CONCEPTE CONCRETE

VIATA
Viata e experienta , nu teorie .Ea nu are nevoie de explicatii.
n aceast lume nimic nu este sigur n afar de moarte i taxe (Benjamin Franklin )
Nesiguranta e gustul vietii: asa cum marea are gust sarat , tot astfel viata are pretutindeni
gustul nesigurantei.Numai moartea e sigura.Viata treuie sa fie nesigura din cau!a naturii
ei intrinsece.
"e ce e asa#
$ri de cate ori un lucru e viu , el e in continua schimbarea%
numai un lucru mort nu se sc&ima niciodata.
'ar ori de cate ori e pre!enta sc&imarea , nesiguranta e si ea pre!enta.
(e inseamna sc&imarea # )c&imarea inseamna trecerea din cunoscut in necunoscut.
'ar la a!a oricarui sentiment de nesiguranta sta faptul ca tu vrei sa te agati de cunoscut
SCHIBAREA
*asiti ceva vec&i in lumea asta # +otul e in permanenta sc&imare, c&iar si ,imala-a.
)e spune despre ,imala-a ca in fiecare an se ridica cu ./ de cm.
+otul se sc&ima , 0amantul se sc&ima, continentele se sc&ima si ele.
(opilul creste, iar pe masura ce creste, nesiguranta creste si ea.1ai devreme sau mai
tar!iu va fi trimis la scoala 2 acum nici macar pe caminul sau nu se mai poate a!a.
)i fiecare copil se impotriveste.Nu ai cum sa gasesti un copil care e fericit sa se duca la
scoala 2 decat daca acasa e un iad.Niciun copil nu vrea sa se duca la scoala%
se opune , se agata de mama , de casa , fiindca acum e impins intr3o alta nastere 2 e scos
afara din casa."upa care va incepe sa se agate de scoala."aca te duci intr3o universitate si
te uiti in 4ur , iei pulsul studentilor , ai sa ve!i ca nimeni nu vrea sa termine facultatea.
)e intampla de multe ori ca studentii sa3si programe!e in mod inconstient picarea
examenelor, iar si iar fiindca universitatea insemana iarasi siguranta.+atal are gri4a , iti
trimite ani , iar tu doar traiesti ca un print.5umea inca n3a patruns."ar intreaga lume te
trage in nesiguranta, iar mai devreme sau mai tar!iu vei fi nevoit sa parasesti
universitatea.Nu intamplator oamenii din toata lumea !ic universitaii mama.
+otusi , cu fiecare !i te misti tot mai mult catre nesiguranta.
Viata e periculoasa , dar in firea miscarii , a vitalitatii ei 2 e nesigura ,
fiindca nesiguranta e in firea miscarii , a vitalitatii, a ceea ce este viu.
6
O!"
$rice om este impartit in trei !one distincte: cunoasterea # emotiile si $orintele sale .
(unoasterea isi are sursa in ca%, emotiile in inima si dorintele in or&anele &enitale.
0laton si )igmund 7reud afirma ca ratiunea este regale , emotia este regina , iar sexul este
servitorul."esigur +raiasca 8egele 9 (at despre sexualitate si emotii , acestea treuie
distruse, iar intreaga energie treuie adusa in !ona capului.
+oate cele trei divi!iuni sunt egale% nici una nu este stapana celeilalte.:ceasta este
revolutia propusa de ;en.+oate cele trei principii sunt simultan stapani si servitori.)unt
momente cand sexul se urca pe tron , momente cand tronul este ocupat de emotii si
momente cand el este ocupat de ratiune.
$mul este ca o roata cu trei spite. 0e masura ce roata se invarteste , fiecare din cele trei
spite a4unge in po!itia de sus.(and una dintre ele se ridica , o alta cooara , dar toate cele
trei spite sustin deopotriva roata.
)pre exemplu , Vedanta (este o doctrin idealist3oiectiv din filo!ofia indian ) ,
4ainismul si udismul urmea!a calea ca%ului .:deptii acestor religii avansea!a prin
cultivarea inteligentei , a intelegerii si luciditatii. Ei lucrea!acalea <nana 2 cunoasterea.
,induismul , crestinismul si islamismul urmea!a calea emotiilor' Ei a4ung la starea de
armonie prin intermediul inimii. +antra urmea!a calea se(ului . :cestea sunt cele trei
posiilitati.
)enul repre!inta o sinte!a a celor trei cai. El este simultan +antra , devotiune si
cunoastere.;enul afirma ca cele trei cai pot fi cominate %
ca nu este necesar sa alegi una dintre ele.
(iteam odata autoiografia lui (&arles "ar=in , cand am intalnit urmatorul pasa4 :
> 0e vremea cand eram copil, c&iar si in tinerete, poe!ia de toate felurile imi facea o
mare placere. 0ictura ma desfata, iar mu!ica ma exta!ia literalmente.)unt multi ani de
cand nu mai support insa sa citesc nici macar un singur vers dintr3o poe!ie.1i3am pierdut
de asemenea apetitul pentru pictura si pentru mu!ica. 1intea mea a devenit un fel de
masinarie care macina tot felul de fapte si da nastere unor legi generale. Nu inteleg de ce
mi s3a atrofiat acea parte a creierului care producea marile ucurii.
0ierderea acestor ucurii se traduce printr3o pierdere a fericirii. >
(apul ucide mai intai inima si trupul, dupa care traieste la fel ca o masinarie.:cest lucru
poate fi va!ut in asta!i in intreaga lume.(u cat omul cunoaste mai mult , cu atat mai
superficial traieste.?n om centrat in minte isi %ier$e orice bucurie $e a trai.
@
7ilo!ofiile nu sunt niciodata paradoxale.Ele sunt extrem de logice, tocmai pentru ca sunt
niste constructii ale mintii.
Voi sunteti scenaristi propriei voastre drame. Va amagiti singuri, din cau!a alegerilor pe
care le faceti.Aaratul nu vede femeia asa cum este% ea nu se reflecta in el la fel ca intr3o
oglinda."a , exista lucruri minunate in ea , dar si lucruri urate, caci frumusetea nu poate
exista fara uratenie , la fel cum uratenia nu poate nu poate exista fara frumusete.
(ele doua atriute coexista.Ele sunt cele doua fete ale aceleasi monede.
?neori femeia poate fi foarte dulce% alteori este de3a dreptul amara.Este foarte greu sa
privesti amele ei fete simultan, caci femeia devine dintr3o data paradoxala.
:ceasta imagine nu se potriveste cu lo&ica aristotelica a aratului.
Nu este insa posiil sa pui > *A > toata viata.1ai devreme sau mai tar!iu , > N!+ulB va
iesi la suprafata, iar in acea clipa imaginea construita cu gri4a se va face ucati.
'n acel momenti se pare ca femeia a gresit cu ceva fata de tine.
+oti filo!ofii practica acelasi proces.Ei isi aleg cateva lucruri din realitate, ignorandu3le
complet pe celelalte."in acest motiv , orice filo!ofie este din start sureda, putand fi
criticata si contra!isa.
0aradoxul se gaseste in treaga natura : !iua alternea!a cu noaptea , vara cu iarna ,
"umne!eu nu poate fi despartit de diavol.
: fi 8eali!at inseamna : sa nu fii nici un , nici rau , sau sa fii simultan si un si rau.
Negativul si po!itivul se neutrali!ea!a reciproc, iar in urma lor nu mai ramene decat
tacerea, existenta pura, fara pre4udecati , fara ine si rau.
)enul nu 4udeca, nu condamna si nu evaluea!a.
El le lasa tuturor liertatea de fi.
1arele secret al !enului , mare sa arta, consta in a atinge si a da drumul.
+ot ce este cu adevarat viu traieste o singura clipa.
0osesivitatea este incercarea de a transforma aceasta clipa efemera in ceva permanent.
:partenenta la un anumit tip repre!inta o sclavie, ar treui sa va elierati de ea.
:r treui sa nu fiti nici extravertiti , nici introvertiti , ci amele.
?n om care n3a trait niciodata in singuratate nu poate cunoaste frumusetea unei relatii%
N3a fost niciodata o persoana 2 cum poate el sa cunoasca frumusetea unei relatii #
$ persoana care n3a trait niciodata in societate nu poate cunoaste exta!ul singuratatii.
.
"uceti3va in munti , duceti3va in ,imala-a.)unt oameni care traiesc acolo3 traisc acolo
de mii de ani, s3au nascut acolo 2 dar cat de mult ati simti voi frumusetea muntilor
,imala-a , ei nu pot sa o simta.
$ricat de mult v3ati ucura voi de linistea de3acolo, ei nu se pot ucura de ea.Ei nu sunt
nici macar constienti de o infiorare 2 aceeasi infiorare pe care o simtiti voi cand mergeti
in munti.$amenii care traiesc in Aoma-, 5ondra si Ne= CorD simt fiorul cand se duc in
,imala-a. E nevoie de opus ca sa simti 2 el devine un contrast. ;iua e frumoasa pentru ca
exista noapte.Viata aduce atatea ucurie pentru ca exista moarte.'uirea devine un dans
launtric pentru ca exista ura.
(el care a trait e intotdeauna gata sa moara.
(el care a trait cu adevarat este gata in orice moment sa accepte moartea.
"aca iti vei iuit prieteni, iti vei iui si dusmanii 2 findca odata ce cunosti frumusetea
prieteniei, a4ungi sa cunosti si frumusetea dusmaniei.
"aca nu exista dusmani, nu va exista nici posiilitatea prieteniei.
"ialectica spune: $aca ,rei mai multa ,iata# atunci -ii mai %re&atit %entru moarte.
0oate ca nu va dati seama,dar lucru acesta se intampla.(and conduci o masina si maresti
vite!a din ce in ce mai mult , esti captivat de vite!a si a4ungi intr3un punct in care moartea
se poate ivi in orice clipa.:tunci esti viu,atunci flacara vietii arde repede,acut.
"e aceea e vite!a atragatoare si magnetica 2 pentru ca vite!a te aduce mai aproape de
moarte.(and esti mai aproape de moarte,viata e si ea mai multa%
Viata si moartea sunt prietene.Ele exista una prin intermediul celeilalte, contriuie la
existenta celeilalte.
0oate credeti ca soldati de pe campul de lupta sunt foarte nefericiti.
Va inselati%daca ar fi asa, n3ar mai lupta nimeni.Nu sunt nefericiti. 'n realitate lucrurile se
petrec tocmai invers: atunci cand se intorc la viata oisnuita sunt nefericiti.
(and moartea iti da sarutul,aceasta e totdeauna un sarut al vieti."e aceea exista o atractie
atat de mare fata de aventura,de cura4. "aca ti3e frica nu vei doandi viata.
?n om se cunoaste pe sine insusi doar in liertate totala, ori regulile sunt temnite.
E
INTE"E.EREA
In,atati # $e/,oltati+,a INTE"E.EREA # $ar nu urmati Re&uli
7iecare om e impovarat de reguli, fiecare religie devine o suma de reguli si nimic altceva.
'isus n3a urmat pe nimeni.: avut un maestru , pe 'oan Aote!atorul, dar el n3a urmat
niciodata o regula.
Numai aceia care sunt morti pot urma regulile in mod strict.
8egulile sunt constiente, intelegerea e inconstienta iar (&uang +!u e intotdeauna in
favoarea inconstientului.'ntreaga traditie taoista e de partea inconstientului.
Nu impune reguli cu forta , ci incearca numai sa intelegi lucrurile.
"aca iti impui reguli nu vei devein iluminat, vei ramane ignorant in interior si decorat in
exterior.
Nu fiti ca g&eata 2 ing&etati% fiti precum apa , un rau curgator.8egulile nu vor permite
niciodata sa deveniti curgatori.Retineti ca ,iata se reinoieste in continuu si numai
intele&erea %oate ,eni in intam%inarea ei'
(artile nu pot sa3ti dea decat reguli moarte, iar daca le urme!i, patrun!i intr3o !ona
periculoasa.
Ai ne,oie $e INTE"E.ERE # nu $e Re&uli
( cartile # scri%turile # re&ulile iti a$uc cunostinte# nu intele&ere )
'eri erai cineva , asta!i esti altcineva , maine vei fi iarasi altcineva.
E nevoie de o intelegere foarte , foarte adanca% regulile nu pot inlocui intelegerea.
Retineti lucrul acesta 0 Nu e(ista a$e,aruri absolute# -iecare a$e,ar e in$i,i$ual
'n primul rand treuie sa3ti cunosti limitele , aia apoi sa te gandesti la reali!ari.
Viata nu poate fi planificata% ea e un suvoi neplanificat.
)i e ine ca e asa. "aca ar fi planificata , atunci totul ar fi mort si plictisitor.
E ine ca nimeni nu poate pre!ice viitorul , e ine ca viitorul ramane necunoscut,
imprevi!iil, fiindca in asta sta toata liertatea.
"aca ai o oarecare intelegere, atunci ofera3le celor din 4urul tau liertatea de fi ei insisi si
nu permite nimanui sa interfere!e cu liertatea ta.
Nu cantitatea e(%erientelor te -ace intele%t# ci calitatea.
F
?n om poate sa fi facut dragoste cu multe femei , cu mii de femei, de mii de ori.
(re!i ca stie ce e iuirea # 'n ca!ul lui e vora de cantitate 9 'ntreaa un A-ron, intreaa
un "on <uan 2 in ca!ul lor e vora de cantitate9 "on <uanii tin evidenta , socotesc mereu
cate femei au cucerit. )tiu ce e iuirea # $ singura iuire iti poate darui intelepciunea
daca aduci in ea calitatea.(alitatea treuie adusa de tine.
Intalnirea $intre constienta si e(%erienta este intele%ciunea.
Experienta plus constienta inseamna intelepciune.(and avem experienta plus mai multa
experienta, plus mai multa experienta, ceea ce castigam e cantitate, dar nici vora de
calitate.
SOCIETATEA
:m au!it despre un doctor care a devenit cel mai renumit c&irurg din tara sa.
: primit titlul de presedinte al )ocietatii Nationale a (&irurgilor.'n !iua in care a
fost facut presedinte s3a saratorit in cinstea lui."ar el era trist.
?n prieten l3a intreat. >"e ce arati trist # :r treui sa fii cel mai fericit om din
lume.:i devenit cel mai mare c&irurg si nimeni nu se poate pune cu tine acum.
(ea mai mare onoare care i se poate face unui c&irurg e sa devina presedinte al )ocietatii
Nationale .+u de ce esti asa de trist # >
(&irurgul i3a raspuns : > Eu nu mi3am dorit niciodata sa devin c&irurg.:m reusit
intr3o meserie pe care nu mi3am dorit3o niciodata, iar acum nu mai am scapare."aca as fi
fost sla in meseria mea , atunci mai era o sansa,dar asa , nu mai am incotro >
0rietenul s3a mirat: > (red ca glumesti.(e tot spui# 7amilia ta e fericita , copiii tai
sunt fericiti,toata lumea e fericitta 2 si toata lumea te respecta foarte mult. >
(&irurgul a continuat: > Numai ca eu nu pot sa ma respect , si asta e ceea ce contea!a.
Eu am vrut sa ma fac dansator, dar mama si tatal meu s3au opus , iar eu a treuit sa fac ce
!ic ei.:m fost o carpa.)i nu sunt fericit pentru ca am devenit cel mai mare c&irurg%
sunt nefericit din cau!a ca sunt cel mai prost dansator din lume.Nu stiu sa danse!, si asta
e o mare prolemaB
Im%linirea ,ine $e la natura# nu $e la societate'
Nici un om implinit nu a primit pana acum un premiu Noel 2 nici un Audd&a , nici un
'isus 2 si nici de3acum inainte nu se va intampla lucru acesta, pentru ca premiul Noel
i se acorda cuiva care a facut din toata inima ce i3a spus societatea si care a atins
oiectivele societatii, nu pe ale sale proprii.?itati3va la castigatorii premiilor Noel si veti
vedea ca oameni mai tristi ca ei nu gasiti.(ei mai multi dintre ei se sinucid, lucru care nu
e deloc intamplator, ci are o semnificatie profunda.(ei mai multi se simt neimpliniti .
0remiile nu te pot implini.
5asa natura inconstienta sa se manifeste in voie% nu impune tu nimic in mod constient
G
TEATR!"
"eci in viata aceasta in care toata lumea e neuna, ce poti face tu #
Toata aceasta %laneta e o casa $e nebuni# o mare casa $e nebuni.
+oata lumea e patologica , olnava , anormala, ce poti face tu # 1oaca teatru 9
'n prea4ma altora, atunci cand simti , nu incerca sa cree!i proleme fara sa fie nevoie 2
4oaca teatru% in intimitatea ta , exta! neun.(e vreau sa spun#
Vreau sa spun ca daca moare cineva , tu ce vei face# Vei fi in exta! neun de fata cu
ceilalti# Vei fi luat la ataie. 0lange si tanguieste3te , 4oaca un rol ca toata frumusetea 2
pentru ca de asta e nevoie in situatia aceea patologica in care moartea nu e acceptata , in
care moartea e un rau.Nu creea proleme nimanui.
"aca esti intelept, 4oaca teatru 2 si 4oaca atat de grandios incat nimeni sa nu planga ca
tine . "electea!a3te9 (eea ce ai tu in interior e altceva.:colo fii excentric9
"ar in exterior,pentru oamenii care te incon4oara , 4oaca un teatru frumos.
7ii actor in lume.:tunci cand esti actor nu esti tulurat, pentru ca atunci stii ca ceea ce
faci e doar actorie.Viata toata e o psi&odrama.
7ii actor in ea, iar inauntru ramai in eatitudina ta non3egoista.
1ai devreme sau mai tar!iu lucrurile se vor aran4a de la sine.
Nu e ne,oie sa le aranje/i tu2nu trebuie $ecat sa te %ui %e tine in or$ine'
Pune+te %e tine in or$ine si lucrurile se ,or aranja $e la sine 2 intotdeauna se va
intampla asa , lucrurile decurg intotdeauna in functie de tine.
*e in $ata ce tu esti in or$ine# intrea&a lume e in armonie.
"e indata ce ai a4uns la acordul interior, intreaga lume e in armonie.
"e indata ce ai a4uns la acordul interior, nu mai exista de!acord in lume.
H
RO"!"
E&oul inseamna identificarea cu functia .
?n intelept autentic poate functiona pe o mie si una de planuri, fara a se simti
incurcat."aca se duce la irou poate devein un guvernator, dar in momentul in care a iesit
din irou redevine !eul care a fost, una cu cerul infinit.
(and a4unge acasa, devine parinte, dar nu se identifica nici cu acest rol.
'si iueste sotia si devine un sot perfect , dar nu se identifica cu aceasta masca.7ace astfel
o mie si una de lucruri , dar nu se identifica cu niciunul dintre ele.
0oate fi simultan parinte, sot ,copil,professor,guvernator,prim ministru , presedinte,
maturator, cantaret 2 orice , caci nu se simte atasat fata de niciunul din aceste roluri.
'si pastrea!a transcendenta, liertatea interioara.
Nici o functie exterioara nu il poate contine.
)e misca lier prin toate aceste camere, dar nici una nu devine inc&isoarea lui.
"e fapt , cu cat se misca mai mult , cu atat mai lier se simte.
Aceste i$entitati -i(e uci$ s%iritual'
Cu cat ele sunt mai -i(e # cu atat mai mort este omul'
Nu accepta ca rolurile pe care le 4oci sa te copleseasca, sa te domine.
+ransforma3te intr3un actor de geniu.:ctorii 4oaca atat de multe roluri: de tata , de mama ,
de criminal , de om de onoare, roluri serioase sau ridicule.
<ocul lor atinge de fiecare data maiestria , fara ca ei sa se identifice insa vreodata cu
el.+alentul lor se manifesta de fiecare data la fel: daca 4oaca rolul unui sfant , devin cei
mai sfinti din istorie.1ai mult , pot sc&ima cu usurinta rolurile intre ele : intr3un act pot
4uca rolul de criminal, iar in altul rolul de sfant.
0erfectiunea lor ca actori ramane nesc&imata.
Viata nu este altce,a $ecat o scena imensa , care cuprinde intregul pamant, si toti
oamenii care exista pe el sunt niste actori.Nimeni nu stie insa cum se va sfarsi piesa pe
care o 4oaca.Ei nu cunosc anticipat scenariul, ci treuie sa contriuie la scrierea
lui.+reuie sa improvi!e!e in fiecare moment.
Noi purtam intotdeauna cu noi masca functiei noastre.
7ata noastra originala ramane ascunsa in spatele acesteia.
I
TA"ENT!"
> Nu te bi/ui %e $istinctie si talent atunci can$ si ai $e+a -ace cu oamenii >
( Ramai ascuns 3 )
"e ce # 0entru ca toti oamenii sunt egoisti.
"aca te a!e!i pe talent vei da de neca! pentru ca3ti vei face dusmani.
"aca te a!e!i pe distinctie vei avea proleme, caci pretutindeni in 4ur vei avea proleme,
caci pretutindeni in 4ur vei avea dusmani.
Nimeni nu ,rea ca tu sa+i -ii su%erior.
"e fiecare data cand arati ce talent ai , arati ca celalalt nu e la fel de un ca tine 2 iar
celalalt se va simti insultat.
"aca3ti arati distinctia , daca spui ca repre!inti ceva, daca incerci sa3ti dovedesti talentul
in moduri sutile , toata lumea se va simti ofensata.)i nu ti3o pot ierta, se vor ra!una.
"e fiecare data cand au de3a face cu un om caruia ii vad distinctia, masele se ra!una.
)e prea poate ca 'isus sa fi fost rastignit din cau!a maselor ,nu i3au putut tolera
superioritatea 2 iar el era superior.N3au putut tolera acest om de calitate.
Era iesit din comun, a treuit sa fie omorat.:tena nu l3a putut tolera pe )ocrate.
Era un om rar 2 una dintre mintile cele fara perec&e care s3au nascut vreodata, atat de
patrun!ator incat nu suporta comparative.
:tena nu l3a putut tolera, toata lumea s3a simtit insultata.
?n +aoist trece prin lume fara identitate."e ce #
0entru ca daca arati talentul pe care3l ai , oamenii nu te vor ierta.
Oamenii ii %ot ierta %e %rosti# $ar nu+o %ot ierta %e intele%ti.
"in acest motiv a fost 'isus rastignit, iar )ocrate otravit.
'n fata unui 'isus sau a unui )ocrate te simti inferior intr3atat incat nu3l poti ierta.
1intea gaseste in continuu cai si modalitati prin care sa se faca remarcata.
"aca nu poti sa fii altceva , cel putin poti sa fii piticul cel mai inalt 2 dar fii ceva,
fii cineva9 +oata educatia, toata cultura si civili!atia te invata sa fii remarcail, iar tao
spune :
J Nu -i remarcabil # renunta la tot ce te -ace remarcabil2 -ii obisnuit# -ii sim%lu'
Can$ iti e usor # atunci e bine# ,ei trai cu usurinta'
*aca ,rei sa -ii e(traor$inar# remarcabil # ,ei ramane ,esnic incor$at si
,iata iti ,a -i o %o,ara $in cau/a ca trebuie sa $emonstre/i ce,a. K
(and nu poti fi folosit , devii asemenea !eilor.
(e inseamna asta #
'nseamna ca atunci cand esti folosit, devii un oiect, iar atunci cand nu poti fi folosit,
devii o persoana.
L
)3a intamplat odata ca imparatul sa auda despre (&uang +!u ca fiind un
intelept.)i3a trimis atunci prim ministru ca sa3l caute si sa3l aduca la el.
"ar unde sa3l gasesti pe (&uang +!u # N3avea casa, n3avea adresa, era un
ratacitor. (&uang +!u oisnuia sa spuna ca daca stai intr3un singur loc e greu sa te
ascun!i, oamenii vor incepe sa suspecte!e."at fiind ca ai ceva anume, ei vor incepe sa
devina suspiciosi si , incetul cu incetul isi vor da seama.:sa ca treuie sa pleci inainte ca
ceilalti sa3si dea seama , altfel vei avea neca!uri."e aceea el era mereu ratacitor 2 fara
adresa, fara casa.?nde sa3l gasesti #
+rimisii imparatului insa si3au dat silinta 2 cand porunceste imparatul , treuie
sa3ti dai silinta.:u intreat multi invatatori taoisti :
M ?nde il putem gasi pe (&uang +!u # >
:cestia i3au spus : > E dificil , nimeni nu stie .)e misca precum vantul , nestiut ,
asemenea unui nor.'nsa mergeti si intreati mai departe, iar daca vreun satean va spune ca
e pe acolo un arat care nu se remarca prin asolute nimic atunci prindeti3l pe omul
acela, caci el ar putea fi (&uang +!u. >
)i asa l3au gasit.Niste oameni dintr3un sat le3au spus:
> "a , este un om oisnuit care tocmai a venit in satul nostru, un om cu totul
oisnuit.N3ai putea gasi un om mai oisnuit decat el.
(and au intreat unde e , satenii le3au raspuns :
> 0escuieste pe malul raului.B
)3au dus acolo si i3au !is lui (&uang +!u :
> 'mparatul a intreat de tine si noi am plecat sa te cautam.Vrei sa vii cu noi la
curte#Vrei sa devii un curtean 2 sfatuitorul imparatului#B
(&uang +!u le3a raspuns :
> :steptati , dati3mi timp de gandire.B
'n !iua urmatoare , cand trimisi au venit sa3l intree din nou, nu l3au mai gasit in
satul acela% plecase.
$amenii anuisera , isi datusera seama.
6/
IITAREA
1aimuta e un imitator perfect.Voi ce3ati facut toata viata pana acum#
:ti fost oameni sau maimute #
'mitati, nu faceti decat sa va uitati in 4ur si sa calcati pe urmele altora%
mergand pe urmele altora , $e,eniti -alsi.
Te a-li aici ca sa+ti im%linesti %ro%riul $estin# iar $estinul acela in$i,i$ual#
el nu e al nimanui altcui,a'
)a copie!i e usor, dar sa intelegi e greu.
N3ai nevoie de o &arta , si nici de o usala cu tine.
E de a4uns lumina interioara , ca sa3ti arate propria cale.
INCI!NA
+oti oamenii vostri de success sunt mincinosi.
?itati3va la ei, la asa3!isi oameni de succes , si nu veti gasi decat minciuni.
(u cat esti un mincinos mai mare, cu atat mai mare success ai.
(a sa reusesti in lumea asta treuie sa fii un mincinos.
*!REREA
4can$ %anto-i ti se %otri,esc # uiti $e %icioare2 can$ cureaua e nimerita # uiti $e
%antec2 iar can$ inima e armonioasa # 5%entru6 si 5im%otri,a6 sunt $ate uitarii'
$ri de cate ori esti sanatos , uiti de corp."oar cand se iveste vreo oala , corpul iti staruie
in minte."aca nu te doare capul, stii cumva ca ai cap # (and te roada pantoful inseamna
ca nu ti3e un.Tot ceea ce este sanatos e $at uitarii, dar tot ceea ce pune proleme e
tinut minte in permanenta 2 provoaca o tensiune continua.
(orpul iti indica ori de cate ori exista vreo oala, ori de cate ori e ceva in neregula 2 iti
atrage atentia.
:celasi lucru se aplica si mintii.Atunci can$ constiinta ta e sanatoasa # nu e(ista e&o.
Tineti minte , intotdeauna cei lacomi sunt impotriva lacomiei, cei sexuali sunt impotriva
sexului, furiosii sunt impotriva furiei, violentii sunt impotriva violentei.
66
Can$ iti e usor # atunci e bine
'n ca!ul tau e tocmai invers.
:legi intotdeauna sa3ti fie greu, deoarece dificultatea iti ofera o provocare, iar provocarea
iti stimulea/a e&oul'
NEVOI SI *ORINTE
Nevoile pot fi implinite , dar dorintele nu. "orinta e o nevoie care si3a iesit din
minti.Nevoile sunt simple , ele vin de la natura."orintele sunt foarte complexe , ele nu
vin de la natura, ci sunt create de minte.Nevoile sunt pe moment , viata e cea care le da
nastere.
Ce e $orinta # E miscarea mintii inspre viitor. Nevoile apartin momentului de fata 2
foamea e o nevoie , iar ea treuie satisfacuta."aca iti este sete , iti este sete aici si acum,
treuie sa cauti apa."ar dorintele nu sunt asa.'ti doresti sa fii presedintele unei tari.
:sta nu e o nevoie , ci o amitie, e o proiectie a egoului in viitor.
+ine minte , nevoile sunt intotdeauna aici si acum 2 ele sunt existentiale.
Nevoile sunt simple, ele pot fi implinite.
+i3e foame si mananci % ti3e sete si ei % ti3e somn , te duci la culcare.
Nevoile sunt frumoase % dorintele sunt urate.
Nevoile sunt trupesti % dorintele sunt psi&ologice.
STAREA $e BINE
)tarea de ine pe care o ai atunci cand esti sanatos , si te simti ine, du3o cu tine cand nu
ti3e ine si esti olnav.Eu va spun ca starea de ine nu depinde de sanatate.
)entimentul de ine este un sentiment interior%el nu depinde de corp.
'l puteti purta cu voi c&iar si cand sunteti olnavi.
J Ramana aharishi era %e moarte'A,ea cancer la &at si ii era a%roa%e im%osibil sa
,orbeasca# a%roa%e im%osibil sa manance ce,a'*ar toti cei care il inconjurau il
ultima lui /i erau sur%rinsi 7 el era atat $e -ericit'In ochii lui se citea o stare $e bine
subtila'Cor%ul lui ajunsese o ruina+ $ar nu si Ramana2
el era la -el $e sanatos ca orican$. K
:sta spune Nris&na in *ita : fii acelasi cand traiesti durerea sau placerea%
ramai acelasi cand cunosti succesul si cand cunosti esecul.
$rice s3ar intampla , lasa sa se intample 2 tu ramai acelasi.
:ceasta uniformitate iti va da integritate.
6@
INTEA + Intro$ucere
+oate suferintele din lume se nasc in minte.
1ai intai de toate nu traieste niciodata in pre!ent% ea ratea!a tot timpul clipa de fata,
desi aceasta este singura care exista 9 intea traieste necontenit in trecut , sau
se %roiectea/a non+sto% in ,iitor."in trecut sare direct in viitor, iar din viitor cade din
nou in trecut.Nu /abo,este nicio cli%a asu%ra momentului %re/ent.
Este la fel ca pendulul unui ceas :
trece de la o polaritate la cealalta , dar nu se opreste niciodata la mi4loc.
(and mintea nu poate intelege ceva , ea tace.
$ri de cate ori mintea se dovedeste neputincioasa intr3o anumita c&estiune , ea dispare.
7iecare copil se naste sanatos la minte , dar fiecare om moare neun.
1intea inseamna activitate, iar fiinta inseamna inactivitate totala.
intea inseamna sa aler&i, fiinta inseamna sa stai.
'n primul rand , nu asculta mintea.
Ea repre!inta un un instrument pentru lumea de afara, insa e un ostacol la modul
asolute atunci cand vrei sa patrun!i in interior.
"o&ica e buna %entru oameni# $ar nu e buna atunci can$ e ,orba $e tine insuti.
5asati mintea la o parte.
Nu e vora de a fi impotriva mintii, ci de a trece dincolo de minte 2 de a o lasa
deoparte.+ot asa cum atunci cand pleci afara folosesti pantofii, iar cand intri in casa ii lasi
deoparte3 nu are loc nicio lupta,nimic.
Atunci can$ &an$irea $is%are # -iin$ inlocuita $e cunoastere# $e luci$itate #
$isci%olul isi $a seama ca a$e,arul nu %oate -i &an$it# ci $oar %ri,it in -ataO
:sa se explica de ce oamenii care cunosc adevarul supreme sunt numiti clarva!atori, nu
ganditori.Ei l3au va!ut , l3au privit in fata, nu s3au gandit la el.
Nu sunt mari filo!ofi sau logicieni."impotriva, sunt oameni fara minte, oameni care si3au
transcens mintea.Ei privesc adevarul in fata.'ntre ei si realitate nu sta nici un gand.
Incercati sa intele&eti : un neun traieste c&iar mai mult in mintea sa decat voi.
"aca va veti centra prea mult in minte , intr3o !i veti ineuni .
0ractic , va aflati in rand cu neunul, dar ceva mai in spate.
Neunul si3a folosit mintea ceva mai mult decat voi.
)i3a folosit3o la maxim, pana cand a luat3o ra!na.
Toti nebunii sunt oameni -oarte mentali'
6.
)e spune ca cineva l3a oservat odata pe 0icasso cum pictea!a.
El l3a oservat pictand un talou de la inceput pana la sfarsit.
(and taloul a fost gata, el l3a intreat:
M (are este semnificatia acestui talou #B
0icasso s3a enervat foarte tare si a strigat la el :
M "u3te si intreaa trandafirul din gradina ce semnificatie are 9
"e ce tot vin oamenii sa ma intree ce semnificatie au talourile mele #
"aca un trandafir poate exista fara sa aie o semnificatie speciala , de ce nu ar putea
exista la fel de ine si talourile mele # M
*e un$e %ana un$e aceasta obsesie %entru semni-icatie 8
)emnificatia este acordata intotdeauna de minte. Este un 4oc al mintii.
1intea este cea care pune intotdeauna intrearea : M Care este semni-icatia # B
ai $e,reme sau mai tar/iu ,eti constata ca e(istenta nu are nicio semni-icatie , si
atunci veti trai un mare soc 9 :sta se intampla la ora actuala in occident.
1arii ganditori occidentali simt asta!i o mare angoasa , caci nu mai reusesc sa gaseasca
semnificatia vietii , in conditiile in care au fost invatati de mici ca omul nu poate trai fara
semnificatii.
)enul afirma ca viata nu are nici o semnificatie, asa ca aceasta nu treuie cautata.
)avurati aceasta lipsa de semnificatie. Viata nu are sco%.
Existenta nu se indreapta in nici o directie.Ea exista pur si simplu% este o saratoare,
o ucurie , o gluma.:sta numesc &indusii lila 2 viata este un 4oc.
'n aceasta privinta , au perfecta dreptate.
:tunci cand te 4oci , nu incerci sa afli semnificatia 4ocului.<ocul inseamna ucurie pura%
nu are nicio alta ratiune.
'nvatarea spirituala nu poate fi primita decat prin renuntarea la ego.
Exista mai multe tipuri de invatare. $mul se poate duce la universitate, unde nu este
nevoit sa renunte la egoul sau."impotriva cu cat este mai egoist , cu atat mai une vor fi
re!ultatele sale, caci egoul este prin excelenta, competitiv , invidios %
placerea vietii lui este sa se lupte cu ceilalti pentru suprematie.
(u cat egoul omului este mai mare , cu atat mai une vor fi performantele sale la
invatatura.?n om umil nu va avea re!ultate une intr3o universitate.
:colo treuie sa fii competitiv , nemilos , agresiv pana la violenta, extrem de egoist%
treuie sa te cre!i cel mai tare om din lume. Numai asa poti otine medalia de aur.
(and vii la un maestru , situatia se pre!inta cu totul altfel.
:ici aveam de3a face cu un tip complet diferit de invatare % de fapt ,
este mai degraa un proces de de!vatare.
0rin natura ei , mintea omeneasca va alege intotdeauna sa aia o ocupatie.
(&iar daca ocupatia respectiva e dureroasa, c&iar daca aduce suferinta ,
mintea ,a ale&e sa -ie ocu%ata 2 fiindca in lipsa unei ocupatii incepi sa simti ca te
di!olvi.
6E
0si&ologii spun ca atunci cand oamenii ies la pesie , cand se retrag din serviciu sau
afacerea care repre!enta munca lor, mor curand.Viata li se scurtea!a imediat cu aproape
6/ ani.'ncep sa moara inanite de a muri.$cupatia nu mai exista, sunt lipsiti de
ocupatie.(and esti lipsit de ocupatie , incepi sa te simti fara rost , inutil.
1intea este ucigasa3 ucigasa tuturor misterelor.
$data gasita explicatia , misterul se topeste.
intea este lo&ica# iar ,iata este $ialectica.
(and spun ca mintea este logica, inseamna ca viata se misca in linie dreapta.
(and spun ca viata e dialectica , inseamna ca ,iata se misca intre o%usi#
nu in linie $rea%ta'Ea se misca in /i&+/a& de la negativ la po!itiv, de la po!itiv
la negativ.)e misca in !ig3!ag.Ea foloseste opusi.
intea se misca in linie $rea%ta si atat'
?n mort e in liniste asoluta, nu3l deran4ea!a nimeni.
(ele doua polaritati nu sunt contradictorii, ele doar par a fi contradictorii.
'n profun!ime ele sunt una . Ele sunt exact asemenea picioarelor voastre,
dreptul si stangul.7olositi dreptul , folositi stangul. 'n timp ce ridici piciorul drept ,
stangul asteapta pe pamant , fiind spri4in.
Nu deveniti dependenti.Nu fiti adepti ai dreptului sau stangului.
:mandoua picioarele sunt ale voastre,
iar energia voastra curge in amandoua picioarele 2 nedivi!ata.
INTEA + Su%erioritatea
intea ,rea intot$eauna sa aiba alaturi $e ea ceea ce ii e in-erior, ea se teme
intotdeauna de ceea ce ii e superior.*e aceea isi cauta toata lumea %arteneri in-eriori
7 %rieteni# sotie # sot 7 oameni care sa le -ie in-eriori # asa incat ei sa se simta
su%eriori.
Cautati+i mereu %e cei su%eriori $aca intr+a$e,arat cautati a$e,arul, fiindca
adevarul e superiorul prin excelenta."aca mereu cauti sa te incon4ori de ceea ce3ti este
inferior, atunci vei sfarsi in ultima instanta cu o minciuna ultima.
*aca ,rei cu a$e,arat sa ajun&i la $i,in# atunci cauta ceea ce e su%erior'
6F
INTEA + area Cale nu este $i-iciala
+oate faptele retinute de istorie repre!inta tulurari ale starii de liniste.
(and cineva devine cu adevarat linistit , el dispare din istorie, caci nu mai face parte
integrata din neunia de !i cu !i , din agitatia care poate fi consemnata in scris.
!n om iluminat nu are o bio&ra-ie.El nu mai apartine lumii formelor% de aceea , nu are
nici o importanta cand s3a nascut sau cand a murit.
$rientali nu au fost niciodata preocupati de iografii , de fapte istorice.
Natura mintii este fixitatea , la fel cum natura vietii este fluiditatea.
:sa se explica de ce mintea cade atat de des in osesie 2 datorita naturii sale solide , fixe.
intea este un mecanism $e -acut ale&eri.
:ristotel a pus3o la a!a logici si filo!ofiei sale.
5a extrema opusa lui :ristotel se afla )osan , care spune :
M Nici cutare , nici cutare ,nu mai face nici o alegere B
El spune : M 8enunta la optiuni % nu mai face distinctii B
'n clipa in care faci o distinctie, ai optat pentru o extrema si ai respins automat o alta%
astfel spus , te3ai divi!at , te3ai fragmentat , nu mai esti un tot unitar.
Esti olnav.
(restinismul nu are aproape nimic de3a face cu 'isus %
el ii apartine in intregime lui :ristotel.
'isus , a fost un om foarte asemanator lui )osan.
El a spus : M Nu 4udeca pe altu, daca nu doresti sa fii 4udecat M
(um ai putea construi o iserica daca nu faci nicio alegere #
$ iserica treuie sa fie neaparat in favoarea cuiva si impotriva altcuiva.
Ea treuie sa fie in favoarea lui "umne!eu si impotriva diavolului.
'n viata insa "umne!eu si diavolul sunt unul si acelasi lucru.
"iavolul este o fata, iar "umne!eu este o alta fata a aceleasi energii 2 dar energia este
aceeasi.
1intea simte tot timpul nevoia sa oscile!e dintr3o extrema in cealalta.
Viata este ,ie# caci este %lina $e contrarii # $e %ara$o(uri# $e ritmuri'
*andirea aristoteliana nu permite cultivarea radarii, caci este liniara:
daca iuita a plecat , ea nu se mai poate intoarce.
$ccidentalii cred in linie dreapta. $rientali cred in cerc.
Viata repre!inta un &aos.5ogica este moarta%
"aca vrei ca un lucru usor sa para dintr3o data dificil , tot ce treuie sa faci este sa alegi,
sa faci o distinctie.
6G
8enuntati la preferinte% lasati viata sa curga asa cum doreste.
Nu3i spuneti : M 'a3o pe aici , du3te catre Nord , apoi ia3o catre Vest .B
5asati3va dusi de val.Nu inotati impotriva curentului% deveniti una cu el...
0referintele atrag dupa sine tensiuni.(&iar daca ceea ce preferi este o stare de liniste,
preferinta ta va atrage dupa sinedoar o stare mai mare de tulurare.
"eplasati3va prin viata fara opinii.
1isca3te gol , fara &aine, fara preconceptii referitoare la adevar , caci adevarul transcende
orice opinii personale.
8enunta la toate filo!ofiile tale , la doctrine , teorii si scripturi, fara preferinte si fara
alegeri."eplasea!a3te prin viata in tacere.
INTEA + CA"EA ESTE PERFECTA
Non+actiunea i se %are e(trem $e $i-icila mintii umane.
"aca cineva iti spune :
M Nu fa nimic B , te simti pierdut.
'l intrei din nou :
M (e sa fac # , Nu fa nimic B iti raspunde el.
?sor de !is , greu de pus in practica.
)e spune ca primul lucru pe care il facea 8in!ai atunci cand se tre!ea dimineata era sa
rada in &o&ote , atat de puternic incat ecourile rasului sau rasunau in intreaga manastire
( si se aflau in ea F// de sann-asin3i ).7aceau acelasi lucru si seara, inainte de culcare.
1ulti oameni l3au intreat de ce are acest comportament i!ar, dar el se limita sa
!ameasca, fara sa le raspunda.(and a a4uns pe patul de moarte, cineva a indra!nit totusi
sa insiste:
M )pune3ne de ce ai ras intreaga ta viata , dimineata si seara # Nu ne3ai raspuns niciodata
la aceasta intreare, ra!and de fiecare data de cel care ti3o punea.:cesta a ramas singurul
mister legat de viata ta.+e rog , elucidea!a acest mister inainte de a3ti parasi corpul B
8in!ai i3a raspuns : M 8adeam din cau!a prostiei acestei lumi.(and ma tre!eam
dimineata, radeam pentru ca intram din nou in aceasta lume in care toti ceilalti aratau si
se comportau ca niste prosti.)eara , inainte de culcare , radeam din nou, fericit ca !iua a
trecut asa usor, lucru la care m3as fi asteptat in aceasta lume de prostiB
'ntregul spectacol al acestei lumi este atat de ridicol , dar voi nu va dati seama de acest
lucru, caci faceti parte integrala din el.
E,itati into$eauna e(tremele .
Nu mai faceti distinctii intre lumea exterioara si cea interioara si nu va incadrati in
tipologiile lui <ung: in categoria de etra,ertitilor sau a intro,ertitilor.
6H
5umea interioara si cea exterioara sunt precum piciorul stang si piciorul drept.
(ele doua lumi sunt precum cele doua urec&i: daca alegi o singura urec&e , vei pierde
4umatate din au!.
Nu doar oamenii au ca!ut intr3o extrema sau alta , ci si societatile in care
traiesc.)ocietatile din $rient au ramas introvertite.
1istici , poetii , introvertitii , care le3au vorit prea mult oamenilor despre lumea
interioara , condamndand3o pe cea exterioara.
$rientul a dat nastere multor introvertiti , dar a uitat sa savure!e frumusetea lumii
exterioare.
"e aceea , orientalii vin in $ccident ca sa3i invete pe oameni despre lumea interioara.
)3a umplut Vestul de guru veniti in $rient ca sa3i invete pe oamenii cum sa medite!e,
dar si Estul de guru veniti din $ccident ca sa3i invete pe oamenii cum sa3si cultive mai
eficient pamanturile , cum sa3si gestione!e orasele.
'n relitate, amele extreme sunt la fel de periculoase .+oate extremele sunt periculoase,
iar pericolul consta in faptul ca roata se poate intoarce oricand.
Echilibru con$uce intot$eauna la succes # la -el cum $e/echilibru con$uce
intot$eauna la esec'
(um ar putea exista un centru fara o periferie # 'nvers, cum ar putea exista o periferie
fara centru # Este imposiil.
Nu mai faceti alegeri% nu o luati la stanga sau la dreapta.
Nu fiti stangaci sau dreptaci% ramaneti tot timpul la mi4loc.
"aca simtiti o stare de ura , incercati sa ramaneti pe calea de mi4loc."aca simtiti o stare
de iuire, la fel.$rice ati simti , urmariti sa ramaneti pe calea de mi4loc.
6I
INTEA + N! AI VORBI SI N! AI .AN*I
:sta este marea prolema a acestei lumi :
Oamenii care &an$esc nu actionea/a , iar cei care nu &an$esc nu -ac altce,a $ecat sa
actione/e.0rosti actionea!a pentru ca nu stau sa se gandeasca % asa se nasc oameni ca
Napoleon , ca ,itler sau ca 1ao. :sa3!isii ganditori 2 :ristotel , Nant , ,egel 2 nu fac
decat sa gandeasca , dar nu actionea!a niciodata.
Exista oameni care se gandesc la infinit, renuntand la actiune.Neavand nimic de facut,
intreaga lor energie se focali!ea!a asupra procesului de gandire.
"evin mari filo!ofi , dar filo!ofia este un taram al prostilor, al celor care se &ranesc cu
cuvintele , nu cu realitatea propriu3!isa.Ei nu mai stiu ce inseamna iuirea%
nu mai cunosc decat cuvantul iuire.
:tractia fata de alcool sau de droguri este foarte mare , caci atunci cand te imeti sau
cand te drog&e!i , mintea dispare.1intea adoarme si incepe sa vise!e.Visele unui drogat
pot fi infinit mai frumoase dacat cele ale unui om oisnuit.
"rogurile , alcoolul si celelalte sustante &alucinogene au fost folosite intotdeauna de
oamenii religiosi , dar ele nu conduc niciodata la realitate.Ele nu pot conduce decat la o
stare de somnolenta , de coma, in care poti visa.
Nu ati oservat niciodata cum se intampla lucrurile # "aca iti planifici o excursie in
,imala-a sau in Elvetia, te gandesti luni de !ile la ea , iar cand a4ungi acolo, incepi sa te
gandesti de4a la intoarcere.
7iecare sosire a voastra este inceputul unei noi plecari.Voi nu sunteti niciodata pre!enti,
caci nu sunteti capaili sa fiti pre!enti.
Va traiti viata ca si cum ati vedea un film, ca si cum v3ar povesti altcineva.
Va -olositi tot tim%ul $e memorie'
INTEA + INTOARCEREA "A RA*ACINI
Viata este una sin&ura2 la -el si e(istenta' Numai mintea este $uala.
Viata este una singura."umne!eu si diavolul repre!inta aceeasi realitate.
:devarul este AICI si AC!. El nu este o teorie, ci o realitate care treuie
experimentata.
*aca nu sunteti -ericiti intr+o coliba# nu ,eti -i -ericiti nici intr+un %alat'
6L
INTEA + N! ITI PROP!NE NICI !N TE"
Nu mai intreati care este telul final , caci nu exista nici un tel fix.
In$i-erent incotro ,a in$re%tati # mer&eti $ansan$.1ai devreme sau mai tar!iu, veti
a4unge cu siguranta la ocean.+oate raurile a4ung la ocean, si cele mai mici , si cele mari.
(&iar si cel mai mic paraias a4unge , oricat de greu vi s3ar parea de cre!ut.
Retineti : "aca nu iti stailesti niciun tel, nu ai de ce sa te temi.
+eama deriva intodeauna din stailirea unui tel.
"aca nu te indrepti nicaieri, ce motive mai poti avea sa te temi#
?nii oamenii sunt locati in viata sociala, altii in manastiri.'n rest , nu exista nicio
diferenta intre ei.?nii traiesc esecul in viata sociala, altii in cea religioasa.
In ultima instanta # marele obstacol este mintea ,esnic orientata catre reali/are #
catre un tel sau altul'
+ot ce treuie sa faci este sa accepti realitatea asa cum este , sa nu ii stai in cale, sa nu
incerci sa sc&imi ceva.
"aca esti un pacatos , te preocupa cum sa devii un sfant% daca esti urat , cu sa devii
frumos % daca esti rau , cum sa devii un.
intea nu cunoaste altce,a $ecat SCHIIBAREA.
:ceasta pare foarte atragatoare, caci mintea iti susura la urec&e:
M 0oti sa devii mai un . 'ncearca sa te sc&imi B. 'n realitate , daca incerci sa te sc&imi,
nu vei deveni mai un , ci te vei loca 2 intrucat esti de4a perfect 9
7oloseste3ti mintea numai atunci cand doresti sa comunici, la fel cu iti folosesti picioarele
numai atunci cand doresti sa mergi.
7oloseste3te de ganduri numai atunci cand doresti sa gandesti.
"aca stai relaxat su un copac, ce rost are sa te folosesti de picioare #
:i parea neun 9 5a fel cum procede!i si cu mintea :
daca nu ai nevoie de ea , ce rost are sa o lasi sa se agite #
:tunci cand faci dragoste nu ai nevoie de minte , dar aceasta continua sa functione!e 9
"e pilda, eu va voresc voua , deci am nevoie de mintea mea%
in ca! contrar , cum as putea sa comunic cu voi #
@/
1intea are rostul ei : sa comunice cu cei din 4ur , sa asigure interfata cu aceasta lume in
care traiesc atatia alti oameni , sa respecte regulile de circulatie astfel incat sa poti
conduce masina , sa evite pericolele ( pentru sine si pentru ceilalti ) , sa priveasca in viitor
si sa planifice.
)uferinta este starea voastra naturala , motiv pentru care tan4iti dupa fericire.
intea nu %oate acce%ta2 tot ce stie ea sa -aca este sa ne&e'
Ori $e cate ori nea&a ce,a # ea se simte cat se %oate $e bine# $in cau/a e&oului.
1intea nu stie altceva decat sa vanda idei despre viitor.
INTEA + TOATE VISE"E TREB!IE SA INCETE)E
'isus nu inceta sa le repete discipolilor sai :
M Tre/iti+,aB
$are dormeau tot impul , c&iar si atunci cand erau cu el #
Audd&a le repeta in fiecare !i adeptilor sai :
M Tre/iti+,a B
Atunci can$ mintea rataceste %rintre amintiri# in trecut# omul ,isea/a.
Atunci can$ ea rataceste in ,iitor# in ima&inatia ei# omul ,isea/a $e asemenea'
Nimeni nu se schimba in ,iitor2
orice trans-ormare se %ro$uce Aici si Acum'
1omentul de fata este singurul in care se poate intampla ceva.
Nu exista niciun alt timp.
+otul se sc&ima in 4urul vostru % este la fel ca vremea.
INTEA + Viata traita in a$e,arata cre$inta
"aca exista un inceput , treuie sa existe si un sfarsit.
+ot ce se naste treuie sa moara.
+ot ce este construit va fi mai devreme sau mai tar!iu daramant.
$rice intalnire este urmata de o despartire.
$rice sosire inseamna simultan o plecare
:lergi acum numai pentru a te odi&ni mai tar!iu.
$rice alegere conduce la repaus.
@6
$rice miscare conduce la o stare stationara.
)e spune ca iuesti pe cineva , dar nu3ti dai seama ca ura este ascunsa in iuirea ta.
'uirea nu poate exista fara ura."aca iuesti pe cineva , il si urasti simultan, dar mintea
nu poate vedea decat o singura polaritate."aca ea vede iuirea, nu mai vede deloc ura.
Viata este ascunsa c&iar in mi4locul mortii."aca percepti simultan amele polaritati, ele
dispar , pentru ca minte nu poate percepe decat o singura polaritate, o singura realitate
partiala .Ea nu are acces la totalitate.
Pri,iti intot$eauna ambele ca%ete # iar minte ,a $is%area ime$iat'
"aca iei in mana o pietricica , nu o poti privi in totalitatea ei.
:tunci cand ii privesti o fateta , fateta opusa ramane ascunsa.
1intea nu poate percepe nimic in integralitatea sa .
:tunci cand ve!i simultan amele polaritati ale existentei, nu iti mai doresti si nu mai
cauti nimic, caci stii ca orice ai cere, vei primi impreuna cu oiectul dorintei tale si
opusul lui."aca iti doresti prestigiul si respect, vei primi insulte din toate partile."aca iti
doresti flori frumoase, vei primi o sumedenie de spini."aca iti doresti sa fi cunoscut, vei
fi uitat."aca iti doresti sa a4ungi in fruntea ierar&iei, caderea care va urma va fi cu atat
mai dureroasa.
Orice ai cere# ,ei %rimi intot$eauna o%usul $orintei tale.
:tunci , ce rost mai are sa ceri ceva de la viata#
(&iar daca dorintele iti sunt indeplinite, odata cu ele vei primi si opusul lor.
Niciun om religios nu este dispus sa stea de vora in contradictoriu cu un ateu pe
marginea credintei sale, de teama ca acesta sa nu ii M distruga credinta B
Cre$intiosii $e,in atei# ateii $e,in cre$intiosi 7 toata lumea isi schimba cu usurinta
con,in&erile. "e ce # "eoarece opusul lor era ascuns in ele.
$rice credinta poarta in sine germenul indoielii, la fel cum iuirea poarta in sine
germenul urii , iar viata in sine germenul mortii.
"aca viata te conduce catre moarte, ai incredere in moarte3 dar nu te crampone!i nici de
ea. "aca viata iti ofera flori , foarte ine% daca iti ofera spini, la fel de ine .
+ot ce iti ofera viata este perfect."aca ea iti ia , nu iti ofera , nici o prolema.
:sta inseamna adevarata credinta: sa nu mai faci nicio alegere personala, sa lasi totul pe
seama vietii, sa nu iti mai doresti nimic, sa nu ceri nimic de la viata, sa te lasi condus de
curent oriunde te duce acesta, stiinda ca in clipa in care ceri ceva , primesti odata cu el si
opusul sau.
@@
INTEA + N! E9ISTA *OI
"aca ai o durere de cap , accept3o , caci asa stau lucrurile.
"aca iti poti accepta durerea de cap , aceasta va disparea.
Incercati'Veti constata ca daca va puteti accepta in totalitate o oala , aceasta va incepe
sa dispara.(e se intampla # :tunci cand te lupti cu oala , energia ta este divi!ata:
4umatate din ea se manifesta su forma olii, a durerii de cap, iar cealalta 4umatate se
lupta cu ea.
Nu3i de mirare ca acest conflict amplifica durerea de cap.
"aca accepti durerea de cap si nu te mai plangi de ea , daca nu ii mai opui re!istenta,
energia din interiorul tau se reunifica.
0rapastia se umple.:senta conflictului interior conduce astfel la o elierarea unei
cantitati uriase de energie.
1editatia asupra realitatii3asa3cum3este3ea este atat de puternica incat poate vindeca orice
oala , deopotriva fi!ica , mentala , si spirituala.
"aca ai reusit la acest nivel , poti trece la nivelele urmatoare.
*aca ai o %roblema $e sanatate -i/ica # rela(ea/a+te si acce%t+o.
:sa evoluea!a natura: lucrurile se sc&ima tot timpul.
8enuntati la asteptari 9 "aca va asteptati la permanenta intr3o lume a sc&imarilor
continue, nu veti face decat sa va creati tot timpul gri4i.
:cum stii ca iuirea a disparut.+e simti trist.7oarte ine% accepta3ti tristetea.
+e apuca un tremur 2 nu3l suprima% accepta3l."aca iti vine sa plangi, plangi.
:ccepta plansul 9 Nu forta starea de detasare% nu o mima , nu pretinde ca nu esti
ingri4orat, caci aceasta auto3amagire nu te va a4uta cu nimic."aca te simti ingri4orat,
te simti ingri4orat."aca sotia intentionea!a sa te paraseasca , te va parasi.
"aca iuirea nu mai exista , nu mai exista si pace.
Nu te poti opune realitatii % de aceea , este mai ine sa o accepti.
"aca iti propui sa o accepti gradat , vei trai intr3o suferinta si o durere continua.
Nu te mai simti ingri4orat, nu mai ve!i nicio prolema , caci prolema nu se datorea!a
realitatii, ci incapacitatii tale de a o accepta.
Retineti 0 Viata nu urmea/a nicio$ata cursul im%us $e ,oi .
Voi sunteti cei care sunteti nevoiti sa o urmati, indiferent daca va place sau nu.
@.
INTEA + !NITATEA VI*!"!I
*atorita mintii# omul nu mai %ri,este realitatea $in -ata lui # ci se &an$este la ea.
+oata prolema se naste datorita acestitui M la B % din cau!a lui,
omul pierde contactul cu realitatea.
Filo/o-ia este calea ideala de a pierde contactul cu realitatea.
INTEA + Visele
"aca nu ai mancat peste !i , noaptea vei avea vise legate de mancare.
Vise!i ca esti invitat la masa si ca ti se pun in fata cele mai delicioase ucate.
"aca esti nesatisfacut din punct de vedere sexual , noaptea vei avea vise erotice.
"aca iti doresti putere si prestigiu, vei visa ca le3ai otinut ,
ca ai devenit :lexandru cel 1are , un Napoleon sau un ,itler , ca domini intreaga lume.
1intea visea!a de regula acele lucruri care ii lipsesc cel mai mult in timpul starii de
veg&e.(eea ce ti3a lipsit !iua , iti apare in vis , in timpul nopti.
?n vis inseamna o tentativa a mintii de a inc&eia ceva neterminat . 0e de alta parte ,
dorintele sunt de asa natura incat nu pot avea niciodata un sfarsit.Ele nu fac decat sa
creasca si sa se amplifice la infinit% orice ai face, ceva iti va lipsi intotdeauna , si cine
poate umple acest gol interior # Visul
(u cat cresti mai mult din punct de vedere spiritual, cu atat mai putin simti nevoia sa
vise!i, caci nu mai treuie sa te adapte!i atat de mult."aca atingi starea $e luci$itate,
nu mai vise!i deloc, caci nu iti mai doresti sa sc&imi realitatea.
E&oul este cel care spune :
M (ontinua sa faci eforturi. 1ai devreme sau mai tar!iu, realitatea va treui sa se adapte!e
in functie de dorintele tale. B
0icatura nu poate sc&ima oceanul , nu il poate influenta in functie de ideile sale 9
"aca incerci sa sc&imi realitatea in functie de tine , devii un ganditor, caci treuie sa
concepi diferite mi4loace si instrumente, diferite artificii , pentru a forta realitatea sa se
adapte!e.0oti deveni un mare om de stiinta , un mare matematician, un mare filo!of,
dar vei trai in anxietate si in teama.
@E
*umne/eu
Instrumentul $e comunicare cu *umne/eu este tacerea%
Instrumentul $e comunicat cu ceilalti oameni este limbajul'
"aca doresti sa comunici cu "umne!eu , treuie sa taci%
daca doresti sa comunici cu un alt om , treuie sa voresti.
"e ce simt oamenii nevoia sa voreasca tot timpul cu altcineva #
"eoarece se tem de singuratate.:tunci cand nu voresti cu altcineva , este ca si cum
acesta nu ar exista pentru tine, sau ca si cum tu nu ai exista pentru el.
INTEA + PERFECTIONIS
Nu intamplator, cei mai egoisti oameni din lume sunt cei din domeniul religiei,
care incearca sa devina perfecti in toate.Ei insista la infinit asupra perfectiunii% nu stiu sa
se relaxe!e, sunt intotdeauna tensionati.+ot timpul gasesc ceva gresit pe care isi propun
sa3l indrepte."e aceea , astfel de oamenii, nu cunosc relaxare.
*aca intri intr+un a/il $e nebuni# ,ei &asi in el :; < %er-ectionisti'
?n om reali!at se ucura de tot ceea ce face, constient ca va ramane intotdeauna
imperfect, ca nu poate fi vreodata perfect.
Orientalii au cre/ut $intot$eauna ca $aca cine,a $e,ine %er-ect # el $is%are $in
aceasta lume# caci in aceasta lume nu %oate e(ista $ecat im%er-ectiunea.
?n om perfect nu mai are ce face aici, nu se mai incadrea!a in aceasta lume, nu mai este
necesar 2 asa ca se di!olva in totalitate.
*umne/eu are o =lo&ica6 -orte ciu$ata 0
$aca esti %rea %er-ect esti luat $in lumea asta'
Asa$ar # retineti : orice efort de a atinge perfectiunea este prin excelenta un efort al
egoului, care nu poate conduce decat la neunie.
Faceti in &eneral tot ce ,a sta in %uteri # $ar nu ,a atasati %rea tare $e i$eea $e
%er-ectiune'
"aca te apropii de un perfectionist , de un om pseudo3religios , nu vei constata nici un fel
de gratie. +ot ce repre!inta el este otinut prin propriile sale eforturi% totul este calculat,
fiecare miscare a lui este planificata din timp, nimic nu este spontan% totul repre!inta o
disciplina.?n astfel de om traieste dupa un anumit cod, dar tocmai acest cod devine o
inc&isoare pentru el.El nu mai stie sa rada, sa se comporte la fel ca un copil,
sa infloreasca la fel ca o floare.$rice ar face , nimic nu pare natural.
@F
+otul pare tensionat , caci el nu mai cunoaste spontaneitatea.
Numai un oiect mort poate fi perfect.
O -iinta ,ie nu %oate -i ast-el $ecat im%er-ecta.8etineti acest lucru.
?n perfectionist nu are niciodata incredere, ca el cauta intotdeauna greselile.
"aca ii arati un trandafir , primul lucru pe care il face va fi sa ii descopere imediat
imperfectiunile.El priveste prin oc&ii logici , nu prin cei ai iuirii.
INTEA + COP!TER!"
?n computer nu este alceva decat un ca% li%sit $e emotii si $e $orinte%
pe scurt , este imaginea perfecta a "umne!eului crestin.
(alculatorul este imaginea marita a unui cap de om% mai devreme sau mai tar!iu ,
omul va construi calculatorul cel mai performant si mai inteligent.
'ntr3o !i , va construi proail un calculator perfect , care va fi exact ca "umen!eu :
un cap pur.Calculatorul nu are nevoie de $orinte# emotii# se(ualitate.El nu plange
atunci cand moare cineva, nu rade niciodata, nu se ucura atunci cand se naste un copil si
nu se indragosteste 2 doar nu este prost 9
El nu -ace altce,a $ecat sa &an$easca la in-init# -ara sa se o%reasca nicio$ata.
?manitatea este educate sa viole!e , caci scoala nu cultiva decat valorile capului :
ambitia # e&oul # a&resi,itatea .
'ntregul nostru sistem educational ii pregateste pe copii sa devina niste violatori:
sa viole!e natura , sa isi viole!e semeniii, sa fie agresivi si sa demonstre!e astfel ca sunt
un fel de :lexandru cel 1are sau de :dolf ,itler. )istemul nostru educational preda
arta amitiei , iar amitia ec&ivalea!a cu violul.
"e aceea spunem ca mintea rationala simoli!ea!a violul.
INTEA 7 VITE)A
Omul si mintea omeneasca n+au stiut nicio$ata altce,a $ecat Vite/a , de parca ne3am
duce undevasi treuie s3o facem in mare vite!a.:sa ca marim vite!a din ce in ce mai
mult.?nde va duceti # In -inal tot la moarte ajun&eti# -ie ca aler&ati re%e$e sau incet.
Exista o poveste sufista:
@G
?n rege a visat moartea.: va!ut in vis o umra stand in picioare langa el, asa ca a
intreat3o : > (ine esti # >
?mra i3a raspuns : > )unt moartea ta% maine , pe la vremea amurgului , voi veni
la tine.B
8egele a vrut sa intree daca avea vreo cale de scapare, dar n3a putut din cau!a ca
s3a inspaimantat atat de tare incat s3a tre!it, iar umra disparut.
+ranspira si tremura.'n mie!ul nopti si3a c&emat toti inteleptii si le3a !is :
> *asiti3mi intelesul acestui vis.B "upa cum stiti , oameni mai neg&ioi decat
intelepti nu exista.:cestia au fugit acasa si si3au luat scripturile 2 volume mari ,mari de
tot .)i au inceput sa studie!e si sa de!ata sis a se certe intre ei.
:scultandu3i regele era din ce in ce mai confu!.'nteleptii nu se puteau pune de
acord asupra niciunui lucru.0roveneau din secte diferite, asa cum se intampla intotdeauna
cu inteleptii.Ei nu3si apartin lor insisi, ci apartin cate unei traditii moarte.
?nul era &indus, altul ma&omedan,altul crestin.'si adusesera scripturile cu ei si isi
ateau capul de !or.)i pe masura ce discutia avansa, ineuneau certandu3se.8egele era tot
mai tulurat, pentru ca soarele rasarea, iar odata ce soarele a rasarit, nu va mai trece mult
pana ce va apune, fiindca realmente a rasarit inseamna a apune 2 rasaritul e
inceputul.(alatoria a inceput si , in 6@ ore , soarele va apune.
: incercat sa3i intrerupa , dar ei i3au !is :
> Nu ne intrerupe, c&estiunea e foarte serioasa.B
:tunci un atran care3l slu4ise regelui intreaga lui viata s3a apropiat si i3a soptit la
urec&e: > 1ai ine fugi , caci oamenii acestia nu vor a4unge niciodata la o
conclu!ie.'nteleptii n3au a4uns niciodata la o conclu!ie.Ei te sfatuiesc sa fugi, cel putin sa
fugi din palat, din moment ce moartea te3a averti!at."u3te orincotro, degraa9B
)fatul acestuia i3a placut regelui, era cat se poate de correct.(and omul nu poate
face nimic, se gandeste sa fuga, sa scape.)i cum avea un cal foarte iute, s3a aruncat in
spinarea lui si a luat3o la goanna.'nteleptilor le !isese :
> "aca ma intorc in viata si voi veti fi a4uns la o &otarare , sa mi3o spuneti si mie .
:cum insa eu plec. >
Era tare fericit si gonea tot mai repede, fiidca in 4oc era viata lui.)e uita mereu
inapoi sa vada daca venea dupa el umra, dar nu era nici urma de ea.Era fericit , moartea
nu se arata, iar el se tot indeparta.5a vremea amurgului se afla la sute si sute de mile
distanta de capitala.)u un smoc&in mare a poposit , a coorat de pe cal si i3a multumit,
spunandu3i : >+u , tu esti cel care m3a salvat.B
0e cand ii vorea in felul acesta calului , multumindu3' , a simtit atingerea
aceleiasi maini pe care o simtise in vis.)3a intors si s3a uitat.5anga el statea in picioare
aceeasi umra , iar 1oartea i3a vorit :
> )i eu vreau sa3' multumesc calului tau , e cu adevarat iute.:m asteptat toata
!iua su smoc&in si3mi faceam gri4i in privinta venirii tale la timp, din cau!a ca distanta
era atat de mare."ar calul asta e de toata isprava: ai venit tocamai in momentul in care era
mai mare nevoie sa fii aiciB
'ncotro te duci # ?nde ai sa a4ungi # +oata fuga asta si incercarea se a scapa te va duce
su smoc&in.)i in timp ce tu ii vei multumi calului sau masinii tale, vei simti mana 1ortii
atandu3te pe umar.1oartea3ti va spune : > +e astept de mult aici.:i venit.B
@H
Si toata lumea ajun&e e(act la tim%# nimeni nu intar/ie nici o cli%a'
Am au/it ca unii ar -i ajuns inainte $e ,reme # $ar n+am au/it ca cine,a sa -i ajuns
cu intar/iere'!nii ajun& inainte $e ,reme # $in cau/a $octorilor lor'
OARTEA
1oartea este declaratia finala a intregii tale vieti 2 conclu!ia , remarca de inc&eiere.
Felul in care traiti se ,a ,e$ea in moartea ta # in -elul in care mori.
0oti sa mori ra!and # 'nseamna ca esti o persoana matura.
"aca mori plangand , suspinand , agatandu3te , atunci ai fost un copil.
Nu esti matur , esti imatur."aca mori plangand, suspinand, agatandu3te de viata , cu toate
durerile ei.(resterea , maturi!area inseamna infruntarea realitatii, acceptarea faptului ,
indiferent ce inseamna el.
7oarte rar se intampla ca un om sa moara cu adevarat.area majoritate se sinuci$#
se otra,esc sin&uri ' eto$ele sunt $i-erite # $ar la ba/a lor sta intot$eauna
$i,i/iunea.
(resterea va ramane dureroasa daca nu accepti viata si dragostea cu toate suisurile si
coorasurile ei.+reuie sa fie acceptate si vara , si iarna.
(ultura incearca sa te faca sa nu cresti% vrea sa ramai copil.
Nu3ti permite sa progrese!i psi&ologic, pe masura ce progrese!i fi!iologic.
'n cursul primului ra!oi mondial si apoi , din nou , in timpul celui de3al doilea ra!oi
mondial , psi&ologii au devenit constienti de un fapt foarte ciudat 2 acela ca varsta
mentala medie a omului nu este mai mare de 6@ sau 6. ani.(&iar si la un om de @H ani ,
varsta mentala este situata undeva intre 6/ si 6. ani. Ce inseamna asta8
'nseamna pur si simplu ca a incetat sa creasca la 6/ ani: corpul a continuat , dar mintea a
incetat .Nici o societate nu accepta mintile mature.*e ce 8 0entru ca mintiile mature sunt
periculoase pentru structura sociala % sunt reele. )unt periculoase pentru structura
sociala, deoarece percep toate felurile de prostii care se petrec in numele culturii,
societatii , tarii.
0ictea!a , ocupa3te de gradinarit , cultiva flori, scrie poe!ii, invata mu!ica , dansea!a.
'nvata orice iti poate sc&ima energia distructiva intr3o energie creativa si imediat marele
M N! B va deveni un mare M *A B
Numai oamenii lipsiti de creativitate sunt impotriva tuturor lucrurilor.
@I
"ragostea vine in casa ta asemenea unei ri!e proaspete, parfumate , ramane atata vreme
cat ii permite existenta si apoi pleaca.Nu treuie sa incercati sa3ti inc&i!i toate usile ,
pentru ca astfel aceeasi ri!a proaspata va deveni statuta.
Socrate se afla pe patul de moarte . $trava patrunsese adanc in trupul lui, dar fata
sa avea intiparita pe ea o expresie de3a dreptul eatifica.0rietenii l3au intreat :
M )ocrate , vei muri in cateva clipe."e ce arati atat de fericit # Nu am mai va!ut niciodata
pe cineva murind cu o expresie atat de eatifica pe fata. (e se intampla # B
)ocrate le3a raspuns : M 1a aflu in pragul mortii , al marelui mister.
Viata nu inseamna nimic prin comparatie cu ea.'n fata mea se desc&ide necunoscutul,
nesfarsitul, o lume pe care nu am putut3o explora niciodata pana acum.:m pornit in
marea calatorie , ma pierd pe mine, dar castig intregul univers, intreaga existenta . B
Nu ,a temeti $e moarte.
+eama de moarte nu face decat sa va impiedice sa traiti marile experiente :
iubirea # me$itatia si e(ta/ul'
INTEA + "O.ICA
"o&ica e $usmanul.5ogica va dovedi ca viata e suferinta.
"o&ica va dovedi ca nu exista sens."o&ica va demonstra ca nu exista dumne!eire.
"o&ica va demonstra ca nu exista posiilitatea niciunui exta!.
"o&ica este sinucigasa.
J (e faci tu aici , tot repetand aceeasi rutina #
"imineata te 4os din pat 2 un lucru necesar , fiindca te3ai tot sculat in fiecare !i si nu s3a
intamplat nimic .)i3atunci de ce sa te mai scoli si a!i#:poi iei micul de4un 2 l3ai luat toata
viata si nu s3a intamplat nimic.0e urma citesti !iarul, te duci la irou, te intorci si continui
sa faci aceleasi lucruri fara sens91ananci , te culci,dimineata iar...un cerc repetitiv, care
nu duce nicaieri, miscandu3te pe acelasi fagas. K
"aca esti cu adevarat logic,mintea iti va spune : sinucide3te9
"e ce sa prelungesti acest intreg nonsens#
"o&ica $uce la Sinuci$ere2 Cre$inta $uce la ,iata su%rema.
+ranscende totul si treci dincolo.)i viata devine o aventura, o continu descoperire a
necunoscutului.)i atunci ia nastere mai multa credinta.
'isus e un neun , )f 0avel nu e .:cesta din urma e un lo&ician %er-ect.
Aiserica a fost creata de )f 0avel , nu de 'isus.
+oata crestinatatea a fost creata de )f 0avel, nu de 'isus.
@L
INTEA + "!CI*ITATEA
0rimul lucru care treuie inteles: luci$itatea trebuie sa e(iste cli%a $e cli%a, dar ea
poate exista doar atunci cand este mentinuta fara niciun efort. "aca faci efort pentru a o
mentine, vei pierde contactul iar si iar , daca faci efort va treui sa te odi&nesti.
$rice efort are nevoie de relaxare.
Ai ajuns atat $e %reocu%at $e ceilalti # atat $e im%licat in relatiile cu ei incat
intrea&a atentie iti e in$re%tata s%re celalalt# iar %este tine s+a lasat intunericul'
Insasi lumina care ar$e in tine le ,a a$uce celorlati lumina'
Insusi -ocul care ar$e in tine ii ,a incal/i %e ceilalti'
"in cau!a ca erai atat de incordat , atat de preocupat , atat de neradator sa3ti aduci
aminte, neradarea ta devine un ostacol.
(and o minte e foarte neradatoare, ea se inc&ide.
+ot ceea ce e frumos si adevarat se intampla doar atunci cand nu astepti cu neradare.
Nu e vora de cautare si gasire% e vora de a ramane tacut si a permite.
:tunci cand cauti, rate!i, fiindca un cautator e intotdeauna violent.
(and cauti nu va veni la tine, pentru ca mintea care cauta e prea preocupata,
nu e disponiila.
Calea e creata $e %asi tai # nu se a-la acolo# aste%tan$u+te'
'f -ou are depressed, -ou are living in t&e 0ast.
'f -ou are anxious, living in t&e future.
'f -ou are at peace -ou are living in t&e moment.
5ao +!u
./
INTEA + E*ITATIA
In,ita si Astea%ta.Nu poti forta.:tunci cand forte!i lucrurile se uratesc.
"aca un om se fortea!a sa fie tacut, tacerea lui va fi urata,c&inuita,fortata,una de
suprafata.
Cu cat me$ite/i mai mult# cu atat mai %utin ,ei intreba'
'ntrearile vor cadea.'ntrearile tin de o stare de spirit nemeditativa.
'ntr3o stare de spirit nemeditativa ele se inmultesc mereu.
*aca ras%un/i unei intrebari# alte /ece intrebari rasar $in ras%unsul tau.
1intea este o forta creeatoare de intreari , ea creea!a intreari in continuu.
e$itatia este cea datorita careia a4ungi sa nu mai pui intreari.
'ntrearile sunt cu milioanele, raspunsul este numai unul.
Aolile sunt cu milioanele , medicamentul este unul.
Nu inotati, fiindca sa inoti inseamna sa lupti 2 pluteste doar.
?n maestru !en a fost intreat : M (e e meditatia # M
El a raspuns : M :tunci cand mi3e foame , mi3e foame, iar cand mi3e somn, adorm B
e$itatia e o ascultare %ro-un$a# ascultarea ,ocii interioare.
Nu asculta de nimeni% asta e drumul tau spre "umne!eu.
In actiune o-eri # in inactiune %rimesti 7 si e ne,oie $e un echilibru.
'ar cu cat oferi mai mult , cu atat mai mult vei primi, deoarece cu cat esti mai gol,
cu atat vei fi mai capail sa primesti.
1ultimea vrea ca tu sa devii functionar la posta, sau invatator , sau asistenta intr3un
spital, iar vocea ta interioara poate sa nu fie pregatita pentru asa ceva.Ea poate sa te
indrume spre a deveni poet, sau dansator, sau canteret.Ea poate sa te indrume spre a
deveni un Audd&a ."ar societatea nu are nevoie de un Audd&a , ea are nevoie de
executantul perfect , la ce3i foloseste un Audd&a #
E inutil din punct de vedere economic , e o povara.
.6
E.O+!"
"ar ce inseamna acest > E! >. V3ati pus vreodata aceasta intreare # Este el una cu
picioarele dumneavoastra, cu mainile , cu capul , sau cu inima dumneavoastra #
(e este >E!"B # "aca va veti ase!a in tacere, cautand acest , > E! > , veti ramane uimiti
sa constatati ca nu il veti putea gasi nicaieri , oricat de mult l3ati cauta.
.@
'mparatul 1ilind l3a c&emat la curte pe calugarul Nagsen.
1esagerul s3a apropiat de Nagsen si i3a spus:
3 Nagsen , imparatul doreste sa te vada.:m venit sa te invite in curte
Nagsen i3a raspuns :
3 "aca asa doreste , voi veni , dar scu!a3ma , nu exista nici o persoana care sa fie
una cu Nagsen.:cesta nu este decat un nume, o etic&eta functionala.
(urierul s3a intors la imparat si i3a raportat ca Nagsen este un om foarte ciudat :
i3a raspuns ca va veni , dar ca nu exista nici o persoana care sa fie una cu Nagsen.
'mparatul a spus :
3 ,m 9 'ntr3adevar , ciudat 9 "ar daca a spus ca va veni, va veni cu siguranta.
Nagsen a sosit la timp , in trasura regala , iar imparatul l3aprimit la portile palatului
3 A&iDsu Nagsen , fii inevenit 9 i3a spus el.
:u!ind aceste cuvinte , calugarul a inceput sa rada:
3 'ti accept ospitalitatea in calitate de Nagsen , dar te rog sa nu uiti ca nu exista nici
un Nagsen aici.
'mparatul i3a spus :
3 Voresti in enigma."aca nu esti aici , cine este cel care se afla in fata mea si imi
accepta salutul de un venit # (ine voreste cu mine #
Nagsen a privit in spate , apoi a intreat:
3 $are nu este aceasta trasura in care am venit, maiestate#
3 Aa da.
3 +e rog sa dispui elierarea cailor.
"upa ce cai au fost elierati , Nagsen a aratat catre ei si a intreat :
3 Este aceasta trasura #
3 (um ar putea fi numiti caii trasura # a intreat imparatul .
5a un semn al calugarului , caii au fost condusi in gra4d. Nagsen a aratat catre fraie si a
intreat #
3 Este aceasta trasura #
3 Evident ca nu .:ceasta sunt fraiele
:u fost desfacute si fraiele , iar Nagsen a intreat :
3 )unt aceste roti trasura#
3 Nu , sunt doar rotile ei , nu trasura in sine, a raspuns imparatul.
(alugarul a continuat , ordonand desfacerea treptata a partilor trasurii , dar la fiecare
intreare a sa , imparatul a fost nevoit sa raspunde :
> :ceasta nu este trasura B
'n final , nu a mai ramas nimic.(alugarul a intreat:
3 Ei ine , unde este trasura # 5a fiecare parte componenta , te3am intreat :
> Este aceasta trasura # > iar tu mi3ai raspuns ca nu. )pune3mi , unde este trasura #
8evelatia l3a uluit pe imparat. +rasura nu mai exista, dar cand fusese de!memrata, a fost
sa raspunda ca nici una din partile componente nu era una cu ea.
(alugarul a continuat :
3 'ntelegi # +rasura nu era altceva decat o asamlare a mai multor parti
componente.Ea nu are o existenta in sine , un ego.$ trasura este doar o
cominatie.
(autati in interior: unde este egoul # ?nde este > eul > dumneavoastra #
Nu veti gasi acest >euB nicaieri.
..
El nu este altce,a $ecat o combinatie intre mai multe ener&ii2 asta+i tot'
E.O + Co%ilul nu se naste in/estrat cu un e&o
:cum ,Eul doreste sa creasca , sa devina din ce in ce mai mare , sa doandeasca tot felul
de lucruri , sa ocupe o po!itie din ce in ce mai inalta in ierar&iea valorilor,
sa detina un teritoriu mai mare.
A"E9AN*R! CE" ARE
(&iar si :lexandru cel 1are avea proleme imense. > EulB lui dorea ca el sa devina cel
mai mare cuceritor al lumii, si aproape ca a reusit acest lucru.
Nu avea decat .. de ani % era inca tanar."ar in acesti ani nu a facut altceva decat
sa lupte , sa se lupte incontinuu.Nu e de mirare ca s3a imolnavit, plictisit de atatea
ra!oaie, de atatea crime, de atata sange.Nu a mai a4uns niciodata acasa la el , in :tena .
: murit cu numai o !i inainte.
:lexandru era un om inteligent .
Era discipol al marelui logician si filo!of Aristotel'
:cesta era mentorul sau.
5a surt timp inainte de moarte, i3a spus comandantului armatei sale :
> 'ata care este ultima mea dorinta, si ea va treui indeplinita. >
Care cre$eti ca a -ost ultima $orinta8 : fost o dorinta foarte ciudata :
> (and imi veti duce sicriul la groapa , lasati3mi mainile sa atarne in afara lui.B
(omandantul l3a intreat :
> (e fel de dorinta este aceasta # 1ainile treuie sa stea intotdeauna in interiorul sicriului.
Nimeni nu a au!it vreodata de un mort dus la groapa cu mainile atarnand in afara
sicriului.B
:lexandru i3a raspuns : > Nu mai am suficienta forta ca sa3ti dau un raspuns amplu.
0e scurt , ceea ce doresc este sa demonstre! astfel lumii ca plec din ea cu mainile
goale.:m cre!ut ca voi deveni tot mai mare mai ogat si mai puternic, dar in realitate nu
am devenit decat din ce in ce mai sarac si mai sla.(and m3am nascut , am venit pe lume
cu pumnii stransi, fara sa tin nimic in ei . :cum , in momentul mortii , nu doresc sa plec
tot cu pumnii stransi.B
4Se %are ca nimeni nu a in,atat nimic $in aceasta lectie a mainilor &oale# caci
urmasii lui Ale(an$ru au continuat sa -aca acelasi lucru # $esi in maniere $i-erite'
.E
E.O + Trecut 7 Pre/ent 7 Viitor
E&oul nu se poate ucura de 0re!ent .0ur si simplu, el nu poate exista in present.
El nu poate trai decat in trecut sau in viitor, adica in ceea ce nu exista.
+recutul nu mai este , viitorul nu a sosit inca.
Egoul repre!inta trecutul,continuitatea , tot ceea ce ai facut , tot ceea ce ai acumulat ,
toate Darmele, toate conditionarile, toate dorintele,toate visele trecute.
:cest intreg repre!inta egoul.
Egoul poate exista prin intermediul memoriei:
cine esti , de unde vii , cui apartii , tara, religia , familia , traditia , si toate ranile,
toate placerile3 tot ceea ce sa petrecut in trecut.
E.O + Cine esti 8
0entru a supravietui in aceasta atalie numita viata.
Omul trebuie sa intelea&a cine este.
Nimeni nu are insa nici cea mai vaga ideea despre sine.
E.O+ul 7 Re/istenta
(a sa3i dai nastere treuie sa opui re!istenta.(a sa3i dai nastere treuie sa condamni ceva
ca fiind rau si sa aplau!i altceva ca fiind un.(a sa3i dai nastere egoului, treuie mai intai
sa dai nastere lui "umne!eu si "iavolului , dupa care treui sa te lupti cu "iavolul si sa
incerci sa a4ungi la "umen!eu.E nevoi de un conflict ca sa poti crea egoul.
(u cat te opui mai mult , cu atat mai mult ii dai nastere lui ME!B
Neunia e mai pre!enta in occident decat in orient, dar daca faci un simplu calcul
aritmetic vei fi surprins : in orient , multi neuni sunt venerati ca fiind sfinti, asa ca nu se
numara printre cei din casele de neuni.
.F
E&oul lasa urme .
"aca egoul nu vrea sa moara, atunci se scriu autobio&ra-ii , ia nastere istoria .
Nu te opune , ci TRAIESTE 9 7ii un om oisnuit, nu incerca sa fii extraordinar.
Nu incerca sa -ii cine,a+ -ii un nimeni. Va veti ucura cu mult mai mult , pentru ca va
va ramane mai multa energie , veti fi mai energici.
Acce%tarea # Acce%tarea e tot ceea ce este # ea sta la ba/a lui Tao.
?n om oisnuit, nu pretinde a fi in nici un fel , el se ucura sa traiasca precum
un om obisnuit .Nu traieste dupa principii , traieste $in instinct.
1intea omeneasca , mintea nevrotica venerea!a moartea , nu viata :
cu cat esti mai mort , cu atat mai mult poti sa fii venerat.
$amenii venerea!a moartea % 'isus e venerat pentru ca a fost rastignit.
E,reii sunt oamenii re&ulilor , ei traiesc dupa reguli% sunt confucianisti , si e greu pentru
ei sa conceapa ca cineva sa traiasca fara reguli poate sa fie un.
Evreii sunt foarte moralisti, iar pe "umne!eu ei il concep ca fiind foarte ra!unator.
"umen!eul evreu e foarte ra!unator% el te va arunca in foc daca nu3l asculti.
:scultarea pare sa fie regula suprema.
Con-ucius n3a cre!ut in "umne!eu niciodata , el a cre!ut in reguli%
iar (&ina s3a fondat pe el.
'nsa el a spus ca regulile sunt omenesti, nu e nimic divin in ele%
sunt aritrare , relative 3 le poti sc&ima.
.G
E.O + Istorie
+ot ceea ce este dificil exercita atractie.
(u cat e mai greu , cu atat te atrage mai mult.Valoarea unui lucru e mai mare daca prin
intermediul lui 2 prin intermediul cuceririi lui 2 egoul va atinge noi proportii.
:tunci cand incerci ceva greu, c&iar daca nu reusesti egoul tot va aveade castigat ,
fiindca macar ai incercat, intre timp ce altii n3au facut nici cea mai mica incercare.
Egoul e intotdeauna atras ca un magnet de ceea ce e dificil%
Totusi # can$ e usor# atunci e bine 7
deci egoul nu e atras niciodata de ceea ce e ine, ci ceea ce e rau.
$amenii devin criminali deoarece o crima e un lucru dificil, devin politicieni deoarece
politica e grea, devin interesati de ani pentru ca a face ani e dificil.
$amenii se dau in vant dupa tot ceea ce e greu.
In istorie intra intot$eauna %rostii, fiindca prostii fac istorie si prostii o scriu 9
(um ai putea intra in istorie facand lucruri usoare #
(and castigi un ra!oi si omori milioane de oameni , faci istorie.
"ar daca doar te speli pe dinti dimineata , cum ai putea sa faci istorie #
Istoria ii ia in seama %e cei NEB!NI # %e cei OBSE*ATI $e cate ce,a# %e cei care
%ro$uc tulburari $e orice -el' Iar $i-icil inseamna rau# si usor inseamna bine.
Ori ale&i Viata # ori ale&i sa intri in Istorie.
"aca alegi viata , vei fi un om simplu,in largul lui, care face lucruri simple,marunte,si se
ucura de ele.Nu vei tulura linistea nimanui, nimeni nu va aga de seama existenta ta.
Can$ iti e usor # atunci e bine ' Ince%e bine si+ti ,a -i usor'
"aca esti SERIOS , ei cred ca esti un om de pret, dar daca RA)I toata !iua si faci prile4
de distractie din viata ta , vor crede ca esti un prost.
5asa3i sa creada.7ii prost, dar du o viata usoara.
+u esti incordat si esti intotdeauna impresionat de oamenii incor$ati 2 oamenii care fac
diverse lucruri, oamenii care stau pe tron , ca statuile.
?n om cu adevarat relaxat te va face si pe tine sa te relaxe!i, in timp ce un om incordat te
va face sa te simti incordat.:laturi de un om care traieste natural vei simti ca esti ine in
pielea ta%
.H
E.O + Fructul
Imbunatatirea nu inseamna altce,a $ecat o sle-uire a %ersonalitatii.
:ceasta poate deveni de frumoasa, dar cu cat este mai frumoasa , cu atat mai periculoasa
devine ea, caci va fi mult mai greu sa renunti la ea.
)e intampla uneori ca un pacatos sa devina un sfant.:cest lucru nu este insa posiil in
ca!ul asa3!isilor oameni respecataili, foarte admirati de catre voi.:cestia nu se pot
transforma, caci au niste personalitati pe care le3au slefuit ani de !ile, pe care le3au
decorat in fel si c&ip , in care au investit enorm. 'ntreaga lor viata a fost slefuita
continua.)i3au creat astfel niste personalitati frumoase, la care nu ar mai renunta in ruptul
capului.?n pacatos poate renunta la personalitatea lui , caci nu a investit nimic in ea.
"e altfel , aceasta este atat de urata incat nici nu3i vine prea greu sa renunte la ea.
(um ar putea insa o persona remarcaila sa renunte la personalitatea in care a investit atat
si care i3a adus pana acum profituri atat de frumoase #
E.O + *oar un -ruct co%t ca$e
Inainte $e a+ti %ier$e e&oul trebuie sa+l a$uci la im%linire'
Numai un fruct copt cade la pamant.(oacerea e totul.?n ego necopt nu poate fi aruncat,
nu poate fi distrus.'ar daca lupti sa distrugi si sa di!olvi un ego necopt , intregul efort va
fi un esec.
Va fi o sarcina dificila pentru tine ca mai itai sa implinesti egoul si apoi sa3l
pier!i 2 fiidca poti pierde doar ceea ce ai."aca nu3l ai cum poti sa3l pier!i #
0oti fi sarac numai daca esti ogat."aca nu esti ogat , saracia ta nu va avea acea
frumusete pe care o predica 'isus :
M 7iti saraci cu du&ul.B
8etineti ca orice lucru creste la timpul sau , se coace la timpul sau , cade la pamant si se
di!olva.)i egoului dumneavoastra treuie sa3i vina vremea.:re nevoie sa se maturi!e!e.
Este ca atunci cand visati%daca visul a4unge la un punct culminant , el se risipeste.
(and a4unge atat de aproape de realitate somnul se intrerupe, visul se spulera , iar tu esti
pe deplin trea!.:celasi lucru se intampla cu toate tipurile de amagiri.Egoul este visul cel
mai de pret.El are frumusetea lui, agonia lui.
Visele sunt uneori frumoase , alteori cosmaruri , dar in amele ca!uri sunt vise.
Nu ai nevoie sa ramai de3a pururi in cocon.(and esti gata,sparge coconul, iesi afara din
el.Egoul este coa4a oului,el te prote4ea!a."ar atunci cand esti gata,sparge coa4a,iesi afara
din ou.Egoul este coa4a."ar asteapta.*raa nu3ti va fi de prea mare a4utor%
pripeala nu a4uta 2 ea poate fi o piedica. :corda3ti timp si nu condamna.
.I
:sadar se intampla uneori ca sfintii vostri sa fie mai egoisti decat pacatosii si3atunci sunt
departe de divin.)i uneori pacatosii pot a4unge la dumne!eire mai usor decat acei asa3!isi
sfintii ,din cau!a ca egoul este ariera.:sta mi3a aratat experienta mea, ca pacatosii pot
renunta la egourile lor mai usor decat sfintii, fiindca n3au fost niciodata impotriva
egoului.
Can$ ai $estule bo&atii# $orinta $is%are'*is%aritia $orintei e criteriul in$estularii'
Atunci can$ esti bo&at 7 %oti aban$ona totul# %oti $e,eni sarac# %oti $e,eni un
cersetor asemenea lui Bu$$ha.
(and stii pre multe 2 stii scripturile , cunosti trecutul traditiei, stii tot ce se poate sti 2
atunci devii deodata constient de !adarnicia tuturor acestor cunostiinte, devii deodata
constient de faptul ca aceasta nu e cunoastere, toate acestea sunt imprumutate9
Aceasta nu este %ro%ria ta e(%erienta e(istentiala# nu e o cunoastere
la care ai ajuns tu.0oate ca altii au a4uns sa cunoasca toate acestea, dar tu n3ai facut
decat sa acumule!i.:cumularea ta e mecanica% ea n3a pornit din tine, nu e o crestere.
:cumularea ta e adunata de pe la alte usi, lucru imprumutat , mort.
+ineti minte , cunoasterea e ,ie $oar atunci can$ stii tu , atunci can$ ea re%re/inta
e(%erienta ta ime$iata # $irecta'"ar cand stii de la altii nu e decat memorare, nu
cunoastere. (and acumule!i multe 2 ogatii ale cunoasterii , scripturi de 4ur impre4ur ,
ilioteci condensate in mintea ta 2 si devii constient deodata ca n3ai facut decat sa te
impovare!i cu ce provine de la altii, ca nu3ti apartine nimic, ca n3ai cunoscut tu toate
acestea 2 atunci le poti aandona, poti renunta la toate aceasta cunoastere.
7eriti3va de toata literatura de auto3perfectionare.0iata americana este plina de asemenea
carti.7eriti3va de ele , caci nu va vor conduce nicaieri.
+ransformarea nu vine din imunatatire, ci din renuntarea completa la personalitate.
.L
E.O + I*EA"!RI"E +>+
Calatoria este %ersonala'
8ealitatea nu poate fi evitata.
Nu te a4uta cu nimic sa teoreti!e!i.?itati de teorii si priviti faptele in fata.
Va simtiti groa!nic # )uferinta treuie privita in fata.
Nu mai im%rumutati $e la altii'Nu traiti o ,iata secon$ han$.
Nu am au!it vreodata ca "umne!eu sa iueasca o copie la indigo.
?rmariti sa fiti originali , unici , individuali!ati.
7iti voi insiva si priviti3va in fata prolemele.
'n realitate , intrearile vin la pac&et cu raspunsurile, prolemele vin su solutiile ,
ignoranta nu este nici o clipa separata de cunoastere.
Totul este sa %ri,iti in interiorul ,ostru.
Nimeni nu se naste direct un copac , ci doar ca o samanta care treuie sa creasca,
devenind un copac, pana cand acesta infloreste.
?n copil se naste asolute proaspat si tanar3 fara trecut , fara ego.
"e aceea sunt copiii atat de frumosi.Ei n3au nici un trecut% sunt tineri si proaspeti.
?n copil e frumos fiindca egoul nu este present in el.?n atran se urateste, nu din cau!a
varstei inainte ci din cau!a ca are prea mult trecut, prea mult ego.
:cest proces de conditionare conduce la nasterea complexelor de inferioritate , incrucat
ii im%in&e in %ermanenta %e oameni sa $e,ina su%eriori celor $in jur.
Ei ii invata sa compare si sa intre in competitie , sa fie violenti, sa lupte.
8enuntati la con$itionarea sociala , care nu are nici o valoare, si scoateti la iveala ceea
ce este natural in voi. 'ar natura este intot$eauna in$i,i$ualista.
(and veti inflori , unul dintre voi va face trandafiri.:ltul va face margarete.
Nici unul nu este superior celuilalt.+randafirul nu este superior margaretei.
E/
Ale(an$ru cel are s3a intalnit odata cu "iogene, un cersetor gol , care ducea o lampa,
singura sa avere.*io&ene isi tinea lampa aprinsa c&iar si !iua in amia!a mare.
:vea un comportament ciudat, asa ca :lexandru l3a intreat :
3 "e ce tii lampa aprinsa in mie!ul !ilei #
"iogene si3a ridicat lampa si l3a privit pe :lexandru in fata , dupa care i3a spus :
3 (aut !i si noapte un om adevarat , dar nu il pot gasi.
:lexandru a ramas socat sa auda asemenea cuvinte din partea unui cersetor gol ,
adresate lui , cuceritorul lumii.
Nu putea insa sa remarce frumusetea naturala a lui "iogene , cu toata nuditatea lui.
$c&ii sai exprimau o asemenea liniste , fata lui era atat de impacata, cuvintele sale
aveau o autoritate atat de mare , pre!enta lui era ca un alsam pentru suflet...
"e aceea , desi s3a simtit insultat , :lexandru nu a putut sa se ra!une.
0re!enta omului din fata lui era coplesitoare, iar :lexandru a regasit in el cersetorul
din interiorul lui.<urnalul lui pastrea!a pana asta!i aceste cuvinte :
M Pentru %rima oara in ,iata am $esco%erit ca bo&atia inseamna cu totul altce,a
$ecat sa ai bani'Am ,a/ut in s-arsit un om bo&atB
7iti ogati in autenticitate , sinceritate , adevar, iuire, creativitate, sensiilitate, liniste
interioara.:ceasta este adevarata voastra ogatie.
)ocietatea doreste ca voi sa deveniti cineva.
Ei nu3si dau seama ca trandafirul nu poate deveni o margareta , sau invers.
+oti s3ar stradui sa va a4ute sa fiti voi insiva.A -i tu insuti este cea mai mare bo&atie $in
lume':tunci cand esti tu insuti te simti implinit, iar viata ti se pare plina de semnificatie.
7eriti3va de oamenii ine intentionati , de facatori de ine cu orice pret , care va sfatuiesc
in permanenta ce treuie sa faceti.
Sin&urul in$rumator corect in marea calatorie a ,ietii este intuitita %ro%rie'
?rmea!a cursul naturii si accepta rolul primit in aceasta drama, oricare ar fi el.
Nu toata lumea treuie sa 4oaca neaparat rolul imparatului.:ceasta este adevarata ogatie.
E6
E.O + I*EA"!RI"E +?+
(uvantul Mi$ealB mi se pare cuvant murdar.
0ersonal , nu am idealuri. 'dealurile te pot ineuni.
Asa se e(%lica $e ce acest %amant a $e,enit o casa $e nebuni.
I$ealul inseamna ca nu esti ceea ce ar treui sa fii.
El creea!a tensiuni , anxietate, angoasa.
+e divide, face din tine sc&i!ofrenic.
'dealul se petrece intotdeauna in viitor.
'dealurile sunt intodeauna imposiile.+ocami de aceea sunt idealuri.
Ele nu fac altceva decat sa te ineuneasca.
*a+i omului un i$eal # iar starea $e ,ino,atie ,a urma $e la sine'
Im%ortanant este sa ,a acce%tati asa cum sunteti'
"umne!eu v3a facut perfecti si nu a lasa nimic incomplet in voi.
*umne/eu insusi este $e o im%er-ectiune %er-ecta.
0ersonal , nu sunt deloc interesat de o societate perfecta.
'ndivi!i ideali nu imi starnesc deloc admiratie.
Nu ma interesea!a nici o forma de i$ealism.
"intotdeauna , oamenii au urmarit sa imunatateasca societatea, sa isi construiasca o
societate ideala.
Per-ectionismul este sursa oricarei ne,ro/e
0erfectionismul este sursa oricarei nevro!e.:tata timp cat umanitatea nu va renunta la
i$eea $e %er-ectiune, eu nu isi va recapata sanatatea.
'nsasi ideea de perfectiune a condus intreaga umanitate la o stare de neunie.
"e aceea , as dori sa va amintesc intotdeauna :
Eu sunt im%er-ect # acest uni,ers este im%er-ect .
'uirea insasi este imperfecta , iar mesa4ul meu este unul singur:
Bucurati+,a $e aceasta im%er-ectiune'
E@
E.O + Nu ,a mai &an$iti la %er-ectiune
Nu va mai ganditi la perfectiune.*anditi3va la totalitate.
'n aceasta consta invatatura mea : fiti totali , nu fiti perfecti.
Orice ati -ace # -aceti cu toata -iinta. Nu urmariti sa fiti perfecti , ci totali.
'n ce consta diferenta # (and esti manios , perfectionistul iti va spune:
M Nu te mania .:cest lucru nu e un.?n om perfect nu se infurie niciodataB
:sta e o mare prostie.)tim acest lucru , caci si 'isus s3a infuriat.
)3a infuriat cu adevarat impotriva religiei traditionale, a preotilor , a rainilor.
?n om care nu se infrurie niciodata pare lipsit de coloana verterala.
"e altfel , un om care nu se infurie niciodata nu va putea nici sa iueasca 2 caci amele
stari au nevoie de pasiune, si este vora de aceeasi pasiune.?n om care nu poate ura nu
va putea sa iueasca% cele doua emotii merg mana in mana.'uirea lui va fi rece.
8etineti : o ura fierinte este de preferat unei iuiri ca g&eata.
;iua nu poate exista fara noapte, iar vara nu poate exista fara iarna.
Viata trebuie acce%tata in totalitatea ei . Ea are un anumit ritm , o polaritate.
E.
E.O + S!CCES!"
:mitia este o otrava.
= "a ce+i -oloseste omului $aca $oban$este intrea&a lume # $ar isi %ier$e su-letul 8 6
)ingurul lucru care contea!a cu adevarat in final este modul in care ti3ai trait fiecare clipa
din viata.: fost ea o ucurie, o celerare # :i stiut sa fii fericit in acele clipe marunte ale
vietii #
I$eea $e succes este o tortura'
)uccesul inseamna ca treuie sa intri in concurenta cu altii, sa te lupti prin mi4loace mai
mult sau mai putin oneste 2 aproape orice este permis.
:ceasta educatie care vi s3a dat este profund gresit .Este de3a dreptul otravitoare.
)colile voastre , colegiile, universitatile , 3 nu fac altceva decat sa va otraveasca.
)unt ca niste farici in care se produce pe anda rulanta iadul, pre!entat insa intr3un
amala4 atat de frumos incat aproape nimeni nu3si da seama ce se ascunde in el.
Orice -orma $e e$ucatie care are la ba/a i$eea $e ambitie con$uce la crearea unui
a$e,at ia$ %e %amant# lucrul care s+a si intam%lat'
+oata lumea sufera si se simte inferioara.:cest lucru este asolut ciudat, caci nimeni nu
este inferior nimanui.0ur si simplu , -iecare in$i,i$ este unic , si orice comparatie nici
nu este inutila.+u esti tu , si nu poti fi altcineva.0e de alta parte , nu treuie sa devii
faimos , sa fii cunoscut de lumea exterioara.:ceasta vanitate este o prostie.
?nicul lucru de care ai nevoie este sa fii creativ , plin de iuire, lucid , constient.
*aca esti con,ins ca esti un om s%ecial # esti %re$is%us sa su-eri.
"aca esti convins ca esti mai presus decat ceilalti, mai un sau mai destept ca ei ,
iti vei construi un ego foarte puternic.'ar egoul este otrava.
!n om s%ecial nu %oate iubi# caci un$e %oate &asi alt om la -el $e s%ecial ca si el 8
?n om a ramas neinsurat toata viata.(and era pe punctul de a muri , la varsta de L/ de
ani cineva l3a intreat :
3 :i ramas neinsurat toata viata, dar nu ne3ai spus niciodata de ce . :cum te afli pe
patul de moarte.)atisfane aceasta curio!itate."aca ai vreun secret , acum este
timpul sa ni3l spui, caci nu mai ai mult de trait.Nici c&iar secretele cele mai
ascunse nu3ti mai pot face rau.
3 "a , am un secret , a raspuns omul. Nu am nimic impotriva casatoriei , dar am
cautat -emeia %er-ecta.:m tot cautat , dar viata mi s3a scurs printre degete.
3 Aine , i3a spus intigrat amicul, dar nu ai putut gasi o -emeie %er-ecta intrea atatea
milioane , cate exista pe acest pamant #
3 Aa da , am gasit una , i3a raspuns cu lacrimi in oc&ii muriundul.
:tunci a ramas asolut socat:
3 :tunci ce s3a intamplat # "e ce nu te3ai insurat #
3 "in pacate, femeia cauta si ea un barbat %er-ect.
EE
Viata ta ,a $e,eni -oarte $i-icila $aca traiesti cu asemenea i$ei'
Nimeni nu este s%ecial # sau # $aca ,rei # toata lumea este s%eciala.
'n mod similar , nimeni nu este oisnuit sau toata lumea este oisnuita.$rice ai crede
despre tine , poti crede si despre cei din 4ur , si astfel , prolema ta va disparea .
:i de ales."aca preferi cuvantul M s%ecial M , poti crede ca esti cineva special , dar in
acest ca! considera3i si pe cei din 4ur la fel de speciali.
"aca vei incerca sa iesi in evidenta, vei deveni un om oisnuit, pentru ca eforturile tale isi
au radacina intr3o neintelegere.Ele vor crea confu!ii , caci daca incerci sa devii special,
inseamna ca pornesti de la premisa ca nu este de4a astfel.'n acest fel , ai devenit de4a un
om comun.:i ratat esenta.
Nu ai ne,oie sa $e,ii unic # caci esti $eja.
+ot secretul este sa recunosti acest lucru.0atrunde adanc in sinele tau si simte cat de unic
esti.Nimeni nu mai are amprentele tale digitale , oc&ii tai , sunetul vocii tale , mirosul
tau.'n toata lumea asta nu ai nici o dulura.
esajul meu este altul : accepta3te asa cum esti , caci si "umen!eu accepta acest
lucru."umen!eu te respecta, dar tu nu ai a4uns inca sa iti respecti fiinta.
Eu sunt eu # tu esti tu ' Orice com%aratie atra&e $u%a sine con-licte # ambitii si
imitare'
"umne!eu nu se repeta niciodata. Voi ati fost insa sa deveniti altcineva.
M 7ii si tu la fel ca fiul vecinului...0riveste cat de inteligent este.0riveste acea fata...cat de
grandios merge.7ii si tu la fel ca ea 9 B
Nimeni nu v3a spus pana acum :
Fii tu insuti si res%ecta+ti -iinta # caci este un $ar $e la *umen/eu'
Nu3i imita niciodata pe cei din 4ur.
7iti voi insiva 9 7iti autentici, si atunci veti sti ca sunteti speciali."umne!eu v3a iuit atat
de mult , de aceea sunteti cei care sunteti9
?nicitatea voastra nu poate fi insa comparata cu a celor din 4ur.
EF
E.O + INTEA
1inta nu este altceva decat un io3computer.(and copilul se naste , el nu are o minte.
7etele incep sa voreasca mai devreme decat aietii.(utiile lor voritoare sunt mai
mari.Aio computerul lor este de o calitate mai una.
1intea incepe sa isi acumule!e datele de la parinti, de la scoala , de la alti copii , vecini,
rude , de la societate, de la iserica.
:rta de a vori aduce dupa sine respectailitate, ani , putere."e aceea , toata lumea
incearca sa ii imite, iar mintea se umple cu tot mai multe cuvinte, cu tot mai multe
ganduri.
?n calculator mai poate fi oprit , dar mintea aproape ca nu poate fi oprita.
0ur si simplu , ea nu are un comutator.
(&iar si cand omul doarme , mintea sa continua sa functionea!e.
Ea nu cunoaste odi&na.0ana la H/3I/ de ani, mintea continua sa functione!e neoosita.
1intea poate fi insa educata sa se relaxe!e.
:cest proces se numeste me$itatie si este exact ceea ce incercam noi sa invatam.
+ot ce aveti de facut este sa invatati sa va opriti mintea atunci cand doriti acest lucru ,
spunandu3i : M *ata , este de a4uns . "u3te la culcare. )unt trea! , nu3ti fa proleme B
7olositi mintea atunci cand aveti nevoie de ea , cand este plina de energie , odi&nita.
$ minte care lucrea!a !i si noapte este predestinata sa devina slaa, stupida, sa nu
impresione!e pe nimeni.
"aca ati putea sili mintea sa se odi&neasca din cand in cand 2 si acest lucru este intru
totul posiil 3 , ati capata o forta uluitoare.
$amenii cred ca mintile personalitatilor carsimatice sunt &ipnotice.)unt mai degraa
proaspete, pline de energie, odi&nite.:cestea sunt eneficiile pe care le poate otine
mintea.
intea ,rea intot$eauna mai mult ' Ea este un cersetor
1intea vrea intotdeauna mai mult.Ea este un cersetor.
Vrea sa va povestesc o paraola...
EG
?n cersetor a atut la portile palatului regal."in intamplare , regele tocmai iesea
pentru plimarea sa de dimineata prin gradina, asa ca i3a des&is c&iar el usa.
(ersetorul i3a spus :
3 0are sa fie o !i norocoasa pentru tine
3 0entru mine sau pentru tine # l3a intreat regele.
3 :sta nu vom sti decat la sfarsitul !ilei.Eu sunt un cersetor si nu cer decat un
singur lucru. 0ort la mine acest vas gol."aca doresti, poti sa3l umpli , cu orice vei
dori.
(ersetorul arata ciudat.:vea o privire mistica, iar cuvintele lui nu erau acelea ale unui
cersetor, ci mai degraa ale unui imparat. 0area sa raspandeasca in 4ur o autoritate
imense.8egele i3a poruncit primului ministru sa umple olul cersetorului cu monede de
aur , ca sa nu uite ca a aut la poarta unui rege."ar cersetorul s3a multumit sa i!ucneasca
in ras.
8egele l3a intreat:
3 (e s3a intamplat #
3 Nu vom sti decat la sfarsitul !ilei , a raspuns amiguu cersetorul.
(omportamentul lui era ciudat , dar acea un farmec anume. Era intr3adevar un om
minunat.
:u inceput neca!urile.0rimul ministru a adus o gramada de monede de aur, dar o data
introduse in ol , acestea au disparut.Vasul a ramas gol.$ricate monede ar fi adus primul
ministru , acestea continuau sa dispara.'n curand , vistiera regatului s3a golit, dar vasul
cersetroului tot nu s3a umplut.Vestea s3a raspandit ca prin farmec, si intregul oras s3a
adunat sa vada minunea.
8egele i s3a adresat primului ministru:
3 $rice s3ar intampla , adu umple giuvaierurile , tot aurul, toate pietrele pretioase ,
dar umple o data olul cersetorului.
$ricat s3ar fi straduit insa primul ministru , vasul ramanea gol.
'n cele din urma , regele si3a pierdut intreaga avere.Era de4a seara.)upusii regelui erau
intr3o stare de tulurare maxima.$ricat de incapatanat ar fi fost regele , seara el nu a mai
avut ce sa3i daruiasca cersetorului.El a ca!ut la picioarele acestuia si l3a intreat care este
secretul vasului:
3 Este un vas magic # 'ara , s3a inserat , si toata !iua mi3ai spus ca pana seara am sa
aflu ce treuie sa aflu.
:cum a sosit timpul.'ntr3un fel , nu mai este nimic de spus.:m fost invins de catre
un cersetor oisnuit.Nu mai doresc sa aflu decat un singur lucru :
(are este secretul acestui vas.
3 Nu inteleg , i3a spus regele.
3 Nimeni nu intelege.'n interiorul craniului uman se afla mintea .$ricat ai turna in
ea, totul dispare.Ea cere intotdeauna mai mult decat poate primi, dar ramane
mereu goala.1intea este un cersetor, ea nu poate fi sc&imata.
Nu %oti sca%a $e ea $ecat $aca o intele&i'
EH
(am aceasta este si situatia voastra.
"aca va veti asculta in permanenta mintea, nu veti cunoaste niciodata satisfactia.
8etineti :
1intea nu poate cunoaste altceva decat suferina , caci dorintele ei nu se opresc niciodata.
"aca nu faci decat sa iti asculti mintea , nu vei cunoaste niciodata pacea."aca doresti sa
te ucuri de linistea interioara, renunta sa iti mai asculti mintea, inclusiv la toate
reali!arile pe care le3ai atins ascultand3o.
0e vremea cand erai sarac, erai fericit.Nu aveai nici un fel de posesiuni, dar aveai o aura
atat de frumoasa.Nu spun sa renunti la ani , dar nu3i lasa sa iti domine mintea.
'ntr3un fel, oriunde te3ai afla , vei fi fericit.
Nu %oate e(ista $ecat ori PACE # ori INTEA
1intea este una dintre cele mai pretioase posesiuni al noastre, dar este numai un slu4itor ,
nu este sta%anul casei."in momentul in care mintea devine stapanul, incep sa apara
prolemele.Ea are tendinta sa inlocuiasca imediat inima, fiinta, sa puna stapanire pe voi.
8etineti : cea mai im%ortanta este -iinta 2 $u%a ea ,ine inima# si abia mintea '
In aceasta consta %ersonalitatea echilibrata a unei -iinte umane autentice'
1intea este logica .
:cest lucru este foarte util la piata unde nu ati putea functiona fara minte.
Nu uitati insa ca ,oi o -olositi # si nu in,ers."iferenta este una foarte mare.
intea ,a %oate o-eri %aine# $ar nu si bucurie.
Ea nu va poate a4uta sa va ucurati de viata.
Este intot$eauna -oarte serioasa3 nu suporta nici macar rasul ,
iar viata fara ras nu poate fi considerata umana.
Este o viata su umana, caci in tot universul, numai omul stie sa rada.
Rasul este un re-le( al constintei su%erioare.:nimalele nu pot rade 2 nici copacii.
'n categoria celor care nu pot rade intra si oamenii supusi mintii 2 sfintii, oamenii de
stiinta , marii conducatori.+oti acestia sunt foarte seriosi, iar serio!itatea este o oala
Este ca un cancer al sufletului % este distructiva.
$data ca!uti in mainile mintii, intreaga noastra putere creatoare este pusa in slu4a
distrugerii.
'uirea , ucuria, rasul,compasiunea...toate acestea au nevoie de o inima des&isa,
elierata de su tirania mintii.
EI
Iisus avea dreptate atunci cand spunea :
M $mul nu poate trai numai cu paine.B
'ar mintea nu poate produce altceva decat paine.
0oti supravietui cu ea, dar supravietuirea nu inseamna viata.
Viata are nevoie de ceva mai mult : de dans , de mu!ica , de iuire.
1intea are si ea rolul ei , dar la piata.$ data a4uns acasa , ea treuie sa isi incete!e
sporovaiala.5a fel cum va dati 4os &ainele , pantofi , palaria, spuneti3i mintii :
M :cum taci , aici nu te afli in lumea ta M
:sta nu insemana sa fii impotriva mintii.
"impotriva , inseamna sa o a4uti sa se odi&neasca.
:tunci cand sunteti acasa, cu sotia , cu sotul , cu copii, cu parinti, cu prietenii, nu aveti
nevoie de minte.:veti nevoie de o inima desc&isa.
$mul traieste cel mult HF 2 I/ de ani , din care @F ii petrece in scoli , colegii,
universitati.El isi petrece o treime din viata pentru sa3si cultive un anumit tip de minte.
)ocietatea nu doreste sa fiti decat o copie la indigo , niciodata un original.
0rin natura ei , mintea este fascinata si are nevoie de lideri, de cineva care sa o conduca.
'ntreaga lume a ramas surprinsa cand *ermania a ca!ut in capcana intinsa de
:dolf ,itler.Nimeni nu putea sa creada acest lucru, era aproape ilogic.
?n popor atat de frumos , cu o inclinatie atat de evidenta pentru invatare, pentru filo!ofie,
un popor care i3a dat pe Nant, pe 7euerac& , pe 1arx...?n popor cu o cultura atat de
mare cu un intelect atat de rafinat, cu mari oameni de stiinta, mari mu!icieni, mari
scriitori , si poeti...?n popor al filo!ofilor si profesorilor...'n nici o alta tara din lume nu a
fost atat de respectat cuvantul M profesor M ca in *ermania.
"e ce au devenit ei adeptii unui neun ca :dolf ,itler #
O minte cu a$e,arat matura nu arunca res%onsabilitatea asu%ra altora% ea devine
responsaila pentru propria sa fiinta.
(red ca intelegeti acum cat de mare este prostia intelectului.
'ntelectul este foarte superficial.
"aca oamenii nu se de!volta in fiinta lor, ei vor deveni intotdeauna victime ale unor
oameni ca :dolf ,itler.
!n om liber isi a%artine siesi # si nimanui altcui,a'
"in cau!a nesigurantei voastre , voi deveniti victimele tuturor neunilor.
Neunii sunt intotdeauna sigur pe ei.Numai oamenii cat de cat constienti si luc!i e!ita ,
caci ei inteleg complexitatea vietii.
$amenii arunca intotdeauna vina asupra altora."egeaa sc&imi femeile intre ele.
1intea treuie sa ti3o sc&imi.
EL
E.O + I*ENTIFICAREA
$ri de cate ori spuneti M E! M , va identificati cu ceva 2 cu un nume , cu o forma , cu un
corp, cu un trecut % cu mintea , cu amintirile.
"aca nu va identificati cu nimic , ramanand doar cu fiinta voastra M Eul M dispare.
)pre exemplu, toata lumea se identifica cu numele sau , dar nimeni nu se naste cu un
nume.+reptat numele capata o semnificatie atat de mare incat exista oameni dispusi sa
moara pentru numele lor.
0rincipalul lucru pe care treuie sa3l intelegi este faptul ca tu nu esti una cu mintea3 nici
cu partea intunecata , nici cu partea ei luminoasa .
Intrea&a an(ietate a omului se naste $in -a%tul ca el $oreste sa %astre/e ceea ce este
-rumos si stralucitor# renuntan$ insa la %artile sale intunecate'El nu3si da seama ca
cele doua extreme nu pot exista una fara cealalta.5una nu poate straluci fara fundalul
negru al cerului nopti.
E.O + P!TEREA
?nul din cei mai mari psi&ologi ai acestei epoci Al-re$ A$ler , si3a a!at intreaga anali!a
psi&ologica pe acest simplu fapt 2 ca toate prolemele omului apar din aceasta $orinta
$e %utere.El doreste sa devina cineva special, mai presus decat altii, mai sfant decat ei.
Nu contea!a daca se afla la piata sau intr3o mansatire, important este sa a4unga in varf.
0oti foarte ine sa fii un nimeni si sa dispui de toate comorile lumii 2 caci aceste nu se
afla in afara ta.Voi sunteti inconstienti de ogatiile voastre interioare.
Exista o afirmatie celera a unui filosof engle! :
M Puterea coru%e'Puterea absoluta coru%e la mo$ul absolut B
0ersonal nu sunt de acord cu el.:nali!a mea porneste de la cu totul alte premise.
+oata lumea este violenta , lacoma,invidioasa , manioasa, pasionala 2 dar nimeni nu are
putere % de aceea , tot ce pot face asemenea oameni este sa treaca drept sfinti.
(a sa fii violent , ai nevoie de putere.(a sa3ti implinesti lacomia , ai nevoie de
putere.0entru a3ti satisface pasiunile , ai nevoi de putere.
"e aceea , cand puterea cade in mainile cuiva , toate aceste voci tacute incep sa tipe,
creand un mare vacarm interior.0uterea devine un fel de &rana interioara,
o oportunitate.Nu este corect sa afirmi ca puterea corupe% mai degraa te lasi
corupt.0uterea nu face decat sa permita coruptiei tale interioare sa iasa la lumina.
:i vrut intotdeauna sa omori pe cineva, dar nu ai avut putere sa o faci.
"aca doandesti puterea , primul lucru pe care il faci este sa uci!i.
F/
Puterea am%li-ica ceea ce esti tu $eja
Nu puterea corupe . (oruptia exista de4a in voi.0uterea va da doar oca!ia sa faceti ceea ce
ati dorit dintotdeauna sa faceti.
'n sine , %uterea este neutra.'n mainile unui om un, ea devine o inecuvantare.
'n mainile unui om inconstient , ea devine un lestem."e mii de ani puterea este
condamnata, fara sa ne gandim ca ea nu are nici o vina.(ei care ar treui purificati de
instinctele lor urate sunt oamenii, caci aproape orice om a4unge sa detina o forma sau alta
de putere.
$rice funcite inseamna un anumit tip de putere.
)e spune ca Auran&/eb , unul din imparatii ma&imedani ai indiei , era atat de neradator
incat nu a mai avut radare ca tatal sau sa moara in mod natural pentru a3i putea urma
tronul.El l3a intemnitat si a devenit imparat.+atal sau nu stia ce sa faca in inc&isoare , caci
fusese oisnuit toata viata sa munceasca."e aceea , el i3a scris fiului sau , cerandu3i :
M (el putin trimite3mi ./ de aieti ca sa3i invat (oranul M
(omentariul pe care la facut Auran&/eb catre curtenii sai este cat se poate de
semnificativ: M Aatranul nu doreste sa3si piarda puterea .:cum nu mai este imparat.
"aca ar deveni profesor peste ./ de copii nexperimentati , ar otine din nou o forma de
putereB
Psiholo&i a-irma ca oamenii care se tem $e com%etitie %entru %utere ale& calea mai
sim%la0 $e,in %ro-esori'
Este o stratedie politica.7emeilor le place sa fie atragatoare , caci acest lucru le da un
sentiment de putere.(u cat sunt mai atragatoare, cu atat mai puternice se simt asupra
aratilor.)i cine nu doreste sa fie puternic #
'ntreaga viata , oamenii se lupta pentru putere.
7emeile au fost condamnate din cau!a sfintilor vostri, care s3au temut de ele."in cau!a
represiunii la care au fost supuse , ele nu au avut acces la alte forme de putere, asa ca au
facut ce au stiut mai ine cu unica sursa care le3a mai ramas: tru%ul lor.
0uterea inseamna capacitatea de a te folosi de celalalt.
(and altcineva se foloseste de tine, puterea ta a disparut si esti redus la neputinta.
"e aceea , nici o femei nu doreste sa fie folosita.
7emeile si3au de!voltat o arma noua , mult mai sutila.7ac toate eforturile pentru a parea
atragatoare, dupa care le neaga aratilor dreptul de a atinge.Este un 4oc al puterii.
1ai intai te atrag , ca si cum te3ar trage de sfori , dupa care te resping , lasandu3te lipsit
de putere. 'ar tu continui sa dai din coada , ca un catelus, iar femeia triumfa.
F6
E.O + VIO"ENTA
+oti dictatorii lumi sunt creati de noi
+oti dictatorii lumi sunt creati de noi , caci noi dorim intotdeauna ca altcineva sa ne
spuna ce avem de facut.
:tunci cand accepti ca altcineva sa iti spuna ce ai de facut, nu mai ai nici o
res%onsabilitate.
$ameni ca :dolf ,itler , 'osif )talin sau 8onald 8eagan nu se afla in functiile respective
din cau!a calitatilor lor , ci pentru ca milioane de oameni doresc sa li se spuna ce au de
facut.
:dolf ,itler a fost aproape neun, dar o natiune intreaga 2 una dintre cele mai inteligente
natiuni din lume , care a creat cele mai mari traditii filo!ofice, ganditori si teologi de
prima mana 2 l3a ales drept conducator.
1otivul este simplu : nimeni nu $oreste sa isi asume res%onsabilatatea.
$amenii ii condamna pe dictatori , dar nimeni nu se gandeste la psi&ologia lor , la felul in
care sunt creati ei.
'n momentul in care ne plasam responsailitatea pe umerii altcuiva, noi ne3am pierdut
sufletul.Vor exista intotdeauna oameni carora le va place sa domine, sa dicte!e, oameni
olnavi, dispusi insa oricand sa preia aceasta responsailitate din mainile noastre.
F@
E.O + TERAPIA
$mul simte nevoia sa fie dorit.:ceasta este una din principalele nevoi ale fiintei
umane.*aca nu se simte iubit# omul ince%e sa moara."aca simte ca viata sa nu
contea!a pentru nimeni, ea isi pierde semnificatia c&iar pentru el insusi.
5umea are nevoie de terapie tocmai pentru ca ii lipseste iuirea.
'ntr3o lume plina de iuire , terapia nu ar fi necesara deloc.
)impla sen!atie de caldura provenita de la celalalta persoana poate vindeca multe oli,
inclusiv raceala si egoul.
5a ora actuala , psi&ologii au inteles ca daca nu este imratisat si sarutat suficient de mult
copilul nu poate creste normal.
:sa cum respiratia este esentiala pentru corpul fi!ic 2 daca incetam sa mai respiram ,
corpul moare, 3 iuirea repre!inta respiratia interioara a sufletului.
:cesta traieste prin iuire.
"in 6// de ca!uri, L/ de oameni olnavi sufera in primul rand ca nu au avut parte de
iuire.
intea este cau/a tuturor bolilor # in tim% ce inima este sursa oricarei ,in$ecari
"in punct de vedere spiritual , oamenii erau mai sanatosi in trecut, iar explicatia consta in
faptul ca mintea nu era &ranita cu atatea informatii simultan% ea nu era complesita.
1intea moderna este sufocata , iar informatiile neasimilate creea!a nevro!e.
Este ca si cum ati manca prea mult, incarcandu3va trupul.:limentele nedigerate devin
otravitoare."ar ceea ce mancati este mai putin important decat ceea ce vedeti si ceea ce
au!iti.
Este ca si cum ati sta la masa @E de ore pe !i , mancand incontinuu.
:ceasta este situtatia in care se gaseste mintea moderna% ea este sufocata de informatii.
$ persona cu adevarat sanatoasa isi acorda
F/ P din timp pentru a3si asimila experientele
F/ P din timp actionea!a
F/ P asimilea!a intr3o stare de relaxare
F/ P meditea!a
:cesta este remediul.
F.
"in pacate , lumea moderna a uitat de meditatie. 'n !ilele de demult , oamenii erau in
mod natural meditativi.Viata nu era atat de complicata , iar oamenii aveau suficient timp
la dispo!itie pentru a sta si a nu face nimic, pentru a contempla stelele , copacii , pentru a
asculta ciripitul pasarilor.$amenii aveau intervale in care nu faceau nimic , in care erau
pur si simplu pasivi.
?n discipol nu va deveni niciodata un nevrotic.
M "iscipolulB inseamna cineva capail sa invete.
El nu otine niciodata cunoasterea, dar se afla continuu intr3un proces de invatare.
Cunoasterea ii -ace %e oameni ne,rotici."eloc intamplator , primii care ineunesc sunt
profesorii, filosofii, psi&iatrii, savantii de toate felurile.Ei au invatat atat de multe incat au
a4uns la conclu!ia ca nu mai au nimic de invatat.
$mul modern treuie sa fie capail sa se adapte!e in fiecare !i la noi situatii, caci lumea
se sc&ima asta!i incrediil de rapid.
)timulii sen!oriali vor continua sa creasca in intensitate.Vom primi cu totii tot mai multe
informatii, iar viata noastra va continua sa se sc&ime intr3un ritm din ce in ce mai
rapid."e aceea , treuie sa fim capaili de invatare, de adaptare, de sc&imare.
'n trecut omul traia intr3o lume aproape statica.+otul stagna in 4urul lui.
El se nastea in aceeasi lume in care a trait tatal sau.Nu exista nici cea mai mica
sc&imare.Nimeni nu isi punea prolema sa invete mai mult.
(unoasterea e limitata , dar iti permite sa traiesti foarte ine.
"e aceea , mintile oamenilor erau odi&nite, lucru care il a4uta pe acestia sa ramana
sanatosi.5a ora actuala, in mintile noastre nu mai exista nici un spatiu gol , daca nu stim
sa ni3l cream singuri.
*aca nu me$ite/i cel %utin o ora %e /i # omul isi creea/a sin&ur starea $e ne,ro/a 2
aceasta nu mai este acci$entala'
0resiunea exterioara de a invata si vec&iul oicei de a nu invata ii ineuneste pe
oameni.1intea moderna este literalmente sufocata cu informatii , pe care nu are timp sa
le digere , sa le asimile!e.:ici treuie sa intervina meditatie, al carei rol a devenit mai
semnificativ ca oricand.
"aca nu avem timp sa ascultam mesa4ele pe care le primeste continuu mintea, aceastea
continua sa se acumule!e, la fel ca si dosarele care se acumulea!a pe masa de irou,
pentru ca nu ai timp sa citesti si sa le re!olvi.'n mod similar, mintea devine sufocata 2
sunt atatea dosare de citit si de re!olvat, atatea cereri la care treuie sa raspun!i, atatea
provocari la care treuie sa faci fata.
FE
$mul nu se mai poate opri din invatare, caci tot timpul se petrece ceva nou, iar vec&ile
idei nu mai corespund acestor noutati.Nu te mai poti a!a pe cunoasterea parintilor,
nici macar pe profesorii din scoala si din universitati, caci ceea ce predau este de4a
depasit.
)tudentii nu3si vor mai putea respecta profesorii daca acestia nu vor invata in
permanenta."e ce le ar respecta #
+elevi!iunea toarna in mintea omului informatii exceptionale de periculoase , imposiil
de digerat.;iarele scriu tot felul de prostii.$ri de cate ori aveti timp, voi va uitati la
televi!or, dati drumul la radio sau cititi !iarele .:lteori , cand doriti sa va relaxati,
va duceti la film.(e fel de relaxare este aceasta # 7ilmul nu va permite sa va relaxati ,
caci toarna in minea voastra tot felul de informatii.
Ne,ro/a este o stare $e $e/echilibru mental : prea multa activitate si nici un pic de
relaxare, prea multa energie masculina si nici un pic de energie feminina, prea mult -ang
si prea putin -in.Echilibrul inseamna ca ambele ener&ii sa -ie e&ale.
$amenii fac oli ciudate , incuraile.Ele sunt incuraile tocmai pentru ca sunt puternic
sustinute de suconstientul persoanei.)e stie ca fara cooperarea sufletului, medicina si
medicul nu poat face nimic pentru vindecarea pacientului.
Nimeni nu te %oate ,in$eca im%otri,a ,ointei tale 2 acesta este un adevar fundamental.
'n $rient , viata este saraca , dar nu stresanta .$amenii sunt atat de saraci incat nu3si pot
permite nici c&iar stresul.Ei nu au ani de psi&analisti.
Nebunia este un lu( %e care nu si+l %ot %ermite $ecat bo&atii.
"aca ii veti privi cu atentie veti constata ca oamenii neuni au o anumita consecventa%
eu nu sunt duali.Te %oti ba/a %e un nebun # caci $ualitatea a $is%arut in el.+e poti
a!a pe un neun, caci dualitatea a disparut in el . Neunul nu mai are decat un singur tip
de minte , cea inconstienta. 1ai mult decat atat , el are o anumita inocenta.
Este ca un copil.Nebunii nu cunosc ,iclenia."e fapt , de aceea au si ineunit, pentru ca
nu au putut sa accepte dula masura a acestei lumi, duplicitatea.
Neunul nu este divi!at .Evident , nu traieste in aceasta realitate.
"e aceea , amele categorii par la fel % neunul crede , udd&a are credinta.
Cre$inta si incre$erea pot fi cu usurinta confundate.
Neunul este una , perfect inconstient%
Audd&a este una , perfect constinent%
Neunul a renuntat , la mintea rationala % Audd&a a transcens3o.
0rimul a ca!ut su nivelul uman , celalalt s3a ridicat deasupra acestui nivel.
FF
E.O + Sinele artor
:cest Sine+artor poate re!olva prolema.0rin simpla contemplare detasata a
prolemei, ea este pe 4umatate re!olvata, cand o poti oserva cu impartialitate, fara a te
implica in ea, in tine se naste o luci$itate care iti permite sa ii gasesti cu usurinta solutia.
Voi nu a,eti ne,oie $e solutii # ci $e luci$itate'
$ prolema corecta inteleasa este de4a re!olvata,
caci prolemele nu apar decat din neintelegere.
Voi creati %robleme %entru ca nu intele&eti'
*e aceea # ceea ce contea/a nu este re/ol,area unei %robleme# ci intele&erea ei'
:sa cum sunteti acum, voi sunteti atat de prinsi in prolemele voastre incat nu puteti
vedea dincolo de ele.:ti pierdut perspectiva.
0si&anali!a conduce la dependenta.
0si&anali!a nu conduce la crestere, ci la dependenta.:i nevoie de psi&analist in fiecare !i.
0si&anali!a devine un fel de etie, o dependenta de alcool sau droguri.
(unosti un expert si ii spui prolemele tale.El te a4uta sa le re!olvi, discuta cu tine, iti
revelea!a radacinile suconstiente ale prolemelor.(el care le re!olva este insa el , nu tu .
8etineti:
O %roblema re/ol,ata $e altcine,a nu ,a ,a ajuta sa $e,eniti mai maturi.
0oate persoana respectiva sa devin mai matura prin re!olvarea prolemei voastre, dar nu
voi."impotriva , voi veti deveni mai imaturi ori de cate ori apare o prolema , veti simti
nevoia sa apelati la expert, sa primiti un sfat profesionist.
$rice psi&analist se duce% la alt psi&analist pentru prolemele sale.Este la fel ca in ca!ul
profesiei medicale."aca un medic se imolnaveste , el nu isi poate pune singur
diagnostic.Este atat de aproape de sine incat se teme% de aceea , se duce la altcineva.
"aca esti c&irurg nu iti poti opera propriul corp.Este la fel de dificil sa opere!i si daca
sotia ta este grav olnava si are nevoie de operatie, caci te temi sa nu iti tremura
mana.'ntimitatea dintre voi este ata de mare incat te temi si iti pier!i siguranta de sine.
0riviti viata lui Si&mun$ Freu$ . : fost parintele psi&anali!ei% a a4uns sa discute foarte
profund despre prolemele oamenilor, dar nu a reusit sa3si re!olve nici macar o singura
prolema personala.Era temator si foarte nervos.)e mania la fel de usor incat lesina.
:cest om stia atatea de multe despre mintea umana, dar era incapail sa aplice aceste
cunoastere pe sine insusi.
FG
5a fel , 1un& lesina atunci cand se afla intr3o stare de anxietate profunda.
(um este posiil# Toate %roblema este le&ata $e $istanta.(ei doi s3au gandit mult la
aceste proleme, dar nu au crescut in planul constiintei.'mportant este ca ei nu au crescut
in planul constintei.
'n ultimile sale !ile , 7reud oisnuia sa spuna ca omul este incurail.'n cel mai un ca!
putem spera ca poate supravietui prin adaptare, dar asta este tot ce putem spera.
$mul nu poate fi fericit, spunea 7reud.'n cel mai un ca! putem aran4a astfel lucrurile
incat sa nu fie foarte nefericit.:sta e tot 9 "ar fericit nu poate fi. "in acest punct de
vedere, omul este incurail.(e fel de solutii poate da un om cu o asemenea atitudine #
El a tras conclu!ia ca omul nu poate fi a4utat, ca natura lui este suferinta.
$rientali afirma insa cu totul altceva % constiinta omului poate fi transcens.
$mul nu este incurail% constiinta sa minimala este cea care creea!a prolemele.
"aca stie sa isi dilate constiinta , prolemele dispar.
0si&anali!a poate fi considerata un fel de remediu, dar nu o vindecare.
Ea nu %re,ine si nu ,in$eca# ci cel mult alina'
1editatia merge mult mai departe.Ea sc&ima insasi fiinta umana, astfel incat prolemele
nu mai pot aparea deloc.Psihanali/a este %reocu%ata $e %robleme'e$itatia este
%reocu%ata $e om% ea nu este interesata de proleme.:sa se explica de ce marii
psi&ologi ai Estului 2 Audd&a , 1a&avira sau Nris&na 2 nu voresc niciodata de
proleme.
7reud a reusit sa dovedeasca aia la inceputul acestui secol existenta
suconstientului.Audd&a a vorit despre el cu @F de secole inainte 9 "ar Bu$$ha nu a
-ost %reocu%at $e %robleme # %entru ca 7 s%unea el 7 acestea sunt in-inite."aca te3ai
ocupa de fiecare prolema in parte, nu le3ai putea re!olva niciodata pe toate.
Im%ortant este sa te ocu%i $e om# nu $e %robleme'
$cupa3te de om si a4uta3l sa creasca.0e masura ce omul creste, devenind din ce in ce mai
constient, prolemele dispar una dupa alta."e aceea , nu treuie sa fii preocupat de ele.
'ntreaga umanitate este olnava.1otivele sunt profunde.(and copilul se simte olnav , el
otine atentia celor din 4ur.(and este sanatos, nimeni nu il aga in seama.(and copilul se
imolnaveste, parintii il iuesc mai mult 2 sau cel putin asa pare.
(and el nu are nimic, nimeni nu mai sta dupa el, nu3l mai imratisea!a si nu3l mai
saruta.(opilul de mic invata acest truc.'uirea este o necesitate fundamentala, iar atentia
celor din 4ur este o &rana pentru sufletul lui.0entru copil, atentia este c&iar mai necesara
decat laptele.7ara atentie, in interiorul lui moare ceva.
Atentia inseamna ener&ie.(and cineva te priveste plin de iuire , el te &raneste.Este o
&rana sutila , dar asolut necesara.Este o &rana sutila, dar asolut necesara.(opiii simt
nevoia sa primeasca aceasta &rana si pentru a o otine sunt dispusi la orice, c&iar si sa se
imolnaveasca.:stfel , ei invata de mici sa devina creaatorii propriilor lor proleme.
'uirea este o necesitate de a!a.(orpul creste cu &rana, iar sufletul cu iuire.
FH
In$eosebi in ca/ul -emeilor # :: < $in bolile lor # $in %roblemele lor mentale # nu
sunt altce,a $ecat o ne,oie $e iubire'Can$ se simte iubita # -emeia # -emeia nu are
%robleme $e sanatate':ceasta apar numai odata cu prolemele in cuplu.
0si&analistul nu este altceva decat un om care isi ofera atentia intr3o maniera
profesionista.
LL P dintre paciente se indragostesc de psi&analistul lor.0rotectia relatiei client3expert
este pusa in dificultate caci mai devreme sau mai tar!iu se transforma intr3o relatie de
iuire. "e ce # "e ce se indragostesc pacientele de psi&analisti # )au invers%
de ce se indragostesc pacientii de psi&analiste #
"in cau!a atentiei pe care o primesc pentru prima oara in viata lor.
Can$ $e,ii %e $e%lin luci$# %roblemele nu mai a%ar $eloc .
1editatia nu are nimic de3a face cu anali!a.Ea este sinonima cu cresterea.
Nu este preocupata de proleme , ci de fiinta.
E.O + E*ITATIA
e$itatia este absenta &an$urilor . 7iinta ascunsa dincolo de gandurile noastre nu
poate fi revelata decat atunci cand nu mai exista gandire.(erul infinit nu devine vi!iil
decat prin asenta norilor.
Nu aveti nimic altceva de facut decat sa vedeti ceea ce se petrece in interiorul si in
exteriorul vostru.Exista oiecte interioare si oiecte exterioare.+ot ce treuie sa faceti
este sa le priviti fara nici un scop.Vederea nu are nevoie de 4ustificare.
"eveniti martorul detasat al manifestarii , un simplu oservator.
:ceasta luciditate care oserva totul cu detasare conduce la starea de pace, la vid , la
asenta gandurilor.
Tre/irea este sinonima cu me$itatia.'n clipa cand te tre!esti, somnul dispare , si o data
cu el dispar toate visele , toate proiectiile , asteptarile si dorintele.
(el care meditea!a devine martorul mintii sale
1i3am amintit de o poveste foarte interesanta , pe care crestinii au scos3o din Ailia
lor.Ea exista insa in literatura sufista si de refera la 'isus :
FI
'isus a venit odata intr3un oras .(and sa intre in oras, el a va!ut un om, pe care l3a
recununoscut.Era un fost or, pe care il vindecase mai demult.:cum , omul alerga dupa o
prostituata, 'isus l3a oprit si l3a intreat :
M 'ti amintesti de mine # M
M "a , i3a raspuns omul.'mi amintesc foarte ine de tine si nu am sa te iert
niciodata9 0e vremea cand eram or, eram perfect fericit, caci nu va!usem niciodata
frumusetea.+u mi3ai daruit inapoi vederea.(e pot sa fac insa daca oc&ii mei sunt atrasi de
femeile frumoase # B
5ui 'isus nu3i venea sa3i creada urec&ilor. Era de3a dreptul socat , uluit:
M Eram convins ca i3am facut un mare serviciu acestui om, si cand colo , el ma lestema ,
spunandu3mi : M 'nainte nu putea vedea.Nu ma gandeam niciodata la femei , si cu atat mai
putin la prostituate.:cum , ca mi3ai redat vederea , practiv m3ai distrus.B
'isus a plecat fara sa mai spuna nimic. Nici un era nimic de spus.1ergand mai
departe , el a recunoscut un alt om , ca!ut in sant, eat mort, si rostind tot fel de cuvinte
fara noima.'isus l3a scuturatsi i3a reamintit ca l3a a4utat candva sa mearga din nou ,
vindecandu3l de o parali!ie.'n timp ce il intrea : M 1a cunosti # M , c&iar lui ii tremurau
picioarele...
$mul i3a raspuns : M "a, te cunosc. "esi sunt eat , nu te3as putea uita niciodata,
caci tu mi3ai tulurat pacea de care ma ucuram inainte.0e vreamea cand eram parali!at ,
nu ma puteam duce nicaieri.Eram perfect impacat.Nu aveam prieteni cu care sa 4oc carti,
nu ma duceam la carciuma, nu ma ateam cu nimeni."e cand mi3ai daruit inapoi
picioarele nu am mai avut o clipa de pace.:lerg tot timpul de colo3colo , iar in final cand
oosesc, ma imat , ca sa uit.Ve!i si tu in ce stare sunt9
'ar tu esti singurul responsail9 :r fi treuit sa ma averti!e!i dinainte ca , o data cu
recapatarea puterii de a merge , ma voi tre!i pe cap cu toate acestea proleme.Nu m3ai
averti!at.13ai vindecat pur si simplu , fara sa3mi ceri permisiunea.B
'isus s3a simtit atat de socat incat a parasit orasul.Nu a indra!nit sa3si continue
drumul prin el , gandindu3se : M (ine stie pe cine mai intalnesc # B .
"ar c&iar la iesirea a va!ut un om care incerca sa se span!ure de creanga unui copac.
'3a strigat :
M :steapta 9 (e vrei sa faci # B
$mul i3a raspuns : M :& 9 'arasi tu 9 Eram mort , iar tu m3ai readus la viata...:cum sunt
somer , iar sotia m3a parasit , convinsa ca un mort nu poate sa invie vreodata.
;ice ca sunt un strigoi.Nimeni nu vrea sa mai voreasca cu mine % prietenii m3au
parasit.0arca as fi invi!iil.)i acum , cand m3am decis sa3mi pun capat !ilelor, ca sa scap
de toate neca!urile, ai venit din nou # (e ai cu mine # (e rau ti3am facut # "e ce nu ma
lasi in pace #
(and eram mort , m3ai inviat % acum cand doresc sa ma span!ur , ai venit din nou9 Esti
atat de pus pe facut miracole, dar nu3ti pasa deloc de cei pe care opere!i miracolele tale 9B
FL
E.O + TRANSCEN*EREA E.O!"!I
Este imposiil sa renunti la ego.Este la fel ca in ca!ul intunericului.Nu poti renunta la
intuneric% tot ce poti face este sa aprin!i lumina.'n clipa in care apare lumina , intunericul
dispare automat.:m putea spune ca este o forma de renuntare la intuneric.
'n relitate, intunericul nu exista in sine , el este asenta luminii.
e$itatia este lumina
0are paradoxal , dar este adevarat , inainte de a3ti pierde egoul, treuie mai intai
sa3l reali!e!i.Numai un fruct copt cade la pamant.1aturitatea este tot secretul.
?n ego necopt ( imatur) nu poate fi transcens , nu poate fi distrus.
"aca lupti incercand sa distrugi un ego necopt , nu poti decat sa dai gres.
'n $rient , toate religiile predica asenta egoului."e aceea , toti orientali sunt
impotriva egoului de la un inceput."in cau!a aceastei atitudini de tip M anti B , egoul nu
devine niciodata suficient de puternic, nu a4unge niciodata % acea plenitudine care ii
permite di!olvarea.:ltfel spus , el nu se maturi!ea!a niciodata."e aceea , in $rient este
practic imposiil sa iti di!olvi egoul.
'n $ccident , intreaga traditie religioasa si filo!ofica predica exact opusul:
un ego cat mai puternic.(um ar putea supravietui omul 2 spun ei 2 daca nu are eu ego
puternic# Viata este o lupta.(ine nu este in!estrat cu un ego puternic va fi distrus.
(ine poate opune re!istenta# (ine poate intra in aceasta atalie continuua # Egoul
1ai intai treui sa reali!e!i , iar apoi sa pier!i, caci nu poti renunta decat la ceva ce ai
de4a.(um ai putea pierde ceva ce nu ai #Nu poti fi sarac decat daca esti mai intai
ogat."aca nu esti mai intai ogat, saracia ta nu poate avea acea frumusete de care
vorea 'isus .
5a fel se petrec lucrurile si cu cunoasterea.?panisadele , 5ao +se, 'isus , Audd&a 2 toti
predica inutilitatea cunoasterii.)impla acumulare de cunostinte nu a4uta la
nimic."impotriva , ea devine o ariera.
(unoasterea nu este necesara, dar asta nu inseamna ca treuie sa ramai un ignorant.
Numai cel care a acumulat su-icient $e multe cunostinte# renuntan$ a%oi la ele#
%oate cunoaste a$e,arata i&noranta'
Numai atunci poti deveni la fel ca )ocrate , care spunea :
M Nu stiu $ecat un sin&ur lucru2 ca nu stiu nimic B
G/
:tunci cand stii foarte multe lucruri , cand cunosti in profun!ime scripturile , traditiile ,
trecutul , cand cunosti tot ce poate fi cunoscut3 devii dintr3o data constient de inutilitatea
acestei cunoasteri.'ti dai atunci seama ca acestea nu este cunoastere adevarata, ci una de
imprumut.
+ot ce ai facut a fost sa3i citesti pe altii autori, care au trait direct aceste lucruri.
:i acumulat in mod mecanic niste cunostinte.Ele nu s3au nascut din tine, si nu te3au
a4utat sa cresti.)unt doar cuvinte moarte, de imprumut , adunate de la altii.
8etineti :
Cunoasterea este ,ie numai atunci can$ cunosti $in e(%erienta $irecta'
Restul este memorie# nu cunoastere'emoria este ce,a mort'
"upa cum vedeti , eu sustin amele cai : si calea egoului si asenta acestuia.
5a inceput fiti egoisti , cat se poate de egoisti, ca si cum intreaga existenta nu ar exista
decat pentru a va satisface voua capriciile, ca si cum ati fi centrul universului, ca si cum
soarele ar rasari numai pentru voi, pentru a va a4uta pe voi sa va continuati existenta.
Nu va temeti de aceasta exacerare a egoului, caci fara ea nu veti atinge niciodata
maturitatea.
Egoul este precum coa4a unui ou. El va prote4ea!a.(and fiinta este pregatita, ea sparge
insa coa4a si se tre!este la viata.Nu va graiti sa spargeti aceasta coa4a, caci nu sunteti
inca suficient de matur pentru existenta .
Nu condamnati inutil coa4a, caci cine este acela care o condamna #
"acomia nu este altce,a $ecat sen/atia $e -oame a e&oului'
(el mai greu lucru din lume este sa faci ceva de dragul sau , sa canti din pura placere de a
canta, sa medite!i de dragul meditatiei , sa iuesti pentru ca iuesti iuirea.
:cesta este cel mai greu lucru din lume pentru mintea umana, pentru ca ea este
intotdeauna orientata catre viitor.
G6
E.O + !N O OBISN!IT
Nu iti treuie un motiv ca sa te 4oci.$ faci pur si simplu pentru ca te ucuri de ea.
<oaca este o activitatea fara motiv.
"e aceea , sin&urii care stiu sa se joace sunt co%ii.(u cat omul imatraneste mai tare ,
cu atat mai greu ii este sa se 4oace, caci intre timp au aparut telurile , motivele.
Numai copiii se 4oaca, intruncat ei nu se gandesc la viitor.Ei traiesc aici si acum
Efortul inseamna un timp pierdut.<oaca poate continua la infinit, fara sa te plictisesti.
Ea nu se desfasoara in timp, ci intr3un pre!ent continuu.
$mul nu vede niciodata situatia in care se afla , ci repeta la infinit vec&ile solutii pe care
le cunoaste dintotdeauna."ar prolemele sunt noi , ele se sc&ima in fiecare
moment.Viata se schimba in %ermanenta2 numai mintea ramane statica .:ceasta este
prolema: mintea ramane un mecanism static, in timp ce viata repre!inta un flux
continuu."e aceea , intre minte si viata nu poate exista nici o comuniune.
Numai prin viclenie , va puteti dovedi superioritatea.'n realitate, acesta este un vis, o
minciuna, caci in natura nimeni nu este superior altuia, la fel cum , nimeni nu este
inferior.
"umne!eu nu creea!a niciodata @ persoane la fel.7iecare individ este asolut unic.
"e aceea , daca il veti copia pe 'isus, veti trai in minciuna, in falsitate.+oti crestini sunt
falsi3 la fel si &indusi , 4ainisti, udisti 2 caci ei incearca sa fie altcineva decat sunt, ceva
ce nu vor putea devenii niciodata.
0uteti fi un (&ristos , dar nu 'isus (&ristos , caci 'isus a fost un individ.(&ristos este doar
un alt nume pentru starea de udd&a , starea de suprema de constiinta.
"in pacate, asa au trait dintotdeauna asa3!isii oameni religiosi : incercand sa urme!e pe
altcineva, imitand.Nici un imitator nu poate fi simplu,
caci treuie sa3si adapte!e in permanenta viata la ideile sale.
(&iar daca ai fi copia la indigo a lui 'isus , Audd&a sau 1a&avira , nu vei fi niciodata
originalul.
?n om cu adevarat inocent curge cu viata , se lasa dus de ea.
El nu isi propune o destinatie , un scop ."aca ti3ai propus un scop , nu poti fi inocent.
(a sa3l atingi , va treui sa3ti demonstre!i inteligenta , viclenia , capacitatea de a3i
manipula pe altii, sa iti faci un plan, sa urme!i o anumita &arta.
Viata nu se con-ormea/a nicio$ata aste%tarilor noastre'Ea este o continua sur%ri/a.
G@
Nu te poti pregati dinainte.Viata nu are nevoie de repetitii generale.
Numai cine devine elierat de trecutul mort poate trai in pre!entul viu 2 autentic , sincer ,
pasional, intens.
Inocenta inseamna sa traiesti aici si acum
$mul inocent nu are principii, nu are o ideologie .El este complet neprincipial.
$mul inocent nu are un caracter , el este complet lipsit de caracter.
?n om simplu nu este cel care nu poseda nimic, ci cel care nu este atasat de nimic , care
nu priveste niciodata inapoi.
1aturitatea nu consta numai in experienta doandita intr3o viata de om.?n om care a
acumulat foarte multe experiente nu va semana cu un copil si nu va fi o simpla
pre!enta.Va fi doar un om experimentat , o persoana cu multe cunostinte, dar nu matura.
1aturitatea nu are nimic de3a face cu experientele vietii exterioare.
:re in sc&im de3a face cu experientele interioare, cu calatoria sufletului.
E.O + E"IBERAREA
1a4oritatea oamenilor se tem de liertate , caci acesta este riscanta.Nu stii niciodata ce
vei face in continuare, unde te vei duce , care va fi re!ultatul final al demersurilor
tale.'ntreaga responsailitate iti apartine.
Eu nu ,a $au nici o $isci%lina # caci orice $isci%lina este o -orma subtila $e
scla,ie'Nu ,a $au nici un -el $e %orunci # caci orice %orunca $ata $e altcine,a ,a
-ace $in ,oi niste scla,i'
Eu nu doresc decat sa va invat cum sa deveniti lieri, lasandu3va apoi sa va ucurati de
aceasta liertate asa cum veti dori.
intea obisnuita arunca intot$eauna res%onsabilitatea asu%ra altcui,a
1intea oisnuita arunca intotdeauna responsailitatea asupra altcuiva.
'ntotdeauna , celalalt este de vina .)otia , sotul , parintii, copiii 2 ei te3au facut sa suferi%
eventual societatea, situatia economica, capitalismul in ansamlu sau , comunismul,
fascismul, ideologia politica, structura sociala , Narma , "umne!eu ...puteti sa3i spuneti
cum doriti 9
$amenii au inventat milioane de cai de a evita responsailitatea.
G.
= Eu sunt sin&urul res%onsabil %entru mine insumi'Nimeni altcine,a ne este
res%onsabil %entru mine'Intrea&a res%onsabilitate imi a%artine'Orice as -i# sunt
%ro%ria mea creatie'6
"aca ati fi complet lipsiti de dorinte , ati fi morti3 nu ati mai fi in viata.+oata lumea va
spune : renuntati la dorinte 9 "ar cum sa faci acest lucru # (u cat renunti la mai multe
dorinte, cu atat mai peniila devine viata ta.(and toate dorintele au disparut, poti spune
ca te3ai sinucis din punct de vedere spiritual.
Semni-icatia corecta este urmatoarea 0
Fiti com%let liberi $e a a,ea sau $e a nu a,ea $orinte'
*orinta nu trebuie sa $e,ina o obsesie 7 aceasta este semni-icatia'
"aca aceasta dorinta nu te face sa3ti pier!i liertatea interioara , atunci poti spune ca esti
lipsit de dorinta.
:sa se explica de ce intreaga umanitate a ineunit.+oate aceste dorinte va trag in toate
directiile , divi!andu3va in 6/// si 6 de fragmente , pentru ca ele pun stapanire pe voi.
1ai mult , aceste dorinte sunt contradictorii intre ele.'n acest fel , nu numai ca sunteti
fragmentati, dar deveniti si contradictorii.$ parte din voi vrea sa devina foarte ogata ,
alta parte vrea sa , fie si poet.0oetul visea!a la cu totul altceva , nu la ogatie.
Aani nu au nimic de3a face cu poe!ia.(a sa3i acumule!i, treuie sa treci peste
cadavre, sa eploate!i, sa fii crud.?n poet demn de acest nume nu poate exploata pe
nimeni.El are o anumita vi!iune asupra frumusetii , iar dorinta de a3i exploata pe altii
numai pentru a te imogati nu are nimic frumos in sine.
:ltcineva vrea sa devina un politician , dar si sa medite!e.
:cest lucru este imposiil.?n politician nu poate fi o fiinta religioasa.
: fi religios inseamna : sunt fericit asa cum sunt.
: fi un om politic inseamna : nu voi fi cu adevarat fericit decat atunci cand voi
a4unge in varful ierar&iei 2 asa cum sunt acum nu sunt fericit.
Nu ati remarcat # ?n om osedat de ani sai tinde sa capete calitatile anilor. El devine
una cu ei 2 isi pierde spiritualitatea.Este redus la un oiect."aca iuesti ani, ai tendinta
sa devii la fel ca ei."aca iti iuesti casa, ai tendinta sa devii material.$rice iuesti , devii.
Nu iuiti niciodata ceea ce nu treuie, caci acest act va va transforma.
:sadar , un tip de iuire este cea legata de oiecte.(elalalt este legat de o persoana.
Can$ iubesti o %ersoana# ai ten$inta sa $e,ii si tu una'
GE
I!BIREA
(and iuesti , treuie sa renunti la toate pre4udecatile pe care le aveai despre tine
insuti.(and iuesti , nu mai poti fi una cu egoul, caci egoul permite iuirea.
(ele doua concepte sunt anta&onice.( contradic ie care constituie con inutul procesului
de de!voltare i care nu se re!olv decQt prin distrugerea elementului vec&i n favoarea
celui nou. )
*aca %re-eri e&oul# nu ,ei %utea iubi'
*aca ale&i iubirea # ,a trebui sa renunti la e&o.
7ara iuire , viata isi pierde orice semnificatie.Ea isi pierde orice poe!ie.?n copac poate
exista fara iuire, dar nu poate inflori.7ara iuire nu puteti dansa, nu puteti saratori, nu
puteti simti recunostinta fata de existenta, nu va puteti ruga.
$mul capata pentru prima oara sustanta atunci cand iueste.
Este pentru prima oara cand sufletul se tre!esti in el.Egoul moare, dar sufletul se tre!este.
'uirea este dureroasa pentru ca desc&ide calea catre eatitudine, prin transformarea
fiintei.:devarata mutatie care se produce este c&iar 2 iuirea.$rice transformare este prin
natura ei dureroasa, caci presupune parasirea vec&iului in favoarea noului.
Vec&iul este intodeauna familiar, cunoscut , sigur,noul este asolut necunoscut.
El presupune intrarea intr3o lume straina, fara sa ai la dispo!itie o &arta.
Noul loc&ea!a intotdeauna mintea% in vec&iul ei mediu, mintea se simte la ea acasa.
Ea nu poate functiona decat in vec&iul ei univers.
(and intra intr3un domeniu nou , mintea devine inutila.
Pentru a -i %uri-icat # aurul trebuie sa treaca %rin -oc.
"in cau!a durerii pe care o provoaca , milioane de oamenii prefera sa traiasca fara
iuire.)i ei sufera , dar in !adar.)uferinta provoacata de iuire nu este niciodata inutila%
ea este creatoare.)uferinta fara iuire este o prostie.
Ea nu conduce nicaieri, invartindu3l pe om in acelasi cerc vicios.
'uirea este asolut necesara pentru cunoasterea de sine.
(a sa iuesti treuie sa devii vulnerail, sa renunti la armura ta , iar acest proces este
dureros.(and iuesti, nu poti fi in permanenta in garda.+reuie sa renunti la calcule , sa3ti
asumi riscurile , sa traiesti periculos.(elalalt te poate oricand rani sau respinge.
"e aici si teama de a iui.
$mul treuie sa cunoasca iuirea .:cesta este primul pas catre "umne!eu, si eul nu poate
fi evitat.
GF
8enuntarea la ego este extrem de dureroasa, pentru ca oamenii au fost invatati sa isi
cultive egoul.Ei cred ca egoul este comoara lor cea mai pretioasa.'l prote4ea!a, il
decorea!a , il slefuiesc la infinit, iar cand iuirea le ate la usa , ea le cere sa renunte la el.
Iubirea creea/a %robleme.Ele pot fi evitate prin evitarea iuirii, dar retineti :
acestea sunt proleme esentiale.)i nu poti transcede o experienta prin care nu ai trecut.
7oarte multi oameni iau deci!ia sa nu se incurce cu iuirea , dar raman locati in ei
insisi.Viata lor nu mai seamana cu un pelerina4 , cu curgerea raului catre ocean%
ea ramane un lac murdar, cu apa stagnanta , din care nu va mai ramane in curand decat
namol. 0entru a3si pastra puritatea, fiinta treuie sa curga.
8aul isi pastrea!a puritatea pentru ca nu incerea!a sa curga.
$amenii care afirma ca viata nu are nici un rost sunt cei care nu cunosc iuirea.Ei nu vor
sa spuna altceva decat ca nu au cunoscut niciodata acest sentiment.:cceptati suferinta
provocata de iuire.Cine nu trece %rin noa%tea intunecata nu %oate cunoaste
sublimul rasarit $e soare')oarele nu poate rasari decat din pantecul intunecat al noptii.
(ine nu isi iueste casa nu o va curata, nu o va !ugravi , nu isi va face in 4urul ei o
gradina frumoasa, cui un ia! pe care cresc lotusi.
(ine se iueste pe sine isi creea!a o asemenea gradina c&iar in 4urul sufletului sau.
Si# sur%ri/a 3 (ine se iueste pe sine este iuit si de ceilalti.
'n sc&im , nimeni nu iueste o persoana care se uraste singura.
Re/ulta ca $aca nu te iubesti %e tine insuti # esti obli&at sa urasti
( in viata nu exista neutralitate )
'ar cel care se uraste pe sine devine autodistructiv.1ai mult , el ii va uri si pe ceilalti, caci
intreaga lui fiinta va fi alcatuita din manie si violenta. "aca cineva se uraste pe sine, cum
ar putea spera el ca va fi iuit de altcineva #
4
)e spune ca un sculptor lucra odata asupra unui loc de marmura.?n vi!itator venit sa
vada cum se naste o statuie a privit munca artistului, dar nu a va!ut decat un loc din care
sareau asc&ii.
3 (e faci # l3a intreat el . Nu sculpte!i o statuie # :m venit sa vad cum se face o
statuie , dar nu oserv decat ca ciopartesti marmura.
3 )tatuia se afla dR4S ascunsa inauntru, i3a raspuns sculptorul.Nu am nevoie sa o
>facB . +ot ce treuie sa fac este sa inlatur masa inutila de marmura care o
ascunde, iar statuia va iesi la iveala.$ stauie nu poate fi create , ci doar
descoperita , scoasa la lumina.
GG
'uirea este ascunsa inlauntrul oamenilor % ea treuie doar scoasa la lumina.
5umea nu3si da seama ca nu poti iui pe nimeni pana nu devii capail sa iuesti pe toata
lumea.
'uirea treuie sa devina insasi natura vietii , @E din ore din @E.
Nu %oti -i %lin $e iubire -ata $e cine,a si li%sit $e iubire -ata $e restul lumii'
Evolutia iuirii nu este altceva decat energia transmutata a sexului."aca privesti o ucata
de carune, nici nu3ti trece prin cap, ca aceasta s3ar putea transforma vreodata intr3un
diamante.)i totusi, intr un diamant si o ucata de carune nu exista nici o diferenta
fundamentala.Elementele din care sunt alcatuite cele doua sunt aceleasi.(arunele trece
printrun proces care dura mii de ani, in urma caruia se transforma intr3un diamant.
?na din cele mai dramatice proleme ale lumii in care traim se datorea!a faptului ca
indragostiti incearca sa sc&ime persoana pe care o iuesc.Ei nu inteleg ca daca acesta se
va sc&ima , iuirea lor va disparea, caci ei s3au indragostit de ea asa cum arata acum , nu
intr3o alta iposta!a.'naltarea in iuire iti permite sa intelegi ca fiecare are dreptul la
propriul teritoriu , pe care tu nu ai dreptul sa3l incalci.
Arborele care $aruieste
:m citit o poveste frumoasa scrisa de )&el )ilverstein si intitulata
Arborele care $aruieste'
GH
)e spune ca a existat odata un arore atran si maiestuos, cu ramurile intinse spre cer.
(and inflorea, fluturi de toate formele si culorile veneau de pretutindeni si dansau in 4urul
lui. (and facea fructe, pasari din tari indepartate veneau sa guste din ele.
8amurile sale aratau ca niste rate van4oase. Era minunat.
?n aietel oisnuia sa vina si sa se 4oace su el in fiecare !i, iar copacul s3a oisnuit cu el
si a inceput sa3l iueasca. (eea ce este mare si atran se poate indragosti de ceea ce este
mic si tanar, cu conditia sa nu fie atasat de ideea ca el este mare, iar celalalt mic.
(opacul nu avea aceasta idee, asa ca s3a indragostit de aiat. Egoul incearca intotdeauna
sa iueasca ceea ce este mai mare decat el. 0entru adevarata iuire, nimic nu este insa
mare sau mic. Ea ii imratisea!a pe toti cei de care se apropie.
:sadar, copacul s3a indragostit de aietelul care venea in fiecare !i sa se 4oace su el.
8amurile sale erau foarte inalte, dar el si le apleca, pentru ca aiatul sa le poata atinge
pentru a3i mangaia florile si pentru a3i culege fructele. 'uirea este intotdeauna gata sa se
incline% egoul, niciodata. "aca incerci sa te apropii de un ego, acesta se va inalta si mai
mult, devenind atat de rigid incat sa nu3l poti atinge. (eea ce poate fi atins este considerat
a fi mic. (eea ce nu poate fi atins, cel care sta pe tronul puterii, este considerat a fi mare.
:sadar, ori de cate ori venea copilul, arorele isi pleca ramurile.
(and micutul ii mangaia florile, atranul copac se simtea cuprins de un val incrediil de
fericire. 'uirea este intotdeauna fericita atunci cand poate darui ceva% egoul nu este
fericit decat atunci cand poate lua ceva de la altcineva.
Aaiatul a crescut. ?neori, dormea in poala copacului, alteori ii manca fructele, sau purta o
coroana impletita din florile sale. )e simtea atunci de parca ar fi fost regele 4unglei.
7lorile iuirii te fac intotdeauna sa te simti ca un rege, in timp ce g&impii egoului te fac
sa te simti mi!erail.
Va!and cum aiatul poarta o cununa din florile sale, dansand cu ea, copacul se simtea
fericit. 'l aproa cu ramurile sale% canta in ataia vantului. Aaiatul a crescut si mai mult.
: inceput sa se catere in copac, leganandu3se pe ramurile sale. $ri de cate ori se odi&nea
pe ele, copacul se simtea fericit. 'uirea este intotdeauna fericita atunci cand altcineva se
poate spri4ini de ea% egoul nu este fericit decat atunci cand altcineva il reconfortea!a..
+impul a trecut, iar aiatul a inceput sa fie apasat de alte indatoriri. :vea amitiile lui.
+reuia sa isi treaca examenele, sa isi faca prieteniO "e aceea, a inceput sa vina din ce
in ce mai rar pe la copac. :cesta il astepta insa cu o neradare din ce in ce mai mare,
strigandu3i din adancurile sufletului sau:
>Vino, vino. +e asteptB. 'uirea isi asteapta intotdeauna oiectul afectiunii sale. Ea nu
este altceva decat o continua asteptare.
(and aiatul nu venea, copacul se simtea trist. )ingura tristete pe care o simte iuirea este
aceea de a nu se putea impartasi cu altcineva, de a nu se putea darui. :tunci cand se poate
darui in totalitate, iuirea este fericita.
Aaiatul a crescut si mai mult, iar !ilele in care trecea pe la copac au devenit din ce in ce
mai rare. +oti cei care cresc in lumea amitiilor isi gasesc din ce in ce mai putin timp
pentru iuire. Aaiatul a devenit amitios si prins in afacerile sale lumesti.
>(e copac# "e ce ar treui sa3l vi!ite!#B
'ntr3o !i, pe cand trecea prin apropiere, copacul i3a strigat:
>:sculta9 +e astept in fiecare !i, dar tu nu mai vii pe la mineB.
Aaiatul i3a raspuns: >(e poti sa3mi oferi, ca sa trec sa te vad# Eu imi doresc aniB.
GI
Egoul este intotdeauna motivat: >(e poti sa3mi oferi pentru ca sa vin la tine#
:s putea veni, dar numai daca ai ceva de oferit. :ltminteri, nu vad de ce as face3oB.
Egoul are intotdeauna un scop. 'uirea nu are nici un scop. Ea repre!inta propria sa
rasplata.
?imit, copacul i3a spus aiatului:
>Nu vei mai veni decat daca iti voi oferi ceva# 'ti ofer tot ceea ce amB.
'uirea nu tine niciodata nimic pentru ea. Egoul o face, dar iuirea se daruieste
neconditionat.
>"in pacate, nu am ani. :ceasta este o inventie a oamenilor. Noi, copacii, nu avem ani.
'n sc&im, suntem fericiti. (rengile noastre se umplu de flori, apoi de fructe. ?mra
noastra ii racoreste pe cei incal!iti. (and ate vantul, dansam si cantam. "esi nu avem
ani, pasarelele se cuiaresc pe ramurile noastre si ciripesc vesele. "aca ne3am implica si
noi in afaceri financiare, am deveni la fel de inraiti si de nefericiti ca voi, oamenii, care
sunteti nevoiti sa stati prin temple si sa ascultati predici despre iuire si despre pace. Noi
nu avem nevoie de predici, caci traim tot timpul aceste stari. Nu, noi nu avem nevoie de
aniB.
Aaiatul i3a spus: :tunci, de ce sa vin la tine# Nu am de gand sa merg decat acolo unde
pot otine ani. :m nevoie de aniB. Egoul cere intotdeauna ani, caci anii inseamna
putere, iar aceasta este cea mai mare nevoie a sa.
(opacul s3a gandit mult, dupa care a spus:
>:tunci, culege3mi fructele si vinde3le. 'n felul acesta, vei otine aniB.
Aaiatul s3a luminat imediat la fata. )3a urcat in copac si a cules toate fructele copacului,
c&iar si pe cele necoapte. 'n graa sa, i3a rupt crengile si i3a scuturat frun!ele, dar copacul
s3a simtit din nou fericit. 'uirea se ucura c&iar si atunci cand este lovita.
Egoul nu este cu adevarat fericit nici macar atunci cand otine ceva. El nu poate simti
decat nefericire.
Aaiatul nu si3a dat nici macar osteneala sa3i multumeasca arorelui, dar acestuia nu3i
pasa. :devarata sa multumire s3a produs atunci cand acesta a acceptat oferta sa de a3i
culege fructele, pentru a otine ani in sc&imul lor.
Aaiatul nu s3a mai intors multa vreme. :cum avea ani si era foarte ocupat sa otina cu
a4utorul lor inca si mai multi ani. : uitat cu totul de copac, si astfel au trecut anii.
(opacul era trist. +an4ea dupa intoarcerea aiatului, la fel ca o mama cu sanii plini de
lapte, dar care si3a pierdut copilul. 'ntreaga sa fiinta tan4este dupa copilul pierdut, pentru
a3l strange la piept si a se usura. (am la fel tan4ea si copacul nostru. 'ntreaga sa fiinta era
in agonie.
"upa multi ani, aiatul, devenit intre timp adult, s3a intors la copac.
:cesta i3a spus: >Vino la mine. Vino si imratisea!a3maB.
Aaratul i3a raspuns:
>+ermina cu prostiile. 7aceam asemenea lucruri pe vremea cand eram un copil fara
minteB.
Egoul considera iuirea un lucru prostesc, o fante!ie copilareasca.
(opacul a insistat: >Vino, mangaie3mi crengile. "ansea!a cu mineB.
Aaratul i3a raspuns:
>+ermina cu flecareala asta stupida9 :cum doresc sa3mi construiesc o casa. 'mi poti
oferi o casa#B
(opacul a exclamat:
GL
>$ casa# Aine, dar eu traiesc fara sa stau intr3o casaB.
)ingurii care traiesc in case sunt oamenii. +oate celelalte creaturi traiesc lier, in natura.
(at despre oameni, cu cat casa in care traiesc este mai mare, cu atat mai mici par in
interiorul ei.
>Noi nu traim in case, dar uite ce iti propun: imi poti taia crengile, pentru a3ti construi o
casa cu a4utorul lorB.
7ara sa mai piarda timpul, aratul a luat un topor si i3a taiat crengile copacului.
"in acesta a ramas acum doar trunc&iul, dar el era foarte fericit. 'uirea este fericita c&iar
si atunci cand ii sunt taiate memrele de catre cel iuit. 'uirea nu stie decat sa daruiasca.
Ea este intotdeauna pregatita sa se ofere in intregime.
Aaratul a plecat, fara sa3si mai dea osteneala sa arunce in urma macar o privire.
)i3a construit casa visata, iar anii au trecut din nou.
(opacul, devenit acum un simplu trunc&i fara crengi, a continuat sa3l astepte. :r fi vrut
sa il strige, dar nu mai avea ramuri si frun!e care sa poata canta in ataia vantului.
Vanturile continuau sa ata, dar el nu mai putea scoate nici un sunet. (u un efort suprem,
sufletul sau a reusit sa rosteasca o ultima c&emare: >Vino, vino, iuitul meuB.
+impul a trecut, iar aratul a imatranit. $data, se afla prin apropiere, asa ca a venit si s3
a ae!at su copac. :cesta l3a intreat:
>(e mai pot face pentru tine# :i venit dupa foarte, foarte mult timpB.
Aatranul i3a raspuns: >(e poti face pentru mine# :s vrea sa a4ung intr3o tara indepartata,
sa castig si mai multi ani. 0entru asta, am nevoie de o arcaB.
7ericit, copacul i3a spus: >+aie3mi trunc&iul si fa3ti o arca din el. :s fi extrem de fericit
sa devin arca ta si sa te a4ut sa mergi astfel in tara aceea indepartata, pentru a castiga mai
multi ani. "ar, te rog, ai gri4a de tine si intoarce3te cat mai repede. Voi astepta de3a
pururi intoarcerea taB.
$mul a adus un ferastrau, a taiat trunc&iul copacului, si3a facut o arca din el si a plecat.
:cum, din copac nu a mai ramas decat radacina, dar el a continuat sa astepte cu radare
intoarcerea celui iuit. : asteptat mereu si mereu, constient insa ca nu mai avea nimic de
oferit. 0oate ca aratul nu se va mai intoarce niciodata.
Egoul nu se duce decat acolo unde are ceva de castigat.
$data, m3am ase!at langa ciot. :cesta mi3a soptit:
>:m un prieten care a plecat departe si nu s3a mai intors. 1a tem sa nu se fi inecat, sau
sa nu se fi ratacit. 0oate ca s3a pierdut in tara aceea indepartata. 0oate ca nici macar nu
mai este in viata. $, cat mi3as dori sa aflu vesti de la el9 1a apropii de sfarsitul vietii, asa
ca tot ce mi3as mai dori ar fi sa aflu vesti despre el. :tunci as muri linistit. "ar stiu ca nu
ar mai veni nici daca mi3ar au!i strigatul, caci nu mai am nimic sa3i ofer, iar el nu
intelege decat acest lima4B.
E&oul nu intele&e $ecat limbajul acce%tarii' Iubirea ,orbeste limbajul $aruirii'
H/
F"ACARA CONSTIENTI)ARII
Viata este un flux permanent # totul se schimba# se a-la in miscare .
Viata ta se alfa intr3o continua sc&imare 2 de la copilarie , la tinerete , la maturitate ,
la atranete , la moarte , se tot sc&ima.
(entrarea asupra unei singure persoane este cea care in mod sigur te duce la neunie.
0entru o viata mai placuta , pentru o viata mai vesela treuie sa fii flexiil.+reuie sa iti
amintesti ca libertatea este cea mai inalta valoare si ca , in ca!ul in care dragostea nu3ti
acorda liertate, atunci nu este $ra&oste .
*ra&ostea si libertatea merg mana in mana , sunt cele doua aripi ale aceleiasi pasari.
(resterea , cultura , societatea le3au ucis insasi capacitatea de a iui 2 deoarece toata
acesta lume nu este condusa de dragoste , ci de viclenie.0entru a reusi in aceasta lume ,
nu ai nevoie $e $ra&oste , ai nevoie de o inima tare ( impietrita ) si o minte ascutita.
"e fapt , nu ai nevoie deloc de inima.
)ocietatea este condusa intr3un asemena fel incat fiecare copil incepe sa3si piarda inima,
iar energia sa incepe sa se deplase!e catre cap.Inima este i&norata.
:m au!it o paraola stravec&e din +iet, ca la inceputul timpului inima se afla c&iar la
mi4locul trupului.'nsa din cau!a ca a fost tot timpul impinsa la o parte , data la o parte din
cale , acum nu se mai afla la mi4locul trupului.:cum , sarmana , sta pe marginea
drumului :
M "aca intr3o !i vei avea nevoie de mine , voi fi aici B 2 insa nu primeste
&rana , nu este incura4ata.'n sc&im , se alege cu tot felul de acu!atii.
"aca faci ceva si spui : M :m facut3o pentru ca asa am simtit B
toata lumea o sa rada : M :i simtit B +i3ai pierdut mintile # 7oloseste3ti ratiunea , logica ,
atunci cand faci ceva. )imtul nu este un motiv ca sa faci ceva B
Nimeni nu aude inima.
)i mintea este atat de guraliva , tot timpul sporovaieste 2 taca 2taca 2taca3taca3 incat daca
inima mai spune ceva cateodata , nu o au!i nicicand.
Nu sti ca ec&ilirul si dragostea repre!inta unul si acelasi lucru.

H6
Ce este *ra&ostea 8
"ragostea este &rana sufletului, insa ai fost privat de ea.
"ragostea este o floare fragila.+reuie sa fie prote4ata, truie sa fie calita , treuie udata%
numai atunci devine puternica.
Oamenii cre$ ca %ot sa iubeasca numai atunci can$ &asesc %artenerul %otri,it 2
o prostie9
Nu3i vei gasi niciodata, deoarece femeia perfecta si aratul perfect nu exista.
Am au/it $e un barbat care a ramas holtei toata ,iata %entru ca o cauta %e
-emeia %er-ecta#la ,arsta $e @; $e ani# cine,a l+a intrebat 0
= Ai calatorit -oarte mult 7 ai cautat $e la NeA Bork in Catman$u# $in
Catman$u la Roma # $e la Roma la "on$ra'Chiar nu ai %utut sa &asesti -emeia
%er-ecta 8 Nici macar una 8 6
Batranul s+a intristat %ro-un$'A s%us 0
= Ba #$a# o $ata am &asit+o'Intr+o /i # can$,a $e mult # am $at %este o -emeie
%er-ecta'6
Curios l+a intrebat mai $e%arte 0 = Si ce s+a intam%lat 8 *e ce nu te+ai
casatorit 86
Trist batranul i+a s%us 0 = Pentru ce 8 Si ea cauta %e barbatul %er-ect 6
)a nu cautati niciodata aratul sau femeia perfecta.
"aca aerul nu este perfect , nepoluat , eu nu respir.(ontinui sa respiri c&iar si in
5os :ngeles% continui sa respiri c&iar si in Aoma-.(ontinui sa respiri pretutindeni,
c&iar daca aerul este poluat , otravit.(ontinui sa respiri 9
"aca ti3e foame , mananci ceva , indiferent ce.'n desert , daca mori de sete, ei orice.
Nu vei insista sa ti se dea o (oca (ola , merge orice3 orice este de aut, apa c&ioara, c&iar
si apa murdara.Este un fapt cunoscut ca au existat oameni care si3au aut propria
urina.(and mori de sete , nu te mai interesea!a , ei orice sa3ti astamperi setea.
$amenii si3au ucis camilele in desert sa ea apa 2 camilele stoc&ea!a apa in corpul lor.
'n loc sa te gandesti cum sa faci sa primesti dragoste, ince%e sa o $ai .
0e toti ii interesea!a sa primeasca si se pare ca nimeni nu3i face placere sa dea.
Tot$eauna au -oarte mare &rija sa %rimeasca mai mult $ecat $au.
H@
= *RA.OSTEA RANESTE 6 SI A"TE "!CR!RI .RESIT INTE"ESE
'nteligenta este reela si nici un parinte nu vrea sa aia copii reeli.
)otii spun ca isi iuesc sotiile , insa este vora numai despre $ominare.
)unt atat de gelosi, atat de posesivi, cum pot sa iueasca # )otiile sustin ca3si iuesc sotii,
dar 6@ din @E de ore le fac !iua un iad% prin toate mi4loacele cu putinta isi reduc sotii la
ceva urat.)otul tinut su papuc este un fenomen urat.
Toti iubesc libertatea $ecat orice altce,a'Pana si $ra&ostea este $e o im%ortanta
secun$ara in com%aratie cu libertatea
Nu ceri nimic in sc&im , nu astepta nimic % si atunci cum poti sa suferi #
(and nu te astepti la nimic , nu exista posiilitatea de a suferi.
Bucuria ta a -ost aceea $e a $a # nu $e a %rimi'
(and este asemenea luminii.(and exista lumina , nu poate exista intuneric.
(and exista dragoste, nu poate exista frica.
(ersetoria raneste.'ti raneste mandria , iti raneste integritatea.'nsa impartasirea te face sa
fii mai ec&ilirat , mai integrat , mai mandru 3 insa nu si mai egoist , pur si simplu
mandru ca existenta a dovedit o asemenea compasiunea fata de tine.
0entru ca nu dai pentru a otine ceva , nici macar gratitudine.
*ai %entru ca esti atat $e %lin # incat trebuie sa $ai'
ATRACTIE SI OPO)ITIE
(u cat sunt mai diferiti , cu atat mai profunda va fi atractia dintre ei % cu cat sunt mai
diferiti intre ei, cu atat mai mare va fi farmecul , frumusetea si atractia.
e$icamentul ,in$eca tru%ul 2 me$itatia ,in$eca su-letul'
'nsa in viata de toate !ilele , plecarea este necesara pentru intoarcere%
Este ca atunci cand mananci: ti3e foame , asa ca mananci%apoi foamea dispare, pentru ca
ai mancat.(and iuesti pe cineva este ca &rana.*ra&ostea este hrana 2 foarte sutila,
spirituala, dar este &rana si te &raneste.(and iuesti pe cineva, foama se potoleste%
te simti satul, apoi rusc apare impulsul de a pleca si va despartiti.'nsa apoi iti va fi
foame din nou% ai vrea sa te apropii, sa vii mai aproape , sa iuesti sa va confundati unul
in celalalt.1ananci , apoi timp de cateva ore uiti de mancare% nu stai incontinuu in
ucatarie, nu stai incontinuu in restaurant.
H.
e$itatia nu inseamna nimic altce,a $ecat un %roces $e $econ$itionare a mintii.
$rice ti3ar fi facut societatea , treuie desfacut.
1editatia inseamna doar cura4ul de fi tacut si singur.
"aca ar fi posiil sa existe o lume fara ura , nu as prefera3o% ar -i absolut moarta si
%lictisitoare'Poate ar -i $ulce # $ar %rea $ulce 7 ai tanji $u%a sare'
7ierul oisnuit ,cand trece prin foc , devine otel % fara foc nu poate sa devina otel.
)i cu cat este mai mare temperatura, cu atat mai tare va fi si temperatura , taria otelului.
TOVARASI *E S!F"ET SA! TOVARASI *E INCHISOARE
Nu mai poti 4uca un rol.Can$ traiesti im%reuna cu cine,a # trebuie sa -ii real in -ata
acelei %ersoane2 nu %oti sa te ascun/i# nu %oti sa ai secrete'
:devarul este ca amandoi, indiferent cine sunt , sunt individualitati diferite."aca iuesti
pe cineva treuie sa intelegi persoana pe care o iuesti nu este umra ta , nu este
imaginea ta reflectata in oglinda.
"ragostea treuie sa fie o relatie prieteneasca , in cadrul careia nimeni nu este superior, in
care nimeni nu ia deci!iile , in care amandoi partenerii sunt pe deplin constienti de faptul
ca sunt diferiti, ca felurile in care aordea!a viata sunt diferite, ca gandesc diferit si totusi
2 cu toate aceste deoseiri 2 se iuesc.
"aca devii asemenea unui animal, atunci si plictiseala va disparea.:stfel , vei desoperi ca
oamenii care au un stil de viata foarte animalic sunt mai putin plictisiti.
Vei descoperi ca intelectualii , oamenii care gandesc prea mult , sunt mai plictisiti 2
deoarece gandesc , iar gandirea lor isi dau seama ca ceva se repeta pur si simplu.
Viata ta este plina de repetitii.
'ntreaga voastra relatie a devenit o repetitie continua.
(asatoria este aproape terminata in momentul inc&eierii lunii de miere , iar apoi doar te
prefaci.'nsa in spatele acestei prefacatorii se acumulea!a o imensa plictiseala.
0riveste3i pe oamenii care umla pe stra!i si vei vedea ca sunt complet plictisiti.
+oata lumea este plictisita, plictisita de moarte.priviti3le fetele 2 nu exista nici o aura de
incantare. 0riveste3le oc&ii 2 sunt acoperiti de praf, lipsiti de stralucirea si fericirea
interioara.)e duc de la serviciu acasa , si incetul cu incetul intreaga lor viata devine o
rutina mecanica, o permanenta repetitie.'ar intr3o !i mor...aproape intotdeauna oamenii
mor fara sa fi fost vreodata cu adevarat vii.
HE
0lictiseala este constiinta repetitiei.*eoarece nu+si %ot aminti trecutul # animalele nu
%ot sa -ie %lictisite.Ele nu3si pot aminti trecutul, astfel incat nu3si dau seama de
repetitie.Aivolul continua sa manance aceeasi iara in fiecare !i, cu aceeasi placere.
:cesta este motivul pentru care oameni vor sa faca sc&imari.)e muta intr3o locuinta
noua , divortea!a de fostul sot, isi gasesc o noua relatie de dragoste 2 dar din nou , acest
lucru va deveni repetitiv mai curand sau mai tar!iu.)c&imarea decorului, sc&imarea
partenerului, sc&imarea locuintei nu vor re!olva nimic.
)i de cate ori o societate a4unge sa fie foarte plictisita, oamenii incep sa se mute dintr3un
oras in altu, sa treaca de la o slu4a la alta, de la o sotie la alta 2 insa mai curand sau mai
tar!iu , vor reali!a ca toate acestea sunt prostii.
*aca $e,ii mai constient # ,ei -i ca%abil sa intele&i ca -iecare moment este nou'
'nsa pentru aceasta este nevoie de foarte multa energie, de o energie extraordinara a
constiintei.
:minteste3ti ca sotia nu este aceeasi.+raiesti o ilu!ie.'ntoarce3te acasa si uita3te la sotia ta
2 nu este aceeasi.Nimeni nu poate sa fie aceiasi care erau ieri.
Aatranul ,eraclit a spus ca nu poti pune piciorul de doua ori in acelasi rau , deoarece raul
nu este niciodata acelasi.
Nu mai traim ,iata # traim niste roluri .)otul vine acasa , se fortea!a sa corespunda
unui anumit rol.(and intra in casa , nu mai este o persoana vie , este doar un sot.
Sot inseamna un anumit tip de comportament asteptat .:casa , femeia este sotie si
aratul este sot.(and aceste doua persoane se intalnesc, de fapt sunt patru 3 sotul si sotia,
care nu sunt persoane reale, ci doar persona4e , masti, tipare false de comportamente
asteptate , indatoriri si asa mai departe, si persoanele reale se ascund in spatele mastilor.
'nsa ai investit in persona4ul tau , in masca ta ."aca vrei cu adevarat o viata lipsita de
plictiseala, descotoroseste3te de masti , -i real.
?neori va fi dificil , stiu , dar merita, Fii a$e,arat.
*ra&ostea trebuie sa -ie un stil $e ,iata 'Esti nascut sa -ii iubitor'
$rice relatie care te mentine copilaros este distructiva.)capa de ea .
"aca va certati din cau!a unor lucruri marunte 2 lucruri fara semnificatie, care oricum nu
inseamna nimic 2 inseamna ca ramaneti imaturi si co%ii.
+reuie sa le infrunti si niciodata nu treuie sa le eviti.'ar prolemele minore sunt o cale
de a scapa de prolemele reale.
*ra&ostea nu %oate sa e(iste in li%sa intele&erii
"aca iuesti pe cineva , singurul dar valoros pe care i3l poti face este o anumita cantitate
de intelegere.
HF
'''
LI P dintre olile psi&ice de care sufera aratii sunt datorate suprimarii sexualitatii%
LLP dintre isteriile si olile asociate cu acestea de care sufera femeile sunt datorate
aceluiasi motiv."aca oamenii sunt agitati, incapaili sa se relaxe!e , nefericiti si suferin!i,
acest lucru se datorea!a tocmai faptului ca si3au intors spatele energiei atotputernice a
vietii , fara a incerca sa o inteleaga.8e!ultatul a fost opus intentiei lor.
"aca un extraterestru ar coora din ceruri si ar anali!a literatura oamenilor, daca le3ar citi
cartile si poe!iile , daca le3ar privi picturile, ar ramane uimit. Intrea&a arta a umanitatii
este centrata in jurul se(ului' "e ce sunt saturate de sex toate poemele, nuvelele si
romanele oamenilor# "e ce treuie sa existe o femeie goala pe coperta oricarei reviste #
"e ce nu poate fi conceput un film de succes fara putina goliciune# Extraterestru nostru
ar ramane uimit : de ce nu se pot gandi oamenii la altceva decat la sex #
?nde se invata despre sex # 'ntreaga lume tuna si fulgera , sustinand ca celor mici nu
treuie sa li se voreasca despre sex. 0arinti incearca sa le ascunda copiilor existenta
acestei proleme% la fel si profesorii lor , a c&iar si scripturile.Nu exista nici o scoala ,
nici o universitate in care profesorii sa predea despre sex , si totusi , tinerii se tre!esc
intr3o una !i ca intreaga lor fiinta este plina de aceasta energie , care da pe3afara.
(um este posiil sa se intample acest lucru #
Niet!c&e a facut odata o afirmatie extre de relevanta . El a spus ca religiile au incercat sa
ucida sexul otrivandu3l% desi nu a murit , sexul a devenit otravit.
Poli&amie ,s ono&amie
"in punctul meu de vedere , amii sunt poligami."aca femeia nu se comporta astfel , asta
se datorea!a cresterii% nu naturii.
7emeia a treuit sa fie dependenta financiar de arat , iar aratul i3a taiat aripile.
+imp de secole , femeia nu a avut voie sa invete carte, sa se califice in vreo meserie. 3
:u treuit sa fie dependente financiar de arat.
Aaraatul era atoatestiutor, femeia nu stia nimic.Era tinuta in nestiinta , pentru ca stiinta
inseamna putere 3 de aceea femeile sunt private de stiinta de carte.
Aaratul si3a creat calea pentru poligamie creand prostituatele.
HG
(u cat o societate este mai civili!ata , cu atat mai mare este numarul de prostituate care
traiesc in ea. V3ati gandit vreodata cum a aparut aceasta institutie a prostitutiei #
:ceste popoare nu3si pot imagina cum si3ar putea vinde o femeie trupul si imaginea si
onoarea , comerciali!andu3si sexul in sc&imul anilor.
(u cat civili!atia devine insa mai avansata, cu atat mai mult creste numarul prostituatelor.
...
:tat aratii cat si femeile sunt prin natura lor poligami.7iinta umana este poligama, dar
toate societatile i3au impus monogamia."e aici apar o gramada de neca!uri.
Ele nu deriva din sex , ci din monigamie.
$mul se tre!este legat pe viata de un partener de cuplu.(&iar si in ca!ul alimentatiei este
ceva firesc sa mai sc&imi din cand in cand mancarea.)a ai intotdeauna de3a face cu
acelasi partener, cu aceasi &arta pe care ai explorat3o de o mie de ori ...
Esti nevoit sa o explore!i din nou, dar nu mai exista nimic de explorat.Este normal sa te
plictisesti."in cand in cand, ti se pare normal sa te mai poti ucura de un alt partener.
'n lumea noua , nu ar treui sa existe casatorie 2 doar iubiti'
*aca $ra&ostea nu %oate sa con-ere libertate # atunci nu este $ra&oste'
(and aratul devine interesat de o alta femeie, asta nu inseamna ca nu o mai iueste%
inseamna pur si simplu o sc&imare de gusturi."in cand in cand , iti place sa te duci la
pi!!erie.:sta nu inseamna ca ai renuntat la mancarea ta oisnuita, dar din cand in cand ,
este foarte ine."e fapt , dupa un drum la pi!!erie , te intorci mai ucuros la masa ta.
*aca ne+am intele&e natura umana %utin mai mult# nu ar trebui sa e(iste &elo/ie.
'nsa exista o mostenire de secole.Nu este c&iar atat de usor de a scapa de ea.Nu spun ca
poti sa te dearase!i de ea pe loc.Va treui sa medite!i la ea.'ncetul cu incetul , meditatia
va crea distanta dintre tine si gelo!ie.)i cu cat mai mar va fi distanta, cu atat mai mica va
fi gelo!ia.'ntr3o una !i, cand nu va mai exista nici un pic de gelo!ie, dragostea ta va
produce un asemenea parfum, incat nici o floare nu va putea concura cu el.
)implu fapt ca te3ai casatorit cu o femeie nu inseamna ca nu mai este deloc interesat de
alte femei.*e -a%t # $in /iua in care nu ,ei mai -i interesat $e alte -emei# nu ,ei mai -i
interesat nici $e sotia ta.Esti indragostit de ea deoarece , esti indragostit , inca , de
femei.
'ntr3o relatie intima , a4ungi sa cunosti c&ipul adevarat al celuilalt, iar el a4unge sa3ti
cunoasca c&ipul adevarat.
$amenii isi tin gura.Nu spun nimic.Nu spun nicidecum adevarul.
)e prefac cu minciuni.;amesc cand nu vor sa !ameasca , saruta cand nu vor sa
sarute.Evident , cand saruti si nu vrei sa saruti, sarutul este otravitor.
Normal , cand nu vrei sa !amesti si treuie sa !amesti, !ametul tau este urat ,
este %olitic'
HH
(eea ce ascun!i su numele de relatie este un 4oc al falsitatii si ipocri!iei.
Relatia inseamna ceva inc&eiat , sfarsit , inc&is.
*ra&ostea nu inseamna niciodata o relatie% dragostea inseamna relationare.
Este in permanenta un rau, curgator , fara sfarsit.
"oresc sa insist insa asupra faptului ca aceasta este experienta tuturor cuplurilor din
lume.(&iar daca ,a schimbati sotul sau sotia , situatia nu se va sc&ima cu nimic.
Este ca si cum ati sc&ima umerii in timp ce carati un sicriu catre cimitir:
5a inceput simtiti o mica usurare, dar in scurt timp constatati ca greutatea a redevenit
aceeasi.Experienta occidentalilor , in care divortul a devenit la ordinea !ilei ,
ne demonstrea!a ca noua sotie se dovedeste in scurt timp la fel ca cea dinainte ,
iar noul sot nu difera cu nimic de cel anterior.
Nu mai stati atat de mult timp impreuna.:cesta este unul din principalele motive pentru
care atatea povesti de iuire sunt distruse.Aucura3te de spatiul tau privat si acorda3i si ei
intimitatea de care are nevoie.'ntalniti3va din cand in cand, stati impreuna, dar nu
@E de ore din @E .5as3o singura , astfel incat sa i se faca dor de tine.
(and nu esti in relatie , esti ceva anume%
dupa ce intri intr3o relatie devii imediat altcineva.
?n om orientat spre frica intotdeauna calculea!a,planifica,face aran4amente,isi ia masuri
de siguranta.
(and nu ti3e frica, nu ai nimic de ascuns% atunci poti fi desc&is, atunci poti retrage toate
limitele si atunci il poti invita pe celalalt sa patrunda pana in mie!ul tau cel mai intim.
"aca permiti cuiva sa patrunda adanc in tine , celalalt iti va permite sa patrun!i in el ,
fiindca atunci cand permiti cuiva sa patrunda in tine ia nastere increderea.
(and tie nu3ti e frica celalalt devine netemator.
+rupul acesta va fi luat de moarte.'nainte sa va fie luat de moarte, dati3l iuirii.
+ot ceea ce aveti va va fi luat."aca poti impartasi si poti oferi , tu esti stapanul.
'ti va fi luat, nu exista nimic pe care sa3l poti detine vesnic.oartea ,a $istru&e tot.
0entru cel care iueste nu exista moarte.
0entru unul care nu iueste, fiecare moment este o moarte.
"in cau!a ca nu putem iui, avem nevoie de atatea ritualuri religioase.
:cestea sunt sustitute, si inca unele foarte sarace.
'n relatiile de iuire, voi dati intotdeauna vina pe celalalt daca ceva merge rau.
"aca ceva nu se intampla asa cum ar treui, celalalt e responsail pentru asta.
HI
CASATORIA
Casatoria e o -loare $e %lastic# iubirea e -loarea a$e,arata3 dimineata infloreste , iar
pana seara e ofilita.(asatoria continua , ea are caracter permanent.
Vii si faci dragoste cu sotia ta pentru ca asa cere legea 2 o faci pentru ca treuie ,
nu e ceva spontan.
Iubirea e un fenomen necunoscut , pe care nu3l poti manipula.
0refacatoria aceea va deveni din ce in ce mai mult o oisnuinta , din cau!a ca iti vei
inter!ice spontaneitatea.)i atunci toata lumea se simt inselata.
PARINTI
"aca iti poti re!olva conflictele cu parintii , multe alte conflicte vor disparea pur si
simplu, deoarece se a!ea!a pe acelasi conflict fundamental.
"e exemplu , un arat care nu este impacat cu tatal sau nu poate sa fie impacat cu seful
de la serviciu 2 niciodata , pentru ca seful este o figura parentala.
"aca nu esti impacat cu mama ta, nu poti sa fii impacat cu sotia ta , deoarece ea va fi
femeia repre!entativa % nu poti sa fii impacat cu femeile in general, deoarece mama ta
este prima femeie , ea este primul model de femeie.
"aca te3ai impacat cu tatal si cu mama ta , ai devenit matur.
:cum nu mai exista ego .
COPIII
)e nasc $oi co%ii 2 unul bun , altul rau."e ce numesti pe unul ca fiind un si de ce3l
numesti pe celalalt rau# :sa stau lucrurile in realitatesau este vora despre interpretarea
ta # (are dintre copii e cel un , si de ce # "aca e ascultator, atunci copilul e un% daca e
neascultator, atunci copilul e rau.0rimul accepta tot ce3i spui:B)tai linistitB, el sta, dar
celalalt cauta sa nu se supuna,cauta sa se re!vrateasca 2 celalalt e rau.
:sta e interpretarea ta . Tu nu s%ui nimic $es%re co%ii # tu s%ui ce,a $es%re mintea ta .
"e ce e un cel ascultator # "e fapt , cei ascultatori n3au fost niciodata sclipitori, n3au
fost niciodata foarte radiosi, au fost intotdeauna anosti (0licticos, seard, fad, monoton,
uniform ).Niciun co%il ascultator n+a ajuns un mare om se stiinta# sau un om $e o
mare reli&io/itate# sau un mare %oet 7 niciunu co%il $intre cei ascultatori'*oar cei
neascultatori au ajuns mari in,entatori#mari creatori2$oar rebelii transcen$ ,echiul
si ajun& la nou si la necunoscut'
HL
Trebuie sa sti ca $oar %rin libertate creste ceea ce este launtric."aca a experimentat
ceva in viata lui, atunci stie ine ca exerienta are nevoie de liertate.
(u cat ai mai putina liertateOposiilitatea experimentarii se pierde.
)a fi tatal unui copil inseamna sa3i acor!i tot mai multa liertate, sa3l faci din ce in ce mai
independent, sa3i permiti sa patrunda in necunoscut,acolo unde tu n3ai a4uns vreodata.
S%iritele au ne,oie$e libertate 7 el creste in libertate si $oar in libertate'
(opilul care te urmea!a pare un 2 pentru ca e mort.
(opilul care se ra!vrateste pare rau, pentru ca e viu.
"aca toata lumea ar spune numai > *A > lumea ar fi asolute anosta si stupida.
E nevoie de cei care spun > N! > , acestia repre!inta polul opus.
:minteste3ti un singur lucru , acela ca indifferent prin ce treci, sa fii mai constient.
"aca spui ": , spune3o constient."aca spui N? , spune3o constient.
(e ar treui sa ofere un tata sau o mama copiilor sai # *oar luci$itate.
7aceti astfel incat copiii sa fie mai luci!i.0ermiteti3le sa fie lieri si spuneti3le:
>7ii vigilant si paseste lier.(&iar daca faci greseli, nu te teme , fiindca viata invata si din
greseli.)i greselile iti maresc vigilenta 2 asa ca nu te teme.E omeneste sa gresesti >
Nu e(ista $oi
0artea respinsa nu poate fi distrusa.Ea te repre!inta pe tine , ea
exista.5ucrea!a mereu din interiorul tau 2 poate ca ai impins3o in intuneric, asta e tot.
)fantul are intotdeauna ascuns in el pacatosul% 'nteleptul este un intreg.
'nteleptul nu pleaca in vacanta , pentru ca el e intotdeauna in vacanta 2 nu exista in el
parte pe care sa o respinga, el traieste ca o totalitate.
(lipa de clipa el se misca pastrandu3si integralitatea%nu respinge nimic.
)3a acceptat pe el insusi in totalitate.
)pune3i ce te face sa suferi, spune3i ce iti aduce foloase , dar nu spune MineB si
MrauB."aca esti vigilent , vei renunta la cuvintele MbunB si MrauB din vocaularul tau.
Va treui sa experimente!e el insusi.?neori c&iar si lucrurile daunatoare treuie
facute%doar asa va creste.?neori va treui sa cada si sa se loveasca%doar asa va a4unge sa
stie.+reuie sa treaca prin diverse situatii,sa se loveasca si sa se sperie,dar numai asa se
poate creste.
*aca+ti %roteje/i %rea mult co%ilul # nu ,a creste.1ulti oameni raman
copii,varta lor mentala nu o depaseste niciodatape cea a unui copil.'matranesc 2 a4ung la
@H ani , dar varsta lor mentala ramane undeva pe la 6H ani, din cau!a ca au fost atat de
ocrotiti.!itati+,a la -amiliile -oarte bo&ate:copiii lor sunt atat de ocrotiti , nu li se
permite nicio liertate de a face erori,de a experimenta,de a lua pe cai gresite.
)i apoi uitati3va ce se intampla cu ei: aproape intotdeauna cei care se nasc in
familiile ogate sunt stupi!i,sunt prosti.
I/
intile marete n+au %ro,enit nicio$ata $in -amiliile bo&ate 7 e &reu.
"aca iei copacul in casa, va muri.$ planta de sera e nenaturala,iar noi devenim cu
totii plante de sera din cau!a parintilor excesiv de protectori.
'ueste3l , spune3i ce experiente , ai avut tu , dar nu incerca sa3l determini sa3ti calce pe
urme.Nu impune."aca te urmea!a el , din propria initiativa , e ine % daca nu te urmea!a ,
asteapta 2 nu e nici o graa.(urand , faptul ca a4uti copii sa creasca va deveni pentru tine
o meditatie profunda 2 vei creste si tu impreuna cu ei.
7ii un tata, fii o mama , si3atat."ar nu interpreta , nu condamna , nu fi
moralist.'ueste3l si accepta3l si a4uta3l sa fie ei insisi.:sta sta la a!a oricarei iuiri%
sa3l a4uti pe celalalt sa fie el insusi.
"aca vrei sa tragi, sa manipule!i, atunci nu iuesti ,esti distructiv.
STA*I"E NAT!RA"E A"E VIETII SI *RA.OSTEI
(opilul are nevoie de dragostea ta , nu de a4utorul tau.
(opilul are nevoie de ingri4ire , de spri4in, dar nu de a4utor.
0rimii H ani sunt foarte importanti deoarece este creat fundamentul vietii.:cesta este
motivul pentru care toate religiile lumii sunt foarte preocupate sa acapare!e copiii cat mai
repede posiil.:cesti primi H ani sunt anii in care esti conditionat, umplut cu tot felul de
idei, care te vor antui toata viata, care vor continua sa te distraga de la potentialitatea ta ,
care te vor corupe , care nu te vor lasa niciodata sa ve!i lucrurile clar.
0rima expresie a dragostei fata de copil este sa3l lasi sa ramana asolut inocent pe
parcursul primilor H ani de viata , neconditionat , sa3l lasi asolut salatic timp de H ani ,
un pagan.
"aca fiecare copil este de acord cu tatal sau, atunci nu se va produce nici o evolutie,
deoarece fiecare nou tata va fi de acord cu tatal sau si toata lumea va ramane acolo unde
i3a parasit "umen!eu pe :dam si pe Eva 2 goi, in fata portilor *radinii Edenului.
+oata lumea va fi locata acolo.
*eoarece -iii si -iicele nu au -ost $e acor$ cu tati si mamele lor # cu intrea&a lor
tra$itie # -iintele umane au e,oluat'
)i cu cat esti mai inteligent , cu atat de!acordul va fi mai accentuat.'nsa parintii ii
aprecia!a pe copiii care sunt de acord si ii condamna pe copiii care nu sunt de acord.
(and esti tanar poti sa fii ateu % cand imatranesti , incepi sa cre!i in "umne!eu.
Este foarte greu sa gasesti un &ipp- atran.
"esc&ide3i copilului usi catre directi necunoscute, astfel incet sa poata explora.
I6
Nu3l face sa3i fie frica de intuneric, nu3l face sa3i fie frica de esec, nu3l face sa3i fie frica
de necunoscut.:corada3i spri4in.(and pleaca intr3o calatorie in necunoscut, trimite3l cu
tot spri4inul tau , cu toata dragostea ta , cu inecuvantarea ta. Nu3l lasa sa fie afectat de
temerile tale.
"upa varsta de H ani , urmatorul ciclu de H ani , de la H la 6E 3 repre!inta un nou adaos la
viata.(opilul incepe sa cunoasca primele nelinisti ale energiei sexuale.
'n ca!ul in care copiilor cu varste cuprinse intre H 2 6E ani sa se permite sa stea impreuna,
sa inoate impreuna, sa stea goi unii in fata celorlalti ,
:; < $in %er,ersiuni si :; < $in %orno&ra-ie # %ur si sim%lu ar $is%area.
7etele si aietii ar treui sa mearga impreuna la aceleasi scoli , internate , a!ine de inot
si sa doarma in aceleasi paturi.
0entru ca aceasta lume sa poata fi elierata de sexualitate , copiilor ar treui sa li se
permita sa stea cat mai mult timp goi in casa.:tat timp cat este posiil , este
recomandail , ca ei sa se 4oace goi unii cu altii , aietei si fetite, astfel incat sa se
familiari!e!e cat mai mult cu trupurile lor.
Nu vor mai fi nevoiti sa caute , po!e cu trupuri goale prin reviste.Vor fi atat de
familiari!ati cu trupurile de sex opus incat orice atractie perversa fata de trup va disparea.
+raim intr3o lume foarte ciudata .Esti nascut din sex , traiesti pentru sex , copiii tai se
nasc din sex 2 si sexul este lucrul cel mai condamnat , cel mai mare pacat.
)i toate religiile continua sa iti age prostiile aste in cap.
5asati omul sa fie lier, sa stea gol.Nu spune ca treuie sa stea tot timpul gol, dar
nuditatea ar treui acceptata.0e pla4a, la piscina , acasa ... nuditatea ar treui acceptata.
(opiii ar treui sa faca aie cu mama si cu tata.Nu este necesar ca tatal sa se inc&ida in
aie atunci cand intra in ea.(opiilor ar treui sa li se permita sa intre , sa se 4oace, apoi sa
iasa lieri.'n acest fel , pornografia va disparea.
$rice copil doreste sa cunoasca. M (um arata tati # B M (um arata mami # B .
Nu este nimic gresit in asta.0rocesul tine de inteligenta sa naturala , de curio!itate.
"aca nu stie cum arata cu adevarat tata si mama , in mintea sa pot aparea ganduri ciudate.
)i inca ceva."in cau!a &ainelor, corpul se urateste , caci simte ca nu va pasa de el.
Nu va pasa decat cum arata fata dumneavoastra.(e contea!a daca pantecul
dumneavoastra creste continuu # "oar il puteti ascunde.
"aca nu este expus, corpul se urateste.
*aca ai %ractica nu$itatea # ,+ati &an$i %utin inainte $e a manca incontinuu'
(e sa mai vorim de nuditatea interioara....
I@
(u cat omul se rusinea!a mai tare atunci cand vine vora de sex , cu atat mai ci,ili/at
este el'(ivili!atia este ec&ivalenta cu sc&i!ofrenia.
Co%iii ar trebui in,atati asa$ar sa iubeasca mai mult , si mai putin sa faca matematica
istorie si geografie.*eografia , matematica si istoria nu le vor folosi prea mult in viata.
Iubirea le ,a a$uce insa bene-icii incomensurabile.Nimic nu se compara cu ea.
"aca dispui de totul , dar iti lipseste iuirea , viata ta va parea un gol imens.
:sa apare anxietatea.
:veti datoria de a le vori copiilor despre sex.1ai mult decat atat, treuie sa le spuneti
adevarul.Nu le voriti in metafore si nu ii amagiti.0e termen lung , adevarul iese
intotdeauna la lumina , iar de!amagirea provocata de minciuna poate fi crunta.
3 1ami , noi ne primim painea de la "umne!eu #
3 $, da , Aarara.
3 )i de (raciun , 1os (raciun este cel care ne aduce cadourile #
3 :sa este.
3 )i de !iua mea , cea care imi aduce daruri este !ana cea una #
3 '&im..
3 )i fratiorul meu a fost adus de ar!a #
3 (orect.
3 :tunci la ce naia foloseste tata #
(el mai ine este sa le spuneti copiilor adevarul 9
'n ca!ul in care copilul doreste sa afle , spuneti3i adevarul."aca nu va intreaa nimic , nu
va graiti sa ii spuneti ceva , caci este evident ca suiectul nu il interesea!a inca.
:poi , intre 6E ani si @6 de ani 2 viata sexuala se maturi!ea!a.
Nasterea are la a!a un act sexual, iar moartea repre!inta o moarte a sexualitatii.
Can$ simtiti ca ener&ia $umnea,oastra se(uala s+a e%ui/at#
%uteti -i si&uri ca moartea ,a este a%roa%e'
"aca un om are capacitatea de a iui foarte multe persoane , nu va fi dispus sa se
casatoreasca cu una dintre ele numai pentru ca o iueste.Oricum # iubeste -oarta multa
lume# -ara a -i nea%arat casatorit cu toti' Noi ii -ortam %e cei care se iubesc sa se
casatoreasca'
'ar cea mai placuta perioada a vietii urmea!a intre @I si .F 2 perioada cea mai vesela ,
mai linistita si armonioasa , deoarece partenerii incep sa se topeasca unul in celalalt.
I.
BATRANETEA
Nu ,ei reusi sa &asesti un om batran si totusi FERICIT."aca gasesti vreunul, traieste
alturi $e el 2 acela e un om intele%t.0oti gasi tineri fericiti , asta nu inseamna nimic.
"aca poti sa gasesti un atran fericit, asta e ceva.
+oti oamenii atrani incep sa priveasca inapoi.$amenii atrani se intorc mereu la
amintiri, la !ilele in care ei erau cineva, la !ilele in care erau iuiti si respectati si
cinstiti.'ar si iar si iar se intorc tot acolo."aca stai sa3i asculti pe oamenii atrani, simti ca
sunt foarte plictisitori."e ce simti ca sunt plictisitori# "e ce te simti iritat# "in cau!a ca
repeat intruna aceeasi poveste a vremurilor de demult.'ncep intotdeauna cu vremurile
une de altadata."e ce erau une# "e ce nu mai sunt une si acum #
Niciunui atran nu3i vina sa creada ca vremurile de acum sunt une. 2ele au fost numai in
trecut , in trecutul aurit, in vremurile une de altadata , cand lucrurile erau asa si pe
dincolo.
Exista tari atrane asa cun exista oameni atrani."e exeplu, 'ndia e o tara atrana % ea se
gandeste mereu la trecut, la epocile stravec&i.Exista tari tinere ca, de exemplu, :merica %
ea traieste aici si acum, in c&iar momentul de fata.Exista tari tinere , de exemplu (&ina.
+arire au acelasi mers ca si oamenii.(ei tineri traiesc in pre!ent: totul e ine , nimic n3ar
putea merge mai ine ca acum."ar asta nu poate continu la nesfarsit.
(urand vor veni !ilele atranetii, iar atranul se va gandi la trecut.
Audd&a a spus ca atunci cand intalnesti un atran care e fericit precum unul in floarea
varstei , atunci e ceva in el3 inclina3te in fata lui si asculta3l si invata de la el.
Numai un varstinic poate sa fie professor , unul care a trecut prin toate anotimpurile
vietii, unul trecut prin toate si totusi fericit si eatific.
IE
RE"I.IE 7 CREDSETINA 2
A*A
'nainte sa manance din pomul cunoasterii :":1 era natural, traia in *radina
Edenului.:cea *radina a Edenului e aici% pomii acestia inca traiesc in ea, animalele
acestea inca fac parte din ea%soarele si luna si telele inca se misca in ea.
:ici si :cum e gradina Edenului3 dar tu esti in afara ei."e ce ai fost i!gonit :dam #
: mancat fructul cunoasterii.'ar la varsta de E ani , fiecare :dam si fiecare Eva sunt
i!goniti din nou.
Nu e ceva ce s3a intamplat in trecut.5ucrul acesta se intampla de fiecare data cand
se naste un copil. Pana la ,arsta $e F ani nu e(ista cunoastere."ar in 4urul acestei
varste copilul incepe sa inteleaga ce si cum.)i atunci se rataceste, incepand de3atunci nu
mai e natural, isi pierde spontaneitatea.*e+acum ,a trai $u%a re&uli.
O$ata ce ai ince%ut sa traiesti $u%a re&uli # ,ei su-eri.Vei su-eri $in
cau/a ca nu mai %oti iubi s%ontan# nu te mai %oti bucura# nu mai %oti $ansa# nu mai
%oti canta.
$data ce ai inceput sa traiesti dupa reguli, va treui sa urme!i un tipar fix 2 iar ,iata nu e
nicio$ata un ti%ar -i(.E fluiditate, e o curgere lic&ida,flexiila , nimeni nu stie incotro se
indreapta ea.
:sa ca atunci cand te afli in suferinta, in neca!, sa stii ca te3ai opus legilor naturii.
:poi copilul creste.)i ati oservat vreodata ca toti copiii sunt frumosi # E foarte greu sa
gasesti un copil urat.+oti copiii sunt frumosi."e unde vine gratia# 1ai tar!iu , e greu sa
gasesti un om frumos dintr3o 6//. 5a inceput toti cei 6// erau frumosi 2 deci ce sa
intamplat cu ceilalti LL #(um de s3au uratit # "e ce fiecare copil e frumos #
E -rumos $atorita miscarii2 cur&erea e naturala' Natura e -rumoasa.
"evenind artificial, nenatural , te uratesti% actionand delierat, desc&i!i usa
urateniei.(opilul traieste inconstient.(and ii e foame plange% cand ii e somn, adoarme.
"ar noi ii impunem reguli dupa care sa traiasca.
'n !ilele noastre sunt g&iduri despre cum sa cresti un copil, cum sa fii mama, cum sa fii
tata.)i ti se da totul mura3n gura.+e si miri cum se nasteau copiii inainte sa existe astfel
de g&iduri.*&idurile contin reguli specifice.5a fiecare E ore treui sa3i dai copilului
lapte.(opilul plange, dar mama treuie sa se uite la ceas, nu la copil, iar cele E ore n3au
trecut inca.'n felul aceste ii distrugi natura inconstienta.
"imineata devreme treuie sa stea pe olita.'nvatarea la olita e o mare pacoste9
(um poate sa aia copilul scaun atunci daca nu3i vine # 'ar maica3sa sta acolo , cu o
privire acu!atoare indreptata spre el, spunandu3i sa faca 2 la comanda 9
)omnul nu poate veni la comanda, asa ceva e imposiil.
Toti cei naturali sunt co%ii rai # iar cei arti-iciali sunt co%ii $e treaba.
IF
:sadar , :dam a devenit un invatat , ca!and astfel din rai.
(aderea nu este altceva decat sinonim perfect pentru cunoastere.
:sa se intampla cu fiecare copil care este dus la scoala. El se naste in *radina
0aradisului, dar apoi este convins de sar%ele ci,ili/atiei, al culturii si al educatiei.
Este conditionat , manipulat si orientat catre amitie , catre sco%urile e&oului :
sa devina precum !eii.:cesta este principiul care sta la a!a intregii stiinte.Ea crede ca va
veni o !i in care va putea cunoaste misterele si in care omul va deveni un !eu cu o putere
infinita.
Noi ii atragem pe copii pe calea egoului , iar acesta nu poate supravietui fara lima4.
(u cat este mai articulate, cu atat mai egoist devine copilul.(u cat se exprima si
comunica mai ine prin intermediul cuvintelor, cu atat mai faimos devine el.
:re toate sansele sa devina lider al oamenilor , un mare autor de carti , un scriitor, un
poet 2 acestia sunt cei mai faimosi oameni din !ilele noastre.:re toate sansele sa devina
nu ganditor , un professor sau un filo!of.
Acestia sunt oamenii care $omina ci,ili/atia
"e ce domina ei aceasta lume # (ei aflati la putere sunt intotdeauna foarte articulati in
lima4. Este imposiil de conceput un lider prost , incapail sa voreasca si sa se
exprime rafinat.:ceasta este calea care duce catre celeritate.
:dultii l3au corupt , l3au &ipnoti!at , atragandu3l in capcana lima4ului.El nu mai ,e$e #
ci &an$este. Nu mai cunoaste , ci gandeste. El incepe sa voreasca despre "umne!eu ,
despre iuire, dar nu mai cunoaste nimic din ceea ce spune , caci iubirea nu %oate -i
cunoscuta ,orbin$# ci $oar iubin$.Este inutil sa citesti despre ea, sa te gandesti la
ea.0oti sa devii unul dintre cei mai mari experti in iuire fara sa cunosti nimic despre ea.
Iubirea este o e(%erienta nu un conce%t'
"e aceea , incercati sa intelegeti ce s3a intamplat cu voi din cau!a lima4ului , cat de
multe a distrus acesta in fiinta voastra. 'ncercati sa intelegeti ca :
:cumularea $e cunostinte nu este totuna cu cunoasterea'
(um spunea Constatin Noica 2 Au cunostinte dar nu au cunoastere
'n clipa in care cre!i ca stii, mori 2 caci in viata ta nu mai exista miracolul, ucuria si
surpri!a.(e fel de viata este aceasta # 0oti intra linistiti in mormant , caci nu vei pierde
nimic."aca nu te mai supara nimic , ce rost mai are sa traiesti #
IG
?n maestru )en care avea tot timpul la el doua papusi.
Erau aproape identice, dar exista totusi o diferenta fundamentala intre ele :
una dintre ele avea ca%ul -oarte &reu.
0roail ca avea ascunsa in interioril capului o ucata de metal.
Cealalta era -oarte &rea in re&iunea ab$ominala ( avea si ea ascunsa o ucata de metal
, dar in stomac ) :ltminteri, cele doua papusi aratau la fel % purtau c&iar si aceleasi &aine.
$riunde se ducea maestru , isi , ase!a papusile alaturi de el.
5upta dintre cap si stomac ia multe infatisari.Ea devine un conflict intre intelect si
intuitie , intre lo&ica si iubire , intre constienta si inconstienta, intre %arte si totalitate,
intre actiune constienta si intam%lare, intre moarte si ,iata, intrea a a,ea si a -i.
$ri de cate ori omul are o intuitie , el percepe un fior la nivelul stomacului sau ,
al intestinelor , al regiunii adominale.
(and se indragosteste , el nu simte acest lucru la nivelul capului% de aceea se spune ca
indragostitii sunt ori. 'ntr3un fel , ei c&iar sunt , caci iuirea lor nu are nimic de3a face cu
creierul.
*andirea este centrata in cap, dar ea nu repre!inta decat o simpla speciali!are. 5a fel cum
ne folosim de maine pentru un anumit scop, de picioare pentru un alt scop, de urec&i de
nasO noi ne folosim si de creier pentru a gandi.
(el care acumulea!a este capul . El este marele avar , care nu stie altceva decat sa
acumule!a.+oate eforturile sunt concentrate pentru a acumula din ce in ce mai mult.
Nu contea!a daca este vora de bani sau $e cunostinte% important este sa continui sa
acumule!i , sa ai din ce in ce mai multe femei, din ce in ce mai multe case , tot mai multi
ani, tot mai multa putere, tot mau multe cunostinte.
(apul este distructiv."e aceea , renuntati la el.
:sta nu inseamna ca nu il puteti folosi. 'mportant este sa nu va lasati folositi de el .
$amenii au devenit niste cuuri de g&eata .Ei nu mai stiu ce inseamna caldura .
Iubirea este totuna cu cal$ura % de aceea , oamenii se tem sa iueasca ."e fapt , ei se
tem ca daca , oamenii vor incepe sa se topeasca , iar granitele pe care le3au stailit vor
disparea .'n actul iuirii &otarele dispar. 5a fel si in toiul ucuriei, caci si aceasta este
calda.Sin&ura moartea este rece.
Egoul este foarte rece.El este ec&ivalent cu moartea.
IH
RE"I.IE
"aca citesti vietile )fintilor crestini vei vedea ca sunt obse$ati $e se(.
)exul treuie sa fie transformat 2 nici reprimat , nici ingaduit neuneste.
Re%rimarea inseamna ca incerci sa ascun!i anumite energii pe care le ai3 nu le permite
sa existe in felul lor, nu le permite sa se manifeste.+ransformarea inseamna sa transformi,
sa sc&imi cursul energiilor catre o noua dimensiune.
Nicio societate umana n3a avut o atitudine relaxata fata de sex.
:sa3!isii vostri sfinti sunt impotriva sexului 2 nu pentru ca sexul e rau, ci din cau!a
egourilor lor.Nu se pot vedea ca fiind dependenti de cineva, cersind ceva de la cineva.
Se(ul raneste e&oul cel mai mult.
'n al doilea rand , insusi fenomenul sexului implica posiilitatea respingerii.
8espingerea aceasta da nastere fricii.
Egoul spune ca e mai ines a nu incerci decat sa fi respins.
Visele
ahatma .an$hi scria ca si la varsa de H/ de ani continua sa aia vise erotice.
"e ce sa mai vise!i fantaseme erotice la H/ de ani # 'ata ce a scris el :
M "in !iua in care am devenit disciplinat , nu am mai permis nici unui gand sexual sa imi
treaca prin minte in timpul !ilei , dar noaptea sunt incapail de acest lucru , caci sunt
inconstient, si intreaga disciplina dispare.B
Si&mun$ Freu$ avea dreptate atunci cand spunea ca pentru a cunoaste un om treuie sa3i
cunosti visele , nu viata din timpul constiintei de veg&e.Viata $in tim%ul ,iselor este
mult mai reala # caci aceastea sunt naturale # nu sunt re%rimate # controlate#
$isci%linate."e aceea psi&analisti nu sunt interesati deloc preocupati de constiinta de
veg&e.
(and omul doarme , mintea sa constienta este adormita, iar suconstientul are in sfarsit
un cuvant de spus.
Cu cat esti mai %atruns $e cultura si mai ci,ili/at # cu atat esti mai mort'
:tatea precepte de urmat , atatea principii de tinut minte si respectat 2 atat de multe
concepte morale.
Nu $racu te $uce %e cai &resite# ci %reotii# -acatorilor $e bine.
Nu exista "umne!eu , nu exista diavol, doar viata exista.
0reotii ii dau nastere distinctiei dintre ine si rau.
II
0ana acum , toate religiile au fost preocupate de ceea ce se va intampla dupa moarte ,
de cer , de mantuire, de nirvana , ca si cum ceea ce se petrece inaintea mortii nu ar conta
deloc.
+ocmai din cau!a acestei intelegeri gresite, ma4oritatea celor cu adevarat interesati de
religie sunt oamenii in varsta."aca intri intr3un templu , intr3o iserica , nu vei gasi decat
oameni atrani 2 nici un tanar."e ce # Nu poate exista decat o singura explicatie :
0ana acum , religiile noastre au fost religii pentru atrani, pentru cei care se apropie de
moarte.'nspaimantati de aceasta apropiere, ei doresc sa afle mai multe in legatura cu viata
de dupa moarte.
8eligia si3a ales drept fundament moartea, in locul ,ietii.'n locul florilor proaspete , ea le
prefera pe cele ofilite de pe morminte.
Filo/o-ia cre$e ca ,iata e o &hicitoare: treuie s3o de!legi, sa gasesti explicatii, teorii,
doctrine.
7ilo!ofia crede ca se va gasi un raspuns, ca viata e un semn de intreare si ca ai sapat din
greu ca sa3i gasesti raspunsul.
Reli&ia spune ca a lua viata ca pe o intreare e fundamental gresita.
Ea nu este o intreare 2 e acolo, fara semn de intreare.
E acolo, ca un secret desc&is% e o invitatie.
+reuie sa devii un oaspete , treuie sa patrun!i in ea.
Ea e pregatita si peimitoare 2 nu lupta cu ea.
E &reu $e &asit un om care sa nu -ie -ilo/o-.
?nii sunt filo!ofii uni , altii slai, dar fiecare om e un filo!of.
?nii au mai multa logica, altii mai putina, dar toti sunt filo!ofi.
8enuntati la calea filo!ofiei.)i doar atunci veti patrunde in ceea ce e real, existential.
intea e lo&ica # iar ,iata e contra$ictorie , de acea ele nu se intalnesc niciodata.
Traieste# nu te %ier$e in &an$uri 3
Renunta la &an$uri si -ii 2 e nevoie de toata fiinta ta.0entru stiinta foloseste3ti capul,
pentru arta foloseste3ti inima , dar pentru religie e nevoie de tine in totalitatea ta.
"aca functionea!a numai capul , el produce teorii seci% daca functionea!a numai mintea ,
ea da nastere la fictiuni, la vise.E nevoie de deplinatatea ta.
'ar cand functionea!a pe deplin, a4ungi la deplinatatea care este universul.
IL
?n preot se duce la iserica.Era inca destul de departe , asa ca a fost nevoit sa alerge
pentru a a4unge la timp la slu4a.+recand peste un camp , el a va!ut un om in4ung&iat
ca!ut pe o movila.:vea infipt in piept un cutit si sangera aundant.0reotul s3a gandit o
clipa sa3' dea o mana de a4utor , dar si3a dat seama ca acest lucru l3ar putea intarsia si mai
tare.+ocmai alesese > 'uireaB ca tema pentru predica din acea !i , urmand sa detalie!e
celera maxima alui (&ristos : > "umne!eu este iuire >.
(ontinuandu3si in graa drumul, el a inceput sa isi pregateasca mental discursul.
'n urma sa , omul ranit si3a desc&is oc&ii si i3a strigat
3 0arinte , stiu ca te duci la iserica pentru a le tine enoriasilor o predica despre
iuire."oream sa particip eu insumi la slu4a, cand un tal&ar m3a in4ung&iat si m3a
aruncat aici.:sculta , daca voi supravietui le voi spune oamenilor ca in timp ce
stateam aici, aproape mort , m3ai aandonat si ai fugit si iti tii predica despre
iuire.+e averti!e! nu ma lasa asa.
:ceasta amenintare l3a ingri4orat pe preot.El si3a dat seama ca daca omul va supravietui
si le va spune oamenilor ce s3a intamplat , satenii vor considera ca predica sa despre
iuire a fost alcatuita din vore goale.El nu3si facea proleme in legatura cu omul care
murea langa el , ci cu opinia pulica."e aceea m vrend3nevrand , s3a apropiat de ranit.
7ata acestuia i se parea familiara.'3a spus :
3 0arca te3am mai va!ut undeva.
8anitul i3a raspuns:
3 )i eu cred ca m3ai va!ut.)unt )atana si am relatii foarte stranse cu preotii si cu
liderii religiosi."aca pe mine nu ma cunostiO
:tunci , preotul si l3a amintit cu claritate.:vea intr3adevar o picture a lui in
iserica.)3a tras inapoi , spunandu3i :
3 Nu te pot salva.Este mai ine sa mori .+u esti )atana.'ntotdeauna ti3am dorit
moartea."e ce as incerca sa te salve! # :r fi un pacat c&iar sa te ating.1ai ine
imi vad de drum.
)atana a inceput sa rada si i3a spus at4ocoritor:
3 :sculta , in clipa cand voi muri vei ramane pe drumuri.+u nu poti exista fara
mine.Esti ceea ce esti tocmai din cau!a mea.Eu sunt fundamentul profesiei
voastre."e aceea , mai ine salvea!a3ma, caci daca voi muri toti preotii vor
ramane someri.8asa voastra va disparea.5umea va deveni un loc mai un si nu va
mai avea nevoie de voi.
0reotul nu i3a luat mult ca sa3si dea seama ca diavolul avea perfecta dreptate.
"e aceea , el s3a grait sa ii ridice in spinare, spunandu3i :
3 Nu3ti face gri4i , dragul meu )atana.+e voi duce imediat la spital si vei primi
ingri4iri.+e vei reface rapid.+e implor , nu muri.:i perfecta dreptate."aca vei
muri , noi vom ramane someri.
L/
"a ora actuala # noi ne nastem necre$inciosi , traim intr3o stare lipsita de religio!itate
si murim fara a descoperi divinitatea.:sa se explica de ce vorim !i si noapte numai
despre religie.Noii oameni nu vor mai simti nevoia sa voreasca despre religie, caci
aceasta va fi insasi modul lor de existenta.Omul ,orbeste numai lucruri $e care nu are
%arte in ,iata'Nimeni nu voreste asta!i despre sex, deoarece acesta este c&iar modul
nostru de viata.+oata lumea voreste insa despre "umne!eu , tocmai pentru ca vietile
noastre nu au nimic de3a face cu el.
Vorbele noastre incearca sa com%ense/e ceea ce ne li%seste in ,iata'
8eligiile va pacalesc .1ana in mana cu liderii vostri politici , ele distrug acesti H/ de ani
de ucurie , inecuvantare, exta! si iuire ."aca va lasati astfel amagiti, puteti fi siguri ca
nu veti cunoaste niciodata 0aradisul, caci nu ati asolvit aceasta scoala de H/ de ani.
?nicul lucru pe care v3ati antrenat in timpul ei este iadul.:ti suferit, v3ati torturat, ati
postit , ati practicat celiatul.Nu ati fumat , nu ati aut , nu ati savurat nici macar
mancarea cu care v3ati &ranit.
?nul din principiile fundamentale ale &induismului le impune adeptilor sai sa nu savure!e
mancarea.
oti,ul %entru care se(ul a ajuns atat $e con$amnat se $atorea/a reli&iilor # care s+
au o%us $intot$eauna tuturor bucurilor omului'"aca omul ar fi cu adevarat fericit in
aceasta lume , ce nevoie ar avea el sa se preocupe de viata de dincolo.
+oate societatile au reali!at ca unica forta care poate sta in calea teoriilor despre
*umne/eu este sexul.*aca omul este im%linit $in %unct $e ,e$ere se(ual el nu mai
are ne,oie sa ,orbesca $es%re *umne/eu # %entru ca isi simte ,iata $eja im%linita #
$aca se(ul este insa re%rimat # con$amnat # otra,it # $aca omul se simte ,ino,at $in
cau/a lui # *umne/eu %oate trai la in-init ' (onceptul de "umne!eu isi trage energia
din sinucirea omului. Nu este mai putin adevarat ca societatile care reprima sexul au
devenit civili!ate , ogate , filo!ofice si stiintifice .)ocietatiile care se ucura de sex , din
care la ora actuala au mai ramas foarte putine 2 cele aririgene 2 sunt sarace si
necivili!ate.Evolutia lor a fost diferita fata de cea care reprima sexul.
(u cat sexul este mai reprimat , mai puternic , cu atat este mai mare rafinamentul
cultural.:sa se explica de ce societatile care au reprimat sexul au devenit mai ogate.
)ocietatea nu mai este nimic altceva decat o suma de cadavre amulante , evident , foarte
culturali!ate.+oate voresc engle!a cu accente de oxford , c&iar si asa ele raman niste
cadavre."evin mari mari lideri religiosi , mari politicieni.

Reli&iile au e(%loatat -rica omului si ten$inta sa $e a -i e&oist.
Ele au creat multe te&nici pentru inausirea lui.
)exul repre!inta energia cea mai vitala, singura, va spun, pe care o aveti.
Nu luptati impotriva ei 2 va fi o pierdere de viata, si de timp 2 trans-ormati+o'
L6
(ontrolul se produce spontan atunci cand esti martor.
'ntr3adevar , numai un arat salatic poate fi frumos.$ femeie care nu este salatica nu
poate fi frumoasa 2deoarece cu cat e mai salatica , cu atat e mai vie .
Calu&arii $in manastirile catolice , sau calu&ari a$e%ti ai jainismului tra$itional ,
sau alte ti%uri $e calu&ari sunt casti doar cu numele , fiindca mintea lor continua sa faca
dragoste 2 mai mult decat mintea voastra.0entru ei, sexul devine cereral , acesta fiind
lucru cel mai rau care se poate intampla, fiinca repre!inta o perversiune.Sa te &an$esti la
se( este o %er,ersiune'Sa -aci $ra&oste e natural2 sa te gandesti la asta , sa ai asta
permanent in minte , e perversiune. :sa3numitii calugari sunt fiinte pervertite, nu fiidca
sunt calugari, ci fiindca au ales calea refularii , care este o cale gresita.
'n vi!iunea mea , adevarata religio!itate consta in expansiunea energiei , pentru a devenii
simultan , un )orba .recul si un Bu$$ha.
;ora este 6//P viu , dar nu stie nimic despre dimensiunile superioare.El se taraste ,
fericit la sol desi ar putea sa3si desc&ida aripile si sa3si ia !orul."ar el nu stie ca are
aceste aripi.
)eful lui este un om educat , ogat , cu o vasta cultura 2 dar se simte asolut
mi!erail este tot timpul nefericit . ;ora ii spune la un moment dat :
3 M )efule , ai o prolema , gandesti prea mult."e ce nu traiesti # Nu inteleg de ce
treuie sa te gandesti tot timpul...5a ce te a4uta # +raieste 9 Vino cu mine 9 B
El isi ia instrumentul mu!ical , isi taraste seful pe malul raului si incepe sa cante si sa
danse!e.)eful lui ramane nemiscat simtindu3se extrem de stan4enit .
(e vor crede oamenii daca il vor vedea alaturi de acest neun #
"esi nu dansea!a , se teme de4a de ce vor spune oamenii...
;ora il trage da maneca si ii spune : M ,ai dansea!a 9B
)eful ii raspunde : M Nu stiu sa danse! B
;ora : M Nimeni nu stie sa danse!e. "ansul nu este ceva ce treuie invatat.1isca3te in
ritm si va veni singur la tine.Eu iti cant.+ot ce ai tu de facut este sa incepi sa te misti B
Va!and ca nu scapa de gura lui seful incepe sa se miste , iar ;ora continua sa traga de el.
'n cele din urma , el uita complet de cultura , civili!atie , educatie 2 si pentru prima data
in viata , reali!ea!a ca este viu , ca poate dansa .
0icioarele sale nu sunt facute pentru a merge.
L@
Calea )en
"a -el ca si cerul &ol # el nu are hotare2 si totusi# se a-la chiar in acest loc # %ururi
%ro-un$ si clar'*aca incercati sa il cunoasteti # nu il %oti ,e$ea # nu il %oti %ose$a#
$ar nu il %oti nici %ier$e '*aca ai inteles ca nu il %oti %ose$a # l+ai obtinut'
*aca %astre/i tacerea # iti ,orbeste2 in schimb # $aca ,orbesti el tace4
'n vec&iul +estament "umne!eu spune : > Eu sunt un "umne!eu foarte gelos si nu pot
tolera niciun alt "umne!eu.(ine nu este cu mine , este impotriva mea, iar eu sunt un
"umne!eu violent si crud. "e aceea, ii voi pedepsi pe toti cei care cred in alti "umen!ei,
aruncandu3' in focul etern al iaduluiB
Nimeni nu poate inflori in captivitate.
;enul afirma ca omul care crede intr3un "umne!eu va ramane de3a pururi un sclav, un
adorator crispat, o fiinta care traieste in teama.(um ar putea inflori un om care traieste in
teama#El se va usca , se va degrada , va incepe sa moara.
Nu exista "umne!eu.$mul este responsail pentru el insusi si pentru , lumea in care
traieste.
Noi suntem proprii nostril stapani.
Res%onsabilitatea con$uce la luci$itate# la tre/irea constiintei.$mul incepe sa traiasca
altfel.El devine mai atent , se transforma in martor.
;enul afirma ca rugaciunea este desarta .Ea ar treui inlocuita cu meditatia.
Nu mai ingenunc&eati in fata altcuiva% renuntati la acest oicei de sclavi.
Teolo&ia are intotdeauna la a!a o carte.Ea are nevoie de o Ailie , de un (oran , de o
carte care pretinde ca este sacra, speciala.
Reli&ia este una sin&ura'Teolo&iile sunt mai multe.$ teologie este o filo!ofie despre
"umne!eu , o formula logica.Ea este din start asurda , caci "umne!eu nu poate fi
demonstrat , la fel cum nu poate fi nici infirmat logic.
Teolo&ia este o -orma $e %olitica2 ea ii $i,i$e %e oameni# %entru a+i con$uce.
)enul nu are nimic $e+a -ace cu mintea# ci mai $e&raba cu totalitatea.El nu contesta
dreptul mintii de a exista , dar o asea!a la locul ei firesc.'n !en, rolul mintii nu mai este
unul dominant.Ea este nevoita sa functione!e alaturi de totalitate.(apul este la fel de
important ca si intestinele , ca si picioarele , ca si inima. 'ntregul treuie sa functione!e ca
un organism % niciuna din partile sale nu are dreptul sa le domine pe celelalte.
L.
;enul repre!inta o aordare feminine , la fel ca si religia.
)tiinta este prin excelenta masculine , la fel ca si filo!ofia.
+ot ce este frumos in lume 2 poe!ia , dansul , pictura 2 s3a nascut dintr3o minte feminina.
+recutul umanitatii a fost dominat de mintea masculine.
Viitorul ei ,a -i mai -eminine , mai land, mai pasiv, mai relaxat , mai elastic si mai
poetic.
7ilo!ofia este prin excelenta logica.0oe!ia inseamna iuire.
7ilo!ofia diseca si anali!ea!a.0oe!ia sinteti!ea!a si integrea!a.
7ilo!ofia este prin natura ei distructiva % poe!ia este datatoare de viata.
$mul a fost divi!at in mai multe parti.:sa au aparut specialistii 2 unii se ocupa de oc&ii,
altii de inima , altii de cap , sau mai stiu eu.Cert este ca omul este $i,i/at.
"aca scoti una din piesele componente ale ceasului , ticaitul dispare."aca pui la loc
piesele , in ordinea lor corecta, ticaitul reapare.
(el care ticaie este ansamlu unitar.
:cest >ticaitB este sufletul omului.
>"umne!euB este ticaitul intregii existente.
(ine diseaca existenta nu il va gasi niciodata pe "umen!eu.
1isterul vietii nu treuie re!olvat.
"aca aprin!i o lampa , lumina acesteia nu este focali!ata , ci difu!a.Ea curge in toate
directiile."e fapt , nu curge, pur si simplu se afla acolo.'ntregul spatiu se umple cu
ea.5umina unei lanterne este focali!ata.Ea este orientate intr3o singura directie.5anterna
poate fi comparata cu concentrarea% ea este focali!ata. Nu il poti gasi pe "umne!eu cu
a4utorul lanternei, ci numai cu a4utorul unei lampi."aca vrei sa gasesti o furnica , sau un
soarece , lanterna este ideala.(onstiinta focali!ata este asolute necesara pentru a sesi!a
lucruri minore.
"aca vedeti o floare frumoasa , voi va repe!iti sa o rupeti, din dorinta de a o poseda.
'n acest fel , nu faceti decat sa o ucideti 9 $ puneti la utoniera , dar este o floare moarta ,
un cadavru.7rumusetea ei a disparut.(um ar putea fi frumos un lucru mort #
7loarea nu mai este decat o amintire veste4ita.(at timp a facut parte integranta din vre4ul
ei , arata minunant.Era atat de tanara si de fericita% parea ca dansea!a , iar existenta ei
parea un imn."e indata ce ati rupt3o , ati ucis3o.+ot ce a mai ramas in urma ei este o
floare moarta la utoniera dumneavoastra.
Asa %roce$ea/a oamenii in &eneral'Oriun$e $esco%era ce,a -rumos # iubirea sau %e
*umene/eu # ei $oresc sa intre in %osesiunea acestora'
LE
;enul este prin excelenta ne3serios.El dispune de un urias simt al umorului.
Nicio alta religie nu a evoluat atat de mult incat sa dispuna de un asemenea simt al
umorului.;enul pufneste in ras, c&icoteste , traieste o stare de spirit festiva.
Esenta !enului este celerarea.
*eci rasul este s%eci-ic numai /enului % de aceea afirm ca !enul este cea mai inalta
religie care exista la ora actuala pe pamant.El nu uraste viata nimanui, nu face din tine un
sc&ilod."impotriva , te invata sa danse!i , sa te ucuri de viata.
)enul este sin&ura reli&ie $in lume ca%abila sa ar$a scri%turile # sa $istru&a i$olii#
$ar si toate i$ealurile'
'n !en nu exista nici o teorie, in !en nu exista >eleviB.Este imposiil.?n elev doreste sa
afle o teorie, sa acumule!e cunostinte noi.El se duce la sarpe, nu la un maestru
spiritual.)e duce la un profeser , la un colegiu , la o universitate, la o academie.
Neavand teorii , nu poate avea nici elevi, nici profesori.
0rofesorul te invata multe lucruri.1aestru te >de!vataB de ele.
Nu $oreste sa -ii un scla, 7 al tra$itiilor # al scri%turilor # al societatii # al statului'
!n maestru )en este %rin e(celenta im%re,i/ibil."aca te duci la un s=ami &indus ,
acesta este cat se poate de previ!iil.El iti recita din Vedele , din ?panisade , la fel ca un
papagal.$rice l3ai intrea , ii poti cunoaste raspunsul dinainte.
)enul este sin&ura reli&ie care nu a %utut -i trans-ormata intr+o tra$itie 7 este
im%osibil# caci nu %ermite niciun -el $e -ormalism# niciun ritual'
LF
I"!INAREA
1intea si3ar dori o sarcina foarte dificila, aproape imposiila, daca s3ar putea.
Nu poti fi cineva special decat daca ai atins imposiilul.
Iluminarea inseamna a trai in armonie cu e(istenta'
(ine se impotriveste naturii poate cunoaste decat suferinta.
0oti fi un iluminat, dar nu3ti poti dori acest lucru.
'luminarea nu este o marfa pe care o cumperi.
Nu este o tara pe care o poti invada.
'luminarea este numele acelei experiente interioare care presupune aceasta iluminare,
aceasta experiente interioare care presupune moartea %ersonalitatii si renasterea
in$i,i$ualitatii'
Nu transformati iluminarea intr3o dorinta , caci o veti rata.
$amenii isi doresc iluminarea , dar nu doresc sa renunte la nimic din ceea ce au
acumulat.
Voi va doriti iluminarea asa cum sunteti , dar acest lucru este imposiil.
0entru a o otine , va treui sa renuntati la multe lucruri cu care acum sunteti identificati.
(and Audd&a a atins reali!area, cineva l3a intreat:
3 (e ai reali!at #
3 Nimic , asolut nimic , a ras Audd&a."e fapt am pierdut ceva.)ingurul lucru pe
care l3am reali!at este nimicul.
$mul i3a spus:
3 Aine , dar noi am cre!ut intotdeauna ca un iluminat reali!ea!a ceva.
Audd&a i3a respuns :
3 :solut gresit.Eu am pierdut ceva : am pierdut oiceiul de a suferi."e otinut , nu
am otinut nimic , caci ce as fi putut otine a existat dintotdeauna in mine."e
aceea , ma amu! acum copios, caci intreaga situatie e ridicola.
'luminarea inseamna descoperirea faptului ca nu exista nimic de descoperit.'nseamna
intelegerea faptului ca nu exista nicio destinatie la care treuie sa a4ungi, ca ceea ce exista
acum este tot ceea ce exista, ca realitatea este perfecta asa cum este, ca asta3i tot.
Voi va doriti o mie si unul de lucruri, dar toate sfarsesc prin a va de!amagi.
"orinta conduce prin insasi esenta ei la frustrare , la suferinta.
LG
?n sarman calugar , (&iDan!en4i , a lucrat te&nici spirituale timp de ./ de ani. Era un
cautator sincer si foarte serios.: practicat tot ce i s3a spus sa practice, a vi!itat numerosi
maestri, a trait in numeroase manastiri.: facut tot ce era omeneste posiil ca sa atinga
starea de iluminare.
: practicat -oga,!a!en,diferite alte te&nici 2 dar nimic nu l3a a4utat.Nu s3a intamplat
nimic.7rustrarea lui crestea de la o !i la alta. (u cat incerca mai multe metode , cu atat
mai mare devenea frustrarea lui.
: citit toate scripturile udiste 2 si sunt cu miile.)e spune despre (&iDan!en4i ca avea
toate aceste scripturi in camera sa si ca citea in permanenta la ele, !i si noapte.
'n plus , avea o memorie perfecta, asa ca putea citi scripturi intregi."ar nimic nu s3a
intamplat.
'ntr3o una !i , el si3a ars intreaga ilioteca.Va!and cum ard scripturile, a inceput sa
rada.: plecat din manastire, si3a parasit guru3l si s3a dus sa traiasca intr3un templu
parasit, aflat in ruina.
: uitat tot ce stia despre meditatie , despre -oga, despre diferitele te&nici pe care le3a
practicat pana atunci.: uitat de virtuti , de s&eela , de diferitele discipline, si nu a intrat
nici macar o data in templul ca sa i se inc&ine lui Audd&a.
:tunci s3a intamplat.0e cand se plimaodata printre uruienile din 4urul templului, fara
sa se gandeasca la nimic religios, a ridicat de 4os o ucata de tigla rupta, pe care a
aruncat3o intr3un amusalaturat.'n acel moment s3a produs c&ittaDs&ana 2 momentul de
luciditate.;gomotul sec produs de tigla care a lovit amusul a creat in mintea lui un mic
soc , o pau!a. )e spune ca in acel moment a devenit iluminat.
(&iDan!en4i si3a ars toate scripturile. *estul sau a fost unul simolic.'n acest fel , el nu
si3a mai amintit nimic din cunoasterea sa anterioara.: uitat de orice cautare spirituala.Nu
i3a mai pasat.5ipsit de orice gri4a , el a continuat sa duca o viata oisnuita.Nu mai era nici
macar calugar.Nu mai avea niciun fel de tel in viata, nicio aspiratie.
Retineti: exista doua feluri de teluri ale egoului : unul care tine de aceasta lume si celalalt
care tine de lumea de dincolo. ?nii oamenii isi doresc ani, prestigiul, puterea. :ltii il
cauta pe "umne!eu, aspira catre moDs&a , nirvana , catre iluminare 2 dar cautarea lor
continua. (ine este cel care cauta # :celasi E*$ .
!n iluminat este un ras continuu.El nu e un om serios , asa cum se crede de oicei.
$riunde ve!i serio!itate sa stii ine ca ceva nu e in regula,fiindca serio!itatea este parte a
unei fiinte imolnavite.
LH
CA"EA NORI"OR A"BI
?n nor al nu are un drum al lui.El pluteste.Nu treuie sa a4unga niciunde , nu are nicio
destinatie, niciun destin de implinit, nici un scop.Nu poti frustra un nor al , fiindca
oriunde ar a4unge, acolo se afla tinta lui.
(u cat e mintea mai orientate spre un oiectiv, cu atat mai mare va fi suferinta ,
anxietatea si frustrarea , fiindca odata ce ti3ai stailit- un scop, te vei indeparta spre o
destinatie fixa.
?n nor al pluteste oriincotro il duce vantul3 nu opune re!istenta, nu lupta.?n nor al nu
este cuceritor, cu toate acestea el planea!a asupra tuturor lucrurilor.Nu3l poti cuceri, nu3l
poti invinge. (and ti3ai fixat un oiectiv , un scop, un destin, un sens , cand ai neunia de
a a4unge undeva, prolemele incep sa apara.)i vei fi infrant fara indoiala.
Sco%ul $a nastere ,iitorului# ,iitorul $a nastere tim%ului'
1intea tan4este dupa un sens , dupa un scop.
*aca e&oul tau $is%are# atunci $e,ii un nor alb'
'n trecut au existat nori negri, ineuniti, plini de vointa, de dorinta, de viitor% ei sunt si
asta!i pre!enti.(and ai vointa si dorinta esti un nor negru3 greu.7ara vointa, fara dorinta,
esti un un nor al.
Nu umanitatea l+a omorat %e *umne/eu 7 %reoti au -acut+o'
"+au e(%licat in asa masura incat n+a mai ramas nici un mister'

Exista o vec&e !icala : %lan&i si ,ei %lan&e sin&ur # ra/i si lumea ,a ra$e cu tine
Oamenii care se simt %rosti incearca sa $emonstre/e ca sunt inteli&enti.
:u permanent in minte gandul ca sunt prosti, asa ca fac ce pot ca sa para
inteligenti.$amenii urati sau care se simt urati incearca mereu sa se infrumusete!e.
Viata e asemenea pasarilor care !oara pe cer : nu lasa niciodata urme.Nu exista carare
atatorita. 'n urma !orului lor, cerul ramane la fel de gol ca inainte.Nu e ca pamantul pe
care calca oamenii si fac carari cu urmele pe care le lasa.
Viata e ca cerul 2 nu exista carari.
0riviti insa : noi am facut totul pe dos 2 %lani-icam totul.0ana si sotul , cand vine la
irou, de la serviciu, se gandeste cum sa se comporte cu sotia% planuieste in sinea lui,
voreste in gand.Va spune cutare lucru, ii va lua mana in cutare fel, o va saruta lung 2
lucrurile de genul acesta.(e nevoie ai sa faci planuri# Nu ai deloc iuire in tine #
LI
intea este -enomenul masurator# ea masoara intr+una lucrurile#conce%e
%lanuri#anali/ea/a'intea incearca sa masoare orice'
"in cau!a faptului ca oamenii nu sunt luci!i, ei duc o viata incostienta.
)ocietatea a invatat smec&eria: -a toti oamenii $in ce in ce mai automati.
+ot ce presupune scolirea are drept unic oiectiv sa te faca automat intr3o masura cat mai
mare.5ima, matematica 2 totul devine automat.
(and spun sa devii innocent ma refer la $e/automati/are.Vreau sa spun sa faci pe
deplin tot ceea ce faci."aca sofe!i, atunci doar sofea!a 2 devin3o sofatul, nu mai face
nimic altceva% nu continua voraria interioara.7ii atat de adanc implicat si de vigilent
incat sa nu mai existe sofer 2 doar sofatul, pe deplin constient.
LL