Suedia

Intocmit:
Gherlan Ionut-Antoniu
Birdau Mihaela-Roxana
Date generale
Suedia este pozitionata in nordul
Europei ocupand partea estica a
Peninsulei Scandinave
Suprafata: 450.000 km2
Populatia: 9,54 mil. locuitori
(neoficial, 20% din populatie are
origini straine)
Densitatea: 22 locuitori/km2
Forma de guvernamant:
Monarhie constitutionala;
Rege: Carl XVI Gustav, cu rol
reprezentativ si ceremonial


Economia suedeza
Suedia este n prezent printre natiunile cele mai bogate si mai
avansate tehnologic din lume, insa nu a fost intotdeauna astfel;
Suedia a fost o societate saraca, n mare parte agrara, inainte de a se
transforma intr-un centru al industriei grele, n secolele XIX-XX.
Acum, tara are o influenta ridicata asupra mediului global de
afaceri, iar companii de origine suedeza, cum ar fi IKEA, H&M,
Ericsson sau Volvo, sunt printre cele mai cunoscute pe plan
international.
Suedia ocupa n mod constant locurile de varf in clasamentele
internationale de competitivitate, inovare si nivel de trai. Suedezii
spun cu mandrie : Taxele sunt mari, dar strazile sunt curate.

Sursele dezvoltarii economice
Dezvoltarea economiei suedeze s-a
bazat pe resursele bogate de
minereu de fier, lemn, si pe energia
hidro-electrica. Principalele sectoare
industriale sunt: silvicultura,
telecomunicatiile, industria auto si
farmaceutica.
Astazi, Suedia este una dintre cele
mai bogate 15 tari din lume raportat
la PIB pe cap de locuitor, un statut
sustinut de nivelul ridicat de educatie
si de forta de munc inalt calificata,
de comunicatiile interne si externe
excelente, si de una dintre cele mai
nalte rate de acces la internet.

Evolutia economiei suedeze
Desi, la inceputul secolului XX, Suedia
era una din cele mai sarace tari europene,
in prezent, Suedia are propria industrie
aviatica, nucleara, auto, IT&C,
microelectronica, telematica si fotonica.
Succesul a fost in mare parte datorat
politicii de neutralitate pe care a adoptat-o
Suedia in cursul secolului XX, dar si
gratie fortei de munca instruita si extrem
de disciplinata.
Dupa criza economica de la inceputul
anilor 90, urmare procesului de reforma
adoptat, productia industriala in Suedia a
crescut cu 60% intre 1993-2000, fapt pus pe
seama dezvoltarii foarte dinamice a
sectorului comunicatiilor si a celui
farmaceutic.
Structura economiei
Un alt domeniu care a devenit din ce in
ce mai important in ultimii ani este
sectorul serviciilor, 75% din forta de
munca activnd in companii apartinnd
acestui sector.
Contributia diverselor sectoare economice
la formarea PIB:
- serviciile publice si private: 71,3%
- industrie: 26,9%
- agricultura: 1,8%
In Suedia sunt inregistrate, in 2012,
1,137,028 companii; din acestea, 96%
sunt mici, cu un numar de angajati
situat intre 1-10; 2,1% din companii au
intre 10 si 20 de angajati, si numai 1,9%
au mai mult de 20 de angajati.

Moneda
Moneda Suediei este coroana suedeza
(SEK)
In 1998, 2000 i 2002, s-a considerat c
Suedia ndeplinea trei dintre cele patru
criterii de convergen pentru
participarea la Uniunea Monetar
European (EMU).
Pentru adoptarea monedei unice
europene, partidele parlamentare din
Suedia au convenit c era necesar
consultarea cetenilor suedezi. Pe 14
septembrie 2003 a fost organizat un
referendum n privina adoptrii
monedei Euro, 56% dintre votani
pronunndu-se mpotriva adoptrii
euro.
Principala temere privind adoptarea
monedei Euro a fost c acest fapt ar
contribui la pierderea influenei Suediei
pe plan economic.
Suedia si Uniunea Europeana
Suedia a aderat la Uniunea Europeana la 1 ianuarie
1995 inpreuna cu Austria si Finlanda.
Procesul de aderare al Suediei la UE a fost mai scurt
decat cel austriac, aceasta tara depunand cererea de
aderare abia in 10 iulie 1991. Cererea sa de adeziune a
fost mai simpla decat cea austriaca, deoarece ea si-a
exprimat dorinta sa participe atat la PESC cat si la
UEM, desi neutralitatea a fost in anii 60 si 70
impedimentul major in aproprierea sa fata de
Comunitatea Europeana.
Cu toate acestea, Suedia a avut un istoric al relatiilor cu
Comunitatile Europene. Membra a AELS inca de la
fondarea acesteia (1960), Suedia a fost una din tarile
care au cerut in 1961 deschiderea negocierilor cu CEE
si incheierea unui acord de liber schimb. Acest fapt se
va realiza in iulie 1971, indeosebi pentru produsele
industriale.

Suedia si Uniunea Europeana
Deschiderea negocierilor intre Suedia
si Comunitate, respectiv UE a fost
posibila datorita, pe de o parte,
sfarsitului razboiului rece si orientarii
unor state scandinave ca Norvegia si
Finlanda spre Comunitate si, pe de
alta parte, datorita crizei sistemului
economico-social prin care trecea statul
suedez dupa cum cred unii autori, desi
indicatorii economici arata o economie
suedeza mai performanta decat cele
europene(somaj 3% in 1992, PIB pe
locuitor mai mare cu 20% decat rata
comunitara, datoria publica inferioara
celei comunitare).
Criterii de aderare
Negocierile incepute la 1 februarie 1993 au fost facilitate si de compatibilitatile
intre reglementarile economice suedeze si comunitare, de schimburile dezvoltate
intre cele doua parti datorita relatiilor CEE-AELS, de oboseala sistemului social-
economic suedez dar si de venirea la putere a crestin-democratilor care au efectuat
ajustari ale modelului suedez mai ales in ceea ce priveste fiscalitatea
intreprinderilor, infrastructura, asanarea finantelor publice(scaderea ratelor
dobanzilor, reducerea inflatiei si a deficitului bugetar)
Suedia priveste catre vest
n referendumul din 13 noiembrie
1994, 52,3% dintre participani au
votat n favoarea aderrii.
Desfurarea rapid a negocierilor a
fost nlesnit de faptul c
majoritatea reformelor necesare
fuseser deja adoptate n urma
acordului privind SEE din 1992.
Alturi de prevederile n cazul
Asociaiei Europene a Liberului
Schimb (AELS), acestea reglementau
participarea Suediei la piaa intern
a Uniunii Europene. Totui, unele
sectoare importante, precum
agricultura i politica regional, se
gseau n afara acordului SEE i a
trebuit s fie integrate n cadrul
acordului european.

Aderarea si efectele ei
Dup aderare, opinia public
suedez a nceput s fie
nemulumit de efectele integrrii
europene, n alegerile pentru
Parlamentul European din 1995,
partidele antieuropene au obinut
rezultate surprinztor de bune.
Sondajele de opinie au artat c
doar un sfert din cetenii suedezi
erau n favoarea apartenenei la
Uniunea European. Nemulumirea
cetenilor sudezi provenea din
faptul c, dei Suedia era un
contributor net la bugetul Uniunii
Europene, avantajele economice ale
integrrii nu se fceau simite.
Suedia nu a adoptat sistemul Euro.
-2.0
-1.0
0.0
1.0
2.0
3.0
4.0
2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012
Evolutia deficitului/excedentului bugetar in Suedia in
perioada 2001-2012
Procente din PIB

Sursa:Eurostat
Evolutia datoriei publice a Suediei de la aderare
pana in prezent
Procente din PIB
0.0%
10.0%
20.0%
30.0%
40.0%
50.0%
60.0%
70.0%
80.0%
Sursa: Eurostat