Sunteți pe pagina 1din 11

1. Ce este lingvistica?

2. Natura si functiile limbajului


1. Lingvistica este un sistem de semne alese in mod arbitrar.

Gramatica normativa furnizeaza reguli.

Functiile limbii:
Limbajul - are o natura sociala
- Are un character vocal si rational
Caracterul rational Reflecta elementele gandirii
Caracterul vocal se constituie din elemente fonetice
- Atribut uman

Sunetele sunt produse cu intentia de a transmite un mesaj, acest mesaj e un rezultat al
gandirii
Limbajul este organizat ca un sistem de semen dublu articulat, folosindu-se de un numar
restrains de fantome, arbotraroo e combina si obtin, theoretic, un sir foarte mare de cuvinte cu
ajutorul carora se alcatuisc mesajele
Natura sociala a limbajului ii determina caracteristicile: semnele lingvistice sunt alese in mod
arbitrat printr-o conventie ce combina formele si obtin un semn lingvistic ( cuvant_
Valoarea elementelor lingvistice se stabileste prin repartizarea la realitatea extralingvisticii
Pe de alta parte, limba poate fi si un system inchis, valoarea elementelor lingvistice depinde de
alte elemente lingvistice
Llimba nu devine niciodata un system total inchis sau total deschis.
Functiile limbii:
1. Functia de comunicare
- Comunitatea de limba constituie o structura importanta a comunitatii care o
utilizeaza
- Limba nu e un mijloc de comunicare oarecare, ci un sistem inzestrat cu
numeroase valor ice dau identitate comunitatii respective
2. Functia denominative
- Decurge din capacitatea limbii de a fi un sistem de comunicare, vorbitorii au la
indemana un sistem de semen stability prin conventie cu ajutorul caruia
denumesc perceptiile gandirii
- Limba functioneaza ca un instrument al gandirii
- Datele capatate prin senzatii, percepii ale realitatii inconjuratoare
- Aceasta functie este numita si functie mentala sau consitutiva
- Gandim prin intermediul limbajului
3. Functia expresiva
- In comunicarea pe care o realizam, transmitem in mesaj, pe langa continut,
vorbitorul mai poate transmite si alte informatii ) tarea sufleteasca, varsta
vorbitorului sau a interlocutorului_
- Mijloacele expresivitatii unt variate: Cel mai frecvent utilizata modalitate este
intonatia
4. Functia poetica
- Vorbitorul poate sa ii provoace receptorului emotii artistice
- Limbajul devine astfel o forma de expresie a artei literare
- Se realizeaza prin selectia si combinarea elementelor lingvistice care are la baza
principia de asemanare, echivalenta si chiar de deosebire
- Cu cat echivalenta este mai inedita si neasteptata, cu atat functia poetica este
mai puternica( ,, luna noptii moareteEminescu)
Roman Jakoleson in studiul sau mai adauga 2 functii:
1. Functia fatica
- Se releva in mesajele emise pentru stabilirea comunicarii, prelungirii intreruperii
ei
- Stabileste cum dunctioneaza canalul comunicarii
- Atrage atentia interlocutorului: heymai esti?
2. Functia metalinguala
- Se releva ori de cate ori emitatorul simte nevoia sa verifice daca in comuncare
se foloseste acelas cod
- Mesajul este centrat pe mesaj


ELEMENTE DE STORE ALE LNGVSTC:
- Sec XX- lngistica generala
- Scrietrea chineza este una dintre cele mai vechi scrieri din lume, in aceasta
scriere se folosesc pictograme sau simboluri
Elemente de istorie lingvistica 199-218
- In antichitatea greaca se fac multe observatii referitoare la elemental limba, la
relatia dintre gandire si limba ( in orient de asemenea, India, China, Egipt)
- Relatia dintre gandire si transpunere imaginii conceptuale in forma verbal
- Se afirma 2 curente filosofice: idealism si materialist
- 2 concepte distince referitoare la oroginea cuvintelor
- Cei care considera ca numele obiectelor sunt dictate de natura
- Cei ce considera ca numele are ..
- La sfaritul sec XIX bazele lingvisticii modetne Ferdinand de Saussure ( 1856-
1913)
- Aristotel: socotea cuvintele drept niste simboluri pe care oamenii le aleg
intamplator
- Filosofii din Orient ce vb de relatia dintre gandire si limba teoria corectarii
numelor ( China sec V) in relatie cu ierarhizarea sociala
- In antichitatea greaca se incearca sa se clasifice cuvinte in gramatica
- Aceste categorii sunt ierarhizare in functie de semnificatia pe care o au
conceptele semenate in viata reala
- Pluton considera ca substantivele si verbele sunt esentiale, celelalte sunt
categorii complemente
- Conjunctiva poate stabili raporturile gramaticale intre cuvinte
- Lingvistica romana e infukentata de gandirea greaca
- Preocupari pentru alte perspective vocabulatrul, reguli de alcatuire ale propo,
frazei, preocupari pentru sintaxa
- In sec IV inaintea erei noaste in India:
- Gramatica lui Panini in care limba conscrita etse descrisa in ceea ce priveste
categoriile grmaticale, modul in care ele sunt analizare in functionarea unui
emitator este foarte apropiat de modul de analiza modern
- Cercetatorii se limiteaza la stadiul probabil de limba, avand in vedere scopuri
didactice: invatarea limbii
- In zona araba gasim gramatici sisteatice( problem de morfologie, sintaxa,
lexicologie_, dictionare, cuvintele sunt analizate
- In sec XVII-XVIII obsrva un interim mare pentru problemele teoretice ale
lingvisticii si remarcarii..
- Curente filozofice: Rationalism si empirism
- Empiristii considerau ca limba e un instrument al gandirii( ex
- Rationalistii considerau ca limba reprezinta insasi esenta gandirii
- Decaste au construit fundamental constituirii lingvisticii-> Cateogorii
grmaticale erau puse in stransa legatura cu categ. Ratiunii
- Gramatica de la Port Royal a 2a jum a sec XVI
- Reguli gramaticale valavile pt toate limbile-> gramatici universal
- - sec XIX XX rationalistii discuta despre nevoia de identificare a unor
universali lingvistici
- Se observa o preocupare intense de comparative a limbilor
- Se contureaza idea de orgabizare sistematica si ierarhizare a sistemului lingvistic
- Nevoia de a intelege in DIACRONIE ( evolutie)
- Metoda comparative istorica sec XIX
1816 apare o gramatica comparata Franz Bapp
Gramatica comparata a limbii sanscrita: greaca, latina, lituaniana, gotica si germanica
Prima analiza sistematica si complete a limbii indo-europene: se face comparatia la nivel fonetic si la
nivel grammatical

Clasificarea tipologica a limbii
In a 2a jumatae a sec XIX se observa si importanta studiilor care anticipeaza curentele
interdisciplinare din lingvistica:
WILHELM VON HUMBOLD Cercetari de limba cu psihologia ->alcatuieste o serie de studii care
sustin ca limbajul este de natura spiritual, limba este o suma a actelor de vb, iar existenta reala are
numai vorbirea indivizilor, esenta limbii este exprimarea gandirii: actul de vb trebuie pus in directa
legatura cu pshihologia.
Saussuri -: innoitorul desavarsit al lingvisticii 1878 Consideratii referitoare la sistemul vocalic
primitive al limbilor(indo-europene)
1916 curs de lingvistica generala propune o terminologie de utilizat in studiul limbii, aceasta se
bazeaza pe termenii utilizati de predecesori
- Aborda problleme eentiale teoria semnului lingvistic, unitate lingvistica,
sistem, valoare lingvistica, limbaj
- Saussure distinge 2 perspective de analiza
- * perspectivva diacronica o descriere a limbii in sitoria sa ( pe vertical _
- * perspectiva sincronica o descriere orizontala
Saussure evidentiaza caracterul de sistem al limbii si spune ca trebuie intotdeauna sa pornim de la
unitatea minimala si sa incercam sa o intelegem in toate asociatiile sale opozitive ( paradigm o
clasificare pe care se introduce pe baza unor principia unitati similar, paradigm vocalelor toate
sunetele care suporta descrierea de vocala.
Ex VOcala a are o deschidere mai mare decat u sau i
Sesizarea dublului caractter al obiectului de studio: limba si vorbirea ; doua aspect diferite
Limba ansamblul regulilor care termina folosirea unitatilor lingvistice ( suntnetele, fonemele,
cuvintele) sistem supraindividual
Vorbirea manifestarea individuala concreta a limbii : vorbirea este individuala
Limba poate fi cunoscuta studiind manifestarile individuale: orala sau in text
Teoria semnului lingvistic. Saussiere arata ca semnul lingvistic reprezintaunui concept (
semnificat_ si imaginea artistica(semnificantul)
Nu exista concept sau reprezentari fara oo denumire corespunzatoare
Caracteristicile raport arbitrar
Scoli de lingvistica: Sociolingvistica, Semantica, Funcionalismul, Structuralismul
In sec XX gasim curente de cercetare a limbii:
Lingvistica structuralita fundamentara pe teoria lui Saussure
Lingvistica non-structurala urmareste studiul limbii din multiple
perspective(psiholingvistica _199-219)



METODA COMPARATIV ISTORICA
Def:
Metoda comparative istorica reprezinta unu ansamblu de procedee care permit ca din compararea
evolutiei unor limbi inrudite sa se extraga concluzii privitoare la periaode pentru care nu exist texte
scrise
- Are drept material de lucru limbi inrudite deoarece numai in cazul limbilor care
provin din acelasi izvorformele sunt coarabile in detaliu, iar asemanaile lor au
valoare istorica
- Limbile romanice ar fi pornit de la limba latina, exista un stramos comun, cel al
famiilor indoeuropene, o limba sau mai veche decat sanscrita, neatestata
Istoricul constituirii metodei:
- Este create de o metoda stiintifica de cercetare de la inceputul sec ai XIX, si a
ramas metoda de studio care poate duce la cunoasterea istoriei limbii
- In secolele precedente se alcatuisera gramatici descriptive cu effect narativ.
- ..
- Aceste2 tipuri tipuri de material sunt necesare pt definirea unei limbi
structural(cu statuul cel mai inalt al dezvoltarii
- - primele semen aale interesului fata de istoria limbii la sf sec XVI descendenta
limbilor din lb. latina; limbile vin in contrast unele cu altele-> infuentare
reciproca
- Se cotureaza idea necesitatii de a identifica stramosul comun
- La sf sec XVIII se face presupunerea ca limba sanscrita trebuie sa fi fost baza din
care au evoluat si alte limbi numite limbi indoeuropene
- Cel caruia I se atribuie formularea pt prima data a acestei teorii William Jones
1786, scrie un studio prin care incearca sa sustina descnendenta libii greaca,
latina si altor lb romanice dintr un izvor comun.
- Prin reconstructiile pe care le face el, demonstreaza ca aceste asemanari nu
sunt intamplatoare, se presupune ca greaca si latina prezinta forme
foarteasemanatoare cu sanscrita -> trebuie sa fi avut un stranos comun , o limba
neatestata\\
Comparatia formelor morfologice
- Primele comparatii s au facut la nivelul verbului
- Inceputul sec al XVIII se compara finlandeza, maghiara si Estonia
- Principiile ..comparativ istorice sunt elaborate in primele decenii ale sec XX
- Franz Bopp:
- -merge mai departe cu cercetarile limbii
- 1816 Franz Bopp prezinta in cadrul unuei intruniri a cervcetatorilor o serie de
exemple si material adunate pentru diverste limbi si adduce foarte multe
exemple ce se refera strict la compunerea l la nivel morphologic: neglijeaza sa
urmareasca trans. La nivel fonetice
- Sustine ca limbile indoeuropene au un stramos comun, iar trasaturile se
regasesc cel mai bine in sanscrita Rasmus Rask
- Limbile germanice au numerose trasaturi commune : stdiaza asemanarile si
deosebirile la nivel fonetic si stabileste principiul corespondentelor fonetice:
fondatorul filologiei limbii rnordice este creatorul gramaticii comparative
istorice al limbii indo-europene alaturi de Franz OPP
- August Schlleicher cerceteaza limbile germanice. Se ocupa mai mult de
domeniul fonetic si introduce principiul regularitatii absolute al schimbarilor
fonetice
- El a alcatuit prima fonetica comparata a limbii indo-europene si a primelor
criteria de inrudire ale limbii
- S-a ocupat de clasificarea genealogica a limbii
- La sfarsitul sec al XIX se detaseaza principiile .
- Compunerea sicronicaintre limbi diverste, pe baza acesteia se stabilesc niste
tipuri de structura si se fomreaza legile generale ale limbii
- Comparatia in diaconice intre limbi inrudite
- Cele mai solide demonstratii se fac la nivel morphologic: indentificare
- Cercetarea paradigmelor morfologice a adus concluzii sufieient de solide pt
verificarea inrudirii limbii
Latina Italiana Franceza Spaniola romana
octo otto huit ocho opt
lacte latte lait leche lapte
Nocte notte nuit noche noapte
directus diretto droit derecho Drept

120-162

CLASIFICAREA GENEALOGICASI TIPOLOGICA A LIMBILOR
126-137

Reconstructivea unei limbii pentru care nu existau dovezi atestate
In urm studiului au rezultat transformati ale limbilor
Se pornea de la semn etimologic si erau recuperate radacinile limbilor
Planul de inrudire era sustinut de morfologie acest process de compunere a limbii a inpirat mai
departe alte piste pt care se inrudirea limbii
Sensurile de baza ale cuvintelor se completeaza cu sensurile secundareapartia celor din urma se
poate datora asemanarilot dintre limbile ce vin in contact
Cercetarea la nivel lul sensurilor, cuvintele nu ne ajuta la intelegerea istoriei si evolutia limbilor ce
duc spre o intelegere mai buna a limbilor
Compararea oate di atat de diacromie cat si in sincronie, cea din urma este cu atat mai bine
dundamentata stiintific cu cat diaconia este mai bine analizata
Interesul era de a se urmari evolutia limbii pana cans se ajunge a la cuvantul de baza

Directia clasificarii limbilor
o Datoram metodei comparative istorice primele clasificari ale limbilor si
detasarea limbii pe baza carora se fac aceste clasificari, criteriul
genealogic si morphologic ( in esent)
- Clasificarea din punct de vedere genealogic
- - realizata in urma cunoasterii istoriei limbii sip e baza stabilirii evolutiei lor
pornindu-se de la o limba stramos ( protolimba)
- Unitatea clasificarii limbii e familia de limbi
- O familie reprezinta o clasa de limbi inrudite
- Inrudirea e probate cu ajutorul metodelor de compunere stiintifica, istorica
- Asemanarile care conduc catre concluzia inrudirii limbilor ne determina sa
frupam aceste mici familii intr o familie mai mare: familia lb indoeuropene
- Limbile slave au pornit de la slava veche. Aceste limbi de baza se trag dintr un
trunchi comun
Compozitia familiei indoeuropene
1 lb indoeraniene
Lb cltice
Lb romanice
Lb gemrnaice
Lb slvae
Lb baltice
Armeana
Albaneza

S-a propus in ruma studiului acestor limbic a cea mai vaeche dintre ele este sanscrita

Familia limbilor semito-hamitice: N, NE Africe si Pen.Araba
1. Araba
2. Ebraica
3. Egipteana
4. Lb etiopene
Familile lb fino-ugrice
1 finlandeza
3. Maghiara
4. Lapona
5. Estona
Familial b caucazien( ibero-caucaziene)
Limbi vorbite in zona caucazului gruzina
Din aceste familii ar trebui sa faca parte si lb basca(vb in spania_
Famil. Manciuro-turguise
1 manciuriana
2. Evena(soberia)
3. Fam limbilor simo-tibetane:
4. 1 chineza, sinameza, vietnameza
5. Tinetana, birmaneza
Familia limbilor monlice:
Mongola( china, mongola)
Buriat mongola(sivberia)

Familiile limbilor turcice:
Tura
Tatara
Chirghiza
Tutculna
Cozaca

Familile limmbii africane: gr. Lb .. sunt inrudite ; lb sudaneza
Fam limbilor dravidiene este 20 de limbi din zona Indiei si zona Sri Lanka
Fam lb indienilor americani: tolteca
Asteca
Maya

Fam lb pulece asiatice : japoneza, coreana
Fam limbilor indoneziene, polineziene, australiene, grupare facuta ope criteria geografice
Clasificarea tipologica
- S a cercetat In sec XX cu referire la structura morfologica a limbilor
- Anumite limbirelega structure linngvistice
- Morfemele cea mai mica unitate a limbii inzestrata cu sens
- Sintagma valoare stilistica superioara cuvantului (copilul frumos- sintag,
acordul in gen nr si caz , bazaa pe o relatie deteminativa)
- Tipuri morfologice de limbi: limbi care obtin structure morfologice
- In sec XIX mai multi lingvisti, unii preocupati de clasificarea limbii Franz Bopp,
Wielhelm Von Humbolt August Schlagel( a introdus conceptele si analizism ale
limbii si GFriedrich Schlegel August alcatuieste a 1818: Observatia asuppr limbii
provensale: exista limbii proversale: exista limbi fara structura gramatica
- Exista limbi care beneficiaza de afixe
- Limbi flexionre care la randul lor sunt impartite de limbi: sintetice, analitice
Limba araba in perspectiva tipologica
Sunt analizate limbi care folosesc articolul in fata substantivului al copilului
In a 2a jumatate a sec XIX , preocuparile de lingvistica au intrat in umbra
Interesul fata de clasificarea tipologica revine in actualitate, se largeste sfeta limbilor
Care fusesera investigate si cunoscute mai bine
In a 2a jumatate a sec XX, limbile sunt incadrate dupa tipologie in:
1. Izolante
2. 2. Neizolante
Limbile izolante :
- Limbi care prezinta cuvine cu forma invariabila , limbi lipstite de morfologie
- Topica este importanta in enunt: lacul cuvintelor in enunt, intonatia, particule,
adverbe, preopozitii
- In categoria lb neizolante lb agglutinate
- Lb neaglutinate
Limbi flexionare

Clasificarea tipologica:
Limba flexioonara este o limba evoluata care si a dezvoltat strategiile pt a dezvota valorile
gramaticale
Prin formele flexionare pot fi notate: cazurile, timpurile, verbele.
O limba neflexionara nu poate face aceste lucruri la nivelul cuvantului ajutata de alte structure
Prima gramatica a limvii chineze este pusa in circulatie in 1889. Ma Jianezhong
Exista studii care atesta faptul ca lb chineza si .
Cel ce adduce in vedere acest timp de investigatie este Edward Sapir, care in 1921 publica lucrarea
Langugae in care incearca sa vb mai mult despre criteriile pe baza carora ar trebui sa clasificam
limbile
El imparte limbi: dupa tipurile de concepte pe care le explica o limba: derivative, relationaliste,
concrete.
Dupa tipus si natura imbinarii morfemelor: lb isolnte, fuzionale( radacina si afixele fac o fuziune)
Dupa timpul de structural b analitice( rap. Dintre cuvinte sunt exprimate in mod clar), rap sunt
exprimata intr o maniera compacta, polisintetice ( intr o singura unitate gramaticala sutn aduse
imptrua elemente gramaticale de timp cuvant)
Multi l-au acuzat pe Edward Supir de lipsa de rigoare

Joseph Greenberg 1957 scrie un studiu asupra universalei lingvistice

Limbile aglutinante: Swahili, basca, maghiara, finlandeza
Cuvintele care au mai mult decat radacina alipesc afixe care exprima valori gramaticale, iar limitele
dintre morpheme devin evidente
Ev casa ( turca )
Evler ( morfem de plural ) case
Evlerim genitive de pers 1 casele mele
Evlerinde in casele mele

Embert om maghiara
Emberek plural
Embert ac desinenta de acuzativ
Embernek genitive

- Lipsa alternantelor fonetice radacinile cuvintelor sunt invariabile
- In limbule aglutinante, unui affix ii corespunde o unica valoare gramaticala
- Intr-o limba aglutinanta, o valoare gramaticala este mrcata o singura data in
cazul unei unitati de tip sintagma, intr o limba flexionara nu se intampla asa
Limbi flexionare limbi care au cuvinte flexibile ce marcheaza valorile gramaticale
Grade de comparative manifestare analitica

Limbile polisintetice
- Intr o singura unitate gramaticala sunt cuprinse mai multe elemente gramaticale
de timpul cuvant
-

S-ar putea să vă placă și