Sunteți pe pagina 1din 7

t-

,\

CAPITOL-UL4

Simlirea picitoseniei

pe Dumnezeu

it rnigci

Recuno a,gter ea,gregetii no crswe

Srinte, Arnra Isaac spune c[ in vremea ruge-

ciuniitrebuie

sSte simti caun copillo.

-

Da

dar si

te simli

ca un

copil

neastAmpi-

rat. Sb recunoqti ci ai mAhnit pe Pirintele t5u gi si pHn$ pentru aceasta. Atunci vei simli mAngAierile

cele dumnezeieqti. Si nu spui: ,Deoarece sunt copil, Dumnezeu trebuie si rn[ iubeasci gi si mi ierte. Aga- dar pot si fac neorinduieli".

atunci cAnd arn citit la

- Pbrinte, m-€Lmnelinigtit

Sfentul Grigorie de Nissa cdpentru a-L chema.,iIatil'

pe Dumnezeu trebuie si fi ajuns Ia nepitimirell, al- tfel aceasta este ,,ocar[ gi batjocutil'\2.

10 Sfanilrl Isaac Sirul,Cuui'nte ascetice,Cuv 19,p. 96. g.u.

patristic

, tr Termen al limbajului

potrivit

desemnAnd acea stare fe-

de mai mu$i

ani, Iucrarea

riciti

patimilor

md,sura ud,rstei plindtd7ii

cireia" dupi o nevoinli

inceteazi

gi omul ajunge, prin Harul lui Dumnezeu,la

lui Hristo s

tzYezi Sfantul Grigorie

de Nissa Despre rugd'ciune, Cuv. 2,

P.G.44,1141A.

160

ia

i.::t

ii=

liii,

li::

i,n

l-,

- BinecuvAntato, nu te mAhni!Aceasta a scr.s-o Sfintul pentru cei ce trd.iesc in mod r5.zwitit gi pi- citos. Dar atunci cAnd cineva, degi pie[tuieqte, igi

simte

numi,,Tat5"

- Plrinte, simt ci nu sunt in rAnduia]i fat[ de Dumnezeu gi aceasta m5"doare.

- Din clipa in care simli ci nu egti in r6nduial5 qi spui cu smerenie: ,,Am gregit, Dumnezeul rneu!", Dumnezeu iarti, ajutl gi di Harul Siu, iar dacfl moartea te va afla in starea aceasta, te vei mAntui Pentru ci nu spui in mod simplu e5.nu egti in rAn-

duiali gi rdrnAi pe un drum strAmb, ci te nevoieqti. Nu egti - Doamne feregte! - in stare demonic5. Mai mult sau mai pufin, aici, in ministire, toate surorile sunteti, cu ajutorul lui Dumnezeu" in pocS.infi. Apoi si gtii c5 atunci cAnd omul duhovnicesc simte e5. este intr-o stare duhormiceascS. proast5., primegte Har dumnezeiese, pentru ci aeeastil simlire pe care o €rre pentru picdtogenia sa este ca o sp5lare.

totugi profund vinovigia sa, atunci il poate

pe Dumnezev.

spune cu durere: ,,Sunt aga gi

a4la",m5 bucur

gregelile, se va sLobozi d.eele. Odati am gesit un om

care stitea intr-o colibd cu pisici gi eAini. Nici foc nu aprindea trrentru cd se temea s5.nu-i ardi coliba Era cu desivArgire pirisit. M-a durut gi mi-a fost mii5. de el, dar acela mi-a spus: ,,Si nu-ti fie rnil6 de mine,

mI chinuiesc. Daci ai gti ee am

de mine. Pentru mine este

mult gi aici unde sunt". Ei, pe acesta, orice ar fi fi-

cdlugire! Trebuie si ficut, nu !i-ar mai fi

Cand cineva imi

de eI, pentru

ci,

recunoscAndu-qi

mili

161

cut, oare nu-l va iconomisi Dumnezeu? $i acum19, pe cAnd eram in spital, a venit o femeie care avea mAinile giurite din pricina transfuziilor. Era intr-o

stare nenorociti. Sirmana avea toate venele giuri- te. ,,Nu am ficut nici un bine, imi spune. Dar poate o sd-$i faci mili Dumnezeu pentru acestea ce le sufir

qi o si mi

t5 $i a spus, a tot spus o grimadS. lucrare fini ficea in ea insigi! Eu nu

om intr-o astfel de stare! -

spune gAndul ci Hristos Se va purta cu tngiduintfl'"

ia in Rai! Am neputinla aceasta, gi cealal-

aazlt

de cusururi. Ce

pe cineva

am vizut

spunind:

un alt

,,tmi

P5.rinte, am

Este corect gAndul acesta?

- CAnd omul are mult6 smerenie, lgi recunoaq- te gregeala igi simte vinovigia intr-o mS"sdri mare qi sufer6, atunci Hristos Se va purta cu ingiduinli

gi-l va ierta. ,,FiuI Meu, ti va spune, nu te mai gandi! Gata, s-a rezolvat". Dar dac5.nu-gi simte vinovitia sa gi se odihnegte tragAndul ci Hristos Seva purta cu

ingiduinln

Oare Hristos ii va premia pe picitoqi?

gi mili,

aceasta este foarte primejdios.

Recunoagterea eea corecti

a stirii

noastre

tI

migcd pe Dumnezeu qi ne di ajutor'qi bucurie pa- radisiaeS. Daci ne-ar fi ajutat gi nerecunoagterea,

Dumnezeu nu ne-ar fi cerut-o pe cea dintAi.

- Pirinte,

ati spus,,recunoagterea cea corectL" a

stirii

noastre. Existi

gi recunoagtere necorecti?

Da, se poate ca

cineva

si

aibi

o cunoaqte-

re gregiti

despre sine, s5.se indreptileascd

gi si-gi

13 in 1994Ia spitalul de boli culceroase ,,Teaghenio", din Te- salonic.

L62

:

odihneasci gAndul. De

existi

fie

da lti datorez cinci sute de,rnii de drahme gi atunci

eAnd te vid tgi spun: ,,Iti datorez cinci sute de 4ii",

d?r. ry mi preocup5_grija

mai recunosc in mod simplu

putin timp iariqi mb gAndesc qi.-!i spun: ,,Da, da, am aceasti datorie". lnsi asta nu-{nsedmn5.recunoagte- re. CAnd cineva recu.noaqte cu adevS.rated are o da- torie, nu doarme, ci cautS sI afle cum s-o achite. Iar atunci cAnd spune: ,,Am o d.atorie", este vestit gi ce- Iilalt, prin fe1ul cum o spup.e,c5. intr-adevir il pre- ocupSproblema

atunei

eAnd spun c6

exist[

gregelii, ""i'"*, se intelege c[

recunoaqterea

striduinli

gi o micl

pgntru indreptare. De pil-

intorc banii, ci nu- ci am o datorie. Dupi

f-ti

Sim,fi,ree p d"ed,eogeniei, si'sp,orire cLen yaev ointd.

t-_

,

- P5.rinte, c6nd cinevahu

merge bine in nevoin- ,,Ag& egti gi aga vei fi.

ta sa, este corect s6-gi

Nimic

- Dac5.infruntd

mai bun nu agtept "p,rlp* de la tine"?

aga starea sa, se poate ingela gi

poate ajunge s5.spun5.: ,,Cei care sunt pentru Rai, oricugq vor merge in el. Agadar, de ce s5.mi mai nerro%r"?". Oare Sfingii s-au sfintit f5.r5.nevoinli? Unul ca acesta, degi nu se nevoieqte, agteapti si se indrepte, s5.se elibereze de patimile lui. Face ca acel bitrAn care, voind. si m5.nAnce mure, qedea jos sub

rugul de mure cu gura cig,eati vreo murd. in gur6.

gi agtepta si-i

cadb

163

- Pirinte,

cum

pot

intelege

duhovniceasci?

- Daci ai simlirea

picitogeniei

daci

am

sporire

tale, vei avea gi

sporire duhovniceasci. Cu cdt i1i vei vedea mai mari picatele tale, cu atAt mai mult[ simlire vei doblndi gi cu atAt mai mult vei spori.

recunoasel

- Pdrinte, se poate ca cineva si-gi gregealasa qi si nu sporeasc5?

- CAnd omul igi recuneagte gregeala sa gi eade

iarigi,

predispozitie

Dumnezeu si sporeasci.

ffiri

si vrea, inseamni

e[ existi

mAndrie sau

ajutl

spre mAndrie gi de aceea nu-l

A-gi simli

cineva picitogenia

sa este un lucru

mare gi diruiegte mult6 putere. Dupi aceea se scir- begte de sine, se smeregte, atribuie toate bunitilile

sa.lenumai iubirii de oameni qi bundt5gii lui Dumne- zeu gi sirnte o mare recunoqtinfi. De aceea, Dumne- zeu iubegte mai mult pe picitogii care igi recunosc pdcitogenia lor, se pocS.iescgi triiesc in smerenie,

decAt pe eei ce se nevoiesc mult, dar nu-gi recunose

picitogenialor

qi nu au pociingi.

Sd,eereftr.eu,srnerenie rnila lui Dumnezeu p entru tnd,rept are a noustrd,

-

Pirinte,

atunci

cAnd Sfinlii

Pirinli

spun cE

pociinla este hotirArea de a nu mai face picatele-- sivArqite mai inainte gi pirerea de riu pentru ele

t64

lnseamnl

cd,trebuie

si

ne aducem

amirite

de ele

continuu?

ami.nte de fi.e-

care picat separat, ci sd avem sirntirea continuS. a

pdcitogeniei

gAndeasci cineva la o greseal5 a sa, iar apoi si cea-

ri cu smerenie mila lui Dumnezeu gi, daci nu exis- ti mAndrie, DumnezelJ va ajuta. $i mai ales atunci

cAnd eineva este sensibil,

picatele lui cele vechi, dupi ce i s-au iertat prin po-

cS.inti gi m[rtrrrisire. Unuia ca acesta vrijmagul ii poate aduce aminte de picatele lui de odinioard qi s5.-Iameteasci cu gAndurile ca s5-i minAnce timpul

gi s6-l distragd de la rugdciune. tnsi cel care nu este

- Nu, nu trebuie

sd ne aducem

noastre. PAni Ia un punct trebuie

si

se

este mai bine

s5-gi uite

sensibil gi vede ci se naqte mindria

inliuntrul

siu

atunci este bine s5-gi aduci in minte ca sd se smereascd

picatele

sale

- P5.rinte, se poate ca cineva

si

aibd simtirea

pdcitoqeniei

lui qi si nu aibi poc5intd?

- Da

daci nu are smerenie. CAnd se amesteci in poc5intS., omul gA.ndegte mereu: ,,Cum

egoismul

de am ficut aceasta? Cum de au vilz:ut-o gi altii? Ce

pS.rere lgi vor face despre mine?", Si se chinuieg- te. Expresiile ,,Cum de am f6cut aceasta i.ar5.gi?"gi ,,Oare cum am ajuns d.ei?", au in ele egoism; nu au pocdintf. Trebuie si inteleagd cE a gregit gi si eeard cu smerenie mila ]ui Dumnezeu. Sd spuni: ,,Dutu.-

nezeul meu, am greqit, iart5.-mi!

Fie-Ti milS de mine! Dacd.nu m5. ajufi, mai riu mi pot face, dar mai bun nicidecum. SingUr nu md. pot indrepta", gi si se striduiascS s[ nu mai faci. Multi

Sunt

un ticdlos.

165

oameni care au gresit gi i-a durut pentru ci L-au r[-

nit pe Dumnezeu, iar nu pentru ci au scizut in ochii oamenilor, s-au sfinlit.

CAnd cineva triiegte

lumeqte, dar dup6 aceea

taie legiturile cu duhul lumesc, este atras el ade- seori firi s5 vrea. Cu toate acestea nu trebuie sl

deznid6jduiasci. Cred ci in ca;z'rl acesta sporire este gi faptul ci incepe neliniqtea cea buni, care mustri sufletul pentru greqeliie ce le-a ficut gi pen- tru ceea ce trebuia s[ faci, dar nu a ficut. tncet-in- cet incepe o lupti, omul se smeregte wAnd-nevrind

gi se deznidijduiegte cu deznidejdea eeabuni, adi-

pe toate le

atribuie Harului lui Dumnezeu gi crede cu adevirat ceea ee a spus Domnul: Fdrd,Mine nupute,tiface n'i-

de

ci se deznld[jduiegte

de eul s5u. Atunci

micla.Daciin suflet, cu multi

nicia lui Dumn ezerl,Bunul Dumnezeu iI va milui.

continuare

senevoiegte cu mirime

smerenie, nidijduind

in ato@uter-

ML,hnirea pentru gregelile na&stre

' - Pirinte, cum poate fi ajutat cineva ca si nu

faci aceeagi Pregeali?

- Daci il doare cu adevirat

pentru

gregeala sa,

o va mai face. Trebuie si existe zdrobire lluntri-

gi pociinli

nu

cd

se

omul nu se va mAhni pe misura

sinceri

ca si se indrepte. La aceasta Ascetul cAnd spunej,,Dacd

gre;elii, va cidea

refer[

Sfdntul Marcul

L4 In.L5,5;

166

w,

=,

usor in aceeaqi greqeal6"ls.Adice dacd gregeala este mici, e trebuintd de pocdinli mai mici, daci este mai mare, de o pocbinli mai mare. Atunci cAnd ci- neva gi-a priceput mdrimea gregelii sale gi nu se in- tristeazd. ,,pe misura gregelii", atunci ugor cade in aceeagi gregealS sau in una mai mLre.

- Cum ne vom da seama cb nu ne-am rnAhnit,,pe misura gregelii"?

- Dovada este ciderea in aceeagi gregea"li. Apoi, atunci cAnd yi supravegheali si nu stabiligi numai diagnosticul. Voi faceli mereu analize rnicrobiolo- gice, aflali microbul, il priviti gi spuneti: frebuie sd-I omorAm", dar nu incepeti tratamentul. tn re- gul6, ati depistat c5 aveli o boal[. Tac, sd vedefi gi cum s5.o vindecali. Ce folos este dac5.faceti mereu analize-anaLize firi si incereali sd v[ indreptafi? Spuneti: ,,Am patima aceasta, o am pe cealalt6", dar

nu. le tiiafi. ci rS.m6neti in ele vdic5.rindu,.v5. Ast-

fel vi risipiti'puterile

qi mintea, Si inima. V6 imbolniviti de lntristare gi

dupd aceea nu mai faceli nimic.

gi vd irositi timpul. V5 irosili

t

iar

apoi, cAnd vi

t-aceli bine,

atunci? $i cur"nm-arn imbolnivit?". Nu spun si nu

v5.supravegheali

grese-

lile si treacl

pAnS la un punct, mii copilagule, qi eu intristarea! Nu nepS.sare,dar nici nenorocire. Ai fbctrt ceva care

nu a fost binb? T'e-ai gAndit la eI? L-ai vdzut? L-ai recunoscut?.I,-ai mS.rturisit? Mergi inainte, nu te

^

r

.

^

I

incepeti: ,,Oare de ce m-am lmbolndvit

pe voi ingivi

neobservate, insi

gi si

vb lisati

trebuie mers numai

15 SfAntul Marcu

Ascetul, Despre cei ce tgi inchipuie

ind,repteaza dinJizpte, Filoc. rom., I, Bucuregti,

1993, p. 341.

I

cd se

L67

impiedica!

te alti

tntristarea

loare dac[ nu incercS.m si le indrepdm.

cum am ptAnge pe un bolnav m.ereu firi

numai in memorie ca s5 iei amin-

aseminitoare!

Jine-I daci 9i se va da o pricini

dati,

pentru gregelile noastre nu are nici o va-

Este ca gi si-i oferim

ajutor pentru intremare.

- P[rinte, dar atunci cAnd te chinuie$ti pe drep-

,

tate pentruvreo

gregeali, nu trebuie site m6hnegti?

- Trebuie s[te mAhnegti, dar m6hnirea sifie pe

gi vei

cidea iara.qi in aceeagi gregeal5; nu te vei lndrepta.

Dar daci din mAhnirea pociinlei treci in deznidei-

de, atunci

trebuia. tn aceste cazuri trebuie si-gi dai gie insuli

pulin curaj gi si infrunti gregeala cu pulini nepdsa- re buni.

misuri,

cici

daci nu te doare, vei fi Jra-Ia-la'

insearnni

ci te-ai mAhnit mai mult decAt

Prihd,nire

d,esine gi nu deznd'deide

-

simlim

-

Pirinte,

oare este ugor ca dintru

lnceput

in profunzirne

picitogenia

noastri?

s5'

Dumnezeu, din dragoste, nu ingiduie

ca inci

ne

simtim picitogenia noastr5.,ca si nu ne incovoiem.

Exist6 suflete m5.rinimoase gi sensibile care nu ar

rezista qi s-ar vitima.

si nu ne vedem toate

pildd, si avem gdina! Ia mangeti, iar noi si credem

ci avem flori. tnaintAnd

de I-a inceputul vielii

noastre duhormicegti

si

Aqadaa ne orbegte oehii ca

plcatele deodat[. Se poate, de

pulin cAte putin in nevointa

'noastr5, Dumnezeu ingiduie

si incepem a ne vedea

gfegelile noastre gi ne di qi putere si ne nevoim ca sd

168

s w:

':sf

jiil

ne indreptim. Lucrarea fini vatimi atunci eAnd nu

exist6 experient[.

binefacerilor

ar vedea omul bi-

nefacerile lui Dumnezeu incd. de la ineeputul vietii

La fel se intdmpli

gi cu simtirea

lui Dumnezeu. Daci

lui duhovnicegti, ar p51i hemorag:ie duhovniceasc5

Pentru c5" atunci cAnd cineva vede binefacerile lui

Dumnezeu gi totodati tope$te. ,

tmi

este ca piatra.

- Uneori ingiduie Dumnezeu s5. nu ne vedem

gfeqelile noastre gi inirna s5.ne fie ca pi.atra, pentru

ci altfel se poate ca diavolul

dejde. Omul trebuie s5.se gdndeaseS la picitogenia lui cu discern5.mAnt. Pocdinta care are ln ea neli-

nigte gi deznidejde, nu este de la Dumnezeu. Acolo

gi-a bigat gi aghiuli codiga- Trebuie luare-arninte,

s5'ne arunce in dezn5-

igi sirnte nemultumirea

sa, se

- Pirinte,

nu-mi vid

gregelile mele gi inima

pentru c5. se poate ca diavoLul si-l

de-a dreapta, adici

cele de-a stAnga, in mAhnire salt deznidejde,

zdrobeasci

ceasc5

nelinigte, _ca sd-I faci cioburi. Se poate, de pild6, sd.-i

spun5.: ,,Egti foarte picitos, nu te vei mAntui!". Se

intereseazS., chipurile,

pricinuieqte nelinigte qi deznddejde. Dar nu o s6-l

lSsim pe diavolul si faei eeea ce vrea. Atunci

diavolul igi spune: ,,Egti picdtoase", tu sd.-i spui:,,$i

ce te intereseazd aceasta pe tine? Voi spune ci sunt

p5e5.toas[ atunci cAnd vreau eu, iar nu c6_ndvrei tu,,.

apuce din

ceLe

din poeSin!5, gi s5-l arunce in

ca si.-l

gi sd.-l netrebni.-

eare are

sufLeteqte gi trupegte

ii

Adicd

aduce ceal.altd zdrobire,

de sufletuL tiu, dar de fapt i1i

cAnd

169

- Pdrinte, cirei

pricini

i se datoreazl"melancolia

care de multe ori vine in suflet?

- Melancoliaqi de obicei, mustririlor

bilitate. Atunci omul are nevoie de mirturisire

poati fi ajutat de duhovnic. Cici daci este sensibil,

ca si

apisarea sufletului

se datoreazd",

de cuget provenite din sensi-

se poate ca gxegeala si fie

gul diavol s-o mireasci, si i-o arate cu microscopul,

ca si-l arunce in deznidejde gi sl-l netrebniceasci. Poate si-i spuna de pild6, ci a mihnit, chipurile,

mult pe unii, c5.Ie-a pricinuit greutili etc., qi si-l

foarte miei,

dar vrijma-

f,aci astfel si se mAhneasci

suporta. Daci diavolul se intereseazi

de unele ca acestea de ce nu se duce si necijeasci

congtiinta unui om stipAnit de nesimlire? Dar pe cel nesimfitor, dimpotrivS, il face si considere in- tru nimic o greqeald.mare de-a sa ca si nu-gi vini in simlire.

mai mult

decAt poate aga de mult

Omul trebuie

si

se cunoascS pe sine aga cum

este, nu a;a curn iI prezinti vrijmagul

rece acesta se intereseazi numai de pierzarea

diavol, deoa-

noas-

tri. Niciodati si nu deznidS,jduiasp[, ci ii ajunge numai sd se pocdiasci, deoarece picatele lui sunt mai puline decdt cele ale diavolului gi are gi circum- stanle atenuante, ca unul care a fost plismuit din pdrndnt gi din neatentie a alunecat gi s-a murdS.rit-

, Pentru ca nevoinla si fie corect6, trebuie ca noi si invArtim roata invers de cum o invArte diavolul. Daci ne spune ci suntem ceva s5 cultivlm prihi- nirea de sine. Daci ne spune ci nu suntem nirnic, si spunem: ,,Dumnezeu mi va milui". Daci omul se

170

migcd aga,in chip simplu, cu lncredere gi nidejde in Dumnezeu, intr5. in viata lui pociinla, smerenia gi

urcd la indllimi

duhovnicegti.

- Pdrinte,

adici

prih5nirea

de sine nu ajuti

in

nevointa duhormice ascS? * Ajut[, dar este trebuinti de discern5.mAnt Se

poate, de pild5, ca cineva si-gi spund.siegi: ,,Egti un

prost

de diavol, dar gi cu noblete, iar nu cu ticilogie. pri-

hinire de sine, nu deznS.dejde.

Dar s-o spuni cu smerenie, ca s5-gi bati joc

Semnul maturitelii

duhorrnicegti este si cred ci

nu fae nimic, s5.deznidijduiese in sensul.cel bun de mine insumi, de eul meu; si simt c5.prin orice fac,

adaug mereu numai zerouri, dar s6-mi continui

ne-

vointa mea nidijduind

in Dumnezeu. Atunci

Bunul

igi

Dumnezeu, v5zAnd zerourile bunei mele intentii,

va face mil6 cu mine, va adiuga la inceput

gi zerourile mele vor cipita

g6gi duhovnicsgte.

ndddjduirii

ci ceabuni.

unitatea

voi irnbo-

a d.ez-

va.loare gi mi

tniiuntru.l

stS.rii smerite

de sine se ascunde starea duhovniceas-

:

{"ue r ar e d,zthoanie easefr,eu lup d,

- Pirinte,

intotdeauna

cum poate cineva sd.se vadi picitos?

pe sine

- Atunci

eAnd se cereeteazf, cu luare-aminte.

Cu cAt se cerceteazd"mai cu luare-aminte,

vede mai picitos.

- Ciireva cetreare multe griji, oare cum va putea fi ajutat si sdvArqeascs. lucrarea aceasta?

cu atAt se

t71

'

I

' -

Este bine ca in timpul

zilei sd rosteascd pulin

Rugiciunea lui Iisus gi si aibi o oarecare ori de re- eulegere. Vedefi, bicanul in fiecare seari igi numiri banii. Daci nu urmiregte ce cAqtigi gi ce datoreazi, va da faliment gi va intra gi in puqcSrie.

-

Pirinte,

unii

oameni

nu gtiu

ce

si

spuni

la

m[rturisire. - Aceasta arati

Daci nu facem lucrare fini

pe cele mari le scipim. Trebuie sd ne curigim ochii

sufletrrlui

are un ochi, ei, vede gi eI, dar mai bine vede cel eare

are amindoi ochii sdnitogi. Iar dac6 are qi telescop

gi microscop, vavedea curat atAt pe cele de departe, cit gi pe cele de aproape. De pildi, o iconiti sculp- tatl o pot siv6rgi in trei ceasuri. Daci o las cAteva zile gi mi uit iard,gi la ea, ii aflu destule lipsuri" La

fel s-ar intimpla daci aE lucra la ea o siptimina luni sau doi ani. Daci vreau, aeeeagi iconili o pot

o

ci nu fac lucrare fini

in ei ingiqi.

gi

in noi ingine, atunci

r:rostru. Un orb nu vede nimic.

Unul care

lucra gi in cinci ani. Dar dupi aceeatrebuie si lucrez cu lup5. Vreau si spun ci lucrarea duhovniceascS

nu are sfArgit. Cu cdt inainteazl

te, cu atat i se curilesc ochii sufletului siu tot mai mult, igi vede gregetrile lui din ce in ce mai mari, gi

astfel se smeregte, dupi care vine Harul lui Dum-

cineva duhormiceg-

nezeu. Atunci

cAnd Sfinlii

spuneau: ,,Sunt picitos,

r sult

wednic

de plAns", o credeau, pentru

ci

ochii

sufletului lor deveniseri microscoape. Cu cAt inain-

tau, dobAndeau un microscop

mai puternic

gi se ve-

deau ci sunt mai ochiul liber Si mi

picitogi.

se pare ci. este frumoas5

Iat[,

imi privesc mina

cu

Daci insi

L72

l+;

#

i.

?

:i'

ag privi-o cu lupa, ag vedea aceqti peri, care acum

abia ii zdregti,cape nigtechiparogimici.,,Mii, copi- lagule, oare ce sunt eu?Om sdlbatic?",imivoi spune. Dacd gi duhorrnieegteveti lucra astfel, vi veli seArbi deomul vostru celvechi. Omul nostru cel vechi esteun chiriag rdu iniun- trul nostru gi,cas5.plece,trebuie si-i dirAmi.m casa gi sd incepern si zidim cl5direa cea nou6, adici pe omul cel nou.

L73