Microbiologie generala

z-
Prezenta peretelui celular labacterii esteconstanta ~i necesara existentei lor
in conditii n:aturale,dar nu este\lniversaUi.Astfel, exista exceptii corespunzand unor
bacterii la care peretele:celularpoate lipsi definitiv sau temporar. Spre exemplu,
]1ico:&-lasm~}e, celernalrnici hacterii cunoscute carepot cre~te~i sepot reproduce in
afaracelulelor gazdavii, d~i sunt paraziteintracelulare, sunt liBs~ deperete celu~
De asemenea, sunt cunoscute bacterii mutante cu perete celular defectiv, numite
forme "L" (d~J a denurnirea Institutului Lister, unde au fost descoperite). Unele
forme "L" potreveni laformabacteriana originara, din careaufost obtinute, in timp
cealtelesunt stabile.
La marea majoritate abacteriilor, careprezinta peret~celular, acesta este
o structura bine definita, rigida, care inconjoara celula bacteriana acoperind
membrana plasmatica de care este strans ata~at. EI este vizibil la microscopul
electronic ~i invizibil la microscopul optic pe preparate colorate obi~nuit, dar
vizibil pe frotiuri carora Ii se aplica 0coloratie selectiva (cu albastm Alcian) ~i
pe celule vii datorita refringentei. Pentru evidentierea sa microscopica se poate
recurge ~i la artificii de tehnica, cum ar fi lezarea menajata a peretelui cu
mijloace mecanice (ultrasunete, agitare cu perle de sticla) sau chimice (lizozim,
~oc osmotic) care permit eliminarea continutului celular, peretele ramanand ca
un sac golit de continut. ,/ .
Pentru..-analiza comp6zitiei chimice se preQaf.a-pereti celula~rrStare
pUrificat~n ru a mecanica a celulelo ~i apoi separ'!1".ec(' anvelopei
insolul5i1~d~c stituentii ,solubili.Membrana plasmatica ~i proteinele ata~ate se
indeparteaza prin intermediul proteazelor sau detergentilorn
Pe asemenea preparate peretele celular pastreaza contuml de baza
relevand componenta sa esentiala: peptidoglicanul sau murein a (Lat. <murus>
=perete). Mureina formeaza un sac dejur imprejurul celulei bacteriene, avand 0
structura tridimensionala (Fig. 9). In arhitectura celulei bacteriene, peretele
prezinta 0 problema unica. In timp ce alte structuri celulare complexe (ex:
membrana, ribozomii) se asambleaza spontan, peretele celular necesita inserarea
unor noi blocuri de constructie intr-un strat deja mentinut ca atare prin legaturi
co:alente. De.ace~a, .e~terea ~i ~zvoltar~a a intr-oo~a s.pecifica i~pune
eXlste~ta/ n~l~me msm ~u tg!are d~e . a~ fin te 1 1 '1 ceca. ce pnve~te
deschlderea ~l mc derea enzlmaflca aIega; nlor.
M =aciJ N- acctilmuramic
G =N- <lcctilglu.coz.amina
(b) --e- =punte peptidicl (e)
Fig. 9. Structura generalaapeptidoglicanului dinperetele celular. (a) 0 interpretare artistica a
retelei de peptidoglican, nerespectfuld proportiile. Peretele apare ca 0 unitate moleculara
continua ~i uneori multistratificata ce mconjoara celula ca 0 pIasa. (b) Structura la nivel
molecular a retelei de peptidoglican. (c) Structura moleculara fundamentala a unei punti
incruci~atepeptidice carevariazacaexactitateladiferitegropedebacterii.
Deosebirilecelamai netein structura chirnicd globald a peretelui celular se
constata mtre bacteriile Gram-pozitiye ~i Gram-negative, denumite astfel dupa
reactialor la coloratiaGram. Aceasta coloratie, imaginata de C. Gram, diferentiaza
imensa majoritate a bacteriilor existente ill natura ill una din cele doua categorii,
corespunzand unor particularitati de tip structural, natura biochimica, patogenitate,
structura antigenica diferite. Peptidoglicanul rnsa, componenta esentiala aperetelui,
are0structurasimilara, ill general, latoatebacteriile.
Structura tridimensional a a peptidoglicanului (mureinei) este formata
din punct de vedere chimic dintr-un heteropolimer a1catuit din doua
componente: peptidicli ~i glicanica.
Pot1iune&-&licanica, reprezentand scheletul, are structura unor lanturi
lineare formate din resturile altemante a doua N-acetil hexozamine diferite:
N-acetilglucoza~NAG) ~i addul N-acetil muramic (NAM) legate intre
ele prin legaturiC.l2:1.) Este deci un ~iv. Acidul muramic este
unic pentru peptidoglicanul bacterian. Gruparile carboxil (-COOH) ale resturilor
de acid N - acetilmuramic fumizeaza punctele delegare alelanturilor peptidice.
Componenta peptididi contine ca unitate de constructie un tetrapeptid
a1catuit din D- ~i L- aminoacizi in altemanta, in general cu structura:
L-Ala - D-Glu - L-Lys - D-Ala . La diferite microorganisme
peptidoglicanul difera prin: - aminoacizii 2 ~i 3 ai tetrapeptidului, - structura
puntii de legare ineuei~ata ~i - frecventa legaturilor incmei~ate.
Unitatile tetrapeptidiee apat1inand lanturilor de glican adiacente sunt la
randullor legate prin punti speeializate, interpeptidice.
-'k"Inraport eu struetura chimica debaza, atat glieanii cat ~i tetrapeptidele
pot suferi variatii de structura care nu modifica insa semnificativ arhitectura
general aamoleculei.
*Structura peptidoglieanului permite cre~tereaperetelui celular prinJ inteza
mureinei sub aetiunea enzimelor mureinsintetaze. Mureinhidrolazele, existente in
- '
peretele celular, desfac legatura peptidoglicanica iar mureinsintetazele introduc
molecule noi la locul rupturilor. Printr-un meeanism similar de rupere a legaturilor
actioneaza lizozimul (muramidaza, 0mureinhidrolaza) ~i penicilina. Morfogeneza
peretelui implica modifican complexe ale sintezcLp.eptidQglicanului Cll reactii
- / '
~ce ca ~~_oolimerizarel reglate in spatiu ca ~i in timp. Progrese in
intelegerea aeestor reactii au fast realizate utilizandu-se diferite mureinhidrolaze,
enzime autolitiee ~i penieilina.
k Stmetura peptidoglieanului afost rezolvata cu ajutorul enzimei ,lizozll;n
(obtinuta obi~nuit din albu~ul de ou, prezenHi ~i in liehidele corpului), care,
hidrolizeaza 0punte glicozidiea speeifiea din lantul de gliean, producand
dizaharidul NAG - NAM cepoarta diferiti substituentL Din diferite alte surse (in
special mele) au fost obtinute enzime baeteriolitiee speeifice pentm alte legl'ituri,
eu ajutorul carora pot fi obtinute 0 varietate de alte fragrnente. ldentificarea
compu~ilor obtinuti pe cale enzimatica ~i a intermediarilor de biosinteza
acumulati releva stmctura.
* - Intregul peptidoglican al eelulei bacteriene este 0molecuHi giganta cu
legaturi covalente, numita murein sacculus (in forma de sac). Lanturi~~_deglican
ale moleculei prezinHi legatun incuci~ate atat intre ele cat ~i intre diferitele
straturi concentrice atunCf cand peptidoglicanul este prezent in mai multe
straturi. Organismele patogene au 0frecventa mai mare alegaturilor incruci~ate
decat majoritatea ceiorialte specii (de exemplu: 75% la Staphylococcus aureus)
ceea ce Ie face mai rezistente la liza prin lizozimul pe care 11mtalnesc ill
lichidele corpului. TaPa sacului de mureina depinde denumarul cat mai mare al
legaturilor incruci~ate ~i-$-conferita demai multe particularitati:
.:. Iantul glicanic are 0Iegatura compacta (P-1,4) ca ~i in cazul chitinei
(0poIi - N - acetilglucozamina) din peretele celular al fungilor sau exoscheletul
artropodelor,
.:. alternanta L- ~i D- aminoacizilor in tetrapeptide formeaza polimeri
compacti,
.:. structura glicanului presupune un numar mare de punti de hidrogen
intre lanturile paralele.
De~i aceste trasaturi sunt raspunzatoare de retinerea unei forme
caracteristice a sacului de mureina, rigiditatea sa este numai relativa. EI poate
s~ flexilJ ni (ca cele asociate mobilitaW spirochetelor), iar legaturile s~le
incruci~ate flexibile, ca intr-o tesatura extensibila (stretch) p'ermit marirea' ~i~
contractarea substantiala a ~olumului celulei bacteriene sub influenta
---
modifidirilor dltpresiune osglOtidi. ,
Pe langa peptidoglican, peretele celular bacterian are in structura sa
chimica ~i alti compu~i care difera cantitativ ~i calitativ la bacteriiIe Gram-
pozitive fata debacteriile Gram-negative (Fig. 10).
Bacteriile Gram-pozitive au un perete celular gros (20 - 50 nm la
microscopul electronic), relativ omogen, care contine: peptidoglican 80- 90%
din greutatea sa (corespunzand Ia circa 20 stratun sau mai mult); profeinc ~i
polizaharide. Polizaharidele caracteristice sunt reprezentate de acizii teichoici
(Gr. <teichos> =zid, perete). (Fig. 10). Acizii teichoici sunt rp.olecule_RQ..limere-,-
sub forma delamIDi lungi ~i flexibile careies Iasuprafata, formate din 1,5 - poli
(ribitol - foSfat) ~i 1,3 - poli (glicerol - fosfat) cu diferiti substituenti (zaharuri,
cholina, D - alanina) care fumizeaza~. Exista acizi teichoicil~g~ti ~e
celule si acizi teichoici solubili, care poifi excretati in cantitati man.
- ' '-- '"-._-----_.. "
,
-<" . \ . .
protema
rnembranara
Iipoproteinll'
lipopoli%abaride{antia= ..0" canal
(LPS) lipidA (poru1'protomet)
peptidoglican
,r, }
m<mbranl
". /, plwnaticll
rn~brana r
externa i
,;spatiu: f
periplasrnic
rne;nmma
plasmatica
Fig. 10. Compararea structurii detaliate aperetelui celular labacteriile Gram-pozitive ~i Gram~
negative: (a) reprezentare tridimensionala, (b) in sectiune longitudinaHi.
Acizii teichoici legati de celuHi apartin la doua clase: 1) aClZU
lipoteichoici care traverseazapeptidoglicanul: aviindun caplit al lantillui legat
deun glicolipid din membranaplasmatica, iar celalalt expus laexterior ~i care
sunt prezenti la toate bacteriile Gram-pozitive; 2) acizii teichoici de perete,
prezenti la ~bacterii Gram-pozitive, care sunt at~ati de resturile deNAM
alepeptidoglicanului. '
Rolul acizilor teichoici din peretele celular este multiplu:
* fac posibiHi identificarea bacteriilor prin tehnici imunologice, fumizand
specificitate antigenidi; A - p .
*confera peretelui celul~ unplus derigiditate, iar in cazul bacteriilor patogene
un plus deviru1enta, opunandu-se procesului defagocitoza;
*sunt implicati in transportul ionilor in ~i in afara celulei;
*unii pot functiona careceptori pentru bacteriofagi;
*pot juca un rol in diviziunea celulara. .
Bacteriile Gram-pozitive pot contine in anumite cazuri ~tr!lturi exteme J .
reprezentate de un polizaharid propriu-zis legat covalent (de exemplu:
hidrocarbonatul C de la Streptococcus) sau de proteine. (proteina M de la
Streptococcus). Proteina poate forma un strat fibrilar sau 0 zona cristalina
bidimensionala corespunzand uneori mai multor straturi.
Aceste straturi superficiale de proteine sau polizaharide au rol de adezine
specifice fiindraspunzatoare defenomenulde ~eziU!?SJ a suprafetespecifice.
Bacteriile Gram-negative auunperete celular carecontinenumai 8- 10%
peptidoglican dingreutatea sa(corespunziindobi~nuitunui singrn strat) ~i nu contine
acizi teichoici. tn schimb, secaracterizeazlLprin aparitiaunei structuri suplirnentare,
in comparatie cu peretele celular al bacteriilor Gram-pozitive ~i anume: membrana
externa (denumita ~a prin contrast cu membrana citoplasmatica ce reprezinta
membrana intemaacelulei bacteriene) (Fig. 11).
Peretele cehilar al bacteriilor Gramnegative este alcatuit astfel din doua
structuri majore: - complexul peptidoglican - lipoprotehla, cu 0 grosime de
1,5 - 3,0nm ~i ---membrana extern a, eu 0grosime de 6 - 20nm. In compozitia
chimica a membranei' externe a peretelui celular intra: fosfolipide (35%);
proteine (15%) ~i lipopolizaharide (50%).
Fosfolipidele alcatuiesc dublul strat al membranei exteme (ca ~i in cazul
membranei plasmatice) in care sunt inclavate proteine ~i lipopolizaharide
(LPS). LpS determina activitatea ~,a ~i de~enij:~ abacteriei, unele
proprietati antigenice si sensibilitatea la fag.
, ~' --_ . .~--. . - . .---. . ,. . . . . ,
Fig. 11. Reprezentareaschematicaa compu~ilor~i straturiloranvelopei celularelabacteriileGram
negative. Trimerii proteinei de matrice sunt asociati ell lipoproteina~i LPS, iar lipoproteillaeste
asociata covalent de peptidoglican. Schema ilustreazA ~i unele proprietati ale membranelor.
Ca structura generala lipopolizaharidelesunt aldituite din lipidul A ~i
polizaharidul 0 sauantigenul O. Lipidul A esteinclusinmembrana, intimp ce
polizaharidul 0 este ata~atde acesta~i fonneaza in exterior lanturi specifice
alcatuite din tri-, tetra-, pentazaharide, a caror lungime difera chiar la acela~i
organism. Fatade lipidul A carecontineconstituenti similari ladiferite specii,
RU~aharidylestevariabil castructura~i compozitiechimicafiiriaresponsabil in
marepartede;pecificitateaantigenicaaceluleL .
. Intre membrana extema a peretelui celular ~i membrana intema
(membrana plasmatidi a celulei) apare spapul periplasmic (Fig. 11).
Membrana extema difera ca organizare ~i functionare de membrana intema
(citoplasmatica) printr-oseriedeparticularitati:
.:. Intimp cemembranaintema estementinutastransata~atadeperetelecelular
prin presiunea turgor a protoplastului, retemia membranei exteme necesita
ata~areadepeptidoglicanul aflatdedesubt. Aceastalegarefermaamembranei
exteme depeptidoglican esteconditionatain primul rand de0lipoproteina
mica (G.M. =7,000Da) careesteprezentain aproximativ 250.000 copii per
celuHi (Escherichia coli). Lipoproteina este legatacovalent de aproximativ
1/10dintetrapeptidelepeptidoglicanului formandcomplexul peptidoglican
- lipoproteina.
H \ I
I f .
. . - \ . Bacterii
.~:. tn stratul intern al membranei ext~~~ ambele straturi ale membranei
i~t~rne) lipidel~ principale. sunt .f~tatid~ in timp ce in stratul extern
hpldele predommante sunt hpopohzaliiiridele (LPS).
:Punctia majora amembranei externe este de a fumiza 0sita moleculara care
permite numai difuzia unor molecule relativ mici. Ea nu permite trecerea
unor enzime (deexemplu: lizozim) carear putea ataca peptidoglicanul, foarte
susceptibil de altfel, pentru ca se afla intr-un strat atilt de subtire la bacteriile
Gram negative .
:. Unitatile de LPS asigura, prin existen1ain por1iunea lipididi a ~ase1anturi de
-acizi gra~i, 0coerenta mai mare dedit cea asiguraUi de cele doua lanturi ale
fosfatidelor. In plus, toate lanturile, in LPS, sunt saturate. Ca urmare,
membrana externa este lllai,glltW fluida dec5t membrana interna.
:. Membrana extema mai c_~erenHieste de asemenea mai uti, ~~~
s~Q atii sub actiunea detergentilor sau solventilor organici ~i~L uti!!.
~~. a pentru molecule hidrofobe, cum ar fi cele a numeroase
antibiotice. Protectia rezultata fata de atacul sarurilor biliare poate explica de
cebacteriile din intestinul superior sunt toate Gram-negative .
:. Pe de alta parte, proteinele sistemului imunitar (anticorpii ~i complementul)
pot ataca membrana externa, dar nu pot ajunge la membrana "interna" a
bacteriilor Gram-pozitive. Deci prin acest mecanism sunt omorate numai
bacteriile Gram-negative .
:. Gelurile electroforetice ale membranelor solubilizate releva 0mare varietate
. de proteine in membrana intema, corespunzand numeroaselor ei functii. Prin
comparatie, aceasta varietate este mai limitata in membrana externa.
Din categoria proteinelor canicteristice membranei externe, orjnele
sunt relevate la microscopul electronic sub forma de.ttirnm(g.m. =35001fDa)~
fiecare subunitate prezentand uti por cu diametrul de 1nm. Porinele sunt legate
necovalent de peptidoglican, prin aceasta modalitate de ata~are putand asigura
continuarea canalului porinei in peptidoglican. Toti porii membranei exteme
transfera in cantitate suficienta mplecule mici, insa trasaturile specifice ale
suprafetei porinei influenteaza rata detrecere amoleculelor mai mari. Un uumar
mic de o . Y ifi . ai m re, furniziind <:@~~
ecifice pentru substante care se intalnesc in concentratie mica sau sunt prea
mari pentru a trece prin porinele obi~nuite, cum ar fi ~l}a, diferitL
chela ri defier, vitamina B
1 2

. Unele dintre proteinele membranei exteme servesc de asemenea ca

J .e.Ceptori specifici pentru b~~tiQfagi ~i pentruQ.~llitcjDe (proteine produse
deanumite bacterii cuactiuneletaUipentrubacteriilestrans inrudite ~i careau
unspectruingust deactiuneIn comparatiecuantibioticele; acesteproteine sunt
codificatedeplasmide).
Periplasma sauspapul periplasmic esteun compartiment pericelular,
carecontineun numar mare deproteine, unele denatura enzimatica (RN-aze,
fosfataze, penicilinaza) ~i altele implicate ill ~a ~i in
o~ (ca proteine de legare specififa). Pe~plasma mai contine
concentratii variabile dintr-un-91igo]ahariQ.~at ilID-.me.mbrana.. ( M.D.a. =
"membranederivedoligosaccharide") implicat inls~e&!,are; Mentinereaunui
volumoptimal periplasmei estenecesarapentrucre~tereaoptimaabacteriilor ~i
moleculele M.D.a. fumizeaza osmomolaritatea corespunzatoarepentru a face
fatapresiunii turgor aprotoplastului.
Funetiileperete1uicelular
r n .
Peretele celular functioneaza c)fG'nsistem d~ezistenta mecaniea ee
mentineintreagastru~a ac~lulei ~i daformaaeesteia~sigura proteetiacelulei
fatade~oeul osmotieyP'artieipaill proeesul decre~tereaeelulei, inAl\ocesul de
diviziune (prin formarea septului transversal) ~i de sporogeneza~re rol in
proeesele de schimb intre eelula ~i mediul ineonjurator. La nivelul peretelui
eelular sunt localizati 0 serie de reeeptori sau suprafete de recunoa~tereeu
implicatii multiplein activiHitile~i soartaeelulei bacteriene. Membranaextema
aperetelui eelulelor Gram-negativefunctioneazaea0bariera depermeabilitate
suplimentara (sitli moleeulara) intre interiorul celulei ~i anumite substante din
mediu: anitbiotiee(penieilina), anumiti coloranti, saruri biliare ~i metale grele.
D,eas~menea, membrana externa scade capacitatea de fagocitoza a celulelor
6rganismului gazdapentrubaeteriileGram-negative, opunandu-seproeesului de
adeziuneintrefagoeit ~ibacterie. Contribuieastfel indirectlacre~tereavirulentei
bacteriilor patogene. Prin natura LPS membrana extema conferaeelulei
bacteriene0anumita"personalitate" biochimieasaucalitateadeantigen. Astfel,
antigenele 0din structuraLPS ajutli la distingereaspeciilor debacterii Gram-
negative (de exemplu: Salmonella) prin tehnici imunologice. Acest rol este
comparabil cucel al acizilor teichoici dinceluleleGram-pozitive.Lipidul A sau
endotoxina din aldituirea LPS este toxic in circuitul sanguin al gazdei
provodind febra~i hemolizaintravasculara.
Prezenta spatiului periplasmic in structura peretelui unor celule
bacteriene are semnificatiaunui compartiment adaptativ. Posibila prelucrarea
substantelor nutritive intr-un asemenea compartiment pericelular asigura un
anumit grad de eficienta procesului de nutritie, ceea ce explica aparitia sa in
special la bacteriile din mediile naturale sarace in substante nutritive (de
exempluapenaturale). z-