Sunteți pe pagina 1din 15

TEMA

Profesor coordonator:Popescu Doris



Realizatori:Istrate Ileana
Ghisoiu Lacrima
Bara Madalina
Dobrin Bianca
ide! Izabela
Marea criza de supraproductie din
1929-1933
1
1.Problematizare


Aceasta" a#and cauzele in ciclicitate in fluctuatiile intrinseci ale acti#itatii
economice" dar si intr$o dez#oltare ce a suprasolicitat consumul,a zguduit lumea
si a cuprins toate ramurile de activitate% A izbu!nit in &all$'treet " in ( Joia
Neagra" )* octombrie +,),% Actiunile s$au prabusit" falimentele au inceput sa
(-cur!a-- in lant%
Productia industriala a marilor state a scazut in medie cu ./0% 1ata de
+,), " in +,22 productia industiala a '3A a scazut cu ./0" a An!liei cu 4."+0 " a
Germaniei cu ./0" a 1rantei cu 550%
nul 1932 a !ost an de apogeu al crizei% Erau 26 milioane someri in tarile
dez#oltate " iar salarile scadeau abrupt% 7riza din industrie a fost insotita de o
criza in agricultura" practic in toate domeniile%
'3A" Germania" An!lia" 1ranta" 8aponia" alte state" practic toate statele
europene 9 e#ident" Romania" pe uram in Asia" America de 'ud" etc% Au fost
puternic lo#ite de criza%
America tocmai isi re#enea dupa primul razboi mondial iar economia intra intr$o
noua era% Dez#oltarea fara precedent a ino#atiilor tehnice si stiintifice din
timpul razboiului si imediat dupa" a creat o prapastie intre capacitatea industriei
de a !enera produse competiti#e si capacitatea salariatilor de a le cumpara" in
timp ce rata de economisire a populatiei cu #enituri peste medie era mai mare
decat cresterea oportunitatilor de in#estitii" ceea ce a dus la o crestere fara
precedent a preturilor unor acti#e 9 actiuni si imobiliare in principal%
2
In luna octombrie a anului +,)," istoria a considerat ca a #enit momentul
ca America sa plateasca pentru toate e:cesele facute in ultimii +6 ani% Bursa s$a
prabusit cu *60 si doua au fost zilele care au ramas in memoria in#estitorilor:
)*%+6 9 blac" #$ursda% 9 ;oia nea!ra" ziua in care trendul bursier s$a
transformat din bullish <crescator= in bearish <de scadere= si" in special" ),%+6 9
blac" #uesda% 9 martea nea!ra" cea mai de#astatoare zi din toata istoria
bursiera a '3A" zi in care s$a anulat toata cresterea bursei din ultimul an% Doar
in perioada ), oct$+2 no#" de pe bursa s$au e#aporat 26 de miliarde de dolari"
suma comparabila cu totalul cheltuielilor '3A in primul razboi mondial% In trei
ani" indicele &o' Jones a pierdut 4,0 din #aloare" scazand de la 24+%+5 puncte in
62%6,%+,), la *+ de puncte in 6/%65%+,2) si ii #or trebui 2( de ani pentru a isi
depasi din nou ma:imul atins inaintea crizei%
>ficial" criza economica a durat din au!ust +,), pana in martie +,22"
Pentru a #edea si influenta acestei crize asupra celorlalte economii dez#oltate"
#a prezint tabelul de mai ;os in care se #ede e#olutia indicelui productiei
industriale aferent fiecarei tari in perioada crizei" anul +,), fiind luat drept
reper %
2 % )auzele crizei
>ri!inea crizei economice din +,),$+,22 a fost #?zut? nu numai @n
fra!ilitatea sistemului circulaAiei internaAionale a capitalurilor" respecti#" @n
e:trema lor mobilitate comparati# cu cea a forAei de munc? Bi a m?rfurilor" ci Bi
@n persistenAa inflaAiei @n cele mai stabile economii" respecti# @n acumularea de
stocuri de m?rfuri%
7ronolo!ia desf?Bur?rii crizei are aspecte certe" dar Bi aspecte
@nc?contro#ersate pri#ind cauzele declanB?rii" lanAul de cauzalitate Bi succesiunea
diferitelor manifest?ri" faptele fiind susceptibile de interpret?ri diferite%
7omple:itatea Bi profunzimea crizei impune luarea @n considerare a mai mulAi
factori decCt simpla e:plicaAie DeEnesian? a supraproducAiei pro#ocat? de
sc?derea consumului%
Marele crah financiar din anul +,26 a aparut in primul rand ca o consecinta
directa a Primului Razboi Mondial% Multe dintre cele mai puternice tari ale lumii"
inclusi# Marea Britanie ori Germania" ramasesera cu datorii imense dupa Primul
Razboi Mondial si apelau la '3A pentru imprumuturi%
Dupa Primul Razboi Mondial" economiile europene erau dependente de a;utorul
financiar american% Dar" ca urmare a crahului" acesta nu a mai putut fi sustinut%
Economiile tarilor europene au fost curand afectate de marea criza" dar impactul
deplin nu a fost simtit decat in +,2+%
3
Fn !eneral" se consider? c? speculaAiile din anii -)6 au @ncura;at mulAi
oameni s? @mprumute bani pentru a cump?ra acAiuni Bi s? utilizeze aceste acAiuni
pentru achiziAionarea unui alt num?r de acAiuni" Bi aBa mai departe" cre@ndu$se un
lanA cu mult prea multe #eri!i slabe% Fmprumuturile broDerilor au crescut de la
apro:imati# / milioane G @n +,)4 la 4/6 milioane G @n septembrie +,),% PiaAa
bursier? a de#enit e:trem de instabil? pentru c? se baza pe @mprumuturi Bi pe
elemente afecti#e !en Hfals? @ncredereI Bi HoptimismI% Fn momentul @n care
aceste elemente afecti#e" mai ales @ncrederea" au disp?rut" piaAa s$a pr?buBit%
> alt? cauz? e#ident? a fost neimplicarea !u#ernului la momentul potri#it%
Acesta nu a luat nici o m?sur? @mpotri#a in#estiAiilor hazardate" crez@nd c?
afacerile s@nt punctul forte al americanilor Bi cheia economiei americane"
renunA@nd" astfel" s? mai #erifice felul @n care decur! acestea%
7auzele 7rizei sunt atat de comple:e @ncat nu e:ist? un consens @n a le
stabili clar r?d?cinile% E:ist? @ns? o serie de teorii" dintre care trei sunt
semnificati#e: cea a lui JeEnes" #iziunea monetarist? Bi e:plicaAia le!at? de
mi;loacele de finanAare%
Fn #iziunea lui JeEnes" a ap?rut o ine:plicabil? restr@n!ere a cheltuielilor"
atat @n in#estiAii" cat Bi @n pri#inAa consumului personal% Aceasta ar fi dus la
colapsul acti#it?Ailor economice% Este @ns? dificil de demonstrat c? situaAia
ap?rut? a fost mai de!rab? o cauz? decat o urmare a unor probleme economice
mai profunde% >ricat de important ar fi fost declinul #aloric al acAiunilor" nu pare
s? fie suficient pentru a !enera o asemenea c?dere economic? precum cea din
+,),$+,22" chiar Ainand cont de Bocul psiholo!ic produs de pr?buBirea pieAei
bursiere% Ade#?rata cauz? ar putea fi sl?birea economiei" care s$a propa!at pan?
la ni#elul preAurilor acAiunilor" iar nu in#ers%
Principalele cauze*
ciclicitatea tehnolo!ica a productiei" !enerala de schimbarea
mi;loacelor tehnice" a surselor de ener!ie" etc%
productie fara acoperire si bloca;ul financiar%
scad preturile si se distru! produse spre a un fi !enerata o scadere si
mai mare de preturi <un procedeu pe cat de simplist" pe atat de
pa!ubitor=%
specularea in e:ces a unor acti#e financiare" in special actiuni si
imobiliare acti#e al caror pret a crescut complet necontrolat in ultimii
+6 ani iar acum" cand pretul acestora se apropie de #alori mai normale"
descoperim ca bo!atia mondiala s$a redus cu 26%666 de miliarde de
dolari%
4
3.+!ecte si mani!estari
7a urmare a scaderii acti#itatii industriale" in +,22 apro:imati# )/0 <+/
milioane= dintre americanii apti de munca erau someri iar #enitul mediu al celor
care a#eau totusi de lucru a scazut cu *20%
In ceea ce pri#este sectorul bancar" daca in anii premer!atori crizei apareau
banci noi intr$un ritm de *$/ pe zi" in timpul crizei au falimentat in medie doua pe
zi% 7riza din sectorul bancar a a#ut trei faze:
+% octombrie-decembrie 193," moment in care pentru prima data" unele
banci au inceput sa dea semne de slabiciune iar lipsa oricarei !arantari a
depozitelor a facut ca panica sa se raspandeasca rapid% Daca inainte de crearea
1ED in +,+2" bancile pri#ate a#eau posibilitatea de a lupta impotri#a
unei recesiuni economice prin imprumuturi acordate prin intermediul unor case de
clearin! siKsau suspendarea temporara a dreptului de a lichida un depozit" dupa
crearea 1ED" luarea unor astfel de masuri a de#enit responsabilitatea acesteia
dar in +,26" Rezer#ele 1ederale fie nu au dorit" fie nu au putut sa opreasca
raspandirea acestei crize in sistemul bancar%
)% iunie-decembrie 1931% Aceasta faza a fost prefatata de falimentul
celei mai mari banci austriece" Jredit$anstalt <mai +,2+=" moment care a adus
panica si in sistemul bancar european% In anul respecti# in '3A" indicele
preturilor a scazut cu ,%*0 <deci deflatie=" indicele productiei industriale s$a
prabusit cu +/0" masa monetara M+ s$a redus cu /%50 iar rata dobanzii a ramas
stabila la ++%20%
2% decembrie 1932 - martie 1933% Aceasta a treia faza a reprezentat
apo!eul Marii 7rize% 7omparati# cu +,)," datele macroeconomice aratau astfel:
rata soma;ului a crescut de la 20 la )/0" bursa a pierdut 460 din capitalizare"
indicele productiei industriale a scazut cu /)0" masa monetara s$a contractat cu
220" indicele preturilor a scazut cu 220 iar o treime dintre banci ori au dat
faliment" ori au fost preluate%
Boom$ul economic nu a durat foarte mult% 7resterea productiei era pur si
simplu mai mare decat cresterea cererii% Mai mult" specula de#enise un mod rapid
de imbo!atire% 'e cumparau actiuni pe credit" care erau re#andute la o #aloare
mai mare unor cumparatori doritori doar sa le re#anda mai departe pentru profit%
Mai mult" a!ricultorii au de suferit chiar si in perioada cresterii economice%
Pretul produselor a!ricole era mic" in #reme ce acela al masinilor a!ricole
crestea% Ei reprezinta o masa de cumparatori <+K2 din populatia acti#a= aproape
e:clusa de pe piata%
1ra!ilitatea unei astfel de economii este e#identa% Totul a de#enit un fel
5
de ;oc piramidal" iar unii detinatori de actiuni au inteles asta si au inceput sa
#anda% Lanzarea unor stocuri mari de actiuni atra!e dupa sine scaderea
preturilor si panica" fapt care are ca rezultat amplificarea #anzarilor%
Mi @n Marea Recesiune a secolului trecut lucrurile st?teau la fel ca acum:
autorit?Aile abordau patetic Bi neprofesionist criza% 7u cCte#a luni @nainte"
economia mer!ea bine" iar cu cCte#a luni dup? eram @n colaps" b?ncile f?ceau
apeluri disperate @ntru spri;inirea fra!ilului leu" profesorii st?teau din !re#? @n
!re#?" iar mai periculos p?rea Hiredentismul ma!hiarN% 'inuci!aBii perioadei"
H;enaAi financiarN" se duceau pe lumea cealalt? l?sCnd @n urm? datorii Bi implorCnd
iertarea b?ncilor creditoare%

Fn +,)," la finele unui deceniu de aur care estompase memoria macabr? a
Primului R?zboi Mondial" criza a lo#it din plin HRomCnia dodoloaA?N% Bursele s$au
pr?buBit" marile companii au @nceput s? se clatine din temelii" iar HBoma;ulN a
de#enit" dintr$un simplu cu#Cnt" o realitate cotidian? alarmant?% Oiciodat? n$a
p?rut mai e#ident? pr?#?lirea citadelei capitaliste decCt @n lunile Bi @n anii care au
urmat acelui Hoctombrie ne!ruN din +,),%
Au trecut aproape opt decenii de atunci" RomCnia bate la porAile unei noi
crize economice de proporAii" iar comedia Bi tra!edia @nc? alc?tuiesc aluatul din
care Aara @Bi prepar? soluAiile anticriz?%
&all 'treetul se pr?buBeBte prima dat? pe )* octombrie +,),% La
BucureBti" #eBtile a;un! @ns? mai !reu% Era internetului nu transformase @nc? miile
de Dilometri @n secunde$distanA?% Trei zile mai tCrziu" cel mai mare ziar romCnesc
al epocii" H3ni#ersulN" dedic?" @n fine" o Hcaset?N e#enimentului: HLa Bursa de
efecte din OeP$QorD s$au f?cut tranzacAiuni asupra unui num?r de circa +*
milioane acAiuni% MedinAa a decurs e:traordinar de furtunos Bi @n parte @ntr$o
atmosfer? de panic?" @nre!istrCndu$se sc?deri colosale la cursurile celor mai
multe hCrtiiN%
Oici HDimineaAaN" ziarul stCn!ii politice" nu se !r?beBte foarte tare% Abia pe
+ noiembrie titreaz? pe prima pa!in?: H7rahul catastrofal de la Bursa din OeP$
QorDN" descriind pe lar! haosul de pe piaAa bursier? american?%
7Cnd #ine #orba de RomCnia" optimismul e @n floare% 7riza e mereu Ha lorN" a
celorlalAi" mereu @n alt? parte: HFn !eneral" bilanAul B?ncii OaAionale arat? c?
situaAia economic? a @nceput s? se @ndrepte @n mod foarte temeinic Bi
@ndrept?AeBte speranAa ca" pe m?sur? ce se #a #alorifica noua recolt?"
@mbun?t?Airea s? se accentuezeN%
Mai mult" pe 5 noiembrie" se desf?Boar?" la BucureBti" Adunarea !eneral?
e:traordinar? a 3niunii IndustriaBilor% Despre criz? Bi posibilele sale efecteR
Oicio #orb?% RomCnia @Bi tr?ia @nc? iluziile departe de un t?#?lu! financiar ce a#ea
s? HmuBteN" cu forA? Bi pe neaBteptate" cCte#a luni mai tCrziu%
'tarea de Hdulce #isareN caracteriza Bi #Crfurile eBalonului politic romCnesc% Pe
+6 noiembrie +,)," Ion Mihalache" la acea #reme ministru al a!riculturii" publica
@n H3ni#ersulN o H'crisoare c?tre plu!ariN" @n care sf?tuia a!ricultorul romCn s? se
6
arunce @n braAele b?ncilor: HA!ricultura nu se mai face azi numai cu SoaseleT%
Efectele crizei Bi @nceputul recesiunii teribile care a#ea s? afecteze RomCnia
pCn? la mi;locul anilor -26 @ncepeau s? produc? primii Hdescurc?reAiN% RomCnia
profund? a a#ut @n permanenA? anticorpii necesari pentru a dezle!a iAele
situaAiilor complicate: HDe cCt#a timp s$a constatat c? circul? @n Aar? noi
bancnote false de +%666 lei"din seria celor falsificate @n comuna B?ileBti <Dol;=%
Bancnota se poate cunoaBte dup? hCrtie" care este inferioar? Bi f?r? lustru%
7uloarea bancnotei este @nchis?" iar fili!ramele nu sunt reuBiteN%
7omedia nu se opreBte @ns? aici" c?ci @n RomCnia @ncepuser? s? circule Bi dolari
falBi: HTezaurul din &ashin!ton a @nBtiinAat poliAia 7apitalei c? s$au falsificat
bancnote de +6 Bi )6 dolari ai B?ncii S1ederal Reser#eT din Missouri" seria +,)4%
Portretul lui 8acDson" secretarul tezaurului" este imperfectN%
Pe + noiembrie +,),"
HDimineaAaN anunAa c?derea Bursei din OeP QorD.
7riza economic? din perioada interbelic? a fost una de supraproducAie"
fiind a!ra#at? de sc?derea puternic? a puterii de cump?rare a populaAiei% La ni#el
mondial" a e:plodat la ;um?tatea anului +,)," afectCnd producAia de font?" cupru"
oAel" huil?" sare" cantit?Ai uriaBe de produse r?mCnCnd ne#Cndute" @n depozite% Fn
RomCnia" ima!inea$simbol a epocii este cea a A?ranului #?rsCnd laptele pe cCmp
sau dCnd foc !rCnelor%
7
La @nceputul anilor -26" preAul chintalului de !rCu sc?zuse sub ni#elul cheltuielilor
f?cute pentru a$l recolta% Marii proprietari" care f?cuser? eforturi financiare
considerabile pentru automatizarea procesului a!ricol" s$au !?sit @n situaAia de
insol#abilitate% Modelul american eBuase lamentabil @n RomCnia interbelic?% La
sfCrBitul lui iulie +,26" H3ni#ersulN demareaz? o serie de reporta;e sub titlul
HPrin re!iunile de munte ale Buco#ineiN% 1oametea" Boma;ul Bi falimentul sunt
ima!inile cel mai des in#ocate%
ReacAia !u#ernului a fost" pe toat? durata recesiunii" aproape catastrofal?%
PreAurile m?rfurilor de producAie autohton? s$au menAinut la ni#elul anilor care
au precedat criza" do#edindu$se e:a!erate @n raport cu puterea de cump?rare a
populaAiei% M?rfurile a!ricole" neprote;ate de nicio m?sur? #amal?" au fost l?sate
la discreAia concurenAei internaAionale" ceea ce a contribuit la sc?derea
preAurilor respecti#e cu .6$560 faA? de perioada +,)4$+,),%
.alimente bancare r/sun/toare
Fn plus" o ade#?rat? hemora!ie financiar? a afectat RomCnia la @nceputul anilor
-26% 1irmele cu capital str?in s$au retras de pe piaAa romCneasc?" @ncercCnd s?
limiteze pierderile Bi s? mai sal#eze o brum? de profit% 7onform estim?rilor
neoficiale" @ntre octombrie +,), Bi iulie +,2+ au HieBitN din RomCnia peste +5
miliarde de lei%
Ine#itabil" sistemul bancar a intrat @n colaps% Printre cele mai r?sun?toare
falimente sunt" @n epoc?" Banca U?rii RomCneBti Bi Banca Berco#ici" ambele din
BucureBti% 7riza bancar?" anunAat? @nc? din +,26" d? naBtere la o ade#? rat?
panic? printre deponenAi% H'? mai sal#?m ce se mai poate sal#aN" de#ine sinta!ma$
simbol a epocii% >amenii @ncep s?$Bi retra!? masi# banii depuBi%
8
&0M+1+ )023+2 +)4N4M2)+.
Fn RomCnia interbelic?" mulAi ne!ustori Bi petroliBti s$au spCnzurat sau Bi$au tras
un !lonA @n tCmpl?" din cauza dificult?Ailor financiare
7ronica sinuciderilor la romCni pe #reme de criz? r?mCne @n acelaBi re!istru
specific naAional: tra!icomedia% Pe 2 februarie +,26" H3ni#ersulN scria:
HMarele comerciant an!rosist din 7apital?" 8ean EschenasE" s$a sinucis% Fn strada
Gabro#eni *" el a#ea un mare ma!azin de manufactur?% Fn ultimul timp a;unsese
@ntr$o mare ;en? financiar?" din care cauz? se neurastenizase% Ieri$dimineaA? a
plecat foarte ab?$ tut de acas? Bi a spus fiului s?u c? nu #a #eni la mas?% La
pr?#?lie a stat pCn? la ora +" cCnd a plecat odat? cu @ntre! personalul% EschenasE
a#ea @ns? o alt? cheie Bi dup? cCt#a timp s$a @napoiat @n pr?#?lie Bi s$a spCnzurat%
Fn buzunarul hainei sinuci!aBului s$a !?sit o scrisoare cu urm?torul conAinut: SM?
simt incapabil s? mai rezist% L?d ruina mea Bi a familiei mele% 7er iertare familiei"
b?ncei creditoare Bi celorlalAi creditori ai meiTN%
Pe )4 februarie -26" alt? tra!edie subliniat? @n H3ni#ersulN: HAlt? #ictim? a
crizei financiare" marele comerciant Pandele Br?tulescu Bi$a pus cap?t zilelor% <%%%=
Afaceristul era descoperit cu )/ de milioane% Fn ultimul timp era foarte ab?tut Bi
din cauz? c? i s$a aplicat o amend? de )66 mii lei" @n conformitate cu le!eaN%
0+541# &6)712140
86tatul se desintereseaz/ complect de pro!esori9
7u sau f?r? cele aproape opt decenii care s$au aBezat peste cea mai mare
recesiune economic? a secolului trecut" RomCnia pare s? tr?iasc?" mereu" @n
interiorul aceloraBi coordonate% Mi la sfCrBitul lui +,)," Aara se confrunta cu
9
problemele ce fac ast?zi actualitatea: HProfesorii secundari @Bi @ncep cariera cu
5%666 lei pe lun?" adic? cu atCt cCt cost? numai chiria lunar? a unei locuinAe
modeste" iar pentru tot restul de cheltuieli ale unei #ieAi de familie" statul se
desintereseaz? complect" p?r?sindu$i absolut la #oia @ntCmpl?rii% 'tarea
@n#?A?mCntului nostru nu este decCt efectul acestei crime politice @mpotri#a
profesorimiiN% Mi" fiindc? aBa nu se mai putea" dasc?lii pre!?teau o !re#? de
proporAii%
&2.2):1#7;2... <n 193,, =oma>ul !/cea ravagii??
@.6olutii propuse pentru iesirea din criza
7onferinta economica si monetare de la Londra<+,22=$ pune in discutie" prin
reprezentantii celor .* de tari participante" unele frane ridicate de politica
economica protectionista" problema reducerii tarifelor #amale" stabilitaea
monetara" oprirea deprecierii monetare" re!lementarea preturilor" etc%

7onferinta inre!istreaza un insucces datorita promo#arii conceptiei si
politicii cu pri#ire la impartirea lumii in @ zone:
a= zona lirei sterline <in ;urul An!liei= 9 in )6 septembrie +,2+ Marea
Britanie a hotarat (-sa mear!a-- pe de#izele eiV
b= zona dolarului Ain ;urul '3AB
10
c= zona !rancului <1ranta" Bel!ia" Lu:embur!" Italia" >landa" El#etia"
Polonia=
d= zona altor tari care abandoneaza si ele etalonul monetar aur si
adopta controlul schimburilor stabilind cursuri diferite ale
monedelor la import si e:port%
Dupa esecul conferintei de la L>ODRA " se accentueaza tendintele de
autarhie<politica unui stat de a se (-descurca-- cu forte proprii" din resurse
proprii" fara a apela la importuri= mai ales Italia" Germania" 8aponia" se
(-re!lementeaza-- schimburile economice in cadrul unei re!iuni restranse%
Asemenea coordonate de protectionism a!resi# si tendinte de izolare a
statelor #or induce reactii puternice din partea statelor mici si mi;locii" mai slab
dez#oltate din punct de #edere industrial care cereau in continuare reducerea
barierelor #amale si acordarea de concesii bilaterale% 0omania ia parte la Mica
Intele!ere" la Intele!erea Balcanica a#and relatii intense cu 7ehoslo#acia "
Polonia" Bul!aria" Iu!osla#ia " 1ranta" An!lia"Germania% 'e urmarea mentinerea
pacii si securitatii europene" relatii economice a#anta;oase ale partenerilor"
liberalizarea comertului intre tarile membre si incheierea uor acorduri pe o
perioada mai indelun!ata%
7riza mondiala din +,),$+,22 a dat un imbold e:trem de puternic
cercetarilor economice si sociale mar:iste%A#ea loc o aplicare creatoare ampla a
metodolo!iei mar:iste la cunoasterea realitatiilor romanesti si a conte:tului lor
international%1ara a fi lipsita de !reutati " erori"nea;unsuri si meandre"trebunind
sa in#in!a o serie de intele!eri sablonarde si do!matice mai #echi sau mai noi"
acesta acti#itate a condus la elaborarea unor lucrari economice din care unele se
cer retinute%
In !eneral" !u#ernele au luptat contra crizei pe trei directii:
a= reintroducerea protectionismuluiV
b= distru!erea stocurilorV
c= reducerea deficientelor bu!etare si a importurilor" insotita de o permanenta
politica de de#alorizare monetara%
7riza a trimis @n Boma; milioane de muncitori" pe ansamblul lumii" @n+,2)"
ponderea Bomerilor @n rCndul muncitorilor fiind de )+"+0" iar @n uneleA?ri mult mai
ridicat?: Germania" 26"+0" Australia ),0" 7anada ).0"An!lia ))"+0 etc )%Fn
asemenea condiAii internaAionale" fiecare Aar? a c?utat s? promo#eze o politic?
economic? potri#it? propriilor interese" @ns?" @n @mpre;ur?rile menAionate" politica
economic? a micilor state a fost puternic influenAat? de politica economic?"
comercial? Bi monetar? a marilor puteri% Astfel" unele A?ri" printre care Bi An!lia"
abandoneaz?" @ncepCnd cu +,2+ etalonul aur Bi promo#eaz? o politic? de
depreciere monetar? ca mi;loc de @ncura;are a e:portului% Alte A?ri procedeaz? la
o sporire @nsemnat? a ta:elor #amale" printre acestea num?rCndu$se 'tatele
3nite" 1ranAa" Italia" 'pania etc%
11
7a urmare a efectelor crizei economice mondiale" tendinAa tuturor
statelor a fost de a @mpiedica importul de produse str?ine% Astfel" numai @ntre
octombrie +,26 Bi decembrie +,2)" au m?rit ta:ele #amale la toate produsele pe
care le importau un num?r de )) de state" au m?rit parAial ta:ele la import *+ de
state" iar )+ de state au introdus fie sistemul de contin!entare al e:portului" fie
sistemul de licenA? de import% Alte A?ri au introdus un @ntre! sistem de prohibiAii%
Aceste m?suri de @nt?rire a protecAiei #amale Bi de urcare a ta:elor" de
restricAii cantitati#e la import$e:port" au fost @nsoAite de @nt?rirea m?surilor de
control a pl?Ailor internaAionale" controlul schimburilor Bi operaAiunilor de de#ize"
toate a!ra#Cnd situaAia schimburilor economice internaAionale% Preocup?rile
statelor de a$Bi sal#a economiile de efectele crizei s$au intensificat @n +,26%
C.#$. 0oosevelt * N+D &+1
'tatele 3nite ale Americii au reprezentat in anii -26 un model de impletire a
politicului cu economicul% Este #orba de #ictoria in ale!eri a democratului 1% D%
Roose#elt " datorata in primul rand pro!ramului sau de criza%
1% D% Roose#elt era descendentul unei ilustre familii americane care daduse
de;a un presedinte 'tatelor 3nite" pe Theodore Roose#elt% In +,)6 a candidat
pentru functia de #icepresedinte al 'tatelor 3nite" suferind insa un esec" alaturi
de toti democratii% Dotat cu o inteli!enta sclipitoare" dar mai ales cu o mare
#ointa" datorita careia a reusit sa se recupereze de pe urma unui atac de
polemica care aproape il paralizase" Roose#elt a fost ales" in +,)4" !u#ernator al
statului OeP QorD%
La ale!erile din +,2)" Roose#elt a candidat impotri#a republicanului oo#er
pentru presedintia '%3%A%" campania sa electorala a#and ca tema >mul uitat la
baza piramidei sociale% In discursurile sale se an!a;a sa !aseasca o cale de iesire
din criza economica care atinsese apo!eul% Masurile preconizate au fost cuprinse
intr$un pro!ram coerent" intitulat OeP Deal" care propunea cresterea rolului
statului in economie" dar si o dez#oltare a democratiei americane prin
participarea la #iata publica a cetatenilor de conditie modesta% Pro!ramul sau
economic si sociale i$au adus #ictoria cate!orica in +,2) si reale!erea sa ca sef al
e:ecuti#ului american in +,2. si +,*6% el era incon;urat de o echipa cu care a
colaborat constant in realizarea planurilor sale care a#eau in centru sal#area
spiritului intreprinzator american% OeP Dealu$ul a a#ut astfel sansa de a fi
aplicat" readucand increderea si optimismul in casele americanilor% Pro!ramul a
#izat trei domenii economice" si anume: sistemul bancar" sectorul industrial si
a!ricultura%
Politica OeP Deal descrie pro!ramul de schimbare" alinare" recuperare" si
reforma a presedintelui 1ranDlin D% Roose#elt" care s$a intins din +,26 pana in
12
+,2,% Aceasta noua tactica politica a#ea ca scop rezol#area problemelor
economice create de criza economica din anii -26% 7and Roose#elt a fost numit a
declarat: Imi iau an!a;ament fata de dumnea#oastra" fata de mine insumi" pentru
o noua in#oiala pentru poporul american% Politica OeP Deal cuprindea actiuni
federale cu un scop fara precedent de a stimula recuperarea industriala" de a
a;uta #ictimele acestui declin industrial" de a !aranta standardele minime de trai
si de a pre#eni #iitoarele crize economice% Multi factori economici" politici si
sociali au dus la crearea politicii OeP Deal% 'tatisticile" care au aratat ca rata
oamenilor fara ser#iciu a a;uns la )/0 si ca )60 din copii de scoala erau
malnutriti si sub media !reutatii corespunzatoare #arstei lor" au demonstrat ca
trebuie luate masuri cat mai repede posibil%
In primii doi ani" aceasta politica a fost preocupata in special cu
construirea de adaposturi si de cantine pentru milioanele de someri% Insa" cu
trecerea timpului" ea s$a focalizat pe recuperare% 7u scopul de indeplini aceasta
sarcina au fost create numeroase a!entii% Le!ea redresarii industriei a fost
tactica principala a ploiticii OeP Deal lansata de Roose#elt% A fost creata in
decembrie +,22 pe baza principiilor Actului Oational de Recuperare Industriala%
Le!ea redresarii industriei a permis schitarea codurilor competitiei drepte cu
acordul presedintelui" stabilind preturi constante" salarii si conditii de munca
stabile% Afacerile care satisfaceau codurile au fost scutite de le!ile antitrust"
iar muncitorilor li s$a dat dreptul de a or!aniza uniuni si colecti#itati de
afaceristi% Dupa aceea Gu#ernul a lansat pro!rame care includeau recuperarea
permanenta si o reforma a abuzurilor curente% Recuperarea Administrati#a a dat
presedintelui puterea de a re!la comertul dintre state% Aceasta putere a fost
acordata 7on!resului%
> alta masura pre#azuta de politica OeP Deal intitulata Recuperarea
Industriala Oationala" emisa in iunie +,22" a a#ea scopul de a stimula re#enirea
industriala a '3A prin pomparea fondurilor federale in proiecte pri#ind
constructiile la scara lar!a% 'eful administratiei lucrarilor publice a e:ercitat o
precautie e:trema in alocarea fondurilor insa aceasta nu a stimulat renasterea
rapida a industriei americane la care se asteptau cu totii% Au fost cheltuite .
miliarde pentru a permite anteprenorilor consrtuctiilor sa an!a;eze apro:imati#
./6%666 de muncitori care" in alte conditii" ar fi ramas fara slu;ba% Au fost
construite atat scoli si biblioteci" cat si sosele si autostrazi%
In prea;ma celui de$al doilea mandat" presedintele Roose#elt a cerut
sporirea cheltuielilor de inarmare si a dus o politica deliberata de deficit
bu!etar" a reactualizat le!ile antitrust si a marit ipozitele pe #eniturile ce
depaseau /6 666 de dolari pe an " asi!urand 'tatelor 3nite un echilibru solcial" o
economie puternica si un mecanism eficient de inter#entie a statului in cazul unor
dezechilibre%
7on!resul 'tatelor 3nite a adoptat si o le!e pentru re!lementarea
a!riculturii si a;utorarea fermierilor" caroro li s$a impus reducerea suprafetelor
culti#ate pentru mentinerea sau chiar cresterea preturilor%
13
Pe . martie +,22 Roose#elt a inchis toate bancile din tara si a obli!at
7on!resul sa aprobe Actul de ur!enta al finantelor% 7orporatia de asi!urare a
depozitelor federale a fost formata de catre 7on!res pentru a asi!ura depozite
de pana la /666G%
Aceste masuri au restabilit increderea americanilor in banci% Acestia nu mai
erau speriati de posibilitatea de a$si pierde toate economiile in cazul in care
banca da faliment% Inspectorii Gu#ernului au descoperit ca ma;oritatea bancilor
a#eau profit si la doua treimi li s$a permis sa se deschida ulterior%

(.)4N)1:322
Putem compara efectele crizei economice actuale cu cele !enerate de
criza din +,),$22R Raspunsul la aceasta intrebare poate fi impartit in doua:
DA" pentru ca si aceasta criza a fost cauzata de specularea in e:ces a unor
acti#e financiare" in special actiuni si imobiliare <sa nu uitam" creditele subprime
au declansat aceasta criza economica=" acti#e al caror pret a crescut complet
necontrolat in ultimii +6 ani iar acum" cand pretul acestora se apropie de #alori
mai normale" descoperim ca bo!atia mondiala s$a redus cu 26%666 de miliarde de
dolari% In plus" este e#ident faptul ca !u#ernele si diferitele institutii de
re!lementare nu au tinut pasul cu #remurile iar cadrul le!islati# e:istent in unele
domenii este complet depasit%
O3" pentru ca acum e:ista mai multa bo!atie" situatia economiei mondiale este
incomparabil mai buna decat a fost in urma cu 46 de ani iar !u#ernele au fonduri
pentru a lupta impotri#a acestei crize% 7ei mai pesimisti analisti indica pentru
)66," an considerat ca reprezentand apo!eul crizei" o scadere a PIB$ului '3A de
2$*0 in timp ce rata soma;ului nu #a trece de 4$,0% 7omparati aceste cifre cu
cele de acum 46 de ani si #eti #edea de ce situatiile nu se compara daca discutam
in procente% In cifre absolute insa" pierderile de acum sunt mult mai mari a#and
in #edere ca in perioada +,),$22" o scadere a bursei cu 460 a dus la pierderi de
zeci de miliarde de dolari in timp ce acum" o scadere de doar *60 a D8IA a dus
la pierderi de mii de miliarde%
Ou stim nici cand si nici cum se #a termina aceasta criza" insa in '3A se
#or pune bazele unui nou HOeP DealI prin care #or fi re!lementate tranzactiile la
bursa" piata bancara si modul in care se e#alueaza #aloarea acti#elor depuse
drept !arantii pentru credite%
La 46 de ani de la cea mai mare criza financiara din istorie" businessul mondial
are ne#oie de noi le!i si re!uli pentru a functiona% 7apitalismul in forma actuala
si$a demonstrat limitele iar pentru a continua sa produca bo!atie" fundamentele
acestuia trebuie a;ustate% Lor in#ata !u#ernele si in#estitorii ce#a din actuala
criza mondialaR Doar timpul ne$o #a arata%
14
<+,),$+,22=
La finele primului razboi mondial parea ca economia mondiala si$a re#enit si a
intrat intr$o perioada de crestere% '3A de#in creditoarele statelor europene%
A#antul s$a sfarsit printr$o noua criza economica" in +,),% Mizeria pro#ocata de
aceasta a condus la ascensiunea e:tremelor in Europa: fascismul si comunismul%
PR>TE'TE WLA IOALTIMEW% 3nul dintre cele mai spectaculoase si dramatice
efecte ale crizei economice mondiale a fost soma;ul% Gre#ele muncitorilor din
intrea!a lume erau la ordinea zilei%
5 % Biblio!rafie
+%Dan Popescu"Istoria Economica$Istoria Economiei
Oationale"Editura 7ontinent%
)%O%O%7onstantinescu"Istoria Gandirii Economice
Romanesti"Editura Economica
2%Istoria Romaniei%Transil#ania"#olumul II"Editura NGeor!e
BaritiuI"7lu;$Oapoca"+,,5
*%Internet

15