ARBORELE VIETII DACIC (1)

http://remerra.blogspot.ro/search/label/Arborele%20vietii%20dacic?updated-max=2012-05-2312:05:00%2!03:00"max-
results=20"start=5"b#-date=$alse
extras di& cartea '(ortexul sacru )i
arborele vie*ii dacic'
+cartea se poate coma&da la ,ditura
-r$eu.
/& cei aproape 0000 de a&i de istorie
cu&oscut12 pe pla&eta &oastr1 s-au ridicat
$oarte multe imperii. /& tot acest timp au
ap1rut +)i s-au de3voltat. multe civili3a*ii
4&$loritoare2 4& care arta2 ca expo3a&t al
tr1irilor su$lete)ti2 pare s1 $i ati&s culmea
de3volt1rii. -ric5t de multe )i de
4&$loritoare au $ost toate aceste civili3a*ii2
&iciu&a &u a putut s1 a$le r1spu&sul la
marile 4&treb1ri $u&dame&tale ale
ome&irii: 6i&e su&tem? 7e u&de ve&im?
/&cotro &e 4&drept1m? Avem u& scop?
6are este acesta? 6i&e este 6reatorul
&ostru? 6are este rostul vie*ii? 7ar rostul
mor*ii? 8arile 4&treb1ri au deve&it2 $ie
spera&*e2 $ie obsesii sau temeri. !a chiar
religii au $ost 4&$ii&*ate plec5&d de la ele9
-dat1 cu trecerea timpului2 aceste
4&treb1ri au 4&cetat s1 mai devi&1
:$eli&are; pe&tru c1ut1rile u&or su$lete 4&
te&ebrele timpului2 ast$el c1 doar pu*i&i
di&tre arti)ti )i $ilo3o$i par s1 mai $ie
$aci&a*i de ele. -rice $el de r1spu&suri s-
au dovedit a $i himere... 7up1 cum bi&e
se )tie2 v5&area de himere aduce mult1
am1r1ciu&e 4& su$let2 c1ci trecerea
timpului smulge cu mare sete di& pu*i&ii
a&i ai omului.
6u durere 4& su$let2 omul a l1sat
deoparte aceste 4&treb1ri )i a c1utat ca
m1car 4& pu*i&ii s1i a&i de via*1 s1
tr1iasc1 4& cel mai bu& mod cu puti&*1.
/&s12 )i acest lucru pare s1 $i dat mult1
b1taie de cap2 aseme&ea marilor c1ut1ri.
<oile 4&treb1ri au deve&it: =oate avea
omul o via*1 $ericit1? 7ac1 da2 cum?
=utem avea o societate per$ect1? =5&1
u&de poate merge omul?
Au $ost chiar )i mari 4mp1ra*i2 care au
vrut s1 schimbe lumea dup1 idealul lor.
>deile lor m1re*e erau sus*i&ute2 di& toate
pu&ctele de vedere2 de imperiile pe care
le co&duceau. ?-au pus 4& $a*a propriilor
lor armate2 cu averi cum &ici mi&tea &u
poate cupri&de2 )i au plecat s1 schimbe
lumea. otu)i2 &iciu&ul di&tre ace)ti
4mp1ra*i &u a reu)it s1 le $ac1 oame&ilor
via*a mai $rumoas1. /& schimb2 au adus
durere )i moarte. /&c1 o :palm1; - a c5ta
oar1? a $ost dat1 ome&irii. 6uvi&tele
,cle3iastului p1reau c1 r1su&1 cu o )i mai
puter&ic1 voce:
:Cci soarta omului i a dobitocului
este aceeai; aceeai soart au amndoi;
cum moare unul, aa moare i cellalt,
toi au aceeai suflare, i omul nu ntrece
cu nimic pe dobitoc; cci totul este
deertciune. Toate merg la un loc; toate
au fost fcute din rn, i toate se
ntorc n rn.
Nu este alt fericire pentru om dect
s mnnce i s bea, i s-i
nveseleasc sufletul cu ce este bun din
agoniseala lui;
6u toate acestea2 omul a c1utat s1 $ie
mai mult dec5t u& simplu :dobitoc;2 care
se bucur1 de ceea ce m1&5&c1 )i bea. A
c1utat mai mult2 a vrut mai mult2 a putut
mult9 @i chiar a g1sit mai mult9 =oat c1 a
$ost di& mila :3eilor;2 poate c1 au $ost
acte de revolt1 ale u&ora2 poate c1 au
ap1rut di&tr-o s$or*are suprauma&12 sau
poate c1 a $ost doar 4&t5mplarea9
/& cadrul multor civili3a*ii2 via*a
omului a $ost adesea asociat1 cu via*a
u&ui arbore. Ambii cresc di&tr-o s1m5&*12
au &evoie de timp2 hra&1 adecvat12 soare2
ap12 $oc )i p1m5&t. Ambii au o puter&ic1
leg1tur1 cu p1m5&tul2 di& care 4)i trag
:seva; )i t1ria2 dar au )i o i&e$abil1
comu&iu&e cu cerul2 cu ?oarele2 cu
:hra&a; di& &ori )i di& stele.
7up1 o vreme2 at5t omul c5t )i
arborele2 4)i las1 la r5&dul lor s1m5&*a pe
p1m5&t2 iar urma)ii lor vor co&ti&ua s1
4mbog1*easc1 gr1di&a vie*ii. Aa $el ca )i
arborii2 su&t u&ii oame&i care dau roade
bu&e2 iar u&ii &u dau roade deloc. B&ii
las1 roade $oarte amare iar al*ii las1 roade
otr1vitoare. @i u&ii )i al*ii aCu&g 4& acela)i
putregai al istoriei...
=lec5&d de la asem1&area di&tre
oame&i )i aceste bl5&de $ii&*e2 4&
subco&)tie&tul marilor civili3a*ii istorice
s-a 4&chegat arhetipul arborelui vie*ii.
Acest arhetip &u putea ap1rea dec5t 4&
cadrul acelor civili3a*ii care permiteau
de3voltarea ideilor de progres2 u&itate2
armo&ie2 per$ec*io&are. Adic1 doar celor
mai mari civili3a*ii9
/& cadrul culturii occide&tale2 cel mai
cu&oscut arbore al vie*ii este cel ve&it
pri& cultura iudaic1. ,ste vorba de
arborele se$irotic di& cadrul 6abalei.
6abala +Dabbalah2 Eabala. 4&seam&1 4&
limba ebraic1 :revelare; sau :recep*ie;.
6abala este co&siderat1 o )tii&*1
spiritual1 aparte2 repre3e&t5&d u& set de
4&v1*1turi secrete despre evolu*ia
spiritual1. ?e spu&e c1 a $ost revelat1
direct de c1tre 7ivi&itate9
Arborele se$irotic di& cadrul 6abala
este co&siderat1 a $i o ese&*1 a corpului
spiritual-e&ergetic. 7e)i +4& decursul
timpului. di& 6abala s-au despri&s mai
multe ramuri2 arborele se$irotic a r1mas
acela)i.
/& pri&cipu este vorba de 3ece se$iroturi
dispuse sub $orma de mai Cos:
Arborele se$irotic cupri&de 10 s$ere
+se$ire.2 co&siderate regiu&i disti&cte ale
B&iversului2 iar 4&tre ele exist1 22 c1i de
leg1tur1. 6ele 3ece se$iroturi su&t:
Kether: Coroana
Hohmah: nelepc!nea
Bnah: Intel"ena
Che#e$: %raa
%e&!rah: 'ora
(et)ah: Vctora
Ho$: %lora
T*eret: 'r!m!#eea
+e#o$: '!n$ament!l
,al-!t: Re"at!l
7espre $iecare se$ir1 4& parte se pot
spu&e $oarte multe lucruri2 4& $o&d este
vorba de regiu&i disti&cte2 care au
corespo&de&*e cu 4&s1)i structura omului.
Fiecare se$ir1 4& parte este guver&at de
c1tre u& 4&ger +8etatro& G care particip1
la ro&2 Ha3iel G secretul lui 7um&e3eu2
3a$Iiel G co&templarea lui 7um&e3eu2
3adIiel G dreptatea lui 7um&e3eu2
Damael G dori&*a lui 7um&e3eu2 8iIael
G care e B&a cu 7um&e3eu2 Ja&iel G
gra*ia lui 7um&e3eu2 Ha$ael G vi&decarea
lui 7um&e3eu2 Kabriel G $or*a lui
7um&e3eu2 ?a&dal$o& G 7um&e3eu 4&
lumi&1..
/&treg arborele este structurat pe trei
:pilo&i; de ba312 repre3e&t5&d:
,la ($reapta)
.e/ertatea (#t0n"a)
Echl&r!l (centr!)
Fie c1 este vorba de om2 de u& grup
oarecare2 $ie c1 este vorba chiar de &a*ii2
toate :caracteristicile; evolutive se pot
des$1)ura pe structura arborelui se$irotic.
!a chiar )i diversele activit1*i sau
asocia*ii2 precum compa&iile )i
corpora*iile di& sectorul eco&omic2
partidele politice2 diversele cure&te
ideologice sau alte activit1*i ce presupu&
grupuri de oame&i2 pot $i des$1)urate
co&$orm structurii arborelui se$irotic.
7ac1 vreu&a di& toate acestea &u 4)i are
cel pu*i& u& corespo&de&t 4& arborele
se$irotic2 &u are )a&se s1 treac1 de
:Cudecata; lui Lupiter +ciclul de 112M
a&i..
?tudiul 6abalei a co&stituit :$u&da*ia;
multor orga&i3a*ii cu caracter eco&omic
)i $i&a&ciarN &u degeaba $o&datorii u&or
mari corpora*ii au $ost evrei. 7e
aseme&ea2 &u este de mirare c1 poporul
evreu a reu)it s1 supravie*uiasc1 4&
decursul istoriei tuturor vicisitudi&ilor2 de
$iecare dat1 reve&i&du-)i aproape 4& mod
miraculos. 6hiar dac1 u&ii su&t de p1rere
c1 tocmai aceste perioade grele au
determi&at u& bu& :sistem imu&itar;2
maCoritatea e3oteri)tilor cu&osc c12 de
$apt2 6abala este comoara spiritual1 a
poporului evreu. /& 6abala se g1sesc
&e&um1rate por*i de sc1pare2 &e&um1rate
resurse de putere2 dar mai ales
&e&um1rate resurse de 4&*elepciu&e.
Arborele vie*ii poate $i g1sit )i la alte
mari civili3a*ii.
B&a di&tre cele mai mari civili3a*ii di&
a&tichitate a $ost >mperiul ?umeria&.
6o&stituit 4&tre igru )i ,u$rat G
co&siderat locul ,de&ului biblic2 acest
imperiu a l1sat lumii comori spirituale de
&epre*uit. =ri& celebra ,popee a lui
Khilgame)2 uma&itatea )i-a $1cut
cu&oscut1 i&te&*ia2 4& $a*a 3eilor2 pe&tru
a-)i dep1)i starea de $ii&*1 muritoare. ,ra
prima c1l1torie spre &emurire2 di&
perioada postatla&tea&1. 7e)i eroul &u-)i
ati&ge obiectivul G acela de-a deve&i
&emuritor2 las1 totu)i uma&it1*ii 3estrea
u&ei mari credi&*e: c1 omul 4)i poate
dep1)i starea2 ba chiar visea31 c1 poate $i
aseme&ea 3eilor.
=ri& ,popeea lui Khilgame) avem 4& $a*1
&u doar o dori&*1 a&cestral1 ci mai cu
seam1 o /on1N este voi&*a care precede
drumul G 8AH,A 6AA,. =e&tru prima
dat12 4& &oua er12 &u mai co&tea31 at5t de
mult $i&alul c5t drumul 4&su)i9
7ar oare ce a&ume a&im1 su$letul spre u&
ast$el de drum? 6e a&ume a putut
:ati&ge; 4&tr-u& aseme&ea hal su$letul
eroului? 6i&e 4)i poate l1sa regatul pe&tru
u& vis :ilu3oriu;? <u2 regele )i-a adus
ami&te de alte vremuri...
=ri& i&termediul acestei epopei
mag&i$ice2 ome&irea a c5)tigat o resurs1
i&epui3abil1 de putere G spera&*a c1 omul
va redeve&i ceea ce $usese c5&dva.
@i totu)i2 4& epopeea lui Khilgame)2 se
spu&e c1 &emurirea poate $i c1p1tat1
u&deva aici2 pe p1m5&t... mai la &ord2
dup1 u& drum lu&g2 istovitor.
6ea mai veche re$erire la :copacul vie*ii;
pare s1 vi&1 di& (echiul ,gipt.
Aege&dele lor spu& c1 civili3a*ia
egiptea&1 s-a &1cut di& salc5mul s$5&t
&umit >usaaset. Acesta a $ost arborele
s$5&t al egipte&ilor2 care co&*i&e at5t
moartea c5t )i via*a.
otu)i2 egipte&ii &u l1sat re$eriri directe
la arborele vie*ii2 &ici &u au structurat
ideile )i cu&o)ti&*ele precum au $1cut-o
iudeii sau alte civili3a*ii. ,i au pre$erat s1
r1m5&1 modelul geometric al $lorii vie*ii2
4& timp ce marile tai&ele au $ost
codi$icate 4& complicatele lor scrieri.
Floarea vie*ii este 4& a)a $el structurat1
4&c5t cupri&de i&clusiv structura
arborelui seri$irotic.
- va urma -
=ublicat de remer ra la mar i2 mai 152
2012
ARBORELE VIETII DACIC (2)
extras di& cartea '(ortexul sacru )i
arborele vie*ii dacic' +cartea se poate
coma&da la ,ditura -r$eu.
B&deva2 mai la &ord-vest de >mperiul
sumeria&2 u& popor se readu&a di&tr-u&
co&$lict de propor*ii.
Oamolxe se 4&trupase +cu trei mile&ii )i
Cum1tate 4& urm1. pe&tru a pu&e ba3ele
u&ei &oi civili3a*ii. <u a ve&it s1
cucereasc1 pri& sabie2 ci pri& i&im12 pri&
$rumos2 pri& puterea ce este i3vor5t1 di&
spiritul $iec1ruia.
A l1sat poporului s1u comori &epre*uite...
7ar lumea &u l-a cre3ut. <u l-a vrut. Au
dorit spectacol )i circ2 au vrut s5&ge )i
r13bu&are.
@i-a $1cut lucrarea pe care o avea de
$1cut9
@i-a dat seama c1 4mpotrivirea &u ve&ea
doar de pe p1m5&t... Asta l-a durut.
otu)i2 a g1sit puterea de-a merge mai
departe2 de-a vedere di&colo de
spera&*ele celorlal*i.
A reve&it 4& urm1 cu dou1 mile&ii )i
Cum1tate9 7e aceast1 dat1 &u pu*i&i au
$ost cei ati&)i de $ocul s1u teribil. 6erul
avea s1-i spu&1 di& &ou: :6e cau*i tu
aici? 6e vrei tu s1 $aci? =rive)te la
=itagora9 6e s-a ales de lumea lui? 6u ce
drept se amestec1 omul 4& treburile
3eilor? 7e u&de poate )ti omul care este
voia &oastr1?
Oamolxe le r1spu&se: :Oeu &u este acela
ce urc1 p5&1 la 6er2 ci Oeu este cel ce se
coboar1 di& 6er9 6uceritor &u este cel
care 4)i 31&g1&e armele deasupra celui
&eputi&cios2 ci acela care care 4i ati&ge
su$letul.;
Oamolxe a cre3ut 4& i&ima lui2 4& puterile
lui2 4& misiu&ea lui2 iar toate acestea s-au
v13ut pri& ceea ce avea s1 lase 4& urm1.
,l a $ost arhitectul 4&tregului complex de
sa&ctuare de la ?armi3egetusa2 u& loc
special pri& care omul 4)i poate reg1si
calea i&imii. @i &u &umai...
=rimul creat a $ost a)a-&umitul sa&ctuar
de calcar. Acesta &u a $ost :primul
cale&dar; dup1 cum spu& u&ii istorici2 cu
toate c1 cei 13 st5lpi de pe cele patru
coloa&e2 raportat la cei )apte di& miCloc2
ar putea sugera 13xPxQ=30P 3ile. =e&tru
pro$a&i putea 4&sem&a )i acest lucru...
Acest sa&ctuar este de $apt arborele vie*ii
dacic. A $ost u& cadou al civili3a*iei
atla&te dar dacii l-au meritat pe depli&9
,ste chiar mai complex dec5t arborele
se$irotic al 6abalei iudaice2 co&*i&5&d
mari tai&e despre cum se poate de3volta2
di& toate pu&ctele de vedere2 via*a
omului. 7e aceea $or*ele care se opu&
evolu*iei spirituale a uma&it1*ii2 au c1utat
&u &umai s1 o distrug1 dar )i s1 o aru&ce
4& &egura uit1rii. Au reu)it pe&tru
aproape dou1 mile&ii...
Aseme&ea arborelui se$irotic di& 6abala
iudaic12 arborele vie*ii la daci era o
chi&tese&*1 a macrou&iversului si
microu&iversului uma&. ,ste A7<-ul
spiritual al oame&ilor acestor locuri. !a
chiar al tuturora. 6upri&de toate tai&ele
pe&tru ca omul s1 poat1 $i ghidat 4& cel
mai sublim mod spre 6er. @i &u este
vorba doar de sa&ctuarul 4& si&e2 ci mai
ales de locul special 4& care s-a $1cut
aceast1 lucrare.
=ri& i&termediul arborelui sacru2 i&i*ia*ii
daci 4)i *i&eau vii co&exiu&ile2 at5t cu
p1m5&tul c5t )i cu cerul2 at5t cu i&teriorul
c5 )i cu exterirorul2 at5t cu ceea ce este
mai :Cos; de ei c5t )i cu ceea ce este mai
:sus; dec5t ei2 at5t cu lumea aceasta c5t
)i cu lumea cealalt1.
?armi3egetusa este o 3o&1 cu totul )i cu
totul special12 $ii&d ase3at1 4& locul u&de
vortexul a&ahatei pla&etare reali3ea31 o
co&exiu&e-v5rteC extrem de puter&ic1.
?armi3egetusa Hegia se a$la la i&tersec*ia
u&ui dreptu&ghi Fibo&acci.
/& 8isterele @colii Oamolxie&e am spus
c1 dac1 piramida e&ergetic1 di& Hete3at
ar $i u&itatea ce&tral1 a u&ui calculator2
atu&ci tastatura ar $i repre3e&tat1 de
complexul de sa&ctuare de la
?armi3egetusa.
Oamolxe a reu)it s1 cree3e $oarte multe
co&exiu&i 4&tre co&struc*iile megalitice
atla&te di& 8u&*ii -r1)tiei )i aceste
sa&ctuare. ,ste vorba de co&exiu&i care
au $ost2 su&t )i vor $i extrem de puter&ice.
?pre deosebire de arborele se$irotic di&
cadrul 6abala2 aici exist1 u& mare
ava&taC2 a&ume c1 avem )i u& spriCi&
spiritual-e&ergetic real2 co&cret2 pe&tru a
4&*elege multe di&tre tai&ele omului )i ale
u&iversului. ,ste ca )i cum s1m5&*a cea
bu&1 ar $i pla&tat1 4& cea mai bu&1
gr1di&1 cu puti&*1.
?pre deosebire de arborele se$irotic
iudaic2 care are trei st5lpi +dou1 laterale G
al severit1*ii )i al milei2 av5&d $iecare
c5te trei s$ere2 )i cel di& miCloc G al
echilibrului2 av5&d patru s$ere.2 arborele
dacic are ci&ci st5lpi2 di&tre care patru au
c5te 13 s$ere2 iar pilo&ul ce&tral are )apte
s$ere.
6ele )apte s$ere al st5lpului ce&tral al
arborelui dacic repre3i&t1:
1. .!r#a
2. ,etac!noa3terea
3. ,an*e#tarea
P. Armona
5. 4!terea
0. C!noa3terea
Q. 4lan!l *)c
>&teresa&t este c1 arborele se$irotic iudaic
se poate reg1si 4& cadrul arborelui dacic2
precum o arat1 $igura de mai Cos. ?u&t
excluse s$erele :8a&i$estarea;2 )i
:=uterea;2 iar 4& multe tratate cabalistice
&ici se$ira :6u&oa)terea; de&umit1
:7aRat; &u este trecut1 +deoarece
cu&oa)terea presupu&e putere2 iar puterea
&u ar trebui G o spu& ei2 s1 $ie dat1 dec5t
u&ora2 co&sidera*i ale)i..
7e aseme&ea2 st5lpii di& st5&ga +al
severit1*ii. )i cel di& dreapta +al
compasiu&ii. au repre3e&tarea 4& cadrul
arborelui dacic la miClocul celor patru
coloa&e laterale.
Fiecare s$er1 trebuie s1 $ie co&)tie&ti3at1
pri& sim*urile subtile. =rima datorie a
u&ui discipol2 care lua cu&o)ti&*1 de
arborele atla&t-dacic2 era s1 simt1 $iecare
s$er1 4& parte.
65&d erau adu)i la ?artmi3egetusa Hegia2
discipolii erau deCa i&i*ia*i 4& cu&oa)terea
eleme&telor2 precum )i a u&or puteri
speci$ice lor2 dar pe l5&g1 aceasta mai
aveau parte )i de multe :deschideri; la
&ivelul corpurilor subtile2 gra*ie
&umeroaseleor i&i*ieri avute ca urmare a
pelegri&1rilor de-alu&gul matricei
carpatice.
=recum am spus )i 4&ai&te2 4& cei trei a&i
)i Cum1tate2 c5t se presupu&e c1 Oamolxe
a $ost :4& locui&*a subtera&1; +co&$orm
relat1rilor u&or istorici ai vremii.2 a $1cut
&umeroase co&exiu&i e&ergetice subtile
di&tre structurile megalitice di& 8u&*ii
-r1)tiei +a$late 4& leg1tur1 direct1 cu
piramida di& Hete3at. )i ceea ce am
&umit :tastatura; de la ?armi3egetusa
Hegia. Aceste co&exiu&i $acilitau la
r5&dul lor reali3area u&or leg1turi
speciale 4&tre $iecare discipol )i circuitele
e&ergetice di& structurile megalitice. /&
acest mod2 discipolul era direct co&ectat
cu :laboratoarele; structurilor atla&te
ami&tite2 put5&du-se reali3a mai u)or o
accelerare a evolu*iei di& toate pu&ctele
de vedere.
- va urma -
=ublicat de remer ra la miercuri2 mai 232
2012
ARBORELE VIETII DACIC (5)
extras di& cartea '(ortexul sacru )i
arborele vie*ii dacic' +cartea se poate
coma&da la ,ditura -r$eu.
A)a-&umitul ?a&ctuar mare de calcar &u
era :la vedere;2 adic1 de)i se putea vedea
$i3ic co&structia2 marea maCoritate a
popula*iei vremii &u )tia ce a&ume
repre3i&t1.
Oamolxe2 4&v1*1torii )i discipolii
spuseser1 c1 sa&ctuarul ar repre3e&ta u&
$el de cale&dar pe&tru cele 13 perioade
ale lu&ii di&tr-u& a&2 cu cele patru $a3e
disti&cte +lu&1 &ou12 primul p1trar2 lu&1
pli&12 al doilea p1trar.. 6eea ce &u era o
mi&ciu&1 deoarece2 la primul &ivel al
)colii 3amolxie&e2 Au&a avea o mare
importa&*1.
7e aseme&ea2 cele )apte pli&te di& miCloc
ar $i sem&i$icat cele )apte p1r*i ale
arborelui: r1d1ci&a2 tru&chiul2 coroa&a2
$ru&3ele2 $lorile2 $ructele2 semi&*ele. 6eea
ce este iar1)i adev1rat di& pu&ct de
vedere simbolic.
Aceste explica*ii ar $i potolit curio3itatea
excesiv1 a be&diselor2 care ar $i privit cu
al*i ochi co&struc*iile respective. ?e )tia
c1 ele erau mari adoratoare ale Au&ii2 dar
)i $oarte bu&e $armaciste ale &aturii.
Foarte aproape de sa&ctuarul mare este
a)a-&umitul sa&ctuar mic de calcar.
?a&ctuarul mic este $ormat di& trei
coloa&e a c5te ci&ci st5lpi $iecare.
Acest sa&ctuar repre3i&t1 ba3ele )colii
3amolxie&eN este #ama )i &i#ama dacilor.
Fiecare coloa&1 are c5te ci&ci
:&estemate;. 6oloa&a di& st5&ga
sem&i$ic1 discipli&a2 cea di& dreapta
virtu*ile2 iar coloa&a di& miCloc
obiectivele.
S 7iscipli&a: ascultarea2 studiul2
h1r&icia2 cump1tarea2 persevere&*a.
S (irtu*ile de ba31: iubirea2 voi&*a2
curaCul2 r1bdarea2 modestia.
S -biectivele: pacea2 dreptatea2
u&itatea2 adev1rul2 progresul.
/&ai&te de a p1tru&de 4& s$era de ac*iu&e a
sa&ctuarului mare de calcar2 discipolii
st1teau c5teva 3ile 4& Curul micului
sa&ctuar pe&tru a reali3a o $oarte bu&1
echilibrare pe rela*ia trup-mi&te-su$let. /&
tot acest timp $iecare 4)i $1cea o
autoevaluare a primului a&2 cu tot ceea ce
implic1 cele :trei materii;. =ractic2 toat1
via*a lor urma s1 $ie co&struit1 4& Curul
acestora.
Aegat de marele sa&ctuar2 trebuie spus c1
odat1 cu i&trarea sistemului &ostru solar
4& primul strat al a)a-3isei :ce&turi
$oto&ice; +ba&da e&ergetic1 de 4&alt1
$recve&*1 vibra*io&al1. la s$5r)itul a&ilor
Q0 ai secolului trecut2 au avut loc reac*ii
deosebit de virule&te di& parte $or*elor
obscure care &u doresc evolu*ia spiritual1
a oame&ilor.
/& acest se&s2 $oarte mul*i co&duc1tori
locali2 pri&tre care )i <icolae 6eau)escu2
au avut diverse :idei; )i :pla&uri
ge&iale;2 pri& care se avea 4& vedere
distrugerea u&or loca*ii speciale. 7e)i
acest lucru &u era 4& mod direct 4& voi&*a
$ostului dictator2 situa*ia a $ost 4& a)a $el
ara&Cat1 4&c5t acest sa&ctuar2 care este de
$apt arborele sacru dacic2 s1 dispar1
pe&tru totdeau&a sub ro*ile )e&ilelor
+pe&tru a $ace loc de ateri3are
elicopterului pre3ide&*ial.. 7oar
i&terve&*ia :altora; a $1cut ca acest lucru
s1 &u se 4&t5mple.
Arborele sacru dacic are 4& vedere at5t
rela*ia cu si&e2 c5t )i rela*ia cu exteriorul2
scopul acestui ara&Came&t $ii&d
evide&*ierea rela*iei de i&terdepe&de&*1
di&tre lumea i&terioar1 )i cea exterioar1.
=ractic2 ceea ce este 4& i&terior trebuie s1
reg1sim 4& exterior.
7atorit1 $aptului c1 leg1turile di&tre
:s$erele; arborelui dacic su&t $oarte
&umeroase2 ghi3ii mi-au dat i&dica*ia de-
a si&teti3a c5te o s$er1 pe&tru patru s$ere
apropiate.
rebuie spus c1 &u se poate $ace o
compara*ie 4&tre :arborii sacrii; ai
di$eritelor culturi deoarece $iecare tip 4&
parte este ast$el co&ceput 4&c5t s1 $ie 4&
per$ect1 re3o&a&*1 cu structurile
spiritual-e&ergetice ale popula*iei
respective. otu)i2 av5&d 4& vedere $aptul
c1 popula*iile geto-dacice erau situate
chiar 4& 3o&a a&ahatei pla&etare2
arborelui dacic i s-au dat aproape toate
caracteristicile celorlal*i :arbori;.
/& realitate2 arborele vie*ii dacic +ca de
alt$el )i cel iudaic. este 4& primul r5&d o
hart1 pe&tru cei ce aleg evolu*ia di&
absolut toate pu&ctele de vedere. ,ste
at5t o :hart1; precum este )i u& :set de
i&struc*iu&i; spre g1sirea comorii di&
propriul &ostru su$let. 7esigur2 &u este
chiar la :vedere; deoarece vorbim de
aspecte deosebit de complexe.
6eea ce mi s-a revelat de c1tre ghi3i +cu
u& $oarte mare e$ort psihic )i e&ergetic
di& partea mea. este &umai 4&ceputul a
ceea ce2 practic2 ad1poste)te complexul
de a)a-3ise sa&ctuare de la ?armi3egetusa
Hegia9 8i s-a tra&smis c1 aceste
i&$orma*ii au rol de :s1m5&*1; pe&tru
u&ii dar2 pe&tru al*ii2 vor avea u& rol de
:decla&)ator;. Ast$el2 4& doi-trei a&i ar
trebui s1 apar1 alte lucr1ri despre ceea ce
este acolo. rebuie s1 apar19 >&$orma*iile
&u trebuiesc t1i&uite c1ci este mare
&evoie de ele9
7e)i i&$orma*iile di& aceast1 lucrare
trebuiau s1 $ie scoase la lumi&1 c1tre
s$1r)itul dece&iului2 lucrurile au luat
a&umite 4&tors1turi2 ceea ce 4&seam&1 c1
trebuie i&terve&it mai devreme. Aumea
&u a vrut s1-)i asume respo&sabilitatea
asupra propriilor lor vie*i2 iar cei mai
mul*i au r1mas crampo&a*i 4&
meca&ismele psiho-emo*io&ale duale.
7up1 cum am mai spus2 i&$orma*iile su&t
oarecum $ragme&tate c1tre mai multe
persoa&e2 ast$el 4&c5t s1 $ie evitate
a&umite probleme de percep*ie2 dar se
dore)te ast$el )i evitarea exacerb1rii ego-
ului. ?u&tem mul*i cei care avem piese
di& pu33le-ul $i&al2 de aceea perioada
cupri&s1 4&tre 2012 )i 201T trebuie s1 $ie
u&a $oarte activ12 &ecesit5&d e$orturi
mari di& partea &oastr1. =ractic2 acum
4&cepe lucrarea de preg1tire a 4&trup1rii
u&it1*ilor de co&)tii&*1 divi&1 +4&tre care
)i Oamolxe - 4&tre 2000 )i 20M0..
Aegat de arborele sacru dacic2 mi s-a
tra&smis c12 pe&tru a $i :co&ecta*i; la
circuitele di& i&stala*iile atla&te2 &u mai
este &evoie s1 st1m pe $iecare :s$er1;
+pli&t1. 4& parte. 7atorit1 cre)terii
c5mpului e&ergetic al Keei +ca urmare a
i&tr1rii 4& ba&da e&ergetic1 de 4&alt1
$recve&*1 - :ce&tura $oto&ic1;. structurile
e&ergetice de la ?armi3egetusa Hegia )i-
au m1rit s$era de ac*iu&e. ,ste deci
4&deaCu&s doar s1 $im 4& preaCma
:sa&ctuarelor' pe&tru a se $ace
co&exiu&ile &ecesare. =e&tru persoa&ele
care )i-au de3voltat corpul e&ergetic c5t
de c5t2 pot avea o bu&1 co&exiu&e chiar )i
de la c5*iva Iilometri dep1rtare. 7ar2
&umai dac1 exist1 o bu&1 :pri31; adic1
doar dac1 exist1 o re3o&a&*1 potrivit1 cu
acele e&ergii. Alt$el este aproape
imposibil9
=ri& urmare2 este $oarte probabil ca 4&treg
complexul s1 $ie proteCat2 co&strui&du-se
pla$oa&e de protec*ie. ?e a)teapt1 ca 4&
viitor complexul de la ?armi3egetusa
Hegia s1 $ie vi3itat de $oarte mul*i turi)ti2
at5t di& *ar1 c5t )i di& str1i&1tate. Acest
lucru ar putea duce la degradarea
acce&tuat1 a :sa&ctuarelor;2 care )i a)a
&u arat1 deloc bi&e. Acest lucru &u ar
4&sem&a c1 s-ar pu&e u& $el de
:embargo; pe acestea dar chiar &u mai
este &evoie de ati&gerea direct1. 7e
alt$el2 pri& ame&aCarea 3o&ei
+decopert1ri. vor $i scoase la lumi&1
multe alte lucruri i&teresa&te.
=e de alt1 parte2 &ici &u mai su&t pre3e&te
toate :s$erele; +pli&tele. di& cadrul
arborelui sacru. Aa $el2 &u se mai g1sesc
multe di& cele 00 de pli&te de a&de3it di&
terasa superioar1.
/& $igura de mai Cos este arborele sacru
dacic2 :des$1)urat; doar pe&tru primul
&ivel de percep*ie2 adic1 cel speci$ic
spa*iului 37. rebuie spus c1 leg1turi
subtile exist1 4&tre toate :s$erele; ast$el
c1 pot $i $1cute 13x13x13x13xQ
co&exiu&i2 ceea ce 4&seam&1 &u mai pu*i&
de 1TT.T2Q. @i cum exist1 3 tipuri de om
+dou1 a&tago&iste )i u&ul media&.2 ar $i
deci 5TT.QM1 co&exiu&i. >&teresa&t este
c1 tradi*ia 6abalei evreie)ti spu&e c1
omul primordial +Adam. s-ar $i :divi3at;
4& 000.000 de p1r*i mai mici2
repre3e&t5&d uma&itatea 4& a&samblul ei.
=e&tru simpli$icarea dese&ului mi s-a
tra&smis s1 $ac 12 :s$ere; +0 x 2. )i
co&exiu&ile a$ere&te precum o arat1
$igura. oate cele patru s$ere mici su&t 4&
co&exiu&i&e direct1 cu s$era maCor1.
A)adar2 arborele di& $igur1 este u&ul
simpli$icat9 Am i&clus patru s$ere +se$ire.
4&tr-u&a si&gur12 care ar repre3e&ta o
si&te31 a celor patru. ?u&t deci 12 s$ere
laterale )i )apte pe coloa&a ce&tral1. /&
realitate su&t PM de s$ere laterale. Acesta
este arborele vie*ii dacic simpli$icat9
6hiar dac12 la prima vedere2 pare destul
de complex2 trebuie spus c1 )i omul este
o $ii&*1 complex12 $ii&d creat dup1 chipul
)i asem1&area lui 7um&e3eu.
Arborele sacru poate $i privit 4& ci&ci
moduri:
Chee G cei care i-au cu&o)ti&*1 de acest
arbore )i caut1 s1-l 4&*eleag12 &u doar cu
mi&tea ci )i cu su$letul2 au parte de o
desc1rcare e&ergetic1 )i i&$orma*io&al1 la
&ivelul corpurilor subtile. ,ste deci o
cheie pri& care pot $i scoase la lumi&1
i&$orma*ii despre ceea ce era odat1 )coala
3amolxia&1 +)i &u &umai.. ?u&t $oarte
multe 4&$orma*ii valoroase care su&t 4&c1
ascu&se 4& su$letele u&ora. <u su&t
pu*i&i2 di&tre &1scu*i 4& Hom5&ia2 care au
$1cut parte di& )coala 3amolxia&1 4& alte
vremuri.
Hart1 G pe&tru cei care caut1 echilibrul
di&tre mi&te )i su$letN pe&tru cei care care
caut1 comorile su$letului )i armo&ia
di&tre i&terior )i exterior.
O"ln$1 G $iecare se poate reg1si 4&
i&teriorul acestui arbore )i va putea
descoperi si&gur care 4i su&t p1r*ile a$late
4& echilibru )i care 4i su&t p1r*ile a$late 4&
de3echilibru.
4ortal G 4&tregul complex de sa&ctuare
de la ?armi3egetusa se a$l1 4& co&exiu&e
cu i&stala*ii atla&te2 )i &u &umai. =utem
avea co&exiu&i e&ergetice puter&ice cu
acestea )i2 4& $u&c*ie de misiu&ea
$iec1ruia2 putem primi aCutor.
.1m0n1 $e l!mn1 G $1r1 doar )i poate2
arborele sacru dacic este aseme&ea u&ei
semi&*e de lumi&1 care2 dac1 este :udat1;
corespu&3ator2 se va tra&s$orma 4&tr-u&
mag&i$ic arbore viu. 6ei care 4)i vor
dedica via*a evolu*iei spirituale2 )i
re$acerii )colii 3amolxie&e2 vor sim*i ce
4&seam&1 s1 le creasc1 u& aseme&ea
arbore de lumi&1 4& su$let. ,ste arborele
cu cea mai puter&ic1 r1d1ci&12 cu cel mai
tare tru&chi2 cu cele mai puter&ice
ramuri2 cu cele mai $rumoase $ru&3e )i
$lori2 cu cele mai dulci $ructe )i care2 la
r5&dul lor2 vor da cele mai bu&e semi&*e
de lumi&1 pe&tru alte su$lete.
va -va urma-
=ublicat de remer ra la Coi2 mai 312 2012
ARBORELE VIETII DACIC (6)
extras di& cartea '(ortexul sacru )i
arborele vie*ii dacic' +cartea se poate
coma&da la ,ditura -r$eu.
17 4lan!l *)c este co&siderat ca $ii&d cel
detectabil pri& cele ci&ci sim*uri $i3ice:
v132 au32 miros2 gust2 pip1it. ,ste alc1tuit
di& cele patru eleme&te primordiale:
p1m5&t2 ap12 aer2 $oc.

48,9
A48
apa
'OC
$oc di&
AER
aer de&s
(T
*1r5&1
piatr1
metal
lem&
st1t1toare
ploaia
apa
curg1toare
apa
subtera&a
apa
vapori3at1
seva
reg&ului
vegetal
piatr1
$oc di& ap1
$oc di& aer
$oc
electricU
$oc
mag&eticU
$oc
radia&tU
$ocul
=1m5&tului
$ocul Au&ii
$ocul
?oarelui
$ocul
aer
rare$iat
aer cald
aer rece
aer umed
aer uscat
aerul 3ilei
aerul
&op*ii
aer purU
aer
compo3it
U
aer i&
miscare
6elest dreaptaU
aer i&
miscare
circularaU
U subeleme&te di& cadrul stii&tei
spirituale atla&te
=la&ul $i3ic este puter&ic legat de alte
patru s$ere:
D/er#tate
Dnamc1
Dnamc1 #!&tl1
E/ol!e
27 C!noa#terea
Aceast1 s$er1 este echivale&tul lui Vesod
di& arborele se$irotic iudaic )i dup1 cum
se )tie i&$orma*ia st1 la $u&da*ia
4&tregului pla& $i3ic.
,ste s$era care 4& care se lucrea31 cu
$orma2 culoarea2 su&etul )i cau3ele
di&amicilor di& pla&ul material.
,ste repre3e&tat1 de 3ece culori +cele
)apte de ba31 plus alb2 argi&tiu2 auriu.
dispuse sub $orm1 de sectoare de cerc2 4&
miCloc $ii&d u& triu&ghi2 u& p1trat2 )i
dou1 cercuri. Acesta este u& simbol
$olosit di& cele mai vechi timpuri2 adus
pri& $iliera atla&t1.
4lan!l :ca!)elor $e ;o#<:
1. urcare-cobor5re
2. pli&-gol
3. m1rire-mic)orare
P. 4&t1rire-sl1bire
4lan!l :ca!)elor $e m;loc<:
1. i&terior G exterior
2. par G impar
3. u&itate G pluralitate
P. dreapta G st5&ga
5. masculi& G $emi&i&
0. repaus G mi)care
Q. drept G curb
M. vi3ibil G i&vi3ibil
T. armo&ie alb1 G armo&ie &eagr1
10. regulat G &eregulat
4lan!l :ca!)elor #e #!#<:
1. re3o&a&*a
2. co&verge&*a
3. si&cro&icitatea
P. corespo&de&*a
5. ciclicitatea
0. u&icitatea
,ste legat1 de toate cele )ase s$ere ale
:celor de Cos;: =la&ul $i3ic2 =utere2
Ha*iu&e2 ?im*ire2 7iversitate2 7i&amic12
7i&amic1 subtil12 ,volu*ie2 )i este sursa
primelor triade.
574!terea este simboli3at1 pri& patru
cercuri &egre pe $o&d alb. Aa )coala
3amolxia&1 se studiau:
- puterile omului +puterile mi&*ii )i
puterile su$letului.2
- puterile grupului +puterea de a u&i )i
di&ami3a.
- puterile p1m5&tului +eleme&tele )i
puterile lor.
- puterile 6erului +Au&a2 ?oarele2
pla&etele2 co&stela*iile 3odiacale..
Oamolxie&ii co&siderau c1 puterile mi&*ii
su&t date de cu&oa)tere2 experie&*12
co&ce&trare2 ate&*ie2 limpe3ime
+luciditate.2 asociativitate etc.
4!terle #!*let!l! erau legate de
cultivarea virtu*ilor +iubire2 voi&*12 curaC2
r1bdare2 modestie..
4!terle "r!p!l! +grup oarecare2
comu&itate2 *ar12 etc.. erau date de
capacitatea de a mobili3a2 de a u&i$ica2 de
a i&su$la idealuri comu&e2 de a se
de3volta2 explora2 de a ati&ge &oi
idealuri.
4!terle pamant!l! - puterile
eleme&telor
4am0nt
Forta
He3iste&
Ap1
=uri$icare
7ispersar
Aer+puteri
le celor
)ase
v5&turi.
'oc
=uri$icare
/&t1rire
ta
?tabilita
te
,chilibr
u
6oe3iu&
e
6restere
Jr1&ire
Abu&de
&ta
e
Aimpe3ir
e
B&ire
7i&ami3a
re
6o&struir
e
,chilibrar
e
(i&decar
e
,liberare
Ai&i)tire
85&g5ier
8ia313i
8ia31&oa
pte
H1s1rit
Apus
Adierea
p1m5&tulu
i
Adierea
cerului
+c1lire.
,e&ergi3ar
e
ra&s$orma
re
e
Jr1&ire
-va urma-
=ublicat de remer ra la dumi&ic12 iu&ie
102 201
ARBORELE VIETII DACIC (=)
extras di& cartea '(ortexul sacru )i
arborele vie*ii dacic' +cartea se poate
coma&da la ,ditura -r$eu.
67 Armona
Aceast1 s$er1 este co&siderat1 ca $ii&d
cea mai importa&t1 di& cadrul arborelui
sacru dacic2 deoarece armo&ia este cheia
oric1rei evolu*ii2 di& toate pu&ctele de
vedere. ,ste legat1 de toate s$erele
arborelui. ,chilibrul este ese&*ial pe orice
pla&9
Fiecare poate )ti dac1 este 4& armo&ie sau
&u. ,ste &evoie doar de pu*i&1
si&ceritate. >mporta&t este s1 4&*eleag1
$aptul c1 armo&ia este o #tare
nteroar1 )i c1 &u are de-a$ace cu
exteriorul2 sau cu ceilal*i. =rimul pas 4&
ati&gerea armo&iei i&terioare este de a
accepta realitatea2 exact a)a cum este ea
4& mome&tul de $a*1. Fie c1 &e place2 $ie
c1 &u &e place2 realitatea di& exterior este
re$lexia i&teriorului2 iar primul pas 4&
schimbarea ei se poate $ace 4& co&di*iile
4& care este acceptat12 i&di$ere&t cum se
pre3i&t1 ea. -dat1 acceptat1 realitatea
4&seam&1 c1 s-a reali3at o pu&te solid1
4&tre i&terior )i exterior. ,goul este
respo&sabilul pri&cipal pe&tru percep*ia
gre)it1 a realit1*ii2 i&terpu&5&du-se 4&tre
lumea i&terioar1 )i cea exterioar12 cre5&d
ast$el ilu3ia c1 su&t lumi total di$erite.
,ste simboli3at1 de o $loare cu 12 petale2
repre3e&t5&d at5t $loarea vie*ii c5t )i
$ructul vie*ii.
Floarea vie*ii este u& simbol a&cestral2
ve&it tot pri& $ilier1 atla&t12 )i este
r1sp5&dit 4& aproape toate marile culturi
)i civili3a*ii ale lumii.
At5t $loarea vie*ii c5t )i s1m5&*a vie*ii2
su&t $ormate di& 13 cercuri +dou1 r5&duri
de c5te )ase plus cercul 4& miCloc..
A)adar2 secretul libert1*ii2 secretul
abu&de&*ei2 secretul de*i&erii )i $olosirii
puterii2 secretul u&ei s1&1t1*i per$ecte2
secretul u&or rela*ii per$ecte +at5t cu si&e
c5t )i cu ceilal*i.2 secretul $ericirii este
ati&gerea armo&iei.
6ea mai mare gre)eal1 a oame&ilor este
s1 alerge dup1 prosperitate material12
dup1 rela*ii per$ecte sau dup1 putere2
&ereali35&d c1 toate acestea su&t2 pur )i
simplu... e*ecte. 6hiar dac1 ob*i& ceva2
di& ave&tura 4& 3o&a e$ectelor2 +)i doar
pri& mari e$orturi. &u vor g1si $ericirea
pe&tru c1 secretul $ericirii co&st1 4&
ati&gerea armo&iei.
otu)i2 se pu& urm1toarele 4&treb1ri: 6e
este armo&ia? 6um &e d1m seama c1
su&tem 4& armo&ie? 6e putem $ace
pe&tru a $i 4& armo&ie?
=utem spu&e c1 u& om este 4& armo&ie
atu&ci c5&d are o s1&1tate per$ect12 c5&d
abu&de&*a material1 este pe&tru el o
&ormalitate2 c5&d are rela*ii mi&u&ate cu
$amilia )i cu cei di& Cur2 c5&d tot ceea ce
4&cepe duce la bu& s$5r)it2 c5&d &u are
&iciu& $el de restric*ie 4& ceea ce prive)te
gradul de libertate2 de mi)care2 de
rela*io&are2 etc.
?olidele plato&ice si $loarea vietii
65&d se accept1 respo&sabilitatea asupra
propriei &oastre vie*i putem spu&e c1 s-a
$1cut primul pas 4& ati&gerea armo&iei
i&terioare. <icio co&di*ie exterioar1 &u
are voie s1 perturbe echilibrul i&terior.
<ici s1r1cia2 &ici bog1*ia2 &ici
democra*ia2 &ici dictatura2 &ici alte
co&di*ii geopolitice2 &ici culoarea pielii2
&ici religia2 &ici )coala2 &ici mediul
socio-eco&omic. oate acestea su&t
e$ecte2 iar dac1 le tr1im +4&tr-u& $el sau
altul. este pe&tru c1 &oi su&tem cei care
le-am creat. 7ac1 &u le-am creat2 sau
dac1 &e-am &1scut 4& aceste co&di*ii2 este
pe&tru c1 ele creea31 co&di*iile potrivite
pe&tru &oi2 pe&tru a evolua 4& mod optim2
co&$orm programelor &oastre evolutive.
,xteriorul poate o$eri a&umite co&di*ii2
poate aCuta 4& u&ele probleme2 dar
ati&gerea armo&iei i&terioare depi&de
&umai )i &umai de &oi.
,xteriorul este re$lexia i&teriorului9
Floarea vie*ii )i cubul 8etrato&
Brm1torul pas co&st1 4& reali3area
$aptului c1 starea de armo&ie i&terioar1
presupu&e o bu&1 :ara&Care; a e&ergiilor
$i3ice2 emo*io&ale )i me&tale.
Arborele sacru dacic &e o$er1 o imagi&e
de a&samblu legat de cum ar trebui s1
arate armo&ia 4& via*a &oastr1. 6ei mai
mul*i ar $i te&ta*i s1 caute la s$era :=la&ul
$i3ic; )i s1 atrag1 de partea sa c5t mai
multe bu&uri materiale2 cre35&d c1
$ericirea depi&de 4& pri&cipal de partea
material1. 7ar abu&de&*a este str5&s
legat1 de di&amic12 iar dac1 &u exist1
di&amic1 atu&ci &u exist1 &ici abu&de&*1.
7i&amica +mi)carea care se percepe cu
sim*urile $i3ice. este str5&s legat1 de
e&ergie +mi)carea subtil1.. ?$era evolu*ie
presupu&e2 4&tr-o prim1 etap12 di&amica
i&dividual1 4& cadrul e&ergiilor care leag1
i&teriorul de exterior2 deci 4&tre om )i
&atur1. oate acestea &e determi&1 pla&ul
&ostru material2 deci )i abu&de&*a.
Fiecare s$er1 ce&tral1 se raportea31 at5t la
rela*ia cu &oi 4&)i&e +s$erele de pe st5lpii
di& i&terior. c5t )i la rela*ia cu exteriorul
+s$erele de pe st5lpii exteriori..
6ele patru s$ere di& dreptul s$erei
Armo&ia +dou1 di& st5&ga )i dou1 di&
dreapta. repre3i&t1 at5t sistemul de
ghidaC c5t )i sistemul de corec*ie.
Folosirea acestora implic1 de3voltarea
a&umitor se&3ori. Avem se&3ori subtili )i
se&3ori grosieri +pe&tru mediul exter&..
7e la &a)tere ve&im cu a&umi*i se&3ori
gata $orma*i )i calibra*i2 precum se&3orii
sistemului &ervos ce&tral )i vegetativ2
respo&sabili de bu&ul mers al proceselor
i&ter&e2 precum )i cele ci&ci sim*uri de
ba31: au32 v132 gust2 miros2 sim* tactil.
Blterior2 odat1 cu de3voltarea corpului
psihome&tal apar co&di*iile pe&tru
de3voltarea altor se&3ori.
A&umite co&di*ii de via*12 sau exersarea
u&or teh&ici speci$ice2 pot determi&a
apari*ia extrase&3orilor2 cu rol 4&
de3voltarea abilit1*ilor deCa $ormate.
Apar a)adar clarau3ul2 clarsim*ul2
clarvederea2 premo&i*ia2 etc.
-dat1 cu ava&sarea 4& evolu*ia spiritual1
)i 4&*elegerea u&or legi u&iversale2 se vor
de3volta di& ce 4& ce mai puter&ic al*i
se&3ori subtili. B&icitatea2 co&verge&*a2
si&cro&icitatea2 ciclicitatea2 re3o&a&*a2
tra&sce&de&*a2 determi&1 )i ele
de3voltarea u&or se&3ori subtili. 7e
aseme&ea2 di& de3voltarea corpului
me&tal pot ap1rea sim*uri speci$ice.
=o3e cu $loarea si s1m5&*a vietii primite
de la A&a <icolai +mai multe detalii pe
http://WWW.$acebooI.com/a&a.&icolai.T0
?sI=photos.
-va urma-
=ublicat de remer ra la miercuri2 iu&ie 202
2012
ARBORELE VIETII DACIC (>)
extras di& cartea '(ortexul sacru )i
arborele vie*ii dacic' +cartea se poate
coma&da la ,ditura -r$eu.
=7 ,an*e#tarea
7up1 cum se poate observa di& schema
arborelui sacru dacic2 aceast1 s$er1 este
legat1 de :cele de Cos; &umai pri&
i&termediul s$erei Armo&ie.
/& cadrul acestei s$ere2 1ria )i !l5&de*ea
+s$erele laterale. trebuie s1 $ie 4&tr-u&
$oarte bu& echilibruN aceasta 4&seam&1 c1
se merge pe cu&oa)terea )i co&trolul
corect al realit1*ii2 4& $u&c*ie de
&ecesitate2 echilibru )i aspira*ie.
/& pla& exterior aceast1 s$er1 repre3i&t1
ba3a matricei e&ergetice a u&iversului
$i3ic. ,a sus*i&e triadele 4& ma&i$estare.
Khi3ii mi-au tra&smis c1 trei simboluri
+puse 4mpreu&1. care ar caracteri3a
aceast1 s$er1: dou1 :stele ale alui 7avid;
+u&a de culoare ro)ie G st5&ga2 )i alta de
culoare albastr1 G dreapta.2 )i o $orm1
asem1&1toare clepsidrei +de culoare
aurie..
=e&tru i&i*ia*ii daci2 triadele erau extrem
de importa&te. 7up1 cum am spus 4&
8isterele @colii Oamolxie&e2 cele mai
importa&te triade erau: mi&te-trup-
su$let2 g5&d-cuv5&t-$apt12 i&te&*ie-
imagi&e-emo*ie.
?imbolul auriu2 cel 4& care v5r$urile
triu&ghiurilor se i&tersectea31 4& ce&trele
geometrice2 este )i simbolul omului
per$ect2 care 4&truchipea31 &u doar
echilibrul eleme&telor ci )i $aptul c1
omul2 ca $1ptur1 per$ect12 este creat dup1
chipul )i asem1&area lui 7um&e3eu.
8i s-a tra&smis c1 4& spiritualitatea
orie&tal1 +i&dia&1. aceast1 s$er1 este
repre3e&tat1 de ripura ?u&dari G s$era
care guver&ea31 at5t pla&ul $i3ic c5t )i cel
astral )i spiritual2 4&tr-o depli&1 armo&ie.
@coala spiritual1 3amolxia&1 pu&ea mare
pre* pe triada i&te&*ie-imagi&e-emo*ie2
co&sider5&d-o ca $ii&d :s1m5&*a;
celorlate triade. Aceast1 triad1 este ati&s1
doar pri& dep1)irea dualit1*ii )i
co&)tie&ti3area clar1 a $aptului c1 omul
este u& spirit care de*i&e u& vehicol $i3ic
+corp.2 )i &u i&vers. 65t timp omul
co&sider1 c1 este u& trup care co&*i&e u&
spirit este 4&c1 supus legilor dualit1*ii
+di& spa*iul co&siderat 37..
Aceast1 s$er12 este :ati&s1; doar atu&ci
c5&d pla&ul $i3ic este $oarte bi&e 4&*eles2
iar aceasta presupu&e c1 omul &u mai
este este domi&at de materie. -
experime&tea312 se $olose)te de ea ca
i&strume&t sau ca aCutor2 dar &u mai este
4& &iciu& $el legat de materie. -dat1
ati&s1 aceast1 s$er1 +este o stare de
co&)tii&*12 ca de alt$el $iecare s$er1 4&
parte. dispare orice co&di*io&are legat1
de partea material1 )i2 i&direct2 de
aspectele duale speci$ice pla&ului
material.
T1ra este s$era care determi&1
:curgerea; )i :distribu*ia;. ,ste vorba
a)adar de o di&amic1 a ma&i$est1rii2 de
po3i*ie2 propor*ie2 durat1 de ma&i$estare2
direc*ie2 i&te&sitate2 etc. Fie c1 este vorba
de ma&i$estarea $i3ic12 psihic12
e&ergetic12 me&tal1 sau spiritual12 aceast1
s$er1 presupu&e a lucra cu i&strume&te
care pot schimba oame&ii2 eve&ime&tele2
situa*iile.
Aceast1 s$er1 este si&o&im1 cu discipli&a2
$or*a2 duritatea. Avem &evoie de a $i
discipli&at cu &oi 4&)i&e +cele dou1 s$ere
ale coloa&ei di& i&terior. dar )i 4& ceea ce
prive)te exteriorul +cele dou1 s$ere ale
coloa&ei di& exterior..
F1r1 o discipli&1 riguroas1 omul &u 4)i
poate de3volta capacit1*ile2 &u 4)i poate
ci3ela tale&tele 4&&1scute )i &ici &u poate
primi respo&sabilit1*i. -mul 4)i de3volt1
capacit1*ile at5t 4& $ormele clasice de
4&v1*are +)colile diverse. c5t )i di&
experie&*a vie*ii de 3i cu 3i. @coala
3amolxia&1 4mbi&a optim 4&v1*atura
clasic1 +de la 4&v1*1tor la discipol. cu cea
ob*i&ut1 di& experie&*1. /& mod direct2
discipolii 4&v1*au cum s1-)i de3volte
propriile puteri i&terioare +)i s1 le aplice.2
apoi 4&v1*au despre puterile exterioare
+eleme&tale2 lu&are2 solare2 vital-telurice2
celeste.2 precum exista )i )coala
experie&*ei +)coala vie*ii.2 depri&s1 4&
&umeroasele cobor5ri 4& comu&it1*ile de
oame&i. /mbi&au a)adar teoria cu
practica. 6u&oa)terea este importa&t1 dar
4&*elepciu&ea vi&e di& combi&a*ia
acesteia cu experie&*a +$olosi&d Cudecata
)i sim*irea..
1ria lucrea31 cu $or*ele &aturii2 cu
$or*ele oame&ilor2 cu legile u&iversale2 )i
$olose)te mai mult puterile mi&*ii.
Bl0n$eea este s$era care lucrea31 mai
mult cu ma&i$est1rile su$letului. ?pre
deosebire de s$era 1rie2 aceasta
li&i)te)te2 m5&g5ie2 ocrote)te. ,ste at5t
iubire $emi&i&1 c5t )i masculi&1N apelarea
la ea aduce protec*ie 4& calea evolu*iei
spirituale. =rotec*ia este &ecesar1 di&
cau3a &e)tii&*ei despre puterile care
)1l1)luiesc 4& &oi )i 4& Curul &ostru.
/&v1*1torii 3amolxie&i trebuiau s1 se
asigure c1 discipolii cu&o)teau $oarte
bi&e aceste dou1 s$ere 4&ai&te de a primi
cu&o)ti&*e despre $olosirea multiplelor
puteri. eh&icile diverse2 pri& care erau
accesate puterile &aturii2 4& special cele
eleme&tale2 lu&are2 )i solare2 erau o$erite
&umai dup1 ce ace)tia dovedeau c1
$olosesc cu mare ate&*ie )i bu&1
cump1tare puterile mi&*ii2 puterile
su$letului )i cele ale grupurilor.
7egeaba erau o$erite $ormulele de
accesare ale puterilor eleme&tale2 solare
sau lu&are dac1 &u erau st1p5&ite puterile
omului +puterile mi&*ii2 ale su$letului )i
ale grupului.. Aceea)i gre)eal1 se repet1
p5&1 4& 3iua de a3i. Accesarea puterilor
se $ace ierarhic2 aseme&ea e&ergiilor.
=uterea este e&ergia dispus1 dup1 voi&*1.
,&ergiile su&t accesate de Cos 4& sus. 7e
aceea2 este deosebit de greu s1 po*i $olosi
e&ergiile corpului eteric +vital e&ergetic.
dac1 orga&ismul $i3ic este dereglat sau
bol&av. <ici lumi&a &u poate p1tru&de
4&tr-o ap1 tulbure. >ar cur1*e&ia trupului
este dat1 de s5&ge2 )i s5&gele se cur1*1
4&cep5&d cu sistemul digestiv
+alime&ta*ie s1&1toas1.. Apoi se cur1*1
sistemul &ervos )i mi&teaN dup1 care se
pot accesa alte e&ergii +mai puter&ice..
For*area 4& accesarea e&ergiilor poate
aduce de3echilibru +$i3ic )i psihic.2 boal1
+$i3ic1 )i psihic1..
>7 ,etac!noa3terea
o*i 3amolxie&ii aveau s1 $ac1 pa)i 4&
s$era aceasta 4&s1 $oarte pu*i&i primeau )i
darul metacu&oa)terii. =rimirea acestui
dar ve&ea pri& ceea ce &umim :Kra*ia
7ivi&1; )i determi&a ceea ce 4& mediile
spirituale asiatice se chem1 :ilumi&are;2
adic1 totala deta)are de lumea
4&co&Cur1toare )i certitudi&ea c1 via*a
este u& miri$ic da&s al lumi&ii divi&e.
=e&tru a aCu&ge aici trebuia s1 $i eliberat
de toate leg1turile cu materia2 de
leg1turile cu $amilia )i cei apropia*i2 chiar
)i de leg1turile cu al*i discipoli sau
4&v1*1tori. <u era o $orm1 de solitudi&e
$or*at1 ci eliberarea de leg1turile
su$lete)ti care ar $i determi&at
:4&l1&*uirea; )i reve&irea la puterea
materiei. =ractic2 trebuiau s1 treac1 pri&
absolut toate s$erele arborelui sacru.
8etacu&oa)terea este repre3e&tat1 de o
spiral1 violet1 pe $o&d argi&tiu. ?pirala
este $orma geometric1 pri& care se $ace
leg1tura di&tre $i&it )i i&$i&it. ,ste
co&siderat1 ca $ii&d $ractalul per$ect.
=e&tru a primi darul metacu&oa)terii2
trebuia parcurs u& a&umit traseu di&
&atur1. 7iscipolul &u era ghidat dec5t de
sim*urile i&ter&e2 de3voltate pe parcursul
a&ilor +de $apt2 pe parcursul mai multor
vie*i.. 7ac1 &u avea de3voltate aceste
sim*uri2 &u putea au3i chemarea acestei
s$ere. /& realitate2 pri& parcurgerea
traseului trebuia s1 se reali3e3e o per$ect1
re3o&a&*1 4&tre e&ergiile i&ter&e )i cele
di& &atur1. 7up1 ce parcurgea respectivul
traseu2 4& care sim*ea c1 3boar1 e$ectiv cu
mi&u&ile p1m5&tului2 aCu&gea 4&tr-u& loc
special2 care era u&ic. ,ra u&ic deoarece
era locul per$ect pe&tru el9 /& acel loc2
at5t e&ergiile p1m5&tului +e&ergiile
eleme&tale2 telurice2 electro-mag&etice2
ale reg&ului mi&eral )i vegetal. c5t )i
e&ergiile 6erului +e&ergiile pla&etare2
solare2 lu&are2 co&stela*io&ale. erau ast$el
distribuite 4&c5t doar cu e&ergiile
discipolului respectiv era $ormat1 o
per$ect1 compleme&taritate. Fiecare
discipol avea propriul s1u loc2 pe care
trebuia s1-l g1seasc12 $ii&d ghidat doar de
propriile sim*uri subtile.
rebuie spus c1 &u degeaba mi s-a
revelat s1 trec $orma spiralei Fibo&acci 4&
cadrul acestei s$ere. 7iscipolii g1seau
aceste pu&cte2 4& care se sim*eau
:4&tregi*i; cu B&iversul chiar 4& aria
proiec*iei be&3ii e&ergetice a vortexului
a&ahatei pla&etare2 )i cu prec1dere 4&
apropierea u&eia di& cele patru pu&cte de
leg1tur1 cu p1m5&tul +Har1u2 6eahl1u2
!ucegi2 Hete3at..
7e)i $iecare discipol avea s1 g1seasc1 4&
cele di& urm1 propriul lui loc u&ic2 &u
to*i aveau parte de :darul
metacu&oa)terii. He4&tregirea cu
B&iversul era o stare care avea s1 $ie
cu&oscut1 de to*i2 4&s1 &u to*i &u suportau
vibra*iile 4&alte ale acesteia pe&tru mult
timp.
>e)irile su$letului di& trup erau destul de
dese 4& aceast1 perioad12 ast$el c1
discipolii i&trau 4& leg1tur1 direct1 cu
Oamolxe2 cu vechii 4&v1*1tori2 cu alte
e&tit1*i superioare.
6ei care primeau darul metacu&oa)terii
deve&eau2 aseme&ea lui Jermes2
mesageri at5t ai 3eilor =1m5&tului c5t )i
ai 3eilor 6erului. /& $apt2 era vorba de
deschiderea a &umeroase portaluri 4&tre
discipol )i lumile superioare. Acestea se
$1ceau pri& i&termediul be&3ii e&ergetice
sacre2 pri& care i&ima p1m5&tului
prime)te e&ergie di& B&ivers. Aceste
portaluri erau cu mult mai puter&ice
dec5t ceea ce acum se &ume)te
cha&elli&g. =ri& aceste portaluri2 se
puteau primi &u doar i&$orma*ii2 dar se )i
puteau i&$u3a e&ergii di& u&iversurile
cau3ale. ?e puteau primi chair )i :elixire;
e&ergetice ast$el ca via*a s1 &u-i $ie luat1
di& trup dec5t &umai la propria sa voi&*1.
<u su&t multe de spus despre aceast1
s$er1 deoarece se lucrea31 cu e&ergii )i
st1ri deosebit de elevate2 iar cuvi&tele &u
aCut1 mai deloc la 4&*elegerea lor. =e&tru
a $i 4&*elese2 ele trebuiesc tr1ite...
=ri& aceast1 s$er1 +stare de co&)tii&*1. se
deschideau por*ile 4&*elepciu&ii )i
4&*elegerii divi&e. /&*elepciu&ea divi&1 )i
4&*elegerea divi&1 &u su&t u& atribut al
cu&oa)terii omuluiN ele vi& pri&
4&v1luirea vibra*io&al1 +adumbrire. a
divi&it1*ii. 65&d avea loc u& aseme&ea
eve&ime&t2 discipolul +tra&s$ormat 4&
4&v1*1tor. 4)i pierdea pe&tru mome&t
i&dividualitatea. 7eve&ea u&a cu
=1m5&tul2 cu 6erul )i stelele sale2 cu 3eii.
65&d 4&v1luirea se retr1gea2 4)i rec1p1ta
i&dividualitatea2 dar r1m5&eau totu)i
urme ale acestei vibra*ii extraordi&are.
=ri& aceste urme se cu&osc 4&*elep*ii
+mae)trii. tuturor civili3a*iilor.
?$erele nelepc!ne )i nele"ere $orme
a31 co&)tie&*a )i co&)tii&*a superioar1.
6o&)tie&*a este o stare vibra*io&al1
speci$ic1 $ii&*elor vii. @tii&*a clasic1
clasi$ic1 co&tie&a 4& trei tipuri:
1. 6o&tie&a eleme&tar1 G asigur1
&ivelul de veghe2 de vigile&12 de
pre3e&1 temporo-spaial1 +al c1rei
substrat &euro$i3iologic este pre3e&t at5t
la om2 c5t i la a&imale.N
2. 6o&tie&a operaio&al-logic1 4& care
procesele i&telectuale2 perceptuale i de
g5&dire au coere&1 i re$lect1 realitatea
4& mod realN
3. 6o&tie&a axiologic12 de opiu&e
pe&tru a&umite valori 4& $u&cie de
criteriile sociale.
6o&)tie&*a este repre3e&tat1 de totalitatea
receptorilor de care dispu&e omul2 deci
este direct legat1 de percep*ie. 65&d
vorbim de percep*ie2 &u vorbim &umai de
cele ci&ci sim*uri +ol$activ2 gustativ2
tactil2 auditiv2 vi3ual. al1turi de
percep*iile astralului +se&3a*iile2 emo*iile2
se&time&tele.2 ci )i de percep*iile
corpurilor superioare2 4& spe*1 de
percep*iile corpului me&tal )i cau3al.
Oo&a me&tal1 este cea de la care &e
di$ere&*iem 4& mod clar de reg&ul a&imal.
Aa &ivel evolutiv2 omul se a$l1 4&tre
reg&ul a&imal )i cel pe care 4l &umim
4&geresc. A)a cum cele ci&ci sim*uri
se&3itive su&t co&siderate ca $ii&d
sim*urile de ba31 pe&tru $ii&*ele reg&ului
a&imal2 tot a)a2 sim*urile corpului me&tal
)i cau3al2 su&t co&siderate ca $ii&d
sim*urile de ba31 pe&tru $ii&*ele reg&ului
4&geresc. /& mod cert2 $ii&*a uma&1 este
4&3estrat1 cu absolut toate i&strume&tele
a&atomice2 e&ergetice )i spirituale2 pe&tru
a dep1)i chiar )i reg&ul 4&geresc. =ri&
structura sa2 $ii&*a uma&12 are u&
pote&*ial extraordi&ar2 pote&*ial pe care
$oarte pu*i&i 4l pot i&tui. 7ar2 dup1 cum
se poate observa2 $ii&*a uma&1 poate
cobor4 chiar mai Cos de pulberea
p1m5&tului.
6o&)tii&*a repre3i&t1 s$era de cupri&dere
)i pote&*ialitate a co&)tie&*ei. ,a este
modelat1 at5t de $actorii perceptibili di&
realitatea $i3ic12 c5t )i de $ormele cele
mai 4&alte de co&cep*ie pe care u& om le
poate ati&ge la u& mome&t dat 4& evolu*ia
sa. 6o&)tii&*a este $ormat1 di& mai mult
:straturi;. Bltimul strat al co&)tii&*ei este
cel al ?i&elui 7ivi&. ,ste imagi&ea
omului re$lectat1 de ogli&da divi&1.
=rivi&d 4& aceast1 ogli&d1 divi&12 omul
poate redescoperi adev1ratele
pote&*ialit1*i ale pla&ului $i3ic2 e&ergetic2
emo*io&al2 me&tal2 spiritual.
6o&)tie&*a )i co&)tii&*a su&t
i&terdepe&de&te. 6o&)tie&*a este de $apt
:sec*iu&ea; co&)tii&*ei la mome&tul
acum. A)adar2 de3voltarea )i ra$i&area
co&)tie&*ei determi&1 )i schimb1ri ale
co&)tii&*ei.
Q. .!r#a este 4&s1)i 4&truchiparea Focului
(iu2 cobor5rea 4& trup a 7ivi&it1*ii.
Aceast1 s$er1 vi&e s1 co&$irme $aptul c1
$iecare om are 4& i&teriorul lui o $1r5m1
di& Focul (iu2 di& care se trag toate cele
de pe p1m5&t. -mul are datoria s1
co&)tie&ti3e3e c5t mai des cu puti&*1 c1
este 4& primul r5&d o p1rticic1 di& marele
Foc (iu2 )i doar apoi c1 este u& trup
$ormat di& eleme&tele p1m5&tului.
,ste repre3e&tat1 de u& soare cu opt ra3e2
de culoare aurie.
=e&tru a sim*i ati&gerea sursei2 $iecare
discipol trebuia s1-)i cu&oasc1
pote&*ialul maxim2 adic1 ceea ce acum
am spu&e a $i u&a cu ?i&ele 7ivi&. 6ele
mai 4&alte st1ri posibile2 cele mai mari
pote&*ialit1*i pe care u& om )i le poate
imagi&a2 cele mai 4&1l*1toare tr1iri )i
se&time&te de iubire pe care le poate tr1i
u& om2 cele mai $rumoase idealuri pe
care u& om )i le poate imagi&a2 cele mai
mi&u&ate visuri etc.2 toate acestea
caracteri3ea31 o mic1 parte di& ceea ce
&umim ?i&ele 7ivi&. Fiecare discipol
medita la aceste aspecte2 $ii&d ca o hra&1
spiritual1 pe&tru el. /& timpul acestor
co&templa*ii asupra ?i&elui 7ivi&2 c5te o
Ha31 a ?ursei 4i str1pu&gea co&)tii&*a.
/&tre 4&v1*1tori )i discipoli &u existau
&iciu& $el de discu*ii cu privire la ?urs1.
?e co&sidera c1 Focul (iu &u trebuie
p5&g1rit de cuvi&tele ome&e)ti2 )i &ici
m1car &u trebuia adus 4& g5&d dac1 4&
3iua respectiv1 discipolul &u se co&sidera
su$icie&t de pur. Hela*ia cu ?ursa G Focul
(iu era u&a cu totul special1 )i avea loc
4&tr-o solitudi&e total12 pe c5t posibil c5t
mai departe de grupul de discipoli. B&ii
discipoli sim*eau cu multe 3ile 4&ai&te
$aptul c1 s5mburele de Foc (iu di& i&ima
lor avea s1-i trimit1 u& murmur divi&2
ast$el c1 plecau $1r1 &iciu& $el de
preg1tire prealabil1. :@oapt1 divi&1;
ve&ea la r5&dul ei cu o :ati&gere
magic1;.
65&d avea loc :ati&gerea magic1;
dicipolul sim*ea c1 prime)te cel mai
pre*ios dar cu puti&*1. ?t1rile deosebite
pe care acesta le sim*ea2 datorate ati&gerii
?ursei2 &u puteau $i uitate &iciodat1 de
c1tre t5&1rul discipol2 $ii&d o i&epui3abil1
surs1 de iubire2 putere2 4&*elepciu&e.
7ac1 s$era 8etacu&oa)tere o$er1
4&*elepciu&ea /&tregului2 ?ursa poate
o$eri chiar o perspectiv1 di&colo de ceea
ce este 6reat. /& 6abala iudaica2 di&colo
de Deter +echivale&tul pe&tru ?urs1. se
a$l1 Ai&2 Ai& ?o$2 Ai& ?o$ Aur2 sau (id
&em1rgi&it2 >&$i&it2 Aumi&a >&$i&it1.
=ri& ?urs1 se primea o alt$el de lumi&12 o
lumi&1 vie2 a c1rei ati&gere tra&s$orm1
totul 4& via*1. ,ste legat1 de s$erele
/&*elepciu&e2 /&*elegere2 Aogos 7ivi&2
Aumi&1 7ivi&12 &umai pri& aceast1
lumi&1 vie. =ri& ea2 4&*elepciu&ea )i
4&*elegerea cresc aseme&ea u&ei $lori
divi&e.
?ursa este primul :strat; di& ceea ce &oi
&umi& 7um&e3eu. ,ste -m&iscie&*1
+atotcu&oa)tere.2 -m&ipote&*12
-m&ipre3e&*1. ?ursa o$er1 cele trei
atribute ale 7ivi&ului2 a&ume:
S =utere >&$i&it1
S >ubire >&$i&it1
S /&*elepciu&e >&$i&it1.
- Brm1toarea postare va $i 4& Curul datei
de 15 august. (1 doresc o var1
mi&u&at19
=ublicat de remer ra la vi&eri2 iu&ie 2T2
2012