul iu&irii !e neam si tara, al lui
Mi(ai Eminescu. Si tot aici, peste !oua veacuri, un stranepot al lui
Inocentiu, !in Sa!u, Ioan Suciu, vla!ica tineretului, a e!ucat tineretul
343
!e atunci o $eneratie !e luptatori, n !ra$oste !e Dumne"eu, neam si
tara, prin cele trei carti !e capati roism, )inerete si $ama. )rin
e=emplul propriei sale vieti si /ertfe, $eneratia respectiva a nfruntat
eroic comunismul ateu n fata altarelor, n nc(isori sau pe crestele
muntilor. Si ceea ce a aprins episcopul Inocentiu nu se va stin$e ct
timp va rasuna pe aceste locuri vor&a romneasca.
344
22 mai 6774# (aris
Ion $avrila O&oranu la un dialo& ntre 8Dil si 1ara
S'au spus aici multe !in cele ce si eu as fi vrut sa le spun.
1in !in rn!ul acelora care au luat n serios versurile !e piatra
ale lui Aron .otrus5 (omne, cel tare nu plnge A (aspunde sngelui
prin snge A Cnd tara ti-o voi-o cineva A 'i nu vei sti a o apara A %-a
fost nicicnd a ta. 1or&esc !e oameni care si'au luat !estinul n
minile lor, $ata !e moarte.
A!uc o marturie recent !escoperita la Si&iu si raportul vestitului
ntru ticalosie, colonel .raciun 3pe care voi, cei ce ati facut puscarie,
l cunoasteti4, a!resat Securitatii !in 6ucuresti, lui Dul$er&er 3iarasi
cunoscut !e voi4, n care se arata cum au stiut sa moara maiorul
Da&i/a, con!ucatorul Re"istentei armate anticomuniste !in muntii
Apuseni si cei sase luptatori !e ln$a el.
1a veti mira ca se poate avea recunostinta fata !e re$imul
comunist5 pentru ca ne'a acor!at sansa sa fim cei prinsi, mpuscati ca
luptatori si nu ucisi altfel. )entru ca noi asa ne socoteam, luptatori si
nu victime. 1ictime au fost Lucretiu )atrascanu, 6ellu Sil&er si
politicienii luati !e pe &ancile ministeriale, !ar noi nu am fost asa
ceva. Este ceea ce re$imul actual ar !ori sa ne pre"inte, &a unii au
formulat un proiect !e le$e !e rea&ilitare, !in partea acelorasi
tri&unale care ne'au con!amnat. Se ncearca sa se re!uca lupta !e
re"istenta armata la lupta taranilor mpotriva colectivi"arii. A
m&racat reistenta noastra si acest aspect, !ar tre&uie sa se stie ca nu
pentru #am!are si patule sau pentru o pine rumena au luptat
*(eor$(ii si Ionii. Nu pentru averi trecatoare, ci pentru !reptate si
!emnitate au luptat acesti oameni.
Se mai ncearca sa se spuna ca re"istenta a fost ceva i"olat si un
fenomen local. )un martori pe !oi pre"enti aici, pe care
!umneavoastra i iu&iti, Doina .ornea si Octavian )aler. %n satul !in
care provine aceasta luptatoare, Ileni, au fost o multime !e luptatori
cu numele !e .ornea, ncepn! cu stu!entul Marcel .ornea, cel !inti
ca"ut !intre noi. De asemeni, n coltul !e sat un!e si are casa
34/
parinteasca !omnul Octavian )aler , Lisa'#a$aras, sat vecin cu satul
meu, au fost "ece luptatori implicati n re"istenta si, !aca am trece
prin satele vecine, as putea enumera, numai !in amintire, sute !e
nume.
.n! a nceput lupta !e re"istenta anticomunistaD O !ata cu
intrarea trupelor sovietice pe teritoriul patriei. .a punct !e referinta,
au fost ale$erile !in +,7>, !e cn! re$imul si'a lepa!at &lana !e oaie,
&arn! orice cale !e !emocrati"are a Romniei. Un lucru, care nu se
prea stie, este ca, ncepn! cu +,78, a e=istat n Romnia un
coman!ament unic al luptei !e re"istenta armata, format !in oameni ai
parti!elor istorice, ai miscarii le$ionare, ai formatiilor !e lupta !in
armata, stu!enti si elevi !e liceu.
Ecoul acestui coman!ament !e lupta s'a facut simtit n asa'"isul
proces al marii tradari !in toamna anului +,7?, n care au fost
implicati in$inerii )op, 6u/oi, amiralul 0oria Macelaru, profesorul
Nicolae Mar$ineanu, Nicolae )etrascu, *eor$e Manu, Nistor
.(ioreanu, mpreuna cu +-< !e persoane 3intelectuali, militari,
stu!enti4, toti a!unati n /urul unui tel comun5 lupta armata mpotriva
comunismului. Istoricii nu se prea preocupa !e aceasta lupta, &a sunt
unii c(iar care sustin ca istoria acestor vremuri s'ar putea scrie !upa
-< !e ani. )na atunci, securitatea la 6ervoiesti si n alte parti are
timp sa !istru$a !ocumentele care nu'i sunt pe plac, iar noi, martorii,
murim pna atunci si faptele sa ramna n uitare, asa cum s'a mai
ntmplat n istoria romneasca.
Toti muntii Romniei si'au a!us contri&utia lor la aceasta lupta5
muntii 6anatului, Olteniei, 1rancei, o&cinele 6ucovinei si ai
Maramuresului. )na si !ealurile Do&ro$ei 3carora numai cu
n$a!uinta li se poate spune munti4 au avut luptatorii lor, munti
nepotriviti pentru lupta !e $(erila. Acolo au luptat aromnii care,
!upa spusele lui Tutea, sunt romni si "umatate.
)rintre aceste $rupuri au fost si cele patru !in muntii
#a$arasului5 Arsenescu, Arnautoi si Matei, pe versantul su!ic si noi
fa$arasenii pe versantul nor!ic, precum si $rupul parasutat n +,-+, al
lui Saplacan.
345
#iecare !in aceste $rupuri si avea tactica si strate$ia lui. Din
acest punct !e ve!ere le'am putea mparti $rupurile n !oua5 cele n
care au intrat ofiteri !e $ra! superior si care au pornit la o lupta mare,
!ecisiva. %ntr'a!evar au pornit'o, !ar au si terminat'o repe!e.
.omunismul, inclusiv !e la noi !in tara, era la apo$eu, atunci.
Raportul !e forte era !e necomparat.
.elelalte $rupuri, formate !in tineri stu!enti, ofiteri si elevi au
a!optat tactica !e $(erila, care are !arul ca o mna !e oameni (otarti
sa tina n alerta forte inamice !e mii !e ori mai numeroase, fara a
putea fi "!ro&iti.
Re"istenta noastra, !e aproape opt ani, poate fi e=plicata n
parte5 eram un $rup !e tineri, care ne cunosteam !e mici, crescusem
ntr'o sfnta fratie. Infiltrarea !usmanului, ntre noi, era e=clusa.
Aveam la n!emna cel mai compact masiv muntos al tarii, muntii
#a$arasului, lun$ !e +<< Am, lat !e >< Am, care ne'a aparat. Ne
mparteam n $rupe mici, mo&ileK nu aveam un punct fi= !e re"istenta,
puteam sa fim peste tot si nicaierea.
Am avut oameni !evotati, care ne'au spri/init. Oameni care ne
iu&eau si pe care i iu&eam. As aminti femeile si fetele, care s'au
implicat cu un cura/ care ne mira si ne ncal"ea sufletele. %n satul Ileni
traieste Maria .ornea, al carei lo$o!nic a fost ucis !e securitate si
care s'a an$a/at alaturi !e noi cu toata puterea.
Ne'am pus la punct un sistem !e informare la poalele muntilor,
cu oameni !evotati si priceputi. .a o simpla curio"itate ' !esi, n afara
!e trei, au murit toti luptatorii ' n munti n'a murit nici unul !intre noi.
Raniti am fost, !ar morti, nici unul.
%n spatele fiecarui mort se afla un 5uda, stiut sau nestiut, care'si
rontaie n liniste si a"i ar$intii vn"arii noastre.
%n $eneral, re"istenta armata anticomunista !in Romnia a avut
trei caractere5
Caracter national. Telul luptei nu era al unui parti! sau al unei
miscari, ci al neamului ntre$. Am avut ntot!eauna constiinta ca noi
repre"entam atunci statul romn a!evarat. %n con!amnarile noastre la
34A
moarte sta scris ca ne'am nsusit prero$ative ale statului. E=act asa am
si facut. %n numele acestei constiinte am actionat.
O mentiune speciala vreau sa fac5 cele mai multe $rupuri !e
re"istenta !in tara, ca si al nostru, cel !in #a$aras, au fost initiate si
formate !in fratii !e cruce !in universitati si licee. Unora, culoarea
oc(ilor acestor foarte tineri luptatori ' +>';< !e ani ' nu le place. Le
pot nsa raspun!e lucrul urmator5 muntii Romniei au fost si pe
vremea aceea un!e sunt si asta"i, n mo! e$al pentru toti tinerii
Romniei. Daca numai unii tineri s'au !us sa lupte, istoria va tre&ui sa
se multumeasca cu acestia, &uni sau rai, atti cti au fost si suntem.
Eram constienti ca suntem ostasi ai lui .(ristos si ai neamului
nostru.
Imnul nostru a fost cel al stu!entilor $reco'catolici Astru. Eram
si orto!ocsi, si $reco'catolici. %ntre noi nu e=istau !iferente politice
sau confesionale. Am cautat sa ne nca!ram actiunile noastre n
onoarea militara si morala crestina att fata !e prieteni ct si fata !e
!usmani. Nu se va $asi nicaieri n lupta noastra o fapta !e care sa ne
fie rusine sau care sa ne mur!areasca moral lupta. Acesta a fost cel !e
al !oilea caracter al luptei nostre5 cel crestin.
.el !e al treilea a fost caracterul monar%ist.
.n! ntr'o ntmplare !ramatica, n +,-;, am ntlnit la .a&ana
6lea, sute !e turisti, le'am spus acestora5 +a rugam spuneti
oamenilor din tara, ca mai e*ista un colt din regatul (omniei, care
nu si-a plecat capul n fata comunistilor si care va ramne li!er, ct
timp capetele ce le vedeti vor sta pe umerii celor ce le poarta .
La urma urmei, ce'am vrut noi sa fimD
Un strop !e !emnitate pentru istorie, cteva lacrimi !e sn$e, cu
care sa spalam fata mamei noastre Romnia, mur!arita !e lasitate si
tra!ari.
)entru ca tinerilor !e a"i si !in viitor sa nu le fie rusine sa se
numeasca romniC
Domnul (aul Bar<anea&ra 3interventie la !iscursul !omnului
*avrila n "iua !e ;;.<-.,75 &artizanii din /agaras4
%n numele nostru al tuturora as vrea sa multumesc !omnului
34F
*avrila pentru aceasta tul&uratoare marturie, care ne'a !at lacrimi.
1a! ca mai toti pln$em. Mai mult !ect emotionanta, mi se pare
naltatoare pentru ca, un!eva, un mare filosof spunea ca e=ista o mare
!eose&ire ntre sfinti si mucenici. Sfintii reusesc sa'si asi$ure
ri!icarea lor personala, se sfintesc si csti$a cerul. Mucenicii, martirii,
au marele merit ca prin sacrificiul lor a/uta la ri!icarea n cer a unui
neam. Eu cre! ca, prin cei care au murit n #a$aras, o parte !in fiinta
neamului nostru s'a urcat n cer pentru a !ove!i, pentru a marturisi
acolo !espre ce am trait.
As vrea sa va ro$ un lucru, pentru a sfrsi cu !emnitate acest
moment, sa sfintim cu respect memoria lor si pentru asta va ro$ sa
pastram un moment !e recule$ere. 1a multumesc.
"8S)J )'R8S)1 (R8S8'I,184I
8"I CO,S1),1I,8SC4# ) )'4,)R8) $8,8R)) )
*4,')1I8I L0$121O/II 'I3 /45I14312 2/M212
231I*OM03I12 'I3 /OM63I2 'I, 5 '8C8"BRI8 677A
Domnule )rese!inte,
Supravietuitorii luptei armate mpotriva comunismului si urmasii
celor ce au ca"ut luptn!, ru$am .on!ucerea Suprema a Romniei ca
n mo! oficial5
+. Sa recunoasca lupta si /ertfa Re"istentei armate anticomuniste, ca
lupta pentru apararea fiintei neamului nostru, a !emnitatii
nationale, a cre!intei n Dumne"eu, pentru un viitor fericit al
Romniei, ca o pa$ina $lorioasa !in Istoria )atriei.
Este vor&a !e mii !e luptatori 3militari, preoti,
nvatatori, stu!enti, elevi !e liceu, tarani, muncitori4 &ar&ati si
femei, care pe ntre$ cuprinsul Romniei s'au or$ani"at n $rupuri
!e re"istenta armata mpotriva re$imului comunist, platin!
n!ra"neala cu moartea sau cu ani $rei !e nc(isoare, cu
confiscarea averii si alun$area familiilor !in case si c(inuirea lor.
347
La vremea respectiva acesti luptatori au avut
constiinta ca ei repre"inta a!evaratul stat romn si nu cel instaurat
prin forta ocupantului sovietic.
;. Renca!rarea luptatorilor n .orpul Armatei Romne, fiecare la
foaia lui matricola, !upa meritele ficarui luptator, precum si
nca!rarea n acelasi .orp a celor ce nu erau luati n evi!enta
militara !atorita tineretii lor. Am avut convin$erea ca la vremea
aceea, noi cei ce luptam mpotriva statului comunist repre"entam
a!evarata armata romna si nu cea umilita sa cnte5 O, $oscova,
patria mea. .u aceasta convin$ere am luptat atunci.
@. Sa se consi!ere fostii luptatori nca n viata ca veterani !e ra"&oi,
sotiile celor morti ca va!uve !e ra"&oi, iar copiii lor ca orfani !e
ra"&oi.
7. Sa se a&ro$e le$ile, !ispo"itiile, (otarrile /u!ecatoresti, a&u"urile
facute su& orice forma !e catre re$imul comunist, cu caracter
!efaimator si represiv, cu privire la luptatorii !in Re"istenta
anticomunista 3amintim ca si n momentul actual n ca"ierul nostru
sunt trecute toate con!amnarile avute cu aceleasi calificative
!efaimatoare ca atunci cn! au fost pronuntate.
-. Sa se !esc(i!a la lumina toate ar(ivele securitatii, si ale altor
autoritati comuniste pentru a se afla tot a!evarul, care este aproape
necunoscut4. .ele mai multe actiuni ale luptei !in Re"istenta s'au
!esfasurat n locuri !epartate oc(ilor pu&lici. Memoria
luptatorilor e nca nvaluita n minciuna, ura, !efaimare sau tacere.
La televi"iune, n afara $emorialului Durerii 3si el mar$inali"at si
!efaimat4, Re"istenta armata anticomunista nca nu a avut acces.
Se scriu nca si a"i, !upa Revolutie, carti n care suntem tratati ca
tra!atori, spioni, &an!iti, teroristi, n timp ce cei ca NicolsAi sunt
pre"entati ca patrioti. .ei ucisi !intre noi nu mai pot raspun!e, iar
supravietuitorii nu avem posi&ilitatea !e a marturisii, a!evarul. %n
cei sapte ani !e la revolutie am fost n$a!uiti ca victime ale
3/B
comunismului, calitate ce nu o acceptam. Noi am fost luptatori, nu
victime.
>. Sa se afle, !in !ocumente si !in anc(etarea celor vinovati !e
uci!erea luptatorilor, locul un!e "ac n$ropati, pentru a'i scoate !e
acolo si a'i nmormnta crestineste.
Tre&uie spus, !omnule )rese!inte, ca nu noi luptatorii, morti sau
vii, avem nevoie !e aceasta Recunoastere a luptei si /ertfei noastre.
Nu pentru $loria !esarta sau &unuri materiale ne'am /ertfit tineretea si
viata. De aceasta Recunoastere are nevoie fata Romniei, mur!arita
!e attea lasitati si tra!ari, !e ea are nevoie istoria Romniei.
Telul luptei noastre l'am scris ntr'un Testament atunci, n focul
luptei, cn! ne'am a!resat vesnicei Romnii5
$ama )ara, iarta-ne ca am cutezat sa luptam si sa murim
pentru )ine1
Supravietuitorii Rezistentei )rmate )nticomuniste nu vor sa
serveasca interese politicianiste
#un!atia 2uptatorii pentru rezistenta armata anticomunista face
cunoscut opiniei pu&lice urmatoarele5
%n > !ecem&rie +,,8 a avut loc la Mu"eul Taranului Romn o
a!unare pe tara a supravietuitorilor Re"istentei Armate Anticomuniste
si a urmasilor lor. Au venit oameni !in toate colturile tarii, fiecare
!intre ei cu povara unor amintiri si !ureri, carora numai tarna
mormntului le vor putea pune capat. S'au citit mesa/ele celor care,
!in cau"a &atrnetii, &olilor si saraciei, nu au putut fi pre"enti fi"ic la
a!unarea !in 6ucuresti. Era pentru prima !ata cn! ne aflam la un
loc. Luarile !e cuvnt s'au !esfasurat ntr'o atmosfera !e ru$aciune.
)re"enta prese!intelui Romniei, a ministrului !e Interne si a altor
oficialitati a a!ncit climatul !e recule$ere si speranta.
Nu s'au cerut autoritatilor statului nici &ani, nici alte avanta/e
materiale, ci !oar ntele$ere, pretuire si anularea unor a&u"uri si
3/6
sec(ele ale perioa!ei comuniste. Am invitat sa fie pre"enti pe
repre"entantii mass'me!ia, care au relatat !esfasurarea lucrarilor !upa
priceperea si inima fiecaruia si carora le multumim pe aceasta cale. La
amia"a s'a prn"it pe treptele mu"eului !in ce au pre$atit cteva
familii &ucurestene si !in ce au a!us oaspetii !in tara n traista. S'a
vi"itat o e=po"itie facuta anume !e catre tineri !in 6ucuresti si !e
!oua cercetatoare !e la Ar(ivele Nationale !in .lu/'Napoca.La orele
+-, au fost reluate lucrarile a!unarii. A!au$am ca noi am invitat sa fie
pre"enti pe cti i interesa pro&lema re"istentei anticomuniste. Nu am
le$itimat pe nimeni si nu am cerut nimanui sa'si faca auto&io$rafia. %n
&una noastra cre!inta, ne asteptam sa vina oameni cu sufletul ca si al
nostru, caci noi nu ofeream nici un &eneficiu pentru nimeni. Din
pacate, unii !intre cei veniti !upa amia"a au confun!at consfatuirea
noastra cu o a!unare electorala !e prost $ust, cu acu"e !e ce'a facut
sau n'a facut unul si altul n perioa!a comunista. Au (ui!uit numele
unor personali'tati'sim&ol al re"istentei anticomuniste. Invitati sa vina
la microfon, sa spuna cine sunt si ce !oresc, cei tur&ulenti au refu"at.
Siliti sa paraseasca sala, au plecat amenintn!, lasn!u'ne cu un $ust
amar.
Am avut atunci &anuiala, iar acum, !upa aparitia unor articole n
"iare, ca acela !in (omnia li!era !e luni, 8 !ecem&rie, avem
certitu!inea ca a fost vor&a !e o provocare !e care ne !elimitam.
Anuntam nca o !ata, !aca mai este nevoie, ca scopul fun!atiei
noastre este !e a a!uce n memoria poporului romn lupta armata
anticomunista si fi$urile unor eroi care s'au /ertfit pentru neam si tara.
Nu vom servi interesele politicianiste ale nimanui. )rimim pe oricine
vine cu $n!uri curate sa ne a/ute n aceasta actiune. Nu ne vom lasa
atrasi pe panta unor polemici mur!are si sterile, ci ne vom ve!ea
linistiti !e scopul nostru.
6n numele Consiliului Director,
Ion $avrila O&oranu
"i%ai 1imaru
'r. $%eor&%e Cornea
3/2
3/3
Statutul Rezistentei )rmate )nticomuniste
din Romnia
*uvntare tinuta la /omfest, la Bucuresti,
septem(rie !""7
'untem singura tara din estul uropei, care a avut o rezistenta
armata anticomunista, ce a durat :B ani .
Sunt cuvintele )rese!intelui Romniei, rostite n plenul
.on$resului American. .ine a au"it sau a citit aceasta afirmatie e
n!reptatit sa crea!a ca n Romnia aceasta pa$ina !e istorie se &ucura
!e aprecierea societatii romnesti.
Nu voi face aici o istorie a re"istentei anticomuniste. Spun !oar
att5 ca #un!atia 2uptatorii din (ezistenta Armata Anticomunista a
inventariat circa +<< !e $rupuri narmate si vreo ;< !e $rupuri !e
parasutati cu spri/inul puterilor apusene, si inventarul nu e complet.
.n! spun $rup nseamna un numar !e luptatori morti n lupta, altii
ucisi la securitate, altii con!amnati la moarte si e=ecutati, o multime
con!amnati la nc(isoare, familii alun$ate !in vatra parinteasca, copii
mar$inali"ati.
Sa luam pe rn! sectoarele vietii romnesti care ar fi tre&uit sa se
preocupe !e aceasta pro&lema5
+. Asociatia #ostilor Detinuti )olitici
1a ro$ cititi statutul !in +,,< cu a!au$irile ulterioare. %n nici un
para$raf nu se aminteste n vreun fel !e re"istenta armata. Dar oare
mai era nevoie, !e vreme ce asociatia cuprin!e pe cei care au facut
nc(isoare, canalD Da, pentru ca nu toti cei implicati n re"istenta au
facut nc(isoare. %n ca"ul $rupului nostru fa$arasan sunt "eci, !aca nu
sute !e oameni care au ramas nearestati, necunoscuti !e securisti. Iata
o fata pe atunci !e +? ani, Anica Iftim, care ne'a spri/init ani !e'a
rn!ul. Daca s'ar fi aflat, ar fi costat'o viata, cum s'a ntmplat n alte
ca"uri. Ea stia la ce risc se e=pune si totusi si l'a asumat. N'a cerut si
nu va cere vreo recompensa nici materiala, nici morala. Dar ma
$n!esc eu, nu era ca"ul ca macar numele sa'i fie amintit un!eva
ntr'un rn!, ntr'o pa$ina ca o recunostinta a patrieiD Acelasi lucru se
3/4
poate spune !espre sotiile, parintii, fratii si copiii celor ce au luptat si
au murit.
Iata ca"ul a !oua va!uve !e luptatori !in $rupul nostru. Au
!ivortat nca pe timpul cn! sotii lor se aflau la munte, la n!emnul
lor, !ar nu s'au recasatorit. Dupa statutele A#D)R'ului si Decretul
++?, ele nu pot avea calitatea !e va!uve !e !etinut politic. )ro&lema
ramne si n ca"ul sotiilor care s'au recasatorit !upa moartea sotilor
lor. E vor&a !e femei tinere atunci. Le'au crescut copiii luptatorilor.
Nu'i nevoie !e o recunostinta ct !e tr"ie pentru !evotamentul si
implicarea lor !e atunciD
Nici n Or!onanta !in iulie +,,8 nu e=istam. Sunt consi!erate
persecutate !in motive politice urmatoarele cate$orii !e persoane5
] care au facut !etentie
] !eportati n strainatate si pri"onierat
] internati a&u"iv n spitale psi(iatrice
] cei cu !omiciliu o&li$atoriu.
.t poate $resi o astfel !e le$e se poate ve!ea !in urmatorul ca"5
Ion Ilioi, elev !e liceu, !upa sase ani si /umatate !e lupta n munti,
ca!e ranit $rav n minile securitatii. Scapa !e e=ecutie printro
minune si face sase ani si /umatate !e !etentie. Anii !e !etentie sunt
luati n consi!erare, !ar cei !in munti sunt pe nicaieri.
)ersonal, !esi am la activ con!amnari !e "eci !e ani !e
nc(isoare si !oua con!amnari la moarte, ma aflu, !upa statute, ile$al
n A#D)R, o&tinn! calitatea n urma unei umilitoare actiuni !e
constatare n /ustitie.
De altfel, cre!, A#D)R'ul a nceput cu stn$ul cn! a acceptat
postura !e victima a re$imului comunist. Noi nu am fost victime, ci
luptatori. Daca repre"entam ceva, e pentru ce am facut mpotriva
re$imului comunist si nu pentru ca am suferit.
.u spri/inul puterii s'a creat ima$inea !unului detinut politic.
Mai nti, el nu tre&uia sa fi facut nimic. 6a !aca era si !e stn$a era o
nota &una n plus. .u toate acestea, a fost arestat, c(inuit si
con!amnat la multi ani nc(isoare. #ie ca el moare acolo, fie ca iese,
el i iarta pe toti cti i'au facut rau, se retra$e si sta cuminte n &ancuta
3//
lui.
)entru cele !e mai sus, noi, putinii supravietuitori ai Re"istentei
Armate, am nfiintat #un!atia Luptatorilor !in Re"istenta Armata
Anticomunista cu scopul !e a face cunoscuta tarii aceasta pa$ina !in
Istoria Romniei.
;. .um ne privesc istoriciiD )ersonal, nu cunosc un stu!iu istoric
macar, care sa se ocupe !e aceste evenimente. Revistele istorice nu
scriu asa ceva, parca nici n'ar fi e=istat.
%n istoria Romnilor, manual pentru clasa a FII'a !e Mi(ai
Manea si 6o$!an Teo!orescu, pro&lema este con!ensata n trei
rn!uri5 Au fost lic#idate cu !rutalitate ncercarile de rezistenta
armata din zona muntilor Bucegi, /agaras. '-a manifestat, desi firav,
o rezistenta militara la instaurarea regimului comunist. Au actionat
astfel grupuri narmate, ca de e*emplu n Banat - )anase, 5onescu,
Blanaru, 'piru, n Oltenia - Dumitriu, n Arges - )raian $arinescu,
n /agaras - ,eneral Arsanescu si fratii Arnautoi . Att. Deci nume
fictive, necunoscute5 Tanase, Ionescu, Dimitriu... Din Spiru 6lanaru
face !oi5 Spiru si 6lanaru, iar .olonelul Arsenescu !evine *eneral
Arsanescu. Nu s'a ostenit nici macar sa le treaca numele !e &ote".
Scapare !in ve!ereD Nici vor&a. E vor&a !e &at/ocura curata.
Sa ne mn$iem ca nici alta re"istenta nu a fost tratata mai cu
respectD Iata5 ntre :;<F-:;>? au fost nscenate numeroase procese
politice ca cel al &artidului %ational )aranesc, 5uliu $aniu si 5on
$i#alac#e, care s-au soldat cu pedepse grele la nc#isoare sau
lagare de munca, unde au pierit multi adversari ai comunistilor .
Att. Din astfel !e manuale nvata nca elevii !in clasa a FII'a.
Sa ne miram ca participantii la olimpia!a !e istorie !in +,,? era
preocupati !e pro&leme ca5 !eose&irile !intre mar=ismul clasic al lui
Mar= !e cel al lui Lenin, MautsAi, Trot"Ai si Stalin, ca o tnara
cercetatoare si ia ca o&iect !e stu!iu5 6mpartirea dupa categorii
sociale a deputatilor din $area Adunare %ationala din :;<G ,
a/un$n! la conclu"ia ca ea a fost foarte /ustaD
@. .um ne priveste mass'me!ia.
)entru Televi"iunea Romna, n afara Memorialului Durerii, si
3/5
el mar$inali"at si sa&otat, noi nu e=istam. O sin$ura televi"iune
particulara, Tele 8 A6., ne'a c(emat o !ata ntr'o emisiune pentru a
raspun!e unor ofiteri !e securitate care au !efaimat re"istenta.
Serialul s'a !esfiintat, iar mo!eratorul a fost n!epartat.
)entru "iarele mari, lupta noastra nu este o preocupare. %n
!ecem&rie trecut, fun!atia noastra a avut a!unarea pe tara la Mu"eul
Taranului Romn. Am invitat toate posturile !e televi"iune !e stat si
particulare. Nu a venit nici unul. Am invitat toate "iarele centrale. Un
sin$ur "iar a pier!ut o informare printre stiri !in pietele 6ucurestiului.
Altul l'a sfa!it pe )rese!intele tarii ca a fost pre"ent la a!unarea
noastra si alt "iarist se ntre&a retoric5 Oare pentru democratie au
luptat cei din munti0, ca si cn! atunci, cn! erau ucisi oameni si
e=pusi la mar$inea !rumului, cn! un ntre$ popor era &at/ocorit si
terori"at, cn! nu mai erai si$ur pe viata ta, cn! nu stiam !aca vom
mai avea tara, noi, ntre !oua lupte, ne preocupam !e cum vom face
privati"are !upa victorie, !upa meto!a ME6O sau vin!ere pe un
!olarD Si totusi pentru !emocratie am luptat. Nici prin cel mai ascuns
$n! nu ne'a trecut ca, atunci cn! comunismul va pieri, nu ne vom
ntoarce la situatia tarii cn! a fost alun$at Re$ele, la .onstitutia !e
atunci.
Dar poate au aparut carti care sa vor&easca !espre re"istenta. Au
aparut cteva memorii tiparite n tira/e mici, !in lipsa &anilor. Si aici
un amanunt trist. Desi fun!atia noastra a apelat la sponsori, pna n
pre"ent cifra nscrisa n acest cont este tot < lei. .artile noastre nu au
a/uns n li&rarii, ai caror proprietari sunt fostii &eneficiari ai re$imului
comunist.
%n principalele reviste literare se lau!a unii pe altii tot vec(ii
scriitori comunisti.
O alta pie!ica mare e nca "avorrea pentru noi a ar(ivelor
securitatii, un!e se afla cele mai multe i"voare istorice. Nu avem nca
o le$e !e scoatere la lumina a !osarelor securitatii, pentru ca cei n
!rept sa o faca nu vor sa o avem. Noi, fostii luptatori, cerem scoaterea
la lumina pu&lica a tuturor ar(ivelor securitatii, si nu numai a
dosarelelor personale ale celor care nu am fost mem&ri !e parti!.
3/A
Tre&uie stiut cine !a!ea or!inele !e arestare miilor !e oameni, !e
uci!ere n masa, ca &unaoara a celor luati !in nc(isori n trenurile
mortii. 1rem sa aflam !in ar(iva securitatii care au fost e=pe!itiile
facute n munti pentru !istru$erea noastra, care unitatile armate
securiste. )entru a aprecia amploarea re"istentei anticomuniste
tre&uiesc cunoscute fortele care au activat pentru !istru$erea ei.
7. .um suntem priviti !e armata.
Noi, luptatorii, ne'am consi!erat tot!eauna ca suntem a!evarata
armata romna, si nu cea silita sa cnte pe stra"i O, $oscova, patria
mea. Asa ne si iscaleam5 Armata Nationala Romna. Era !e asteptat
ca, ime!iat !upa Revolutie, cei ce au luptat n re"istenta, ntre care
multi ofiteri, sa fie reinte$rati n .orpul Armatei Romne, fiecare
!upa meritele lui, sa li se recunoasca $ra!ul, !ecoratiile si statutul
avut. Lucrul nu s'a facut. Iata un ca".
.ele !oua va!uve amintite, ale caror soti au fost con!amnati la
moarte si e=ecutati, au cerut sa fie socotite va!uve !e veterani !e
ra"&oi, !eoarece sotii lor luptasera pe front si fusesera raniti si
!ecorati. Li s'a raspuns ca lucrul nu este posi&il, !eoarece sotii lor au
fost scosi !in evi!enta militara n &a"a con!amnarilor avute.
-. Din punct !e ve!ere /uri!ic, ne aflam n aceeasi situatie ca n
re$imul comunist. .on!amnarile !ate !e instantele /uri!ice !e atunci
sunt toate trecute n ca"ierul nostru. Iata ca"ierul meu. )e ln$a
con!amnarile la nc(isoare, n con!amnarea la moarte este trecut
calificativul5 alcatuire de !anda terorista.
Doamnelor si !omnilor, !e noua ani societatea romneasca
!oreste "a!arnic sa cunoasca un terorist n carne si oase. Iata, l aveti
n fata !umneavoastra, atestat cu acte oficiale.
#un!atia noastra a cerut Ministerului 2ustitiei sa initie"e o le$e
prin care sa se anule"e sentintele !ate n &a"a le$ilor re$imului
comunist. Ni s'a raspuns ca nu este posi&il si ca fiecare sa'si faca
rea!ilitarea pe cont propriu. Dar a fost o revolutie, si o revolutie se
/ustifica prin sine nsasi. Ar fi nu numai o umilire, !ar si o
imposi&ilitate sa poti !ove!i ca am fost con!amnati pe ne!rept !upa
3/F
le$ile !e atunci. Noi am faptuit actele !e care am fost acu"ati. Ne'am
constituit n $rup narmat, am insti$at, ne'am mpotrivit fortei
comuniste cu arma, n'am fost con!amnati !e$ea&aC Daca se vrea sa
fim a&solviti !e con!amnarile avute, e nevoie !e o le$e prin care sa se
recunoasca ca actiunile noastre au fost &enefice pentru natiunea
romna, pentru !emnitatea ei.
%nca un lucru. Toate con!amnarile nastre au fost urmate !e
confiscarea averii. .ei mai multi !intre noi n'am avut asa ceva, !ar au
fost sute !e oameni n munti carora li s'au confiscat $ospo!ariile.
%ntr'un sat !in Apuseni, +7< !e oameni au fost n situatia aceasta.
6ar&atii au fost ucisi sau nc(isi iar femeile si copiii stramutati n
6ara$an. .asele au fost confiscate si !ate celor ce au a/utat
securitatea. Dupa le$ile votate acum !e curn! confiscarea a ramas
le$ala si !efinitiva. Am n fata o sentinta !ata !e .urtea !e Apel !in
Al&a Iulia prin care o casa facuta !e sot si sotie, sotul con!amnat la
moarte, a ramas confiscata inclusiv partea care i s'ar fi cuvenit sotiei,
cu toate ca ea nu a fost con!amnata la confiscarea averii.
Tre&uie stiut si spus ca o $ospo!arie n Muntii Apuseni nu este o
valoare comerciala ca o casa n 6ucuresti, ci e cu totul altceva5 o
valoare morala. %n $ra!ina casei sunt n$ropati parintii si mosii. Un
astfel !e om mi arata acum !e curn! o $ospo!arie.
] 1e!eti casa aceeaD )ietrele care sunt puse ca fun!ament la
cotetul porcilor sunt crucile pe care le'au avut la cap parintii si mosii
mei.
E posi&il ca n casa nvatatorului Arnautoi sa ramna n
continuare le$al )ostul !e )olitieD
.teva cuvinte !espre or$anele !e anc(eta. Am !ori si noi sa fie
anc(etati fostii tortionari si uci$asi ai fratilor nostri si ai familiilor
noastre. Nu pentru ra"&unare, nici pentru !reptate. 1oim !oar sa
aflam un!e i'au aruncat pe fratii nostri ucisi. Un!e "ac oasele celor
!in trenurile mortiiD .e'au facut cu eiD .e'a facut cu copilul, smuls !e
la pieptul Ale=an!rinei Te$laru, ofiterul ce i l'a luatD Un!e l'a !usD
Acestea nu's persoane necunoscute. Le !am noi numele si a!resa
3/7
e=acta. Este vor&a numai !e &una cre!inta a persoanelor a&ilitate !e a
ntreprin!e o anc(eta n acest sens.
>. .um suntem va"uti !e or$anele !e stat.
.omunisti cu stare vec(i n &olsevi"area tarii sunt nmormntati
cu funeralii nationale, iar un U!rea Slatinaru, care s'a luptat ani !e
"ile cu securitatea, a fost n$ropat acum !e curn! ntr'un sat i"olat,
nestiut !e nimeni ca oricare tete ,#iorg#iut.
8. .um suntem va"uti !e &iserica noastra nationalaD
Am lasat la urma acest su&iect. Nu mai amintesc !e cum sunau
afuriseniile la a!resa noastra atunci. E vor&a !e cum ne priveste
asta"i, ca institutie, 6iserica. Nu stiu sa fi luat o atitu!ine limpe!e !e
con!amnare a comunismului. .t !espre o apreciere favora&ila a
celor ce s'au opus comunismului, n nici ntr'un ca". Macar fata !e
sutele !e preoti care au fost alaturi !e noi n munti si au fost ucisi
acolo sau con!amnati la moarte si e=ecutati, sau au umplut nc(isorile
si coloniile !e munca. Si noi am avut constiinta ca am aparat acolo nu
numai fiinta si !emnitatea neamului, !ar si .re!inta n Iisus 0ristos.
Au printre noi tineri care prin viata lor s'au ri!icat la nivelul sfintilor.
Am ri!icat la Manastirea 6rncoveanu !e la Sm&ata, #a$aras, o
cruce'monument pentru cei ca"uti n acei munti. N'a trecut o luna si
.rucea a fost profanata, tain!u'se cu !alta numele parintelui Arsenie
6oca !e catre stareta Manastirii )rislop si confesorul acelei manastiri
su& motiv ca numele parintelui nu poate sta alaturi !e ale unor
&an!iti. %ntr'o postfata a unei carti, o maica 2ulieta, autoarea morala a
profanarii sus'amintitei cruci, sustine ne$ru pe al&5 Comunismul a fost
de la Dumnezeu. Atunci ne ntre&am noi, care ne'am mpotrivit,
pesemne am fost ai !racului si nu ne mai miram ca suntem tratati asa.
?. Noi si )arlamentul. #un!atia noastra a initiat n primavara
acestui an si a pre"entat )arlamentului un proiect !e le$e cu privire la
statutul !in re"istenta armata anticomunista. .erem n principiu5
] sa se recunoasca lupta noastra ca lupta le$ala pentru fiinta si
!emnitatea poporului romn
] sa fie reinte$rati luptatorii n corpul armatei romne
35B
] sa fim recunoscuti n nume propriu ca persecutati politic
alaturi !e cei care au facut nc(isoare !in motive politice
] or$anele !e stat sa $aseasca osemintele celor ucisi !intre noi.
Iata cum suntem tratati a"i !e catre lumea romneasca. )oate ar
tre&ui o e=plicatie, !e ce se ntmpla acest lucru. Una ar fi ca ntre
luptatorii !in re"istenta au fost si le$ionari, si le$ionarii sunt o
poveste !espre care nu tre&uie sa se vor&easca n istoria Romniei,
!ect cel mult sa fie pre"entati ca o sperietoare. Si cum cei ce au
privit re"istenta si au constatat ca n ea au fost multi le$ionari si'au "is
ca este mai &ine sa nu se vor&easca !eloc !espre re"istenta.
Dar nu cumva ar fi posi&il sa !espartim re"istenta n cea rea,
le$ionara si cea !una, a celorlalti, asa cum s'a si ncercat !e altfelD Ei
&ine, acest lucru nu este posi&il. *rupurile !e re"istenta, in!iferent !e
cine au fost initiate, au avut n componenta lor si ofiteri, si le$ionari si
taranisti si cei care nu au avut vreo activitate politica. Re"istenta nu a
fost numai a unei cate$orii politice, ea a avut un caracter national.
Drapelul su& care s'a actionat a fost tricolorul si i!ealurile pentru care
s'a luptat au fost ale neamului romnesc n ntre$ime.
Iata o analo$ie. %n +,7<, n miscarea le$ionara erau nscrisi un
milion !e tineri ntre +> si @< !e ani. Dintre acestia, cel putin 7<<'-<<
mii au luptat n cei cinci ani !e ra"&oi pe front. )oate cineva sa spuna
ca nu au fost eroi fiin!ca erau le$ionariD Acelasi lucru este si cu
luptatorii !in re"istenta anticomunista. Iata un ca". %ntr'o $roapa
comuna la Si&iu au fost $asite osemintele a 8 luptatori, ntre care si
maiorul Da&i/a. Trei !intre ei au fost le$ionari, unul national taranist,
si !oi nu stim !aca au avut vreo orientare politica. Acestia au luptat
mpreuna. Au ca"ut raniti mpreuna, anc(etati, con!amnati la moarte
si e=ecutati mpreuna. Au stat 7< !e ani n aceeasi $roapa,
amestecn!u'li'se oasele !e nu esti si$ur ca n cei 8 saci !e plastic
sunt numai oasele celui scris pe etic(eta.
.e mna sacrile$a ar putea sa'i !esparta acum n le$ionari si
nele$ionari, n &uni si raiD Luptatorii !in re"istenta nu pot fi luati
!ect mpreuna. Si la urma urmei muntii erau si atunci tot acolo un!e
356
sunt si asta"i, n mo! e$al pentru toti tinerii Romniei. Daca numai
unii !intre tineri au n!ra"nit sa se urce n ei si sa lupte, istoria va
tre&ui sa se multumeasca cu acestia &uni sau rai, asa cum au fost. Nu
e=istenta luptatorilor le$ionari face sa fie mar$inali"ata re"istenta.
A!evarul este ca sunt forte interne si e=terne care, !in !iferite motive,
nu iu&esc nici un fel !e re"istenta mpotriva comunismului, forte care
fac si !esfac multe n tara noastra.
Se vor sc(im&a lucrurile n viitorD Sunt si$ur ca !a. Istoria
romnilor se tre"este tr"iu, !ar se tre"este. Mi'e teama numai sa nu
apara si cu numele nostru ceva ntreprin!eri !e &auturi spirtoase cum
e=ista pe la Al&a Iulia una cu numele !e Avram Iancu. Tre&uie spus,
!aca mai e nevoie, ca cerem sc(im&area atitu!inii fata !e noi a
societatii romnesti. Nu pentru noi, luptatorii, vrem acest lucruC )e cei
morti, acolo un!e sunt, nu'i pot atin$e nici lau!ele, nici (ula
!usmanilor. )e foarte putinii, ce mai traim, !upa ce am trecut prin ce
am trecut, nu ne mai ncnta !esertaciunile acestei lumi.
De recunoasterea luptei noastre au nevoie tinerii !e a se simti mn!ri
ca au avut astfel !e naintasi. De recunoasterea luptei noastre are
nevoie Istoria Romniei.
352
...
353
.
(opione $%eor&%e "arius Valer ,ea&oe Strm<u )urel
Octavian )leDi Bala<an Vasile 'usa 'umitru
,ovac (etru 4rsu Romulus 4rsu Cornel "ircea
354
...
"ircea Coman Ion Buta $a<or Ioan
"aria Cornea ,ovac )urel
8u&enia $recu (arintele Cornel 'ascal *loarea Ion
35/
Victoria 0 sora lui Remus
Sofonea si nepoatele ei
"aria Ser<an 0 sotia lui
Jean (op
"ormntul lui Remus
Sofonea n curtea casei lui
Olimpiu Borzea
355