Sunteți pe pagina 1din 23

Instalatii electrice

Definiii si tehnologie
Prin instalaie electrica interioara se nelege ntreaga instalaie electrica a unui
consumator, situata in aval de punctul de delimitare cu furnizorul, ce servete la
alimentarea cu energie electrica a tuturor receptoarelor electrice.
Prin receptor electric se nelege ansamblul electric care absoarbe energia
electrica si o transforma in alte forme de energie (luminoasa, termica sau mecanica ) folosite
in scopuri utilitare.
Prin puterea instalata a unui receptor se nelege puterea nominala a unui
receptor electric.
Prin putere instalata a unui consumator se nelege suma puterilor instalate ale
receptoarelor consumatorului respectiv.
Prin putere maxima absorbita de un consumator se nelege cea mai mare
valoare a puterii medii de durata intr-o perioada considerata si intr-un interval de timp de
15-30 sau 60 minute, in funcie de caracteristicile sarcinii.
Prin tabloul de distribuie al abonatului se nelege tabloul electric care
primete energia electrica direct din reeaua furnizorului si din care se distribuie energia
pe circuitele receptoarelor electrice.
Prin circuit electric se nelege ansamblul elementelor conductoarele curent
care alimenteaz receptoarele electrice. Din tabloul de distribuie al abonatului se
ramifica circuite separate pentru iluminat si separat pentru prize, dimensionate in funcie
de numrul de corpuri de iluminat si de prizele montate in locuina abonatului.
Prin curent admisibil in conductor se nelege valoarea permanenta a
intensitii curentului pe care o poate suporta un conductor, fr ca de temperatura sa de
regim permanent sa depeasc o valoare specifica.
Prin curent nominal se nelege curentul admisibil in conductor pe care este
prevzuta instalaia electrica.
Prin curent de suprasarcina se nelege orice curent superior celui nominal,
produs intr-un circuit electric fr defect.
Prin curent de scurcircuit se nelege supracurentul produs de un defect de
impedana neglijabila intre puncte aflate la potenial diferit in funcionare normala.
Prin curent de defect se nelege curentul care apare ca urmare a unei
strpungeri sau conturnri a izolaiei.
Prin curent de defect la pmnt se nelege curentul de defect care se scurge
in pmnt.
Prin coloana electrica se nelege partea de branament prin care se realizeaz
legtura dintre firida de branament si instalaia electrica a consumatorului.
Prin branament electric se nelege partea dintr-o instalaie de distribuie a
energiei electrice cuprinsa intre reeaua electrica si bornele de ieire ale contorului de
decontare a energiei electrice.
Prin racord electric se nelege partea de branament cuprinsa intre linia
electrica de distribuie si firida de branament. Racordul electric poate fi aerian sau
subteran.
Prin firida de branament se nelege partea de branament in care se
realizeaz legtura intre racordul electric si coloana electrica si unde se monteaz
elementele de protecie la suprasarcina si scurtcircuit ale coloanei electrice.
Prin pardoseala izolanta electric se nelege pardoseala executata din
materiale care prin natura lor sunt izolante (lemn, PVC,PE, cauciuc, linoleum,
bachelita,)sau pardoseala executata din materiale izolante montate pe suporturi
neizolante.
Condiii tehnice privind executarea de instalaii interioare

1. Orice lucrri noi, mriri, separri sau modificri de instalaii interioare se vor ncepe numai
dup aprobarea de ctre unitatea furnizoare de energie electrica a cererii de ncepere a lucrrilor
si a planului instalaiei, care formeaz dosarul preliminar al acesteia.
2. Dosarul preliminar pentru instalaia interioara se va ntocmi in doua exemplare de ctre
electricianul autorizat si va cuprinde:
planul general al cldirii in care urmeaz a se executa instalaia
interioara;
indicarea poziiei tabloului electric;
puterea si numrul lmpilor si aparatelor electrice care sunt prevzute
pentru a fi instalate in ncperile respective.
3. Dup analizarea posibilitii si condiiilor de racordare la reeaua electrica de distribuie a
instalaiei interioare a viitorului abonat, unitatea furnizoare va aproba planul prezentat. Un
exemplar rmne la furnizor, iar celalalt se napoiaz executantului, care poate ncepe executarea
lucrrii. Trebuie avut in vedere ca unitatea furnizoare a energiei electrice poate sa proiecteze, sa
execute lucrri de branamente si sa furnizeze energie electrica numai imobilelor situate pe caile
publice.
4. Dup executare instalaiilor prevzute in dosarul preliminar si in vederea executrii
branamentului, solicitantul va completa si va depune la furnizor, prin electricianul autorizat al
executantului instalatei de utilizare, dosarul definitiv al instalaiei, care va cuprinde :
cererea pentru executarea branamentului
declaraia executantului, din care sa rezulte ca instalaia corespunde normativelor,
prescripiilor si regulamentelor in vigoare;
planul de situaie al apartamentului fata de restul imobilului si orientarea
fata de strada, destinaia fiecrei ncperi;
schi de instalaie cu traseul circuitelor, cu indicarea locurilor de lampa,
a ntreruptoarelor, a prizelor si a tabloului de distribuie;
schema de distribuie, cu seciunea conductoarelor electrice la plecarea
din tabloul de distribuie .
5. La realizarea instalaiei electrice interioare se vor lua masuri de protecie mpotriva
electrocutrilor prin atingere directa si a electrocutrilor prin atingere indirecta in conformitate
cu Normele republicane de protecie a muncii. Inaccesibilitatea se va realiza, in funcie de
natura echipamentului si condiiile specifice de exploatare, prin una sau mai multe din
urmtoarele masuri:
izolarea electrica a tuturor elementelor conductoare de curent, care
fac parte din circuitele curenilor de lucru ;
utilizarea de carcase de protecie
prevederea de ngrdiri, fixate sigur pe suporturi si prin orificiile
crora sa nu fie posibila atingerea cu mana a elementelor sub tensiune
amplasarea la nlimi inaccesibile in mod normal
Observaie: Pentru protecia mpotriva electrocutrilor prin atingere indirecta,
elementele care in mod normal nu sunt sub tensiune, dar care pot
intra sub tensiune datorita unui defect de instalaie vor fi prevzute
cu masuri de protecie corespunztoare. In acest scop aparatele
electrocasnice se vor lega la nulul de protecie .Conductorul nul de protecie se va instala separat
intre borna de nul de protecie a tabloului de distribuie si priza cu contact de protecie situata
intr-un loc care nu are pardoseala izolanta electric. Borna de nul de protecie a tabloului se va
lega printr-un conductor de nul separat la borna de nul de protecie din firida de branament.
Legtura dintre borna de nul de protecie si din firida de branament si nulul reelei electrice se
va realiza printr-un conductor de nul unic de lucru si de protecie, in urmtoarele condiii:
conductorul de nul al branamentului trebuie sa aib seciunea cu o
treapta mai mare dect seciunea conductorului de faza;
conductorul de nul al branamentului trebuie sa fie racordat la
conductorul de nul al reelei electrice de distribuie prin doua legturi distincte, iar la tabloul de
distribuie din firida de branament prin doua borne distincte;
conductorul de nul trebuie sa fie fixat in aa fel nct legtura la clema sa nu fie solicitata
mecanic att la reea cat si in firida de branament;
armatura stlpului la care se racordeaz branamentul trebuie sa fie legata la conductorul de
nul al reelei.
6. Pentru instalaiile electrice interioare se admite, ca mijloc principal de protecie, protecia la
apariia unor cureni de defect periculoi cu respectarea urmtoarelor condiii:
protecia P.A.C.D. va cuprinde in afara dispozitivului de sesizare a curentului de defect
(releu de protecie ), si un dispozitiv de control al proteciei;
carcasele receptoarelor electrocasnice protejate prin P.A.C.D. vor fi legate la nulul de
protecie;
protecia P.A.C.. trebuie sa realizeze comanda deconectrii automate a receptoarelor
electrocasnice la toate fazele, inclusiv conductorul de nul de lucru, intr-un timp de maxim 0.2
secunde.
7. Pentru executarea instalaiilor electrice interioare se vor utiliza materiale si aparate
omologate.
8. Alegerea tipului si a sistemului de montaj al materialului si al aparatelor, ce se utilizeaz in
instalaiile interioare, se va face in funcie de:
categoria ncperii d.p.d.v. al mediului ambiant, al pericolului de electrocutare si al pericolului
de incendiu. In cazul in care un loc sau o zona dintr-o ncpere poate fi ncadrata in mai multe
categorii, se vor lua masuri de protecie speciala.
evitarea amplasrii instalaiei electrice pe traseu comun cu acelea ale conductelor altor
instalaii. In cazul in care acest lucru nu este posibil, instalaiile electrice se vor monta -deasupra
conductelor de apa si sub conductele de gaze naturale.
9. Se interzice montarea directa pe elementele de construcie combustibile a conductoarelor,
tuburilor din material plastic (PVC )si a aparatelor electrice. Montarea acestor materiale si
aparate pe elementele de construcie din materiale combustibile este admisa numai cu condiia
interpunerii de materiale necombustibile intre ele. Se vor folosi, dup caz:
straturi de tencuiala de minim 1 cm grosime:
o fie de asbest, care va depi cu 3 cm, de o parte si de alta,
conductorul sau tub;
spatii necombustibile, care vor distanta elementele instalaiei electrice la minim 3 cm de
elementele combustibile. Se vor lua masuri similare si in cazul ngroprii sub tencuiala.
10. Traversarea canalelor de fum si a courilor cu elemente ale instalaiilor electrice este
interzisa.
11. Traversarea elementelor de construcie necombustibile, au conductoare in tuburi de protecie din
PVC, se va face protejarea lor, prin poriunea de trecere, prin tuburi de protecie. Daca trecerea
se face intre ncperi in medii diferite se vor monta nclinat spre ncperea cu condiii mai grele
si se va etana cu masca izolanta.
12. Traversare elementelor de construcie din materialele combustibile cu elemente ale instalaiei
electrice se va face prin protejarea pe poriunea de trecere cu teuri din materiale necombustibile.
13. Se va evita montarea tuburilor pe pardoseala podurilor. Tuburile din PVC montate pe planee, sub
pardoseala sau pe planeele podurilor, trebuie protejate cu mortar de ciment contra pericolului de
deteriorare mecanica
14. In ncperile de baie nu se vor monta ntreruptoare si prize. Acestea trebuie sa se monteze in
afara acestor ncperi. Fac excepie prizele pentru mainile de brbierit. In cazul in care se
monteaz o asemene priza, aceasta va fi alimentata dintr-un transformator special de separaie,
omologat, care are izolaie suplimentara pe partea secundara. Priza va fi de tip normal montata p
carcasa transformatorului. Se recomanda ca priza sa fie prevzuta cu ntreruptor special care sa
permit cuplarea transformatorului de separaie la reea numai in momentul folosirii prizei.
Aceste prize se monteaz de obicei ngropate in apropierea oglinzii la o nlime de 1.2 m fata de
pardoseala. Carcasa metalica a transformatorului de separaie trebuie sa fie legata la conductorul
nul de protecie.
15. ntreruptoarele si comutatoarelor trebuie montate pe conductorul de faza.
16. Aparatele electrice de uz casnic se alimenteaz din circuitul normal de priza, daca are puteri
de maxim 2Kw,la tensiunea de 220V.
17. Un circuit de prize monofazat poate alimenta maxim 8 prize simple sau duble .
18. Un circuit de iluminat poate fi ncrcat cu maxim 12 locuri de lampa.
19. La executarea instalailor interioare se vor folosi numai tuburi din materiale plastice.
20. La amplasarea elementelor instalaiilor electrice interioare se vor urmri:
a.Evitarea ncperilor spatiilor, locurilor si zonelor in care integritatea
instalaiilor ar putea fi periclitata.
b. Asigurarea posibilitii unui acces uor la instalaia electrica, astfel nct verificarea,
localizarea si remedierea defectelor sa se fac cu uurin;
c.Alegerea traseelor celor mai scurte posibil, in scopul evitrii consumurilor nejustificate de
material.
d. Evitarea montrii aparatelor in ncperile conductoare d.p.d.v electric (cat si CE)
21.Circuitele de lumina vor fi separate de circuitele de prize. Se admit doze comune pentru
dozele de iluminat si prize.
22.Se vor prevedea circuite separate pentru alimentarea:
Boilerelor electrice cu acumulare cu capacitate peste 201;
mainilor de gtit electrice cu puteri peste 2.5 kW
23.La locuinele de toate categoriile, din mediul urban sau rural, se va prevedea cel puin o priza
in fiecare ncpere de locuit.
24.Seciunile conductoarelor pentru circuite se vor dimensiona pe baza cderilor de tensiune si
se vor verifica la curentul maxim admisibil.
25.Pentru diferite tipuri de conductoare, intensitile maxime admise ale curenilor in regim
permanent, la o temperatura a mediului ambiant de +25 C
26.Toate circuitele instalaiei interioare trebuie protejate prin dispozitive de protecie mpotriva
suprasarcinilor si scurcircuitelor.
27.Dispozitivele de protecie se vor monta pe toate fazele instalaiei si pe conductorul nul de
lucru.
28.Dispozitivele de protecie de pe tabloul de distribuie vor avea cureni nominali cu cel puin
doua trepte mai mici fata de cele din amonte. Valoarea curenilor nominali ai fuzibilelor
siguranelor pentru protecia circuitelor de iluminat sau de prize va fi egale cu cel mult 80%, dar
nu mai puin de 60% din valoarea curentului maxim admis in regim permanent in conductoarele
de protejat.
29. Tablourile de distribuie se vor monta in aa fel, nct nlimea de la pardoseala finita pana
la latura de sus a tabloului sa nu depeasc 2.5m. Se interzice montarea controalelor in
exteriorul cldirilor sau in spatii in care temperatura poate sa scad sub 0 C.

Mediul luminos interior
Este determinad de ansamblul factorilor luminotehnici cantitativi si calitativi ce concura
la realizarea unui sistem de iluminat necesar asigurarii confortului functionalitatii si esteticii
spatiului in care se desfasoara o activitate umana.
Cercetarile realizate pe plan mundial si la nivelul tarii noastre au cautat sa stabileasca
echilibrul factorilor determinanti in realizarea unui mediu luminos confortabil.
Nivelul de iluminare
Reprezinta factorul de baza in iluminat prin posibilitatile de normare, de calcul si
masurare ce le ofera. Deoarece nivelul de iluminare pe suprafata utila este direct proportional cu
luminanta fondului a suprafetei utile, se asegura o iluminare propice perceptiei vizuale.
Pe baza elementelor determinate (sarcina vizuala, performanta vizuala, si satisfactia
vizuala) au fost stabilite nivelurile de iluminare recomandate de "Ghidul CIE de iluminat
interior". Pentru a usura adaptarea vizuala se recomanada ca, la trecerea de la o incapere la alta,
diferentele de iluminare sa un fie mai mari de 5:1 sau mai mici de 1:5.
Distributia spatiala a fluxului luminos
Distributia fluxului luminos emis de aparatele de iluminat in semispatiul inferior si superior
reprezinta un factor cantitativ, care are o foarte mare importanta in distributia luminantelor in
campul vizual.
Fluxul inferior creeaza contraste accentuate in campul vizual in timp ce fluxul superior ridica
iluminarea plafonului si diminueaza contrastele sau ca efect, fluxul inferior prezinta eficienta, iar
cel superior confort. Prin fluzul luminos superior se obtine si un efect estetic-arhitectural,
creandu-se senzatia de marire a inaltimii incintelor. In incaperile mici, pentru a se obtine o
senzatie pozitiva de crestere a spatiului, este necesara si dirijarea unei importante cantitati de flux
catre pereti, ceea ce asigura un echilibru foarte bun al distributiei luminantelor in spatiu.
Culoarea luminii
Culoarea luminii reprezinta o conditie calitativa foarte importanta in realizarea mediului luminos
confortabil. Alegerea corespunzatoare a culorii aparente a surselor este o conditie determinanta
in realizarea functionalitatii si esteticii incaperii. Pe de alta parte, culoarea suprafetelro
reflectante trebuie, de asemenea, aleasa juducios fata de culoarea aparenta a surselor, pentru a nu
compromite efectul dorit.
ELEMENTE COMPONENTE ALE INSTALAIILOR ELECTRICE INTERIOARE

A. Conductoare electrice
Pentru circuitele de prize si iluminat, att conductoarele de faza ,cat si cele de nul de lucru
vor fi de regula din aluminiu unifilara , cu izolaia din PVC de tipul AFY (STAS 6865).
Pentru nulul de protecie si pentru interiorul corpurilor de iluminat se folosesc conductoare
de cupru unifilare, cu izolaie din PVC de tipul FY.
Conductoarele de tipul AFY si FY se livreaz sub forma de colaci sau pe tambure de lemn ,
in lungimi de 50m pama la 100m.Colacii se leag in cel puin trei locuri cu sfoara sau banda
textila . Fiecare tambur sau colac este nsoit de o eticheta coninnd:
- marca de fabrica
- montarea conductorului
- lungimea conductorului
- data fabricaiei
- semntura si tampila organului CTC
Pentru circuitele monofazate conductorul de nul va avea aceiai seciune ca si conductorul
de faza.
Pentru nulul de protecie se vor folosii conductoare de cupru, avnd ca seciuni minime :
4mm la coloana de alimentare a abonatului 2.5mm pentru circuitele de prize
Conductoarele unui circuit inclusiv conductorul de nul de lucru se vor monta in acelai
tub.
Conductoarele vor fi introduse in tuburi cu diametre corespunztoare tipului, seciunii si
numrului de conductoare.
Conductoarele se vor lega intre ele si la elementele instalaiei electrice astfel nct sa se
realizeze contacte sigure si durabile, care sa permit la nevoie verificarea uoara.
Legarea intre ele a conductoarelor pentru mbinri sau derivaii se va face in doze tip si
dimensiuni corespunztoare diametrului tuburilor in care se monteaz.
Legturile conductoarelor se vor acoperi cu banda electroizolanta, care sa asigure acelai
nivel de izolare ca si izolaia conductoarelor.
Se interzice executarea de mbinri in interiorul tuburilor.
Legarea intre ele a conductoarelor din cupru pentru mbinri sau derivaii se va face prin
rsucire si matisare sau prin cleme.
Legarea intre ele a conductoarelor din aluminiu , pentru mbinri sau derivaii, se va face
prin cleme de tip special , lundu-se masuri prin care sa se asigure realizarea unui contact bun,
avnd in vedere straturi de oxid neconductive ce acoper rapid conductorul de aluminiu.
Legarea conductoarelor din cupru cu cele din aluminiu seva face cu cleme speciale.
B. Tuburi izolate de protecie si accesorii
Tuburile si accesoriile utilizate in instalaiile electrice interioare vor fi din PVC rigide de tipul
IPY sau IPEY.
Tuburile izolate tip IPY din PVC neplastifiate sunt destinate protejrii conductoarelor
instalaiilor electrice interioare in ncperi de categoriile U0 si U1 instalate pe elemente de
construcie necombustibile, in montaj aparent sau ngropat.
Tuburile izolante uor protejate din PVC tip IPY sau IPEY se vor monta la temperaturi ale
mediului ambiant cuprinse intre +5C si 40C si se vor utiliza in medii cu temperaturi intre -
25C si ;40C.
Se interzice montarea tuburilor uor protejate din PVC pe suprafaa courilor, in spatele
sobelor sau al corpurilor de nclzire.
Se recomanda ca tuburile sa fie montate pe suprafee interioare ale pereilor, evitndu-se
traseele pe suprafeele exterioare ale cldirilor.
Tuburile se vor monta pe trasee orizontale sau verticale. Se recomanda ca tuburile orizontale
sa se monteze la 0.3m de la tavan sau pardoseala
Se interzice tierea de anuri sau goluri in stlpi sau grinzi de beton armat, in general, in
elementele de rezistenta ale construciilor, in scopul montrii ngropate a tuburilor.
mbinarea, curarea si racordarea tuburilor la doze sau aparate se vor executa numai cu
accesorii corespunztoare tipului respectiv de tub in aa fel nct sa prezinte aceeai garanie de
rezistenta mecanica, izolaie electrica, etaneitate ca si a tuburilor nsi.
Se recomanda ca dozele sa Fie montate pe suprafeele verticale ale elementelor de
construcie.
In ncperile de bai si buctarii se recomanda sa nu se instaleze doze. Nu se admite trecerea
prin aceste ncperi cu circuite care servesc pentru alimentarea receptoarelor din alte ncperi.
C. Aparate de conectare pentru instalaiile electrice de iluminat, de prize si de sonerie
La alegerea gradului de protecie al aparatelor de conectare mpotriva atingerii accidentale,
ptrunderii corpurilor strine si apei, in funcie de categoria ncperii, a locului de montaj sau
utilizare.
Aparatele de conectare folosite pentru circuitele electrice ale lmpilor fluorescente vor avea un
curent nominal de10A.
Prizele se vor alege de culori sau forme diferite pentru intensiti sau scopuri diferite. Tipul
prizelor se vor alege in funcie de tipul si caracteristicile receptoarelor care urmeaz a fi
alimentate din aceste prize si de categoria ncperii dpdv al pericolului de electrocutare, in care
receptoarele vor funciona.
ntreruptoarele, comutatoarele si butoanele de lumina se vor monta numai pe conductoarele de
faza la o nlime de la nivelul pardoselii finite pana la axul aparatelor intre 0.6 si 1.5m.
Prizele se vor monta la nlimi de peste 0.1m msurate de la axul lor pana la nivelul pardoselii
finite.
n ncperile in care se gsesc doar lavoare fr duuri se admite montarea ntreruptoarelor. Se
interzice montarea prizelor.
In ncperile de bai se interzice montarea ntreruptoarelor si prizelor.
In buctarii se admite montarea de ntreruptoare si prize cu contact de protecie.
In cazul in care se monteaz mai multe aparate unele sub altele, ordinea de montare ncepnd
de sus in jos, va fi - ntreruptor, comutator; - buton de sonerie;
- priza de cureni tari,
- prize de telecomunicaii.
ntreruptoarele, comutatoarele si prizele se vor monta la o distanta de minim 0.8m de la
elementele metalice in legtura cu pmntul.
Aparatele de conectare pentru instalaiile electrice interioare au , conform prevederilor STAS
2000 urmtoarele caracteristici :
- piesele care conduc curentul electric sunt executate din cupru sau aliaje din cupru, materiale
rezistente la coroziune ;
- piesele izolante si capacele aparatelor se executa din materiale termorigide si termoplaste;
deschiderile executate in pereii subiri care urmeaz a fi ndeprtai la montaj , sunt admise
numai daca permit o protecie mecanica suficienta pentru mbrcmintea izolanta;
- Spatiile rezervate trecerii conductoarelor spre borne trebuie sa permit legarea in ordine a
conductoarelor la bornele aparatului , fr a fi vtmata izolaia conductoarelor si fr sa se
mpiedice funcionarea normala a ) aparatelor;
- Prin strngerea conductoarelor in born, nu trebuie ca acestea sa fie forfecate din cauza
muchiilor tioase sau a prea multor ndoiri sau rsuciri.
- Capacele sau nveliurile protectoare ale aparatelor trebuie sa fie bine fixate de soclu, astfel
nct sa nu se desprind singure si sa permit atingerea pieselor sub tensiune;
- Aparatele trebuie sa fie astfel construite nct nclzirea sa nu depeasc limitele admisibile;
- Aparatele care ntrerup curentul trebuie sa aib o putere suficienta; - Aparatele trebuie sa
suporte fr uzura excesiva sau orice alta deteriorare, solicitrile mecanice, electrice si termice
care se prezint in utilizare normal;
- Aparatele trebuie sa corespunda la o rigiditate dielectrica de 2000V, la frecvena industriala si
la o rezistenta de izolaie de 2Mohmi.
- Aparatele prevzute cu contact de protecie de legare la pmnt vor avea bornele de legare la
pmnt in interior;
- Stabilirea contactului de legare la pmnt trebuie sa se fac naintea stabilirii contactului fazei
si nulului de lucru, fisa fiind introdusa normal in priza.
D. Sigurane fuzibile si sigurane automate cu filet
Siguranele fuzibile si siguranele automate cu filet se vor folosi numai ca elemente de
separare, fiind interzisa utilizarea lor ca aparate de conectare sub sarcina.
Se vor utiliza numai sigurane fuzibile calibrate si in execuie nchisa.
Siguranele fuzibile si siguranele automate cu filet vor avea capacitatea de rupe mai mare
dect curentul maxim de scurtcircuit, care ar putea sa apar in punctul de instalare.
Siguranele fuzibile se folosesc in instalaiile electrice interioare montate pe blocurile
electrice de apartament conform prevederilor STAS 7804.
Siguranele automate cu filet se instaleaz pe blocurile electrice de apartament, in locul
capacelor filetate si a elementelor de nlocuire. Pentru circuitele de iluminat casnic se recomanda
utilizarea siguranelor cu caracteristici de declanare 'L', avnd un curent de reglaj de 5A, iar
pentru circuitele de prize normale se recomanda sigurane cu caracteristica de declanare 'U',
avnd un curent de reglaj de 10A.
E. Tablouri de distribuie
La executarea instalaiilor electrice interioare se vor folosi tablouri de distribuie in
conformitate cu STAS 7804.
Tablourile de distribuie din tabelul de mai sus au urmtoarele elemente componente :
- suport ;
- Sigurane unipolare cu filet la care se pot monta si sigurane automate cu filet;
- capac de bachelita;
- sonerie cu transformator nglobat si ntreruptor.
Tablourile prezentate au urmtoarele caracteristici :
- tensiune nominala : 250V;
- intensitate nominala : IOA ;
- gradul de protecie : IP 200 ;
- gradul de protecie cu toate elementele montate : IP 201 ;
- soneria cu transformator - 220/9V, avnd intensitatea acustica, la 1m distanta, de minim 50dB.
F. Corpuri de iluminat
Corpurile de iluminat de orice tip se vor alimenta numai intre faza si nul.
Corpurile de iluminat se vor lega la circuitul de alimentare prin cleme de legtura sau prin
fise pentru prize.
Corpurile de iluminat cu tuburi fluorescente se vor monta cu dispozitive pentru
mbuntirea factorului de putere.
Se interzice montarea directa a corpurilor de iluminat incandescente pe material
combustibile.
Tipul corpurilor de iluminat se alege in funcie de destinaia ncperii ;
Numrul si poziia corpurilor de iluminat se alege in funcie de forma si dimensiunile
ncperilor.
G. Aparate de iluminat
Prin aparat de iluminat se defineste:un aparat electric care :
Sustine mecanic lampa
Asigura alimnetarea cu energie electrica a lampii
Distribuie fluxul luminos in mod convenabil
Aparatele de iluminat au 2 componente principale:
Armatura ce cuprinde dispozitivul de fixare a sursei, aparatura necesara aprinderii si
functionarii lampilor cu descarcari (balasturi, startere, ignitere, condensatoare),elementele
de conexiune electrice (socluri, cleme) si conductelel electrice
Dispozitivul optic cu rol de distributie, reftectare si transmite fluxul luminos asigurand
protectia vizuala a sursei. Uneori dispozitivul optic asegura si protectia fata de mediu: la
lovire, la degajari de praf sau umiditate
Aparatul de iluminat trebuie sa :
Aiba o forma placuta, estetica
Fie usor de instalat
Mentina o temperatura de functionare constanta in limitele admise
Permita o intretinere usoara oferind un acces rapid la partile componente pentru curatire,
schimbarea surselor sau reparatii
Aparate pentru iluminatul interior
Aparate de iluminat pentru lampile cu incandescenta (normale si cu halogen) si florescente
compacte pot fi clasificate in urmatoarel categorii principale, in functie de folosinta:
Locuinte
nele sali de spectacole
Iluminatul decorativ interior sau de accent
Medii cu degajari de praf, cu umiditate sau cu pericol de explozie
Aparatele de iluminat pentru lampi florescente de joasa presiune se pot utiliza in:
Spatii industriale obisnuite si similare
Spatii din cladirile administrative
Spatii de circulatie si similare
Medii cu degajari de praf, umiditate sau cu pericol de explozie
In cazul aparatelor pentru iluminatul de siguranta se pot utiliza aceleasi aparate ca si pentru
iluminatul normal, tinanat seala de indicatiile specificate de norme. Pentru iluminatul de
siguranta sspecializat se utilizeaza aparate de iluminat speciale echipate cu serse
corespunzatoare, cu elemente colorate adecvat si cu un sistem de comutare autmata la caderea
iluminatului normal.
Sisteme de iluminat de sucuritate pentru evacvuare si alte functiuni
Sistemele au rolul de a asigura evacuarea persoanelor din cladire in cazul intreruperii
iluminatului normal precum si alte functiuni conexe securitatii, in cazul aparitiei unor situatii
accidentale sau unor functiuni suplimentare in conditii de noapte.
Sistemele de evacuare au rolul sa marcheze clar traseele de circulatie destinate evacuarii
in cazul intreruperii iluminatului normal sau in caz de necesitate. Sistemele de iluminare de
evacuare trebuie sa asigure cu claritate ghidajul vizual al traseului de evacuare, sa puna in
evidenta eventualele obstacole, modificari de directie.
Utilizarea unor sisteme de ghidaj luminate sau luminoase constituie un element vizuale
de mare importanta in asigurarea evacurarii rapide si fluente a cladirii. De asemenea, realizarea
unui contrast de luminatie corespunzator reprezinta, ca si contrastul de culoare, un aspect de
ghidare eficienta. Pentru Sistemele de iluminat de evacuare culoarea verde este cea indicata de
nrme atunci cand sistemul functioneaza cu un ghidaj in permanente. Daca sistemul de iluminare
d eevacuare face parte din iluminatul normal, se utilizeaza acelasi aparat de iluminat, cu conditia
marcarii lor distincte pentru a da posibilitatea verificarii in exploatare. Culoarea rosie este
utilizata pentru marcarea unei interziceri, culoarea galebn pentru avertizarea unui perico liar
culoarea albastra pentru informare;
Formele geometrice utilizate pentru semnalizari sunt: triunghiul pentru avertizare,
patratul sau dreptunghiul pentru informare, cercul taiat de un diametru pentru interzicere.
Aparatele pentru iluminat pentru evacuare trebuie ampalsate astfel incat sa se asigure un
nivel de iluminare adecvat (conform NP-061/02) langa fiecare usa de iesire si in locurile unde
este necesar sa fie semnalizat un pericol potential sau amplasamentul unui echipament de
siguranta, dupa cum urmeaza:
La fiecare usa de iesire dintr-o sala cu aglomerari de persoane conform P 118
Langa scari, astfel incat fiecar etreapta sa fie iluminata corect
Langa orice alta schimbare de nivel
La fiecare usa d eiesire destinata a fi folosita in caz de urgenta
La panourile de semnalizare de securitate
La fiecare schimbare de directie
In exteriorul si langa fiecare iesire din cladire
Langa fiecare post de prim ajutor
Sistemul de iluminat de veghe are rolul de a asigura circulatia in incaperile destinate odihnei in
lipsa iluminatului normal. Culoarea recomandata a sursei este albastru, montaarea aparatelor de
iluminat relizandu-se la 0,2.0,5 m de la pardoseala. Alimentarea cu energie a acestui sistem se
realizeaza in acelasi regim ca si iluminatul de evacuare a cladirii.
Sistemul de iluminat pentru marcarea hidrantilor are rolul de a permite identificarea acestora in
caz de necesitate cand, de regula, iluminatul normal este intrerupt. Se prevede in cladirile in care
iluminatul de evacuare un este suficient pentru marcarea hidrantilor.
Sistemul de iluminat de paza are rolul asigurarii securitatii unor incinte, cai de circulatie sau in
exteriorul unor obiective. Acest sistem trebuie sa functioneze o data cu lasarea intunericului sau
permanent in incaperile fara lumina naturala. Deoarece normativul (I-7) un prevede masuri
speciale pentru sistem, el se implementeaza de la caz la caz, in functie de necesitati, alimentare
acu energie elctrica de reserva fiind, de asemenea, aleasa in functie de importante obiectivului.

ETAPE DE EXECUIE A UNEI INSTALAII ELECTRICE

A. NTOCMIREA SCHEMEI SI PLANULUI INSTALAIEI.
Poziia in plan a motoarelor electrice este hotrta de poziia mainii sau utilajului pe care-l
antreneaz. Acestea se amplaseaz la o distanta suficienta dintre ele, sau intre ele si perete,
pentru a permite manevrarea uoara la montare sau la demontare, pentru a nlesni accesul uor in
timpul verificrilor si ntreinerii. Fiecare motor trebuie sa fie alimentat pe un circuit electric
propriu si sa fie prevzut cu:
Relee termice pentru protecie la suprasarcina;
Sigurana fuzibile pentru protecie la scurcircuit;
Un aparat de acionare (manual sau automat);
Pentru a limita curenii mai mari ce sunt absorbii din reea la pornire (care provoac cderi
de tensiune pe linia de alimentare), motoarele cu puterea mai mare de 5,5kW trebuie pornite in
stea. In felul acesta, curentul de pornire se micoreaz de trei ori fata de pornirea prin legare
directa la reea (legarea in triunghi). In cadrul instalaiilor de fora sunt cuprinse si instalaiile
pentru prizele electrice de fora , mono si trifazice, de curent continuu sau de tensiune redusa.
Pentru o identificare uoara, atunci cnd astfel de prize se gsesc mpreuna, ele se executa de
forme diferite sau de culori diferite si sunt prevzute cu plcute pe care este nscrisa tensiunea de
utilitare.
Pentru ntocmirea schemelor si planurilor instalaiei de fora se procedeaz la fel ca in cazul
instalaiilor de lumina, adic:
Se stabilete poziia fiecrui receptor de forta (motor sau priza) in planul de arhitectura :

In schema este exemplificat acest lucru pentru un punct termic. Caracteristicile motoarelor sunt
determinate de condiiile tehnologice, iar caracteristicile prizelor se stabilesc astfel ca la acestea
sa poat fi racordate unele receptoare portabile necesare reparaiilor, ntreinerii, cum ar fi :
aparate de sudare, maini de gurit, polizoare, lmpi portabile la tensiuni redusa (24 V) etc.
Se ntocmete schema de distribuie a fiecrui tablou de forta din cldire:

Tabloul de forta se prevede pentru alimentarea unui grup de receptare care se afla intr-o
unitate funcionala, cum ar fi, de exemplu, receptoarele dintr-un punct termic, dintr-o staie de
hidrofor, dintr-o centrala termica, dintr-un laborator de ncercri, dintr-un atelier mecanic etc.
Numrul de receptoare ce poate fi alimentat dintr-un tablou de forta este variabil. El este limitat
de regula de dimensiunile pe care le poate avea tabloul electric. De aceea tablourile de forta pot
avea puterea instalat de valori de la civa kW pana la zeci si chiar sute de kW.
n schema s-a desenat schema de distribuie a tabloului de forta TF1 din prima schema. Aceasta
cuprinde noua circuite pentru motoare (apte cu pornire directa si doua cu pornire stea-triunghi,
un circuit de prize trifazice cu puterea de 5kW, un circuit de prize monofazice cu puterea de
1,5kW, un circuit trifazat de rezerva cu puterea de 3kW i un circuit de tensiune redusa (24V),
legat in faa ntreruptorului general, de putere foarte mica (100VA) pentru lmpi portabile
Tabloul electricTF1 are o putere instalata de 35,3kW.
Se ntocmete schema generala de distribuie a instalaiei de forta.

B. TRANSPUNEREA IN PLANURI A SCHEMELOR ELABORATE.
Circuitele de forta sunt mult mai simplu de trasat dect cele de lumina, deoarece pe un
circuit se afla un singur motor, iar circuitele de priza nu difer de cele de priza din instalaia de
de lumina. Circuitele se pot executa:
- aparent, pe elementele de construcie. Aceasta soluie cel mai des adoptat, montarea
circuitelor fcndu-se pe pereii ncperii. Deoarece tuburile de protecie sunt mult mai expuse la
lovituri mecanice, in astfel de ncperi acestea se executa de regula din metal (PEL sau eava);
- ngropat n elementele de construcie. Soluia ngropat se alege foarte des cnd motoarele
se afla departe de pereii ncperii, sau cnd distantele de la tablou la acestea de-a lungul
pereilor este de asemenea mare. n astfel de situaii, circuitele electrice se monteaz ngropat n
pardoseala ncperii , fie direct in pardoseala, fie n canale special fcute i acoperite cu tabl
striat. Canalele pentru circuite de forta trebuie sa fie prevzute cu sisteme de scurgere si
evacuare a apei.
n schema numrul3 este desenat planul instalaiei de forta din punctul termic din schema
numrul1. O parte din circuite este dusaaparent pe pereii ncperii, iar o alta parte este
dusangropat n pardoseala . Pentru motoarele m1..m3 tuburile de protecie ies din pardoseala
chiar lng fundaia acestora. Pentru restul motoarelor, tuburile de protecie trec de pe perete pe
pardoseal i apoi se ridica pe fundaia motoarelor. Pe poriunea de la perete la fundaie aceste
tuburi sunt protejate de tevi din oel.
Ca i n cazul circuitelor pentru instalaia de iluminat, circuitele de forta nu trebuie sa
strbat elemente de rezistenta ale construciei si nu trebuie sa se gseasc la distante
corespunztoare de celelalte conducte metalice pentru apa rece sau calda, nclzire ori gaze.
Coloanele de legtura, att cele secundare cat i cea generala, se vor duce pe drumul cel mai
scurt dintre punctele pe care le unesc, in condiiile respectrii distantelor minime admise intre
elementele instalaiei si elementele altor instalaii sau elemente de construcie ( Normativ 1-70-
90)
C. DIMENSIONAREA ELEMENTELOR INSTALAIEI ELECTRICE DE FORTA
Calculul prezint cateva particulariti fa de cel pentru iluminat, atat datorit naturii
receptoarelor, cat si numrului mare de aparate de acionare i protecie ce se prevd.
Calculul circuitelor cuprinde:
- determinarea sectiunilor de faz i atubului de protectie ;
- alegerea contactorului pentru acionare;
- alegerea releului termic pentru protectie la suprasarcin;
- alegerea siguranelor fuzibile pentru protecia la scurtcircuit;
Calculul circuitului pentru pornirea directa a motorului
Calculul coloanelor secundare cuprinde:
- determinarea sectiunilor conductorilor ded faza si atubului de protectie;
- alegerea intrerupatorului;
- alegerea sigurantelor
- alegerea aparatelor de masurat.
Determinarea sectiunilor conductorilor de faza si atubului de protectie
Alegerea ntrerupatorului
Alegerea siguranei fuzibile
Alegerea aparatelor de masurat

VERIFICAREA SI RECEPIONAREA INSTALAILOR ELECTRICE INTERIOARE

A. Verificarea preliminara
1. Verificarea prelimmara a instalatiei interioare se va face de seful de lucrare, cu scop de a
stabili daca au fost respectate prevederile fiei tehnologice.
2. n timpul executiei instalatiei interioare se verifica urmatoarele :
Modul de pozare a tuburilor de protectie, si anume :
- adancimea de ingropare ;
- distanta dintre elementele de fixare ;
- modul de racordare la doze ;
- inclinarea tuburilor;
- corectitudinea imbinarilor;
- numarul si calitatea coturilor executate;
- trecerea prin pereti si peste materialele combustibile.
Modul de instalare a conductoarelor electrice, si anume :
- numarul, tipul si sectiunea lor;
- modul de legare in doze si la aparate.
Modul de montare a tabloului de distributie si a aparatelor de comutatie si anume:
- inaltimea de montare a acestora;
- distantele fata de celelalte elemente ale locuintei.
Modul de realizare a instalatiei de protectie, si anume :
- tipul si sectiunea conductorului de nul de protectie ;
- suficienta si modul de instalare a prizelor cu contact de protectie.
3. La incheierea lucrarii , executantui lucrarii va verifica :
- modul cum au fost respectate la lucrare prevederile proiectului de executie
- modul cum au fost incorporate in lucrare materialele prevazute, luandu-se masuri de
valorificare corespunzatoare.
- aspectul estetic al lucrarii;
B. Verificarea definitiva
1. Verificarea definitiva a instalatiei interioare se face de delegatui subunitatii de exploatare,
avand drept scop receptionarea lucrarii si racordarea acesteia la reteaua electrica de distributie de
joasa tensiune.
2. La verificarea definitiva a lucrarii de instalatie interioara se vor urmari :
- modul cum au fost respectate prevederile proiectului de executie ;
- aspectul estetic al lucrarii ;
- modul de executie a legaturilor electrice in doze, la aparate, latabloul de distributie, la corpurile
de iluminat.
- modul de amplasare si fixare a tabloului de distributie, a aparatelor
si a corpurilor de iluminat
3. Instalatia electrica, care corespunde verificarilor efectuate, se considera receptionata si se trece
la racordarea si la reteaua electrica de distributie si punere in functiune.
4. Pentru instalatiile respinse la receptie se vor intocmi note de remedieri.
C. Executarea masurarilor pentru verificarea rezistentei de izolatie.
1. Verificarea rezistentei la izolatie a instalatiei se face prin masurarea :
- rezistentei la izolatie a conductoarelor fata de pamant ;
- rezistentei de izolatie a conductoarelor intre ele.
2. Valoarea rezistentei de izolatie a instalatiei se considera admisibila daca este de minim
500kohmi.
3. Masurarea rezistentei de izolatie a conductoarelor fata de pamant se efectueaza egand pe rand
fiecare conductor la o born a megohmmetrului, cealalta born fiind legata la conductorul nulului
de protectie. Pentru masurarea rezistentaide izolatie a conductoarelor intre ele, se vor lua, in
prealabil, urmatoarele masuri:
- intrerupatoarele si comutatoarele vor avea pozitia inchis ;
- becurile se vor scoate din dulie;
- transformatorul de sonerie se va deconecta