Sunteți pe pagina 1din 7

Profesor bun, profesor rau

Generalitati
Meseria de profesor este o mare i frumoas profesiune, care nu seamn cu nici o alta, o
meserie care nu se prsete seara odat cu hainele de lucru. O meserie aspr i plcut, umil i
mndr, exigent i liber, o meserie n care mediocritatea nu este permis, unde pregtirea
excepional este abia satisfctoare, o meserie care epuizeaz i nvioreaz, care te dispereaz
i exalt, o meserie n care a ti nu nseamn nimic fr emoie, n care dragostea e steril fr
fora spiritual, o meserie cnd apstoare, cnd implacabil, ingrat i plin de farmec. (apud
A. Chircev, R. Dsclescu, D. Salade, Contribuii la orientarea colar i profesional, p. 135)
O societate se formeaz prin dezvoltarea mentalitilor oamenilor, prin creterea lor fizic,
mental, spiritual i emoional. Indivizii unei societi trebuie s fie capabili s se adapteze la
situaiile ivite n viaa cotidian, s fac fa problemelor i situaiilor fericite, s cunoasc bunele
maniere, nu numai pentru a face fa, ci pentru a se descurca adecvat, fr s ngrdeasc
libertatea nimnui. Este de datoria fiecruia dintre noi de a ne dezvolta continuu, de a ne orienta
activitile ctre un scop pentru a contribui la evoluia individual, dar i a societii. Un rol
foarte important l are profesorul deoarece el contribuie la formarea personalitii studentului.
Profesorul are o meserie foarte grea, asemntoare cu cea a unui printe, dar este i frumoas ce
te mplinete ca profesor. El trebuie s contribuie la formarea unei personaliti autonome care s
se poat integra n societate printr-un comportament adaptat i demn de urmat, gndire critic i
obiectiv i o nalt profesionalitate i responsabilitate. Dar aceast pofesie are i un grad foarte
mare de risc deoarece modelarea unei mini fragede este o art niciodat ncheiat ce implic
mult rbdare, perseveren, dedicaie i pasiune, dar i incertitudine i descurajare. Misiunea
pedagogului este de a transmite noii generaii valorile culturale create de generaia anterioar,
conduce activitatea elevului, vegheaz asupra personalitii lor. Deci, rolul lui este att unul
instructiv-formativ, ct i unul formator.
De nvat nvei multe i de la toi. Dar professor nu e dect cel care te nva s nvei.
(Contantin Noica)
Prin secolele 17-18, la inceputurile colilor de ucenicie, dasclul avea rolul de a nva lucruri
elementare precum tabla nmulirii, citirea, nvarea unei meserii etc. prin metode ce presupunea
violen, agresivitate verbal i fizic i obligativitate. Ulterior aceast metod s-a dovedit a fi
ineficient, dar o data cu apariia comunismului n majoritatea rilor, aceste metode de predare
au revenit i au fost transmise intr-o msur i la profesorii contemporani. n prezent, au aprut o
serie de metode de predare i se urmrete o evoluie considerabil n ceea ce privete rolul pe
care l are un profesor, metoda i procesul de predare, educare i nvare i mediul de
desfurare a educaiei. Nevoile constante ce apar n societatea noastr oblig apariia unei
reforme a sistemului educaional ce poate presupune o valorizare a meseriei de psiholog n raport
cu importana ei social i mbuntirea pregtirii iniiale i continue a profesorilor, n raport cu
anumite standarde de formare. Pedagogia modern modific rolul jucat de polii educaionali,
mutnd accentul pe elev. ntrebarea ce are trebui s se pun n cadrul nvmntului modern este
ce rol s joace societatea n cadrul educaiei elevului i ct de pregtit este ea s fac fa
nevoilor i capacitilor copilului n formare. Conform Ion Al. Dumitru (2007,pp 15-20),
standardele fa de care trebuie s se fac profesionalizarea didactic const n: standarde de
natur curricular, ce se refer la obiectivele programelor de pregtire a profesorilor, la
coninutul acestor programe, la durata necesar formrii iniiale a personalului didactic;
standarde de evaluare i certificare a competenei didactice i a nivelului acesteia ce fac referie
la caliatea prestaiei didactice, la progresul n cariera didactic; standarde de natur instituional
ce face referire la instituiile abilitate s formeze personalul didactic, la modul cum trebuie
realizat, gestionat i condus programul de formare iniial i continu a profesorilor; standarde
instrucionale care vizeaz formele i modalitile de organizare i desfurare a pregtirii
teoretice i practice a profesorilor, strategiile, metodele i tehnicile utilizate n programele de
formare iniial i continu a personalului didactic.
Conform lui V.Chi (2005, p.36), noi seturi de competene trebuie formate tinerilor aspirani la
cariera didactic. Pedagogia modern presupune ca profesorul s se adapteze la elevi, coala s
fie ntr-o continu schimbare i s fie inclusiv iar competenele nucleu ale profesorului trebuie
s presupun interactivitate, sociabilitate, comunicare, strategii alternative de predare. Dar n
continuare, profesorul trebuie s stpneasc metodologia i coninutul predrii, s tie cum
nva elevii i s construiasc experiene de nvare i s cunoasc strategii eficiente de
management al grupului de elevi.
S.Marcu (1999) introduce un nou concept n literatura de specialitate i anume cel de competena
didactic care reprezint asocierea dintre trsturile specifice ale profesorului i eficiena tactului
pedagogic. n cadrul acestui concept, intra si latura practic a profesiei de profesor ce include
activiti, aciuni, rezultate cantitative. Conform lui Gherghinescu ( 1999), competena didactic
este operaionalizat ntr-un numr de cinci competene specifice:
1. competena cognitiv- ce cuprinde abiliti intelectuale i cunotine ateptate din partea unui
profesor.
Activitatea de nvare este una sistematica, dirijata spre un scop. Este o activitate ce presupune
un efort susinut, activitate mai dificil de realizat de catre elevul care nu i-a format deprinderea
de a nva.
n primul rnd, profesoul trebuie s dispun de un nivel ridicat de inteligen pentru a nelege
materia pe care o pred i pentru a se adapta la actualitile din domeniu i pentru a le introduce
n sfera de cunotine deja cunoscute i nelese. Este vorba, n special, de acele materii ce in de
domeniul tiinific sau tehnic i presupune o concentrare mult mai mare.
n al doilea rnd, inteligena reprezint i abilitatea de a te adapta la situaii noi i de a rezolva
problemele criz. Personalitatea elevului este variat de la un individ la altul iar programul de
nvare se coreleaz n mod direct cu personalitatea acestui, ceea ce nseamn c profesorul
trebuie s dein abilitatea de a inventa i de a dezvolta strategii noi de nvare. Profesorul
trebuie s gseasc i sa creeze un mediu de nvare specific personalitii i nevoilor elevului.
Profesorul aplic strategii algoritmici la clas, standarde, ce nu presupune activiti de explorare ,
dar el trebuie s aplice i strategii euristice ce stimuleaz inteligena i gndirea divergent a
elevului i creativitatea lui.
2. competena afectiv- definit prin atitudinile ateptate din partea profesorului i considerat a fi
specific profesorului didactic, fiind i cel mai greu de obinut.
Competena afectiv sau inteligena emoional contribuie n foarte mare msur la dezvoltarea
personalitii elevului. Numeroase cercetri demonstreaz faptul c o legtur afectiv puternic
dintre profesor i elev conduc la un randament colar crescut al elevului.
Elevul care simte c este acceptat i c face parte dintr-un grup, se va simi mai ncreztor n
sine s se descopere i s se dezvolte pe direcia coordonat de profesor. Pentru a forma o
legtura cu elevul i pentru a dezvolta o relaie, profesorul trebuie s i exerseze abilitile
empatice, adic capacitatea de transpunere n situaia psiologic a elevuui i dorina de a-l
nelege din toate punctele de vedere. Mai mult dect att, empatia contribuie la dezvoltarea unor
capaciti de gestionare interactiv a clasei, care s faciliteze comunicarea cu elevul i s-i
determine s se implice n situaia pedagogic.
3. competena exploratorie- vizeaz nivelul practicii pedagogice
Un profesor bun trebuie s fie contient i deschis de faptul c nivelul practicii pedagogice la
care se afl nu este niciodata suficient pentru a se adapta la nevoile constant noi ale mediului
academic. Studii i cercetri noi apar n doemniul tiinific, att din punct de vedere al metodelor
i strategiilor de nvare i predare a materiei, ct i dn punct de vedere al materiei pe care o
pred. Pentru aceasta, profesorul trebuie s dovedeasc adaptabilitate i receptivitate fa de nou,
s nu fie reinut n a nelege i a adapta informaiile noi la mediul curent de lucru. Un constact
direct i constant trebuie meninut ntre profesor i mediul academic de specialitate.
4. competena legat de performan- prin care profesorii dovedesc nu numai c tiu, dar i c pot
utiliza eea ce tiu.
Relatia de profesor este constituita dintr-o latur teoretica, informativa, dar si una practica, de
aplicare a cunostintelor teoretice. Competenta unui profesor se observa in capacitatea lui de a
aplica, de a crea situatii concrete de intelegere. Acest lucru dovedeste intr-o mai mare masura
faptul ca informatia a fost inteleasa., dar ajuta si elevul sa stocheze mai bine informatia, prin
asocierea ei cu exemple, cu imagini sau simboluri. Pentru a intretine aceasta competenta, un
profesor bun trebuie sa isi creeze aceasta abilitate constant deoarece, pe langa faptul ca un
profesor isi preda materia teoretica pentru a-l ajuta pe elev sa exceleze in domeniu, el trebuie sa
il si pregateasca pentru societate, pentru a face fata situatiilor si problemelor ce se pot ivi in
practicarea muncii.



6. competenta de a produce modificari observabile ale elevilor in urma relatiei pedagogice.
Consider ca aceasta este una dintre cele mai importante competente ce contribuie la formarea
elevilor pe parcursul unei perioade limitate de timp. Profesorul bun este capabil sa observe
statutul academic actual al elevului, si pe baza lui sa contribuie la evolutia lui pe plan academic,
profesional si interrelational. Modificarile in structura psihica a elevului nu trebuie modificate
brusc sau fara consimtamantul elevului, ci ele trebuie sa apara de la sine prin intermediul
elevului. Din aceste motive, profesorul trebuie sa fie un model pentru elevi, sa le imprime dorinta
de schimbare si evoluare, capabili sa se adapteze la orice mediu national sau international de
invatare.
Profesorii buni au o buna cultura academica si transmit cu siguranta si elocventa informatiile in
sala de clasa. Profesorul bun cunoaste modul de functionare a mintii elevilor pentru a-i educa
mai bine.
Relatia dintre profesor - elev si profesor - parinte
Comunicarea este un schimb de informatii si interacriuni intre emitator si receptor, in ea
angajandu-se membrii comunicarii cu toata personalitatea lor si cu intreg sistemul de valori. Mai
mult decat atat, se creaza o interschimbare intre trasaturile de personalitate implicate si intre idei
si simtiri, fiecare participant preluand o parte din celalalt. Profesorul exprima in cadrul de
comunicare modul lui de a fi, atitudinile si incarcatura afectiva a ideilor transmise. Este foarte
importanta personalitatea profesorului in comunicare deoarece calitatea relatiei de comunicare
poate fi alterata daca acesta este, de exemplu, agresiv, autoritar, limitat sau impulsiv. Elevii si
parintii sunt atrasi, in mod special de calitati precum amabilitate, deschidere, rabdare si blandete.
Un profesor bun are si calitati si defecte, dar el trebuie sa stie cum sa isi gestioneze defectele si
calitatile astfel incat sa se foloseasca de ele si sa le adapteze la situatii. De exemplu, autorittea
unui profesor nu trebuie aplicata in exces la un elev timid, rezervat, introvert deoarece l-ar inhiba
si l.ar inchide si mai mult in bul lui. In schimb, pentru un elev energic, neascultator, si foarte
independent, autoritatea trebuie aplicata pentru a-l determina sa doreasca sa se integreze.
Consider ca un profesor bun este ambivalent in ceea ce priveste gradul de introversiune-
extraversiune deoarece el se poate plia mai bine pe toate tipurile de personlitati. Astfel,
introvertul este orientat mai mult catre analiza, sunt orientati catre sine si catre relatie, in schimb
extravertul este orientat catre lumea exterioara si catre actiune. Fiind orientati aproximativ in
egala masura catre lumea exterioara si catre cea interioara, profesorii pot intelege natural felul de
a fi al elevului sau daca nu sunt ambivalenti, ei trebuie sa aibe dezvoltata foarte mult capacitatea
de intelegere si acceptare a firii umane, astfel incat sa nu apara blocaje pe parcursul comunicarii.
Comunicarea dintre profesor si elev trebuie sa fie una deschisa, incurajatoare si eficienta in ceea
ce priveste transmitrea informatiilor. Profesorul bun trebuie sa poata captiva elevul prin
capacitatea lui oratorica, sa ii mentina interesul activ si mintea in curs de procesare' pe de alta
parte, profesrul bun comunica cu elevul si intr-un cadru informal, unde il cunoaste in mod direct
si subiectiv pe elev, si in urm a ceea ce ajunge sa cunoasca despre el poate aplica in mediul
academic. Profesorul bun se implica in mediul familial al copilului, oferind sfaturi si mediind
posibilile situatii conflictuale ce pot afecta performanta elevului la scoala.
Prin intermediul comunicarii, profesorul urmareste sa influenteze auditoriul clasa, sa il convinga
si sa il persuadeze. Mesajul profesorului bun trebuie cat mai apropiata de realitatea actuala, sa
prezinte informatii de actualitate, trebuie sa fie folosit un limbaj adecvat, tehnici discursive dintre
cele mai profitabile si argumente puternice. Profesorul bun trebuie sa transmita elevului un
anumit sistem de valori pe care le consodera el cel mai importante. Ele trebuie exprimate clar,
repetate si argumentate logjc in privinta motivelor preluarii lor. Pentru transmiterea inui sistem
de valori este foarte importanta partea de autocunoastere. Profesorul care nu se cunoaste pe sine
poate transmite o imagine difuza elevului despre un contur pe baza caruia elevul sa se orienteze.
Limbajul in care este receptat mesajul trebuie sa fie unul usor de inteles si de receptat. Claritatea
mesajului este obtinuta in momentul in care exista precizia cuvintelor. Atunci cand apar termeni
noi in limbaj, sarcina profesorului este de a-i explica detaliat. Profesorul trebuie sa fie interesat si
de forta cu care se transmite mesajul si de impactul pe care il are asupra auditoriului. Pentru asta,
profesorul trebuie sa faca apel la ceea ce il impresiooneaza pe elev cum ar fi imagini, exemple
practice din experienta cu o anumita rationalitate si credibilitate. In cadrul comunicarii dintre
profesor cu cei din jur, un rol mai mare il are comunicarea non verbala prin mimica' gesturi si
atitudini corporale. El trebuie sa aibe o anumita expresivitate fizica ce implica variatiuni de ton,
accent viteza vorvirii, ritmul dictia. Felul in care povesteste sau pronunta anumite cuvinte are o
influenta foarte mare. Un profesor eficient este acela care stiu sa se foseasca de toate resursele
limbii, dar si de mijloacele de expresivitate lingvistica si extralingvistica specifice. Tipul de
comunicare este determinat, in mare de tipul relatiei existente intre profesor si elev. Un profesor
bun trebuie, intai de toate si, mai apoi, prin intermediul ei sa dezvolte relatia cu elevul pentru a
aplica o comunicare semi-formala. El trebuie sa stie sa asculte, sa observe, sa analizeze, sa se
exprime si sa se controleze in interactiune. In relatia de comunicare, profesorul trebuie sa isi
asume rolul de o asemenea maniera, incat elevului sa ii faca placere prezenta profesorului si sa
existe o dorinta in a-l asculta pe acesta. Situatia care il favorizeaza pe elev este cea in care el nu
se simte nici judecat, nici limitat, nici manipulat, nici sfatuit. Este situatia in care el se simte asa
cum este el, fara nicio alterare a firii lui. Ascultarea este, poate, una dintre cele mai importante
elemente ale comunicarii, absenta schimbului de informatii putand fi afectata in mod grav de
absenta ascultarii reale a interlocutorului.
Relatia dintre profesor si parinte vine sa medieze relatia dintre elev si profesor. In mod normal,
parintele are o influenta mai mare asupra copilului. In functie de relatia dintre elev si parinte si
de mediul familial in care s-a dezvoltat copilul este mai receptiv la nou si la formarea unui Sine
educat, invatat si experimentat. Relatia dintre profesor si parinte trebuie sa fie deschisa, bazata pe
comunicare astfel incat ambii sa discute despre caile cele mai variate prin care copilul poate fi
ajutat in construirea carierei profesionale. Profesorul bun mentine fluxul comunicational pozitiv,
trimite lunar cateva insemnari parintelui, prin care acesta este instiintat in legatura cu activitatile
clasei. Profesorul bun instiinteaza parintele despre problemele curente ale
invatamamtului,explica structura consiliului scolii si politicii scolare. Sunt foarte importante si
sedintele cu parintii in care se comunica situatia scolara a elevului si se creaza mediul pentru un
schimb de informatii sinsfaturi intre parinti. O alta modalitate de consolidare a informatiei o
constituie alocarea unei zile din saptamana.

Personalitatea profesorului

Ei stiu faptul ca experientele se inregistreaza diferit in memorie, in functie de caracteristicile de
personalitate ale fiecaruia si numai ele sunt capabile sa produca modificari massive, capabile sa
transforme personalitatea. Exista diferente majore intre personalitatea copilului actual si cea a
copilului din generatiile anterioare in ceea ce priveste capacitatea lui de concentrare a atentiei si
rabdare. Exista I explozie de stimuli care bombardeaza copilul si ii cresc pragul de sensibilizare,
el avand nevoie de noi stimuli pentru a-si calma anxietatea provocata de starea de alerta in care
se afla mai mereu. Astfel, profesorul trebuie sa inteleaga acest amfiteatru al mintii umane sis a isi
educe elevul sa aibe rabdare sis a se bucure de lucrurile marunte ale vietii, sa nu mai fie intr-o
alergare continua.
Profesorii buni dispun de o sensibilitate de a vorbi in inimile elevilor sai. El intelege ca cei slabi
resping, cei puternici accepta iar cei slabi condamna. Isi intelege elevii in commpletitudinea lor,
chiar sip e cei mai dificili. Trebuie sa se puna mai mult accentul pe a fi decat pe a avea, pe
continut decat pe estetica. Educatorii sunt de neinlocuit deoarece toate fatetele sensibilitatii nu
pot fi predate de masini, ci de finite umane precum blandete, solidaritate, toleranta, integrare,
sentimente altruiste. Este important ca profesorul sa isi educe elevii sa exploreze mediul
inconjurator, in sens deductive si inductive, de la micro la macro si invers. Profesorul bun isi
invata elevul sa gandeasca inainte de a reactiona, sa nu-I fi teama de frica, sa-si fie propriul lider,
autor al propriilor povesti, sa stie sa filtreze stimuli stresanti si sa opereze nu doar cu fapte
logice si problem concrete, ci si cu contradictiile vietii.
Profesorii bun respecta programa scolara, dar obiectivul lor fundamental este acela de a-I invata
pe elevi sa gandeasca si nu sa repete informatia. O foarte mare parte din informatia pe care o
stocam nu este utila, motiv pentru care trebuie sa invatam cum sa o stocam pe cea folositoare
pentru a o accesa cat mai rapid. Obiectivul memoriei este de reconstituire creativa a trecutului.
Probele scolare care stimuleaza elevii sa repete informatia, pe langa faptul ca sunt putin utile,
sunt adesea daunatoare, pentru ca blocheaza inteligenta. Testele ar trebui sa fie deschise, sa
promoveze creativitatea, sa amplifice capacitatea de argumentare a ideilor. Profesorul trebuie sa
puna accent pe acest tip de invatare. Profesorii formeaza personae care gandesc si care sunt
autori ai propriei lor vieti.
Un professor bun este acela care modeleaza mintea umana si se preocupa sa ii transforme in
creatori de idei. Inteligenta elevilor trebuie stimulate, trebuie invatati sa-si infrunte provocarile si
nu doar sa aibe o cultura informative. Un professor bun nu corecteaza comportamentul elevului,
ci rezolva conflictele din sala de clasa. Atunci cand ii spui unui copil sa nu mai faca un lucru, el
face exact opusul, de aceea trebuie intervenit intr-o maniera diferita, astfel incat copilul sa
inteleaga fara sa fie pedepsit.
Profesorii fascinanti sunt promotori ai respectului de sine. Ei dau o atentie speciala elevilor
dispretuiti, timizi si celor carora li se dau porecle peiorative. De aceea, le intid mana si le arata
capacitatea lor interioara, ii ajuta sa isi foloseasca durerea ca stimulant pentru evolutie.
Profesorul trebuie sa pregateasca elevul sa exploreze necunoscutul, sa nu se teme de esec, ci sa
se teama de renuntarea de a mai incerca, trebuie invatati sa dobandeasca experiennte originale,
prin observarea schimbarilor mici si corectarea rutelor mari. Experientele noi duc la o dezvoltare
intelectuala. Profesorii trebuie sa isi educe elevii sa aibe flexibilitate in munca si in viata, caci
numai cel ce e in stare sa aibe idei, poate sa se si razgandeasca.