Stefan Baciu (1918-1993)

Patria
Patria e un mar
Intr'o vitrina de bacanie japoneza
pe strada Liliha
în Honolulu, arhipelagul Sandwich
sau o placa de patefon
ascultata în tacere în Mexico
--Maria Tanase langa vulcanul Popocatepetl--
patria e atelierul lui Brancusi la Paris
patria e peisajul lui Grigorescu
intr'o dupa-amiaza de toamna la Barbizon
sau Rapsodia Romana auzita intr'o dimineata
în Port au Prince în Haiti
si patria e mormantul lui Aron Cotrus
în California
patria e o ciocarlie care se inalta
oriunde
fãrã frontiere si fãrã intentii
patria e un concert de Dinu Lipatti
la Lucerna, Elvetia, intr-o seara ploioasa
patria e aceasta adunare de fete
de intamplari si de sunete
imprastiate peste tot globul
dar patria e
mai ales
o clipa de tacere.
Asta e patria.
II.
Cu patria poti vorbi la telefon
s'o porti, ca firmituri, în buzunare
poti s'o asculti în al distantei svon
si s'o gasesti decapitata'n ziare
nu-i numai cer sau piatra sau pãmânt
ci e un svon ce vine de oriunde
un miros, un obraz, un dans în vant
un glas ce besna noptii o patrunde
cãci patria nu-i un imn prescris
impodobit cu ilustatii în chenare
ea-i panza care-o tesi adânc în vis
si se destrama'n zori c-o incantare
nu-i patria facuta din urale
ci din taceri, din doruri si distante;
o strang din praf, la tropic în sandale
si-o'mprastii'n lume în sperante.
III.
Turla bisericii Sfantului Nicolae din Schei
ecoul trenului lovindu-se, noaptea, de Tampa
"Kefir Lukianoff" în Cismigiu
"Tempo, Facla si Credinta"
"fierbinte porumbielu', fierbinte!"
domnu' Misu dela "Cartea Romaneasca"
fularul ca un curcubeu al lui Emil Botta
Maria Tanase cantand la "Neptun"
în Piata Buzesti
Tata comentand "Razboi si Pace"
sau o pagina de poezie din Nietzsche
(rasfoia cartea cu degetul aratator)
un caputiner la "Coroana"
si bancnota aceasta de 500 Lei
aflata intr'un fund de plic ingalbenit
adus nici eu nu stiu cum
din Brasov în Brazilia
si apoi în Honolulu-Hawaii
Insula Oahu
Arhipelagul Sandwich.

Caternica pe Calea Victoriei colt cu Sarindar

Chibiti, tutari, cafenele
halbe, picoli, baterii
va zaresc intre perdele
prin lentile fumurii
Kanner, Tutea, Streitmann, Ira
Minulescu, Dioghenide
azi va canta iarasi lira
când trecutul se deschide
"Svonuri, fapte, rafueli"
(din revista "Incotro ?"
seara scrie cu vopseli
bea un svart Carandino
fete de la garderoba
chelneri care striga "tal !"
pensionari sezand la soba
dame'nfasurate'n sal
ghigherli, deputati, actori
caputinere comanda
fosti clienti mutati în nori
cer tigari de contrabanda
In Pacific la o masa
las bacsis un colt de stea,
Nimeni nu mai e la casa
cad paianjeni în cafea.

Nadesul sasesc judetul Târnava Micã

Chelia unchiului Ieronim Dan
vocea verisoarei Tita
în odaia cu tablita de tinichea "PTT":
"Danes,, Danes,, numarusul septe"
sunci, slanini, carnati agatati de tavanul camarii
etajere pline cu colectii
de reviste prafuite
"Telegraful Roman", "Oastea Domnului", "Cosinzeana"
"Tara Noastra" si fotografia lui Octavian Goga
patata de muste
un inverosimil catus
pe frunzele caruia ne iscaliseram cu totii cu un varf de ac
(oh, cactusii de mai tarziu, în Mexico
si aici, în insula Oahu)
ojina la patru, cu Ionel Moldovanu venit de pe front
ceapa verde, ridichi, pita, cas si slanina
sticla de vin lacramand de raceala pivnitei
unchiul Ionel dregand un scaun în sopron
Bunica în fata sobei cu naframa neagra trasa pe ochi
invartind facaletul în mamaliga
pe inserat
Tata intorcandu-se dela plimbare
cu bastonul si cu un buchet de flori de camp
intr'un tarziu, ultimul autobuz inspre Targul Murasului
si luna plina ridicandu-se peste vii
dinspre Tigmandru
Tara Barsei cu ochianul întors
Cu palma cozoroc pe frunte
vad la tropic de pe munte
un pitic carand surcele
pentru-o vatra din Sacele
si-un calugar mistic, fin
batand toaca la Zizin
pe o banca'n Lanikai
(pe un alt picior de plai)
vad cum anii suie'n pod
saci cu zahar dela Bod
dimineata-si varsa varul
sus pe pisc pe Postavarul
si aud din Tarlungeni
fluier stins peste poieni
pana'n miez de Waikiki
---dorule, de unde-mi vii?

Elegia sexagenarului adolescent

Ninge cu flori de plumeria peste automobile
bunici sunt azi neuitatele noastre copile
prieteni de eri au plecat la odihna'n morminte
cenuse si plumb cad deavalma peste cuvinte
taifunul istoriei bate crunt prin golite bodegi
la pensie-au iesit boemi si piccoli si regi
numai eu stau singur si mut în port la Antofagasta
si Anzilor albi le privesc sub cerul albastru creasta
curge sangele vremii cu nisipul lumii'n clepsidra
la fiece colt de strada scoate capul o hydra
zadarnic astept în Tegucigalpa tramvaiul 5
departe, la Turnu Magurele, plang ultimele caterinci
duce uraganul în nestire, carti, reviste si manuscrise
am rãmas acelasi amestec de Don Quijote si Ulise.

Constantin Noica
O seama de cuvinte 'ncrucisate
c'un talc ce suie tainic din strafund
si ganduri în balanta rasturnate
ca aur de nisip pe-un val la prund
din Kant si din batranul Anton Pann
adancul vorbelor l-ai despicat în taina
--un matematic Baltasar Gracian--
tu gandul il desbraci de-a vorbei haina
insingurat pe-a veacului alee
la ceas secret de bruma si clestar
c'un toc muiat în truda si-n idee
cladesti al sufletului dictionar.

Doctorul Voiculescu
(Asa cum l-am vãzut intr'o zi
de iarna pe cheiul Dambovitei)
Sfantul Vasile vine din Buzau
din "Tara Zimbrului" pe strada sgomotoasa
toiag de aur, frunte de Rarau
în dimineata umeda, cetoasa
cuvant de sticla, fin si straveziu
taceri adanci de amfora romana
miroase-orasu-a balta si rachiu
dar sfantul picura ulei pe rana
aduce vesti ascunse în desaga
de la Shakespeare si de la Santul Ion
intrezaresc faptura lui intreaga
si-mi pare ca se 'nalta pe amvon.

Café de la paix
Paianjeni grasi atarna de perete
si-s halbale de praf si lacrimi pline
mari lipitori se catara pe ghete
liliecii chitaie în violine
schelete sed pe scaune si fotolii
si Stan Palanka scuipa sprit cu sange
pe mese 'ntinse sunt lintolii
un piccol langa casa plange
guzgani adorm în baterii
si în cafele muste mor cu mia
guri fãrã dinti indruga poezii
pe Cale gazii-aprind faclia
apoi porneste cafeneaua touta
în ritm lent spre cimitir pe deal
prin ploi, prin ger, prin noapte si prin zloata
si Moartea'nchide usa : "Tal!"
II.
Un pahar cu lapte s'a prefacut
în foaia de hartie
pe care ingerul Malagambist
îmi dicteaza poemul acesta
din trecut
intr'o cafenea
cade nu mai exista
decât în amintirea mea;
toti clientii au plecat
la pensie, în spitale, la cimitir, la Canal
numai mesele susotesc
numai scaunele misca
urechile de plus
ca niste caini de vanatoare obositi
"Chelner, chelner", am inceput sã strig
si dintr'o data a venit
pe-o,tava purtata de alizee
cafea cu soapte.

Vizita inopinatã
Cazut cu parasuta în Piata Lahovary
mã caut, mã'ntreb si nu mã regasesc
un vant nebun îmi sboara ochelarii
tramvaiele la cotituri scrasnesc
din coridoare ies la ceas de umbre
poetii morti de mult si ingropati
în pardesie de colori adanci si sumbre
fantome azi--ieri camarazi si frati
m'ased pe scaun la frizerie
un brat de os ascute-un brici
vad ortul popii'n fundul de cutie
si din clabucul rece ies furnici
la chiosc în colt îmi cumpar "Universul"
si litere de aer mor pe-o fila de nimic
auzi un plop cum îmi scandeaza versul
în statie-asteapta pasagerii-un dric

Balada omului care n'a ajuns nimic din ce-a vrut sã fie
Asi fi vrut sã fiu un piccol în Tahiti
cautator de perle negre undeva în Bali
în Samoa sã pazesc tacerile clipitei
în Florida sã scutur portocalii
asi fi vrut sã fiu acrobat în Filipine
sau cowboy în insulele Mariane
în Bolivia aur asi fi vrut sã caut în mine
cormorani sub albe ceruri pakistane
asi fi vrut sã cânt în Tucuman milonga*
sã conduc un taxi în Santiago vara
sã dansez în baruri la Macuto conga
sau în Tenerife sã-mi instrun ghitara
asi fi vrut sã fiu birtas în Turnu Magurele
flasnetar de port uitat în Calarasi
asi fi vrut sã fiu un lustragiu de stele
profesor de canto în liceu la Iasi
asi fi vrut sã fiu notar în Fagaras
marinar pe-o barca alba la Roscoff
vanzator de ziare'n piata la Medias
negustor de mure'n piata la Brasov
n'am ajuns nimica din ce-am vrut sã fiu
nici campion de rugby, vatman sau birjar
bate-un vant din Kona, ploua si-i tarziu
matur praful lunii singur intr'un far.
*Cantec argentinian
Café Palheta
Fostilor mei vecini
Titi si Alexandru Bilciurescu
Cesti de cafea intoarse si uscate
atat din eri ne-a mai rãmas.
Cuvintele se intalnesc pe'mperechiate
când din taceri se-aude stins un glas
noi suntem propria-ne stafie
iesim din eri si nu intram în azi
amara-i dulcea gingirlie
când norii-si rup dantelele în brazi
din Honolulu'n piata Lahovary
e-un drum ascuns în alte cesti.
Zadarnic ne mai punem ochelarii
când tac profund cafelele turcesti
*Marca de cafea din Brazilia. Capitanul Palheta
a adus, cel dintai, în Brazilia, clandestin,
primele boabe de cafea.

Sorcova cu o foaie de palmier

O, iaurgii din Slobozia
eu va evoc din Mexico
chivute gurese din Romania
v'aud în piata'n Texcoco
o,covrigari din Zimnicea
barbieri-patroni din Cernavoda
îmi apareti în orice stea
c'un brici si vechiul Cuza-Voda
geamgii din Muntii Apuseni
si tocilari din Piata Mare
dintre tongani si hawaieni
va'nchin o 'nalta salutare:
"La anu' si la multi ani"!

Privire prin geamlâc în pasalâc

Miresme plutitoare în stinse cafenele
si în geamii cu turle de rosu bigi-bigi
tutunul se ascunde în pipe si'n masele
pe rafturi dorm pisicii si se trezesc covrigii
în portul de sineala rasuna geamandura
mari sticle de mastica în pivnite adorm
penite klaps, borcane cu vechi serbet de mure
se'ngramadesc pe mese intr'untrecut diform
în atelierul serii cad stele pe podele
si bufniti vin în taina sezand pe vazistas
un scrasnet de metale rasuna'n giurgiuvele
tarcovnicii incearca în strana straniu glas
pe tavi de-alama lucii vin osti de baclavale
si-un bric saluta luna la Tulcea în ostrov
la un pahar de vorba cu tuica si taclale
m'asteapta ca un pase poetul L. Dimov.

Orient
Sarailii si baclavale, bragagii
tone de halvita si susan
narghilele si halva si gingirlii
barbi cu pasalac si lung caftan
trec iavas-iavas inspre harem cadane
pasa trage cu nadejde din ciubuc
plin de ura, cu priviri pagane
potrivindu-si laba groasa în papuc
corabioare, bigi-bigi, musaca
pungi cu galbeni (aferim!) bacsis
vine'n taina singur Voda la cafea
vocea pasei taie ca un varf de sis

Cântacel pe caprarii
Covrigari si iaurgii
bragagii si suialgii
placântari si surugii
vin la orele tarzii
islicari, lumanarari
cofetari si ciubucari
rahagii si halvitari
panglicari si cutitari
palicari si surtucari
papugii si ghinarari
opincari si gaitanari
tutungii si camatari
simigii si haimanale
beizadele si pasale
din Fanar iavas-iavas
cad spre Dunare'n oras.

Liceu *
Sonetisti de calti si-alvita
presedinti de plastilina
inveliti în foi de vita
decorati cu naftalina
ciubucari honoris-causa
flasnetari de iarmaroc
va consuma menopauza
ard castanele în foc
amirali de corabioare
ideologi de mucava
cautatori de pete'n soare
sefuleti fãrã perdea
caractere de namol
pseudonime de halva
mumii de la Tekirghiol
inchiriati pe-o acadea
* Revista de tendinte surrealiste de la Constanta

Toamna
A ruginit frunza din vii
inspre Sovata, Ghimes si Zizin
dar la babord în Waikiki
ce soare bland, de aur plin.
Pustii sunt lanuri si campii
departe'n Turnu Magurele
în golf la orele tarzii
cade-o cascada grea de stele
când randunelele-au plecat
se'ntorc la cuiburi papagalii
pustii sunt horele din sat
dar plini de floare portocalii