Psihologia-tiin cu istorie scurt dar cu trecut lung .

Nu pot cunoate esena unui fenomen , fr a cunoate istoria apariiei i

dezvoltrii lui
Spre deosebire de celelalte tiine psihologia , ca form de cunoatere
specializat , se refer la fenomenele cunoaterii , fr a se limita la acestea.
Istoric psihologiea sa elaborat n diverse varianta , a cunoscut i cunoate nc
o multitudine de curente i colii. Psihologia ca tiin , este o apariie relativ
recent avnd o vrst care nu depete un secol.
n antichitate pn la sfritul sec.XIX -lea ea se considera parte
component a Filosofii. Primile referiri au fost n lucrarea lui Aristotel Despre
suflet . Termenul Psihologie este folosit abia la sfritul evului mediu de ctre
Philipp Melachtor n lucrare sa Kommntar ber Die Seele 1540.
Un adevrat printe al psihologiei poate fi considerat Geohannes Nikolaus
Tetens , care n lucrarea sa descrie amnunit funcile i procesele psihice cu o
valabilitate pn n prezent. ncepnd cu sec. Al XIX psh se contureaz ca
disciplin desinestttoare.
Important este ntemeierea psihologiei pe o serie de discipline tiinifice.
nelegerea i explicarea fenomenelor psihice necesit cunotine neurofiziologice
dar i sociale, n ultimii ani deosebit de important pentru procesele cunoaterii
psihologice sa dovedit a fi cibernetica i informatica. Aceste discipline sau
constituit dup modele psihoneurofiziologice , i dezvoltndu-se cu mijloace
fizice , au scos n eviden relaii i modele noi n care psihologiea este viu
interesant.
Precizndu-i conceptele de baz i difinindu-i cadrele , deterministe prin
ansambluri de legi i scheme explicative , psihologia contemporan progreseaz n
sensul unificrii sale i al consolidrii statutului tiinific.