Sunteți pe pagina 1din 4

Formula AS / Anul 2006 / Numarul 723

http://www.formula-as.ro/2006/723/spectator-38/in-dialog-cu-tiberiu-barbuletiu-7098
In dialog cu: !iberiu "arbuletiu

#$ste incredibil cum proiectul de la %osia &ontana' fara pre(entarea nici unei
garantii concrete' fara un acord de mediu aprobat de autoritati' a a)uns intr-o
fa(a atat de a*ansata' fiind promo*at pe posturile de tele*i(iune ca un e*eniment
cert' a carui aprobare n-ar fi decat o formalitate.#
Tiberiu Barbuletiu - Deputat, vicepresedintele PNL Alba, observator la Parlamentul
European
Nu lasati Rosia Montana sa moara! E doar inceputul unui prapad. Daca ea a
cadea! e"ploatarile cu cianuri or cuprinde tot aurul din Muntii Apuseni.
+eputatul Tiberiu Barbuletiu este vicepresedintele Pnl Alba si euro-observator
la Parlamentul European. Obiectiv si echidistant, dispus sa incurajeze, conform
traditiei si doctrinei liberale, o investitie serioasa in Muntii Apuseni, omnia !a a
cautat cu speranta si cu ma"imum de interes, in proiectul #abriel $esources %$osia
Montana #old &orporation', un vector de dezvoltare durabila, cum pretind directorii
companiei in reclame. (-a )asit nimic. !in)urul lucru care se contureaza cu claritate
este dezastrul. !pectrul unei distru)eri durabile. (ascut la Blaj, la * ecembrie *+,-,
in)inerul Tiberiu Barbuletiu are un masterat in afaceri %Mba' la .niversit/ of Otta0a,
si un doctorat in !ociolo)ie Economica la Ase Bucuresti. 1n 2334, a fost seful
ele)atiei $omaniei la Adunarea Parlamentara (ato. in *++5, este membru al Pnl,
iar din 2334, euro-observator la Parlamentul European si la &omisia de Mediu de la
Bru"elles.
#$a euro%o&serator la $omisia de Mediu a 'arlamentului European nu pot sa
sustin corect si credi&il interesele Romaniei! atata timp cat aem proiecte precum
cel de la Rosia Montana#
- ,um a decurs intrarea d*s. in lupta pentru sal*area %osiei &ontane' domnule
deputat- .a marturisesc ca nu *-am au(it glasul pana acum...
- &red ca este prea mult spus 6lupta6. Eu nu ma razboiesc cu nimeni, iar interventiile
mele pe mar)inea acestui proiect nu au avut pana acum un caracter belicos. (-am fost
prea z)omotos, dar am urmarit cu interes parcursul acestui proiect, am ascultat, cand
am avut ocazia, partile implicate. Am adunat, intr-un an si jumatate, informatiile
asemenea unor piese de puzzle, pentru ca, in final, sa le asamblez si sa obtin o
ima)ine obiectiva. 1mi propun, insa, ca in aceasta vara, sa dedic mai mult timp acestei
chestiuni. &a euro-observator la &omisia de Mediu a Parlamentului European, nu pot
sa sustin corect si credibil interesele $omaniei, atata timp cat avem proiecte precum
cel de la $osia Montana, si, culmea7, e"act in judetul meu.
- ,and "anca /ationala nu este interesata de aur' si nici nu a*em o industrie a
bi)uteriilor prea de(*oltata' are ne*oie %omania de o in*estitie care ii *a secatui
resursele aurifere-
- &a liberal, sprijin investitiile, iar $omania a primit recomandari in acest sens de la
foruri europene si internationale, pentru a demara un proces sustinut de atra)ere de
investitii straine directe. Prin proiectul de la $osia Montana se promite mult. aca ar
fi sa ne luam dupa spusele reprezentantilor companiei $m)c, ar fi cea mai mare
investitie de acest )en din $omania si ar aduce beneficii uriase localnicilor, re)iunii si
tarii. 8aitmotivul intre)ii descrieri este conceptul de dezvoltare durabila pe care se
bazeaza intrea)a actiune si care ar )aranta succesul proiectului. in punctul meu de
vedere, cele trei componente ale conceptului de dezvoltare durabila, asa cum sunt
prezentate in reclamele companiei #abriel $esources %crestere economica, coeziune
sociala si protectia mediului', sunt in dezechilibru. Proiectul este a"at pe valori
materiale si este )hidat de principiul eficientei, promovand un comportament pe
termen scurt %*,,2 ani, durata de viata a minei', care are drept rezultate primare
utilizarea e"cesiva a resurselor zonei, impactul asupra bunastarii sociale fiind unul
limitat, iar mediul natural, compromis. eci, nu prea se vede tendinta catre o
dezvoltare durabila. 8a nivel european, strate)ia dezvoltarii durabile are rolul de a
asi)ura coerenta intre diferitele politici si obiective pe termen lun), iar in aplicarea sa
se are in vedere un sistem de indicatori care sa permita o evaluare periodica a
activitatii. 8ucru de care nu se poate vorbi in cazul $osia Montana.
#(ipsa de transparenta a autoritatilor romane si )aptul ca deci*iile importante s%au
luat in spatele usilor inc+ise sunt de%a dreptul ,enante#
- ,um *a e0plicati tacerea gu*ernelor de la "ucuresti' in legatura cu acest
subiect' din 1997 incoace' in conditiile in care s-a protestat si s-a scris atat de
mult despre proiectul in discutie-
- Este )reu de spus ce a impiedicat autoritatile romane sa vorbeasca despre acest
proiect. 8ipsa lor de transparenta si faptul ca deciziile importante s-au luat in spatele
usilor inchise, modul in care s-a transmis si s-a pasat raspunderea de la o institutie la
alta sunt de-a dreptul jenante. Este incredibil cum acest proiect, fara prezentarea nici
unei )arantii concrete, fara un acord de mediu aprobat de autoritati, a ajuns intr-o faza
atat de avansata, fiind promovat ca un eveniment cert, a carui aprobare n-ar fi decat o
formalitate. &e este si mai )rav este faptul ca ni se prezinta ca sin)ura alternativa de
dezvoltare pentru zona, si asta )ratie unei campanii publicitare a)resive.
#$ampania a-resia a Rm-c este un e"emplu clasic de dema-o-ie pioasa#
- +e opt ani' %osia &ontana este tinuta in afara de(*oltarii' sub prete0tul ca
doar mineritul este calea cresterii economice in (ona. ,um e posibil sa controle(e
cine*a' intr-o astfel de maniera' destinul unei comunitati din %omania-
- $osia Montana reprezinta e"emplul clasic de zona cu un puternic caracter
monoindustrial, mostenire a perioadei comuniste, condamnata dupa $evolutie la un
declin incet, dar si)ur. Profitand de i)noranta unora si de atitudinea nepasator-comoda
a altora %dar si de coruptia autoritatilor - n.red.', firma canadiana prezinta, intr-adevar,
zona ca pe un desert minier. Ea spera sa descurajeze orice activitate de turism din
zona, pentru a pune compania miniera in pozitia de sin)ur competitor pentru
dezvoltarea Muntilor Apuseni. 9aptul ca activitatea de baza este mineritul ii
recomanda ca favoriti, asi)urand continuitatea acestuia in zona. Ei mizeaza pe faptul
ca populatia Apusenilor este fidela acestei ocupatii si nu are prea multe alternative. e
aici, campania a)resiva, sustinuta pe multe posturi de televiziune, cu marturii care
baleiaza intr-o plaja foarte lar)a, de la cea a presedintelui companiei %ce pare foarte
hotarat', care doreste sa induca forta si determinarea societatii $m)c, si pana la
declaratiile unor sateni:pensionari, aflati la limita puterilor - declaratii menite sa-ti
stoarca lacrima casti)atoare pentru companie. Totul avand ca fundal ori un peisaj
selenar, ori niste cladiri scorojite si pline de i)rasie. Tulburator, nu;7 Mi se pare un
e"emplu clasic de dema)o)ie-pioasa, la care apeleaza uneori %din pacate' si unii
politicieni. Eu cred ca mana)ementul companiei #abriel stie si este dispus sa
plateasca mult pentru a obtine catharsisul, la fel ca in arenele romane ale antichitatii,
speculand doua stari instinctuale ale populatiei - frica si mila.
#'u&licitatea are rolul ei! dar nu poate su&stitui le-alitatea#
- &inistrul &ediului declara ca' daca proiectul este conform cu normele
europene de mediu' *a primi aprobarile necesare. 2utem accepta o astfel de
re(ol*are-
- in nefericire, multe decizii ale Ministerului Mediului au fost luate sub presiuni
e"terne. Asa s-a intamplat cu decizia neasteptata a Ministerului de a bloca proiectul
$osia Montana, numai in urma vizitei la Bucuresti, in aprilie anul acesta, a
&omisarului European pentru Mediu, !tavros imas. Pana la aceasta vizita, corul de
institutii, On)-uri si persoane care imputau oficialilor romani refuzul aplicarii unei
decizii a instantei %prin care, in vara lui 2334, s-au suspendat certificatul de urbanism
si certificatul de descarcare arheolo)ica din $osia' a fost i)norat de minister. Au
trecut deja prea multi ani pana cand aceasta firma a depus studiul de evaluare a
impactului. (imeni nu are curajul sa-si asume aprobarea sau respin)erea acestui
proiect, autoritatile ter)iverseaza, impresia pe care mi-au lasat-o fiind ca asteapta
ceva...
- +ar se stie ca e*olutia de pana acum a proiectului din 3puseni s-a ba(at pe
sustinerea directa a autoritatilor locale si centrale. ,redeti ca *a raspunde cine*a
*reodata pentru asta-
- 9ara a ma pronunta definitiv, doar privind retrospectiv, cred ca la $osia Montana nu
a fost respectata ordinea fireasca a lucrurilor< fara un studiu de impact, fara autorizatie
de mediu, fara sa e"iste o certitudine ca aceasta investitie este le)al-realizabila, s-au
dat tot felul de acorduri %pentru relocarea comunitatii, pentru e"ecutari de drumuri,
pentru defrisari, foraje si lucrari de amenajare etc'. &ine si in ce conditii a dat aceste
aprobari vom vedea... dar eu cred ca acesti oameni trebuie sa raspunda. Pe de alta
parte, nu mi se pare lo)ica nici abordarea domnilor de la #old &orporation. 1n loc sa-
si obtina corect si firesc %cronolo)ic' aprobarile si autorizatiile pentru a putea
functiona le)al, ei au ars si inversat etapele premer)atoare, sperand ca pot sa-si
porneasca e"ploatarea fara prea multe valuri< asta in timp ce aloca bani cu nemiluita
pentru publicitate. esi)ur, publicitatea are rolul ei, dar nu se poate substitui
credibilitatii si nu poate suplini, sub nici o forma, le)alitatea.
#.n spatele ina&ilitatii autoritatilor de a aplica le-islatia de mediu se pot ascunde
incapacitatea pro)esionala! indolenta sau c+iar mari interese de ordin )inanciar#
- 3roganta acestor in*estitori care promit marea-cu-sarea la tele*i(or )igneste
inteligenta romanilor.
- Multi investitori straini cauta $omania nu numai pentru mana de lucru ieftina, cat
mai ales pentru lejeritatea cu care pot inca sa jon)leze cu le)ile de mediu. Mai
concret, se bazeaza pe inabilitatea autoritatilor romane %centrale sau locale' de a
implementa si aplica le)islatia de mediu. #rav este ca in spatele acestei inabilitati se
pot ascunde incapacitatea profesionala, indolenta sau chiar %sa o spunem direct' mari
interese de ordin financiar.
- ,um e pri*it acest subiect la "ru0elles-
- e curand, am participat la cateva intalniri cu euro-parlamentari pe problematica
e"ploatarii miniere de la $osia Montana. Presedintele &omisiei de Mediu din
Parlamentul European, popularul )erman =arl->einz 9lorenz, socialistul ma)hiar
#/ula >e)/i si reprezentanta ?erzilor Europeni, frantuzoaica Marie-Anne 1sler-
Be)uin au fost si sunt interesati de evolutiile inre)istrate in aceasta chestiune. &red ca
perioada imediat urmatoare este decisiva in ceea ce priveste destinul acestui proiect si
ii indemn pe toti cei interesati sa profite de perioada de consultari publice, sa se
informeze si sa-si spuna punctul de vedere< acum, opinia lor chiar conteaza.
&omentariile lor vor lua forma unei Ane"e la $aportul de 1mpact asupra Mediului, de
care #uvernul sper ca va tine cont in luarea unei decizii.
+-lui deputat "arbuletiu ii puteti scrie la email: tbarbuletiu4cdep.ro

!e0t: Ion 5ongin 2opescu