Sunteți pe pagina 1din 20
RO-IAS1 Standardul International de Contabilitate 1 Prezentarea situatiilor financiare Obiectiv Obiectivut prezentului standard este de a prescrie baza pentru prezentarea situatilor financiare cu seop genera Pentru a asigura comparabilitatea atatcu situaiile financiare ale enitil pentru porioadele precedente, cat si cu situatile financiare ale altor enti Pentru a realiza acest oblectiv, prezentul standard prevede dispozitii (generale pentru prozentarea situailor financiare, orientiri pentru structura acestora s dispozilii minime privind Conjinutul lor. Recunoasterea, evaluarea g) prezentarea tranzacjilor specfice sa altor evenimente sunt tatate Tn alto standarde si interpreta. Domeniu de aplicare Prezentul standard trebui conformitate eu Standard. i 3p general intoemi Internationale de Raportare Financiar (IFRS-uri). Situalilefinanciare cu scop general sunt acolea menite sf satistacg nevoileutlizatorilor care nu se a doa impune enti si intocmeasci rapoarte adaptate nevoilor lor specifice de informayj. Situapilefinanciare cu scop general le includ pe cole care sunt prezontate separat sau In cadrul altui document public, cum ar fl raportul anual sau prospectul de emisiune. Prezentul standard a seaplic stuctril¢corgnutului unor sti inancare interiare simpliieate,intocmita in conformitate cu IAS 34 Raportarea fnancian’ inerimari. Totus, punctele 13-41 se aplici Lunor astel de situaji financiare. Prezentul standard se aplic In egal mysurg tuturor enttiilor, indiferent daca luebule sau nu si intocmeascd situati inanciare consolidate sau situa financiare individuale, conform definitie din IAS 27 Situaflfinanciare consolidate 1 individual {Etiminat) Prezentul standard utilizeazi o terminologie adaptati entitijior cu Scop lucrati, inclusiv enitiilor din sectorul public. Enttijle non-profit din sectorul privat, public sau guvernamental care urmiresc aplicarea prezentulul Standard ar putea fi nevoite s& modifice descrieile ulllzate pentru anumite elemente-induri din situa financiare gi pentru situajle financiare ca atare. In mod similar, ene care nu au capital propriu dup cum este acesta defnit IAS 32 Jstrumente ‘inanciare: prezentare (de exempl, arumitefonduri mutual) % ential cir capital social nu este capital propriu (de exemplu,unele enti cooperatist) ar putea fi nevote sj adaptezeprezentarea in stuailefinanciare 2 interesoloe membrilor sau ale detngtoilor de uni Scopul situatiilor financiare 7 Situaile financiare sunt © reprezentare structuratj a pozifel financiare gi a performanjel financiare a unel enti. Obiectivul situailor financiare cu scop general este de a oferi informatli despre pozitia financiar’, performanfa financiari si fluxurie de trezorerie ale unel enti, tile pentru o gam largi de utilizatori in luarea eciziilor economice. ‘Situatile financiare prezintg, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor, sarcing Incredinjati conduceril entitiilor. Pentru a atinge acest obiectiy,situatilefinanciare oferd informa despre: (@) active (0) datorite (©) capitaturte propri (4) voniturite si chettuietite,inctusiv eastigurile g perderile (0) alte moditicii tn capitalurite propri: si RO-IAS1 (6, fluxurite de trezorerie ale entita Aceste informafi, Impreung cu alte informatii din note, ajuti utilizatori situailor financiare la estimarea viltoarelor fluxuri de trezorerie ale enti i Tm special a plasii in timp a aparitic! a gradulul de certitudine a Componente ale situatiilor financiare 3 Unset complet de situafi financiare conti © unbitant; (©) o situate a vonituritor $i chetuiaitr; (©) o situate a modificritor captaturitor proprii care sj reflects: © fie toate modificaile capitaluritor propri, (3) ie modificiri ale capitalurilor propri, stele decst cole provenind din tranzacfi ou acfionarii care aciioneazj in calitatea lor de actionari (©) o situate a ftuxuritor de trezoreri; $i (©) note cuprinzand un rezumat al politcilor contabile semnificative s alte note explicative. © Malte entity prez, tm afarasituatiilorfinanciare, o analzdfinanciardefectunti de conducee care deserie explicd caracteristicile principale ale perforant financiare ale poziiel financiare ale enti, pracum 3 principale incertitudini cu care aceasta se confrunta. Un astfel de raport poate include o anal. (2) principatior factor’ gh prncipatelor influene care determina performanga inanciard, inclusly a ‘modificivlor mediului 1 care enttatea isi destigoar’ activitatea, 2 reactiei enti la moditicivite respective si efectul acestora, precum gi politic de investi pentru a:s) menting si imburGtt performangsfinancar, nelusv politica de dividend (0) surslor de finantare ale enti ral vizate do indatorare a capitals (6) resursolor enti cae nu sunt recunoseute in bilan conform IFRS url. 10 Muito enti! prezing, de asemenes, in afara situaior financlare,rapoarte gi situatit cum ar fi rapoartele de rmediu § situatile privind valoareaadugat, n special in sectoarele in care factorii de medi sunt semnificativl ‘luni cind angaatit sunt considera! a fun grup important de wlizatori, Rapoartele i situaile prezentate in Bara stuatilorfnanciare sunt im afara domeniuli de aplicace al IFRS urior Definitii 11 _Urmitoriitermeni sunt folosfi in prezentul standard cu in{elesul specificat in continuar Kj atunei cand entitatea nu poate sii 0 aplice dupiice a (2) Standarde Internationale de Raportare Financiar‘i; () _Standarde Internationale de Contabilitate; si (©) Interpretiri care au fost emise de citre Comitetul pentru Interpretarea Standardelor Internationale de Raportare Financiarii (IFRIC) sau de eiitre fortul Comitet Permanent pentru Interpretiri (SIC). Semniticativ Or individual sau impreunj, si influenteze decizile economice ale utilizatorilor, deci 2 junile sau dectaratile eronate al 2 RO-IAS1 acestora ar putea fi factorul determinant. ‘Notele contin informatii suplimentare fa prezentate in bilan, situafia venitur situafia modificjrilor capitalurilor prope iuuajia fluxurilor de trezorerie. Not narative tau detalieri ale elementelor prezentate in aceste situa{ii si informafii privind Indeplinese condigile pentru a fi recunoscute in acel Evaluarea misurli In care © omisiune sau o declaraie eronati ar putea influena decizile economice ale Utlizatorior, find astfel semniticativi, necesitj luarea tn considerare a caracteristicilor acolorutilizator. Cadrul ‘goneral pentru intocmirea $i prezentarea situafllor financiare prevede la punctul 25 ci sé prestipune ci Utilizator dispun de cunoginje suficiente privind desfagurarea afacerilor sia activtailor economice, procum 3 privind contabilitatea $1 au dorinfa dea studiainformapileprezentate cu atenfia cuveniti, Prin urmace, cvalatca twebuie Si la in considerare modul in care se preconizeazii in mod rezonabil cit utilizatorii cu astfel de Caracteristici ar putea fi influentat) in mod rezonabll in Iuarea decizilor economice. Considerente generale B “ 18 6 " 8 Prezentarea fideld si conformitatea cu IFRS-urile Situafile financiare trebuie si prezinte fidel pozifia financiarii, performanta financiarii i fluxurile de trezorerie ale unei entitjfi. Prezentarea fideli impune reprezentarea exacti a efectelor tranzacfilor, a altor evenimente si condifii, in conformitate cu definfile si eriteriile de recunoastere pentru active, datorii, venituri $i chelti in Cadrul generat. Se presupune ci aplicarea IFRS-urilor, ou informatii suplimentare prezentate, atunei cand este necesar, are drept rezultat situatii financiare care realizeazj 0 prezentare fidelj. financiare sunt conforme ou IFRS-u O emtitate ate earei trebuie si prezinte in note o declaratie it $i Firti rezerve privind aceast conformitate. Situafile financiare nu trebuie descrise ea find conforme cu IFRS-urile decat daci satisfac toate dispozifiile IFRS-urilor. In aproape toate situatile se obtine o prezentare fide prin respectarea IFRS-uriloraplicabile. De asemenea, 0 prezontarefideld impune une enti (0) ssolecteze ¢ si apicepolitcite cantabile in conformitate cu IAS 8 Poiitcicontabile, modtigrl ale estilor ontabile $i eror. IAS 8 stabilege 0 lerarhie de indrumyi cu valoare de nor pe care conducerea le iain Considerar in abserja unui standard su a net intrpreiri care se aplic in mod specific unui element (©) 54 prozinte informati, inclusiv polticile contabite, int-o manlerd care $A ofere informatitrelevante, fiabile, comparabile s inteligibile. (6) 54 ofere prezentiri suplimentare atunei cand respectarea dispozitilor specifice din IFRS-uri este insuficientg pentru a permite utlizatorilor si Injeleaglimpactul anumitor ranzaci @altor evenimente ‘§ condiqi asupra pozitieifinanciare ¢ performanfe financiare a enti prin prezentarea politicilor contabile utilizate, nici Tn cazurite extrem de rare in care conducerea ajunge la concluzia ci respectareauneicisporii dintr-un standard sau dintr-o interpretare ar indice at&t de mult in eroare incat ar fi in contradictie cu obiectival sitafilor financiare stabilite in Cadrul general, enitateatrebuin 2] se abati de la acea dispozie in maniera prezentat la punctul 18 deci cadrul relevant de reglementare impune o ate de abatore sau interzice altminteri. ‘Atunci cand o entitate se abate de lao dispozitie a unui standard sau a unei interpretiiri in conformitate cu punetul 17, aceasta trebuie si prezinte: (@) —conducerea a ajuns 1a concluzia oi situatiile financiare prezinti fidel pozifia financiari, performanta financiari i fluxurile de trezorerie ale entiti (©) conformitatea cu standardele $i interprotiril sispozitie pentru realizarea unei prezentir fie aplicabile, cu exceptia abaterii de ta 0 anumiti » 20 a 2 24 RO-IAS1 (©) tittut standardului sau al intorpretirié de ta care s-a abjtut entitatea, natura abaterii, inclusiv tratamentul pe care lar impune standardul sau interpretarea, motivul pentru care tratamental respectiv ar induce In eroare in circumstanjole respective Intr-atat Ineat ar fi in contradictie cu obiectivul situafillor financiare stabilit in Cadrul genera, precum si tratamentul adoptat; $i (@) pentru fiecare pericadii prezentati, impactul financiar al abatorii asupra flecrui element din situaffilefinanciare eare ar fi fost raportat daci sar fi respectat disporiti ‘Atunci cand 0 entitate s-a abiitut de lao dispozifie a unui standard sau a unel interpretiri Intr-o perioad’t anterioard, iar acea abatere afectearil sumele recunoscute in situatiile financiare pentru perioada actual’, entitatea trebuie si fae prezentirile previzute la punctul 18 literal (c) si (d)- Punctul 19 se aplicd, de exemplu, atunei cand o entitate sa abatut intr-0 perioadsanterioard de la 0 dispozitie dintr-un standard sau dintr-o interpretare in momentul evalugril activelor sau datorillr, iar acea abatere afecteaz’t evaluarea modificriloractivelor sau datorilor recunoscute in situayllefinanciare ale perioadei curente. In situaite extrem de rare in care conducerea ajunge la concluziao& respectarea uni dispozfi dintr-un standard sau dintr-o interpretare ar induce in eroare intr-atat ineat ar fi in contradic cut obiectivul situaflorfinanciare stabil in Cadru! general, dar cadrul de reglementare relevant interzice abaterea de Ja acea dispozife, entitatea trebuie 3 Incerce pe cat posibil si reduci aspectele care decurg din respectarea acalei dispozii scare sunt percepute ca inducand in eroare, prezentand: (@) —tittut standardului sau al interprotirii respective, natura dispozit conducerea a ajuns la concluzia ei respectarea acelei dispoziii induce in eroare in circumstan(ol respective intr-atat ineat este in contradie{ie ct obiectivul situafiilor financiare stabilit in Cadrul generat; $3 () pentru fiecare perioadsi prezentati, ajustirile fiecirui element din situatiile financiare pe care conducerea le-a considerat ca fiind necesare pentru obfinerea unei prezentirifidele. Ts sonsul punctelor 17-21, un element al Informaiilr ar fin contradietie eu abietivul situayilorfinanclare atunc! cand nu reprozint§ exact wanzacjile, ate evenimente ¢ condi pe care fe dorege sl reprezints, fie se asteapt tn mod normal sie rprezinte in consecina, af puea si influnfeze deczile economic luate de tive ulilizatort situapilor financiare. Alunel cand se evaldeazy masura th care respectares nei disporipi speciice din-un standard sau dito interpretae ar induce in eroare Int-atatinedt ar fi In contradiete eu obiectivulstuailorfinanciae stabil in Cadru! genera, conducrea iat considera: (a) motivul pentru care obiactivul situafillor financiare nu ese atins in circumstanfle respective; si (0) modul in care circumstangele dint entitate se pot deosebi de cele din alte enttal) care respecte dispozitia. Dac alte entititi respect dispozitia In citcumstanfe similare, exist o prezumte relativ potrivitcivela respectarea disporities de cftre enlitate nu ar induce in eroare inr-atat incat sf fle in contradictie eu abiectivul situatilo financiare stabilit in Cadrul general Continuitatea activitatii La intocmirea situafilor financiare, conducerea trebuie sj evalueze capacitatea entititii de a-si continua activitatea. Situatiile financiare trebuie intoemite pe baza continuitati activititii, ou exceptia eazului in care conducerea fie intenfioneazii ii lichideze entitatea sau sii inceteze activitatea, fie nu are o alti alternativg realist decat sj procedeze astfel. Atunci cand, la efectuarea evalujeii, conducerea are cunostin{ de incertitudini semnificative legate de evenimente sau condifii care pot cauza indo semnificative asupra capacitiqii entitii de a-si continua activitatea, incertitudinile respective trebuie prezentate. Atunci cand situajile financiare nu sunt intocmite pe baza continuitifi activitigi, acest fapt trebuie prezentat, Impreuni cu baza de intocmire a situatilor financiare si motivul pentru care entitatea ru este considerati afi In situatia de a-si continua activitatea. ‘Atunei cand conducerea evaluea7d masura in care prezumjia continutii activiti este sau nu adecvati, sunt luate In considerare toate informatile disponibile despre viltor, care se Intinde pe 0 perioads de cel putin oursprezece luni de la data bilanjuli, dar fri ase limita la aceasta. Importanfa acordatt depinde de fiecare caz in parte. Atunci cand emttatea a avuto actvitate profitabila in trecut 3 acces fara dificult la resus financiare, se poate ajunge la concluzia cf prezumjia continuitiit activi este adecvati fri 0 analiza dotaliat, In alte cazuri, conducorea poate fi nevoiti si ia in considerare o gami largi de factori care afecteazi profitabilitatea Ccurenti si preconizati, graficele de rambursare a datorilor si sursele potentiale de inlacure a finan existente inainte de af sigur ci prezumja continuitilt activi este adecvat, 4 26 ar Ey 30 3 33 34 RO-IAS1 Contabilitatea de angajamente © ontitate trebuie si igi Intocmeascii situafile financiare folosind contabilitatea de angajamente, cu. exceptia informatilor privind fluxurile de trezorerie. ‘Atunei cand se foloseste contabilitatea de angajamente, elementele sunt recunoscute ca active, datorl, capitalur propri, vonituri si cheltuieli (clementele situajilor financiare), atunci cand respect definipile g criteriile de Fecunoasfere pentru acoleelemente din Cadrul general Consecventa prezentrii Prezentarea si clasificarea elementelor din situafiile financiare trebuie mentinute de la © perioas cu exceptia eazurilor cand: atta, ()—tn.urma unei modifiesri semnificative in natura activiti fi sau in urma unei analize a filor sale financiare, este evident o} ar fi mai potriviti o alti prezentare sau clasificare avand in vedere criteriile de selectie $i aplicare a politicilor contabile din IAS 8; sau (©) un standard sau o interpretare prevede o modificare a prezentiri. 0 achizitio sau 0 cedare somnificativg orto revizuire a prezentiyi situailor financiare poate sugera ci situa financiare tebuie prezentate difert. O entitate modifici prezentarea situafilor financiare doar daci noua prezentare oferg informatitfiabile s1 dacd este mai relevant pentru utilizatori situatilorfinanciare, si doar dacd este probabil utlizarea Tn continuare a acestl structurirevizuiteastfolincat sf nu fie afectati comparabiltatea Atunei cand se fac astfel de modificiei entitatea ish reclasiicd informatile comparative in conformitate eu Pragul de semnificatie si agregarea Fiscare clas) semnificativil care cuprinde elemento similare trebuie prezentat separat in si financiare. Elementele care aus naturi sau functii diferite trebule prezentate separat, eu excep ia eazulu in care nu sunt semnificative. Situajile financiare rezult din preluerarea unui volum mare de tranzac{il sau alte evenimente care sunt agregate pe grupe In functie de natura sau functia lor. Etapa final a procesulul de agregare si clasificare este prezentarea o date condensate ¢ clasificate care formeaz{ elemente-randur in bilan, In situajia veniturilor si cheltuielilor, In situaia modificZeii capitalurilor propri sn situatiafluxuritor de trezorerie sau in note. Dacii un element-rand ru este in mod individual semnificativ, atunei el este agregat cu alte elemente fie Tn acele situa fie n note. Un flement care nu este suficient de semnificatv pentru a fi prezentat separat i situapile financiare propriu-zise poate fi totus suficient de semnificatiy ineat si poald fi prezentat separat in note. ‘Aplicarea concoptulul pragului de serie tascam faptul cl nu esto cesar respectareaunel anumitedispozii de prezentare a informatilor dine-un standard sau diwe-o inlerpretare,dachinformaile nu sunt serifiatve Compensarea Activele si datorile, precum si veniturile si cheltuilile, nu trebuie compensate, cu exceptia eazului In care compensarea este impusi sau permisjde un standard sau de o interpretare. Esto important ca atatactivele g datoriile, cat sf veniturite g choltuielile, si fie raportate soparat. Compensarea fie in situatia veniturilor si cheltuililor, fle in bilan, cu exceptia cazulul in care componsarea reflect fondul economic al tranzactio! sau al unui alt eveniment,limiteazai capacitatea utlizatoriloratat de a Infolege tranzact Intreprinse, alte evenimente gi condipii care au aparut, cat si de a evalua viitoarele fluxuri de trezorerie ale enti. Evaluarea activelor dup deducorea ajustivilor de valoare ~ de exemplu, ajustiri pentru depreciorea stocurilor i ajustirt pentru creanfele indoieinice - nu reprezinti o compensare IAS 18 Venituri defineste veniturile si impune ca acestea si fie evaluate la valoarea justi a contraprestatei primite sau de primi, luand in considerare valoarea oricirei reduceri comerciale i de volum acordate de entitat. Tn decursul activitiifor sale curente, entitatea efectueazs alte tranzacti care nu genereazi venituri, dar care sunt ‘cazionate de principaleleactivitit) goneratoare de venituri. Rezultatele unor astfel de tranzactli sunt prezontat, 5 35 31 40 a RO-IAS1 atunci cand aceasti prezentare reflect fondul economic al tranzactiel sau al unui alt eveniment, prin compensarea veniturilor cu cheltuelileasociate care apar din aceeasi tranzacte. De exemplu (2) easiguritesiperderile in cadarea activelorimobilizae, inclusivinvestiile active de explostare, sunt raportate prin doducerca din ncagile din codare a valor cortablle a activului a cheltuillor do vanzareafornte (©) cheltuelite legate de un provizion care este recunoscut in conformitate cu IAS 37 Provizioane, datorit Ccontingente s/ active contingente si rambursat in baza unui angajament contractual cu un tert (de fexomplu, un contract de garantie al unui furnizor) pot fi compensate cu rambursirileaferonte. Tn plus, cagigurile $ pirderile cae apar dint-un grup de tranzacil simile surtraportate pe baz net, do exempl, ccstigutle gi plerderile din diferenfole de curs valutar sau edgigurile i plerderile din insrumentele financlare diate in \ederea tranzactiongi. Totus, astel de cigur perder sunt rapertateseparat dari sunt semnicaive. Informatii comparative Cu exceptia cazului in care un standard sau o interpretare permite sau prevede altfel, informati comparative aferente perioadei precedente trebuie prezentate pentru toate sumele raportate in situafi financiare. Informatile comparative trebuie incluse pentru informatiile narative si descriptive atunei cand acest lueru este relevant pentru injelegerea situatilor financiare ale perioadei curente. In unete cazuri, informatilenarative furnizate de situafilefinanciare pent perioada (perioaele)antrioari(e) ie elevate In perioadaeurent, De exemplu,dealileprivind un Iii al ear rezultat era nesigur {a data ultimulul bilan} este ined nesolujionat, sunt prezenate Tn perioada curentt. Utiztorit beneticiazh de Jo care indied exstenja actelincerttudn Ia dala ultimulu bilan 9 de inormayile despre maui care au fost uate pentru rezolvaea incertitudini in eursul perioade ‘Atunei cand prezentarea sau clasificarea elementelor din situa comparative trebuie reclasificate, cu exceptia cazului In care acest lucru este imposibil de realizat. Atunci fieate, o entitate trebuie si prezinte: © In situafia i care rectasficarea sumelor comparative este impos (2) motivul nerectasiticirii sumelor; si () natura ajustirilor care ar fi fost Fieute dai valorile ar fi fost reclasificate. Amelioarea comparabilitii informatie! ine perioade auth uillzatril shia detail economics, n special prin fopuul ch permite evaluaea tondinjelor i informaia financiar] I scopul de a face prognozs. In anumite citcumstanie, este imposbili reclasificarea informajei comparative pent © anumii perioadi anterioar tn vederea obineritcomparabilitii cu prioada curena. De exempl, -ar putea ca datele si nu fi fos colecate tn pavioada (petioadle)anteroare) ths-o manier care si permit relasfiarea si s-ar putea ca reconstiuirea ‘nformapilo su fe posibil conta IAS 8 trateazd ajustvile informailor comparative necesare atunci cand o entitate modifica © polit Structura $i continut 2 Introducere Prezentul standard prevede ca anumite informatii si fie prezentate in bilan, in situataveniturilor s{cheltuelilor In situafia modificiilor capitaluritor proprit si impune prezentarea altor elemente-randuri fie in acele situati fie in note, IAS 7 Situapile fuxurilor de trezorerie stabileste dispozits pentra prezentarea situate! fluxurilor de tuezorerie 6 8 45 a7 48 50 RO-IAS1 Prezentul standard utilizeaza unvori fermen .prezentare a inforsailor” int-un sens larg, euprinzdid elemente prezentate in bilarf, in situajia veniturlor si cheltuielilor, in situatia modifiezglor in capitalurile peoprl gi 1 situafiafluxurilor de trezorerie, procum si in note. Prezentiile sunt, de asemenea, previzute si de alte standarde 9 interpret. [a eazul in cate prezentul standard sau un alt standard sau o interpretare nu specifics contrariu, astfel de prezentiri sunt fcute fle in bilan, In situatia veniturilor si cheltuellor, in situatia modificzritor ‘apitalurilor proprii sau in situatiafluxurllor de rezorerie (oricare dintre ele care este relevanta), fe ia note, Identificarea situatiilor financiare Situayi publicat. financiare trebuie identificate si separate in mod clar de alte informatii din acelasi document IERS-urile se aplicg numai situapilor financiare, gf nu altor informati prezentate ntr-un raport anual sau alt document. Prin urmare, este important ca utilizatort si poat distinge informatile elaborate prin utilizarea IFRS: Urilor de alte informasii care le pot fi folostoare, dar nu fae oblectul acelordispoziti. Fiecare component a situafilor financiare trebuie identificati in mod clar. Tn plus, urmitoarel informati trebuie 5] fe bine evidengiat i repetate atunci cand acest lucru este necesar pentru inflegerea corespunzitoare ainformafilor prezentate: @ ii raportoare sau alte mijloace de identificare si orice modificare adusi respeetivelor informa intervenit de la ultima dati a bilantului; 3) © acea components a situalilor financiare; (2) moneda de prezentare, conform definifiei din IAS 21 Etectele variaei eursurilor de schimb vatutar; $i (©) nivetut de rotunjire utilizat in prezentarea sumelor din situafilefinancia Dispoziite de la punctul 46 sunt in mod normal respectate prin prezentarea in titlrile de paging a situailor financiare sf a denumiilor abreviate de coloane. Pentru determinarea celei mai bune modalititi de prozentare a acestor informal este nevoie de rationament profesional. De exemplu, atuncl cand situatile financiare sunt prezentate electronic, nu sunt utlizateintotdeaura pagini separate; In acest caz elementele de mat sus sunt atunci prezentate atat de frecvent, Incat 5% asigure 0 Injelegere corespunzatoare a informajillorincluse in situaiile financiare Situalilefinanciare sunt deseori mai usor do injeles prin prezentarea informatiilor in mil sau milioane de unit ale monedei de prezentare. Acest fapt este acceptabil alata timp cat este prezentat nivelul de rotunjire a prezentii si cat nu sunt omise informafile sormificative, Perioada de raportare Situafile financiare trebuie prezentate cel putin anual. Atunei cand data bilanfului unei entitifi se schimbs si situatille financiare anuale sunt prezentate pentru o perioad:j mai lungii sau mai scurt de un finan (2) motivulfotosirii une perioade mai lungi (©) faptul ef vatorile comparative din situafja veniturilor si cheltuililor, situajia modificgrilor in capitalurile proprii, situafia fluxurilor de trezorerie {i notele aferente nu sunt pe deplin comparabile, ‘mod normal, situatilefinanciare sunt intocmite in mod consecvent, acoperind o perload de un an. Totus, din ‘motive practice, anumite entitit) proferd si facd raportarea, de exomplu, pentru o perioads de 52 de siptimani Prezentul standard nu Impiedie aceasti practic, ntrucat este putin probabil ca situaile financiare rezultate si fle semnificativ diferite de acelea care ar" prezentate pentru un an, 51 82 53 54 55 56 87 58 59 RO-IAS1 jantul inctia dintre activele circulante $i cele imobilizate, precum $i dintre datoriile curente si cele pe termen lung entitate trebuie si prezinte activele circulante si imobilizate, precum si datoriile curente gi pe termen lung, drept clasificjri separate in bilant In conformitate cu punctele 57-67, cu excep{ia cazului in care 0 fiabile si mai relevante. Atunci cand se aplicit aceastt prezentate la modul general, n ordinea lichiditti. Inditerent de metoda de prezentare adoptati pentru fiecare slement-rand de activ si de datorie care combini sume ce se asteapt afi recuperate sau achitate la (a) nu mai mult de douiisprezece luni de la data bitanfulu si (b) mai mult de douiisprezece luni dup: data bilanfului,o entitatetrebuie si prezinte valoarea ce se preconizeazi a fi recuperati sau decontat dup mai mult de douisprezece tui ‘Atunei cand entitstea furizeazii bunuri sau presteai servcil tn cadrul unui ciclu. do exploatare clar identitiabil, clasificarea separa in bilan a activelor circulates imobilizae a datrilor curente pe tren lung fer informatit Util, fica distri rte active rate care sunt in mod continu ulate sub form de capital circulant s cole utlzate in activitatea pe termen lung a enti. De asomanea, acest fapt evident activele ce se proconizeay fi valrificate in ‘cadtulciclulul curent de explostare $ datorileexigibile in cursulaceleay perioade. Pent anumite enti cum ar f nstiupjilefinanciae, © prezentare a acivelor §datorlilor fn erdine crescitoare sau escresctoare a lchiditii ofet informati fable 3 mal relevante decat © prezentare a activelorclasficate drept circulate s imebilizate sa datorilor casficate drept curentes pe trmen lung, deoarece entitatea nu furnizeazi bunur ‘24 servil inten cllu de expoatare car identifica La aplicarea punctului $1, unei entitai i se permite sa prezinte uncle dintre activele gi datorile sale utilizand © clasificarea circulantelimobilizate si respectiv curente/pe termen lung si altele tn functje de lichiditat, atunci cand aceasti clasiticare oferi informafi care sunt fiabile si mai rolevante. Necesitatea unei baze mixte de prezentace poate aparea atunci cand 0 entitate are diverse operatiu Informatile despre date la care se preconizeaz, valorificarea activelor sia datoriilor sunt utile pentru evaluarea lichiaitaii $i a solvabilititt unei entitif. IFRS 7 Instrumente financiare: Informal de furnizat provede prezentarea scadenfelor pentru activele financiare si pentru datorile financiare. Activele financiare cuprind reanjole comerciale gi alte creanjo, iar datorilefinanciare includ datoriile comerciale g alte datori. Informatjile privind data preconizata pentru recuperarea si decontarea activelor si datorlilor nemonetare, cum sunt stocurile s provizioanole, sunt, de asomenea, utile, indiferent dact activele i datorlle sunt sau nu clasificate drept Circulante/imobilizate s|respectiv curentelpe tormen lung. De exemplu, o entitate prezintg valoarea stocurilor ce se proconizeazi a fi recuperati dupa mai mult de dougisprezece luni dela data bilan Active circulante Un activ trebuie clasifieat drept circulant atunci cand satistace oricare dintre urmitoarele crite (2) s» asteapt ad fe realizat sau este definut in vederes vanziri sau consumat in eursul normal Cielul ee exploatare al entit i (©) este detinut im principal in seopul af tranzactionat; © opt 2M realizat In termen de douisprezees luni dela data blanfulul; sau (8) reprezinti numerar sau echivatente de rumerar (conform definitiei din IAS 7), cu excoptia azului in care ete interzig tranzactionarea sau utilizarea sa pentru a decontao datrie pentru Perioad de ce! pufin douisprezece lini de Ia data bilanful Toate celelate act trebuie clasfieate drept active imobilizate. Prezentul standard utilizeazi termonul imobilizate” ponte a cuprinde astivele eorposale, necorpos financiare pe termen lung. Acesta nu interzice utilizarea descrierilor alternative, atata timp cat sensul est car. eg Cictul de exploatare al unei entitit reprezinti perioada de timp dintre achzitionarea activelor pentru proluerare ‘§ realizarea lor In pumerar sau echivalente de numerar. Atunci cand ciclul normal de exploatare al unel enti 8 6 62 63 64 65 66 RO-IAS1 ru este identiiabil n mod cla, se consider cA rata ul este de douisprezece luni. Activele circulant cuprind active (cum a i stocurie i creanjele comerciate) car sunt vandute, consumate sau realizate ca pate a cellu normal de explotare, chia yi atune!cind nu se asteapi ie realizat tn termen de dowisprezece luni dea data bilanjulu. Activele citculante includ, de asemanea, active care sunt definute in primul rand in vederea tranzactionivt (activele financiare din cadrul acostei eategori sunt clasifcate drept definute to vedarea tanzactionatit in conformitate eu IAS 39 Instrumente financlare:recunoaslore si evalua) si pateacuren din active financlareimobilizte Datorii curente © dator crite curenti atunei cand satistace oricare dintre urmitoarel (2) se asteapti si fie decontat In cursul normal al ciclului de exploatare al ent () este definuti in primul rand in sopul de afi tranzactionats; ©) este exigibi In tormen de douiisprezece luni dupii data bilan ul (2) entitatea nu are un drept neconditionat de a amana decontarea datoriei pentru cel putin dousprezece luni dupii data bilan{ul ‘Toate celelate datori trebuie clasificate drept datorii pe termen lung. ‘Arumite datorii curente, cum ar fi datorile comerciale si unele daterliprivind angajatil si alte costuri de exploatare, fac parte din capitalul circulant utilizat in ciclul normal de exploatare al entitaiji. Astel de elemente do oxploatare sunt casificate drept datorii curente, indiferent daci sunt exigibile dupii mai mult de douisprezece luni de la data bilanfului. Acelas! ciclu normal de explostare se apicg la clasificarea activelor 3 datorilor une! enti. Atune! ednd ciclul normal de explostare al unel enti nu este clar identificabil, se considera eh durata uj este de douisprezece luni ‘Ate datori curente au sunt decontate ca parte @clclulul normal de exploatare, dar sunt exigibile in termen de \dousprezece luni dupa data bilanfului sau sunt dejinute in primul rand in scopul de afi anzactionate. Se poate foferi deept exemplu datorile financiare care sunt clasificate drept delinute in vederea tranzaction conformitate cu IAS 39, descoperirile de cont si partea curenti din datorile financiare pe termen lung, dividendele de ptt, Impozitul pe profits alte datorit necomerciale. Datoriile financiare care afer finantare pe termen lung (adie nu fac parte din capitalul circulant utilizat in ciclul normal de exploatare al entitiji) si nu sunt texigibile in dowisprezece luni dupit data bilanfului constitule datorli pe termen lung, care fac obiectul punctelor 653) Oentitate luni de la data Jasificd datorilefinanciare drept curente atunci cand ele rebuie decontate in termen douisprezece lanjulul, chiar daca (2) termenut niga a fost stabil pentru o perioadsi mai mare de doulsprezece luni: si (0) S.a inchelat un acord de refinanfare sau de reesalonare a plijilor pe termen tung dupa data biangull s Inainte ca situapilefinanciare «fle aprobate spre publicare Dacsio emttate preconizeaza g are competenta exclusivd si refinaneze sau si reinnolasc® o obligate pentru cel putin dougsprezece Iuni dupa data bilanfulul in {1 de Imprumut existente, ca clasificd ‘obligatia dept obligatie pe termen lung indiferent daci aceasta arf altminteriexigibil intr-un termen mai scurt Totusi, In situayile in care refinanfarea sau reinnoirea obligatiel nu este de competenja exclusivg a enti (de fexomplu, atunci cand nu exist un acord de refinanfare), use iain calcul potentialul de refinanfare iar obligaia, este clasiticati dreptcurenti, ‘Atunei cand o entitateIncaledi un angajament previizut In cadrul unui acord de Tmprumut pe termen lung la data bilanului sau inaintea date bilanfulu, datoria devenind exigibila la cerere ca urmare a acestei inealear, datoria este clasiticatj drept curent indiferent daca creditorul a fost de acord, dup data bianjulul g nainte ca situa financiare sj fie aprobate spre publicare, sj nu solicte plata ca urmare a incaleril. Datoria este clasiicata drept deoarece a data bilanfului entitatea nu are dreptul necondiionat de a-si amana decontarea pentru cel putin dowisprezece luni dup acea dat Totusi, datoria este clasificati drept datorie pe termen lung daciicreditorul a fost de acord panda data bilanulul Si ofere 0 porioadi de gratie care si se inchele la cel putin doufsprozoce luni dupli data bilan, In cadrul 9 67 RO-IAS1 careia entitatea s% poat rectifica Tneslcarea i in timpul edoia creditorul si nu poati solicita rambursarca imediat, In coea ce privesteimprumuturieclasificate dreptdatoriicuente, daci urmitoarle evenimente au loc ttre data bilanuiui 5 data la earesituapile financiare sunt probate spre publicre,respctivele evenimentsIndeplinese condiile pentru a fi prezentate drept evenimente care nu conduc la austarea situafilor financiare Ta conformitate cu IAS 10 Evenimente ulterioare date bilanpulu (2) rofinantarea pe termen lung; (©) rectificarea unel inci a unui acord de imprumut pe termen lung: $i (6) acordarea do egtre creditor a unel perioade de grajie pentru a recttica © Inegleare @ unui acord pe termen lung care se Inchoie la cel putin douisprezece luni dup data bilangulul Informatii care trebuie prezentate in bilant Bilan{ul trebuie si cuprindi elementele-randuri care prezintii cel pufin urmjtoarele valori, in mjsura In care ele nu sunt prezentate in conformitate eu punctul 8A: ® o) © (2) active financiare [exctusiv valorile mentionate la iterele (6), (ss (OI: (6) invests inaneiare contabilizate prin metoda puneri in echivalenfi () active Biologice; © stoou (0) creanfe comerciate simitare; (0 numerar 5 echivatente de numerar; (@) —_datorii comercial i similare; 6) provizioane; (0) datoriifinanciare exclusiv valorile mentionate ta literele() sl; Jum sunt definite in IAS 12 Impozitul pe datorii si erean{e aferente impozitului curent, du profit, (©) datort privind impozitele amanate s ereanfeprivind impositele amanate, pi eum sunt definite in As 12; (©) interes minoritar, prezentat in eadrul eapitalurilr propril st (©) capital emis rezerve atribuibileaefionarilorsocietifi-mami. Bilan{ul trebuie si includ, de asemenea, elementele-randuri care si prezinte urmitoarele valor (2) totalul activelor clasiticate drept detinute in vederea vanzirii si active incluse in grupuril estinate cediri, clasficate drept detinute in vederea vanziirii in conformitate ou IFRS § Active {imobilizate definute in vederea vanziit si actvitii Intrerupte; si jeate drept deinute in vederea vas ‘subtotaluri trebuie prezentate in bilant atunei cénd o astfel de prezentare este relevant’ pentru infolegerea pozitiei financiare a entiti 10 0 n R cy ™ 18 16 RO-IAS1 Atunci cand o entitate prezinti acti : clasificate separat in bilanlul siu, aceasta nu trebuie si clasifice crean{ele (datoriile) privind impozitul amanat drept active (datori) circulante (eurente). Prezentul standard nu prescrie ordinea sau formatul de prezentare a elementlor. Punctul 68 ofer pur simp o i do clemente cao sunt suficient de diferite ca natu sau funcjie inet sjustifice o prezentare soparaty in bilan pls: (2) sunt incluse elementele-randuri atunci cand mfrimea, natura sau functia unul element sau a une! agregiri de olemente similare face ca o prezentare separat si fie relevant pentru infelegerea pozifci financiare a enti; (©) ceseroriteutzate 9 ordonareaelementlor sau agregirea de element simiare pot fi amendate in functie de natura ena ¢tranzactiloracstla, porta oferi informa relavante peru inflogerea pore finanetare a enti. De exempts, 0 insite financier poate amends desereile de mal us Panta oferinformati relevant pnt operajiurileunel institu financar, Rafionamentul privind eventualitatea prezentirii separate a unor elemente suplimentare se bazeazi pe evaluarea (0) natu i iehiitp activator: () funetoiactivetor in earl enti gh (6) valoritr, naturi past n timp a datorior Uuiizarea do bazo diferte de evaluare pentru diferte clase de active sugeroaza ci natura sau functia lor se deosebexte ¢, de aceoa, ele ar robui prezentate drept elemente-randuri separate. De exemplu, diferite clase do Imobilizisi corporale pot fi contabilizate la cost sau la valorle rezultate din roevaluare conform IAS 16 Imobilizgri corporale. Informatii ce trebuie prezentate fie In lant, fie in note entitate trebuie si prezinte fie In bilant, fie In note subel prezentate, clasificate intro manier’ corespunzitoare activit lementelor-randuri Dotalile oferte in subclasitiegri dopind de dispozipile IFRS-urlor si de myirimea, natura si funeyia sumelor implicate. Factorii mengionafi la punctul 72 sunt, de asemenea, utili Prezentirile dierd pentru fiecare element, de exemplu: (a) clementete de imobitizri corporate sunt dezagrogate pe clase, in conformitate cu AS 16; (©) creanfole sunt dezagregate in contri do creange de la clientil comercial, creanfe de la pi afilite, pla fectuate in avans ¢ alte sume; (6) stocurile sunt subclasificate, conform IAS 2 Stocur, in categoril precum marti, materii prime $1 ‘materiale, producti in curs de executi si produse finite; (2) provizioante sunt dezagregate in provizioane pentru beneficiile angajatilors alte elemente; (0) capitaturile proprit si rezervole sunt dezagrogate In diferite clase precum capital varsat, prime de O cntitate trebuie si prezinte urm: (2) pentru fiecare clas de capital social: (©) umirut de acfiuni autorizate; umijrul de aefiuni emise si virsate integral, precum si cole emise, dar neviirsate integral; pe actiune sau faptul ei aefiunile nu au valoare nomin: oreconciliere a numijrului de ac{iuni existente la inceputul sla sfarsitul perioadel; (0) drepturite, preferinjote si restricfile aferente classi respective, inclusiv restrict referitoare la repartizarea dividendelor sia rambursarea eapitalului; " n 18 19 80 a RO-IAS1 Go) actin roprii detinute de entitate sau de filialele sau de entitle sale asociate; si (vil) actiunite rezervate pentru emisiune in baza unor contracte de optiuni si a unor contracte de vanzare a actiunilor, inelusiv condifile si sumele aferente; i (©) odescriere a naturi ia scopuluifecireirezerve din cadrul capitaturilor prop © entitate fri capital social, precum un parteneriat sau un trust, trebuie si prezinte informagii tute la punetul 76 litera (a), evidentiindu-se modificirile pe parcursul perioadel dde participatie In eapitalurile proprii, precum si drepturile, preferingole si ‘eategorii de participatie in eapitalurile propri lor Profitul sau pierderea perioadei Toate elemen le de venit si cheltuiaki recunoscute intr-o perioadij trebuie incluse In profit sau in pierdere, cu exceptia eazului in care un standard sau o interpretare prevede contrariul. Tn mod normal, toate elementole de vent $i cheltuial recunoscute inr-o perioadi sunt incluse in profit sau in pierdere. Accasta include efectole modificirlor estimilor contabile. Totus, pot exista circumstanfe cand ‘numite elemente pot fi excluse din profitul sau plerderea perioadel curente, IAS 8 trateaza doug astfel de circumstanfe:corectarea erorilor gi efectul moditicitilor politicilor contabile Ate standarde ateaxi elomente care respects definiia venitulul sau a cheltueil din Cadrut generat, dar care sunt de obicei excuse dn profit sau din pierdere. Se pt fer cu ttl de exempusurplusurie de reevatuare (ase vedea IAS 16), anumiteedsigur g pietder care apar din conversa situailor finaneiare ale une operayiuni dn se (2 se vedea IAS 21) s cdtigui sau pleder din roovaluarea actvelr financiae disponibile pentru vanzare (ase vedea IAS 38). Informatii care trebuie prezentate in situatia ver urilor si cheltuielilor smente-randuri care Situafia veniturilor si cheltuietior trebui lurmeitoarele valori pentru perioadii: includ, cel putin, prezinte « ©) costa (2) cotarparte din profitu sau pierderea aferent(i) entitiilor asociate $i asocierilor in participati, contabi (©) chettuiata cu impozitt; © cuprinzand total () profitului sau pierderii postimporitare din activ cstigulu sau pierderitrecunoscut la ovaluarea la valoarea just minus generate do vanzare sat: de cedarea activelor sau a grupului (grupurilor) destinate cedjrit care onstituie activi ntrerupte; si (© profitut sau pierderea. profitului sau pierderi aferent(e) perioad (2) profitul sau pierderea atribuil (©) profitul sau pierderea atribuil Trebuie prezentate elemente-randuri, titluri si subtotaluri suplimentare in situafia veniturilor choltuielilor atunci cand o astfel de prezentare este relevantij pentru infelegerea performanfei financiare a 12 a4 ar 89 90 a RO-IAS1 Deoarece ofectole diferitelor actvititi, tranzactit si evenimente ale unei entitii se deosebese ca frecvend, potential de castig sau plerdere si previzibilitate, prezontarea componentelor de performants financiarajut a Injlagorea performanjeifinanciare realizate gl la aniciparea rezultaelor vitoare. Se includ in situatia venituritor $% cheltuielilor elemente-randuri suplimentare, iar descririle utilizate §1 ordonarea elementelor sunt modiicate atunci cand este necesari explicarea componentelor de performanti financiard. Factori ce trebuie avuli in vedere Ccuprind caracterul semnificativ, precum s) natura si functia elementelor de Venituri i cheltuieli. De exemplu, © Institujie financiari poate modifica descririle pentru a oferi informayli relevante pentru operajiunile unet institu financiare. Elementole do venituri gi cheltueli sunt compensate numai atunei cand sunt satis celterlile de fa punctul 32 ontitate nu trebuie si prezinte niciun element de venit sau chel situafia veniturilor si eheltu Ldrept element extraordinar, nici in Informatii care trebuie prezentate fie in situatia veniturilor note cheltuielilor, fie in ‘Atunci cand elomentele de venturi $i cheltuilt sunt semnifizative, natura si valoarea lor trebuie prezentate separat, Circumstanfole care ar da nastre la prezentarea separatiia elementolor de venituri si cheltuieli includ (2) reduceri ale valorii contabile stocurilor pani la valoarea neti realizabili sau reduceri ale valor contabile a imobilizirilor corporate pani la valoarea recuperabi astfel de reducer ‘i, do asemenea, relufri ale unor © ilor nei ent! 3) reluded ale oricdror provizioane pentru costurile (6) ced ale unor lemente de imobitizge corporale: (6) cede ate unor investi (o) activi! intonupte (0 solugonare tnigor: (@) _alteretuiet de proviziosne © entitate trebs pe natura cheltuililor, fie pe destinafia lor in cadrul entitifi, oricare dintre acestea furnizeazi informalii mai fiabil ‘gimai relevante. Enmttaile sunt incurajate sa prezinte analiza de la punctul 88 in situafa veniturilor i cheltuielilor. CCholtuielile sunt subclasificate pentru a evidengia componente ale performanjel financiare care se deosebese tn 00a ce privestefrecvenfa, potenfialul de castig sau piordere si previzibilitatea. Aceasti analiza este furnizat In tuna din cole dou forme posite Prima forma de analiza este motoda clasificvil dupa natura cheltuelitor. Cheltuielile sunt agregate in situaia venituriior i cheltuielilor conform naturli lor (de exemplu, amortizarea, cumpliririle de materi prime, choltuiaile cu transportul, beneficiile angajafilor gcheltuielile de publicitate) si nu sunt realocate pe diferitle destinaii din cadrul entitiji. Aceast metodk poate fi simplu de aplicat, deoarace nu este necesarjnicio alocare a choltuieilor dup clasiiezrle funcfionale. Se oferi urmitorul exomplu de clasificare utlizand metoda naturi cheltuilior: Venitur x Ate venitur x Variatia stocurior de produse finite gi produse in curs de execute x Mater prime ¢1 consumabile utiizate x 13 92 94 RO-IAS1 Cheltuieti cu beneficile angajatilor x Cheltuieti cu amortizarea x Ate chetuiel x Total cheltuie 00) Profit x Cea do-a doua metodi de analizg este metoda clasificiril dupa destinati cheltuielilor sau meveda costal vanzirilor . si clasifie cheltuiolile dupa destinatia lor ca parte din costul vanziilor sau, de exemplu, din costurile activititilor de distribute sau administrative. O entitate prezinta cel putin costurile vanaitilor sale separat de colelalte cheltuleli conform aceste! metode. Aceasti metodi poate fer! deseori informatii mai rolevante pentru utlizatori decat clasificarea cheltuielilor dupa natur’, dar alocarea costurilor dupei destinait poate necesita alociri arbitrare si poate implica, in mod considorabil, utilizarea rationamentului profesional. Se fer urmjtorul exemplu de clasificare utlizand metoda destinatioicheltuielilor Venituri x Costul vanzéjitor Co Profitul brut x Ate venituri x Costuri de distibutio 0 Cheltuieli administrative 0 Ate chetuiel Co Profit x Entitifile care clasified cheltuiolile dup destinatie trebuie si prezinte informatii supl natura cheltuililor, inclusiv cheltuielile eu amortizarea, precum $i cheltuielile eu benef entare despre -angajatilor. Optarea pentru metoda destnatioi cheltuililor sau pentru motoda naturit cheltuielilor depinde atat de factor, Isloriel, cat g) de cei aferenti sectorului economic, respectiv de natura entitaii. Ambele metode indica acele costuri care S-ar putea $4 varioze, direct sau indirect, in functie de nivelul vanzivilor sau productie! enti. Deoarece fiecare metod de prezentare are avantaje pentru diferite tipuri de enti), prezentul standard impune conduceriialegerea prezentlicelei mai relovante gi colei mai fiabile. Totus, doarece informayile asupranaturi choltuielitor sunt utile la estimarea viitoarelorfluxuri de trezorerie, se impune o prezentare suplimentartatunci cand este utlizai metoda destinafici cheliuililor a pumciul 93, torment! benefice angeiailor” are aeclag Ineles ca i in IAS 19 Beneficiile angajaptor. © entitate trebuie si prezinte, fie In situatia veniturilor si cheltuielilor sau in situalia modificirilor capitalurilor propri, fie in note, valoarea dividendelor recunoscute ca distribuiri eitre acfionari in timpul perioadei, si suma aferenti pe actiune. 1“ 7 98 99 100 101 RO-IAS1 Situatia modificarilor capitalurilor propri ontitate trebuie si prezinte 0 situatie a modificirilor capitalurilor proprii evidenjiind in situafia propriu- zis (2) profitul sau pierderea perioadel; (©) care element de vents cheltuiti pentru perioad care, dup cum se prevede in alte standards sau intarpetiri este recunoscut retin cpitalurilepropril, precum $i totalulacestorelemente; (©) totatul venituritor si chet separat sumele totale atribuibil lor pentru perioady [calculat ca sum dintre (a) si (6), indicand eijonarilorsecietijiemami st interetelor minoritare; 1 @ O situatie a moditicirilor eapitalurilor proprii care cuprinde doar acel situafie a veniturilor $a cheltuielilor recunoscute. O cntitate trebuie si prezinte, de asemenea, fie In « or cu astionarii care se manifesta in calitatea lor de acfionari, aritand separat ) snume profitul sau pierderea cumulat( rile pe parcursul perioad © fieojri clase de capitaluri wirsate ga facie rezerve la Inceputl sla sfarsitul porioadei, prezentand distinct fecare modificare. Moditiciele capitalurilor propri ale unel ential intre dou date ale bilanfulu reflects restora sau reducerea activelor sale nete in curs perioadei. Cu excopja modificriorrezutate din wanzacfile cu afionari cre se ‘manifest in caltatea tor de actionari (cum a fi coniributile de capital propru,riscumpararea de cre entitate a proprio instrumente de capital propriu Si @ dividendelor) $1 costurle ranzactilor legate direct de astfel de tranzacti, modifcarea global a capitalusitor proprit tn timpul unei perioade reprezint valoarea total a veniturlor 51 eheltuielor, inclusi eastigurile pierderle generate de activitileentiaipe pareursulaceet porioade (idiferent dacd cole elemento de venturi cheltuiel sunt recunoseute In profit sau th pierdare ori direct, ca modifi ale captatuitor prope) Prozetl standard prevede ca toate elemento de venir celui eeinoseine Tn peice nls n profit sau perder, cuexcopfacazuui in care un at standard sau interpreta prevede contrariul.Atetandarde prvi ca unele perder 3 casi (cum arf scene s) cegerile din reevaluae 3 anumitediferenfe de curs valuta, pir sou Cigtigur din reevalurea activelorfnanciare csponibile pentru vinzare 3 sumele conexe ale impozitaiorcurete i amanate) ji recuse direct ca modifi ale captalzilorpropri. niet est Importang; lutea in considerare a {ure elamentslor de ea i pierre la evaluarea modifier paz financire a Una eni) ie doug da ale bilan, rezenl standard prevede prezerarea siti modi eaptalurir prop cares evidenfeze venture ‘chau aie ste une! emi nus pe ale care sum ecurascte dct in capa popt IAS 8 provede aust retroactive pentru aefectua mociicir ale politcilorcontabil, tn rasura in care acest turu este posibil, cu exceptiacazului tn care prevederile anzitori ale unut lt standard sau ale une alte Interpret previe altcova. IAS 8 prevede , de asemenea, ca retail in seopul core roils fi feuteretroactiv tn misura in care acest lueruesteposibil.Ajustiile gi etratrile retroactive se efecuuazt in cova ce privexe soldulrezuitatelr reportate, cu exceptia cazului in care un lt standard sau o at interpretare prevede ajustrearetroactivg a une alte componente a capitaluriorpropri. Pnetul 96 litera (6) prevede prezentarea in situa modifiviloreaptaltrilor propria aj tolalerealizato in cazulfiecrei componente a capitalurilor proprit care deeurg separat din modificvile p contabile ¢ din corectaea erorior. Aceste ajustri sunt prezentate pent fiecare perioad precede ‘ncoputu perioadei, Dispozitile de la punctole 96 si 97 pot fi indeplinite in mal multe felur. Un exemplu este formatul pe coloane care reconciliazi Soldurile initiale gi cele finale ale flecirui element de capitaluri propril.O alternativ este aceva do a raporta numai clementele de la punctul 96 in situatia modificrilor capitalurilor proprii. Conform acestei borer, elomentele descrise la punctul 97 sunt prezentate in note 15 102 103 104 105 106 107 108 RO-IAS1 Situatia fluxurilor de trezorerie Informatile privind fluxurile de trezorerie oferd utilizatorlor de situail financiare © baz pentru evaluarea capaci entitiii de a genera numerar si echivalente de numerar, precum sia necesitiilor enti de a utiliza fluxurile de tezorerie respective. [AS 7 stabilese dispoziti pentru prezentarea situate fluxurilar de tezorerie g a informagiloraferente Note Structura [Notele trebu (2) 54 prezinte informalii despre baza de intocmire a situatii contabile speeifice utilizate in conformitate eu punctele 108-115; F financiare $i despre poli (©) 5 prezinte informatil veniturilor si chetti de trezorerie; $i previzute de IFRS-uri care nu sunt prezentate in bilan{, in situafia 3F, In situafia modifiejrilor eapitalurilor proprii sau in situajia fluxurilor lor, din situatia modificarilor eapitalurilor prop informatiile corespunzitoare din note. ‘$idin situatia [Notole sunt in mod normal prezentate in urmitoarea ordine, care ajut wtilizatorit si infoleagi situailefinanciare ‘si le compare cu situailefinanciare ae ator enti: (a) oe declaratie de conformitate cu IFRS-urile (a se vedea punctul 14); (0) un rezumat al celor mal semnificative politic! contabile aplicate (ase vedea punctul 108) (6) informayi justificative pentru elemento prezentate in bilan, ih situayia veniturilor i cheltuieilor, tn care este situafia modificirlor capitalurilor proprit in situatia luxor de trezorerie, tn ordinea in prezontatflecare situatio fiecare element-rand; $1 (6) ao rezone informa, neusiv: (0 ato comingone (aso vadea LAS 37) angajamants contractual nerecunoscute (i) informatinetinancire, de exemp, oblecivele $i politicile gestionar risculu finanelar ale enti (a se vedea IFRS 7). Ts anumite condi, poste fl necesarj sau de dorit modificarea ordonirit anumitor elements din note. De exemplu,informatile despee modifiirile valor juste recunoscute in profit su tn pierdere pot fi combinate cu informalile referitoare la scadenfle instumenieior financiare, des primele sunt prezentiri pentru stualia venturlor i chetuelitor iar cole din urmg se refer a bilan, Totus se poate merino stuctuy sistematieg a notelor atata timp eat est posibil [Notole care oferd informalji despre baza Tntocmiri situatilor financiare sa poiticilor contabile spectice pot fi prezentate ca 0 component separati a situatilorfinanciare. Prezentarea politicilor contabile O entitate trebuie si prezinte in rezumatul politicilor contabile semnificative (2) baza (bazele) de evaluare utilizatj(e) la intocmirea situafi 3 Finaneiare; $i 16 109 0 Mm 12 113 4 15 RO-IAS1 Este important ca utlizatorit si fie informati asupra bazel (bazelor) de evaluare utlizati(e) in situatile financiare (Ge exemplu, costul istoric, costul curent, valoarea neti realizabili, valoarea just sau valoarea recuperabila), eoarece baza pe care sunt Intocmite situatile financiare afecteazi in mod Semnificativ analiza efectuat de acegtia. Atunci cand se utilizeazi mai mult de o bazi de evaluare in situatilefinanciare, de exemplu atuncl cand sunt reevaluate anumite clase de active, este suficienta indicarea categorillor de active i datoli la care se aplica fecare baz de evaluare. ‘une! cand se deci necestates prezentri nel anumite pole de contabiliae,conducere ian considerare risura In care prezenarea ar aula wtliatoi Ia inflegerea moduli in care Wanzactle, alte evenimens 5 Condi se regbsesc in performangafinanciarh sn pone financlag raportate, Prezentarea anumitor politi Contabite est ut 31 tune cand aca politic! sunt selette din alternativelepornise in standard 3 ntrpretri. Un exempl in acest sens est prezentarea msi in ere un asociat I reeunoase bartcipajile to entato contro n commun utlizand metoda consol proporjonae sau matoda punerin fchivaleta (ase vedea IAS 31 Iterese i asocierife im participa). Anumtestandarde cer in mod specific prezentare anunitor politic contabile,inlusv a alageioe Fate de condicere inte difertele polite conabile permise. De exemplu, IAS 18 peevede prezetorea bazelor de evaluae uilizate pent clasele de mobilize Corporate. IAS. 25 Costrile mdatordrprevede prezenarea modului in care sunt recunoseute costrile de Indstorare: meat, dept eheltuad sau aptalizat, ea pate a costrilractivelor cu eel hing de product Flecare entitate aro in vedere natura activi sale gi politicile pe care utilizatoril situailor sale financiare se asteapt si le regiseasc prezontate pentru acol tip de entitate. De exemplu, se asteapty de lao entitate care face jbiectul impozitelor pe venit sis! prezinte politcile contabile pentru impozitele pe venit inclusiv cele aplicabile creanfolor gi datorilorprivind impozitul amanat. Atunci cand o entitate are un num semnificativ de operatiunt In strfingkate sau tranzarfii in valu, se asteapti prezentarea politicllor contabile de recuncastore a castigurilor $ pierderilor din varlagile de curs valutar. Atunci cénd au avut loc combina de intreprinderi, sunt prezentate politicle uiizate in evaluarea fondului comercial a interesulul minorita. © politics contabils poate fi semnificativl datoit naturii operatunilor entitaiji, chiar dacé valorile prezentate pentru perioada curenty s1 pentru perioadele anterioare nu sunt semnificative. Este, de asemenea, oportung prezentarea fleciret politic! contabile semnificative care nu este in mod special prevazuti de IFRS-uri, dar este solecta s aplicati in concordanji cu AS 8. © enttate trebuie si prezinte in rezumatul politcilor contabile semnificative sau in alte note rationamentele profesionate, in afara celor care implici estimiri (a se vedea punctul 116), pe care Conducerea le-a feut in aplicarea politiitor contabile ale entitifi si care aul avut cel mai mare efect asupra sumelor recunoscute in situafiefinanciare. In procesul do aplicare a politcitor contabile ale entitiji, conducerea face mai multe rationamente, in afarai de cele care implici estimir, care pot afecta semnificativ sumele recunoscute in situaile financiare. De exemplu, conducerea face rationamente pentru a determina’ (@) acd active finaneiare sunt investi pasate pnd la seaden (©) momentul im care marea majoritale a riscurlor si recampenselor semnificative aferente dreptulul de proprietate asupra actvelorfinanciare g de leasing Sunt transferate ator ent (6) ac, i fond, anumite vanejei de bunuri sunt aranjamente de finantare 5 dec nu geneceang venus (6) daca fondu relate dizeentitate io entitate cu seop special demonstreaz ci entitatea cu scp special este controlay de care entitate, Unele dintre prozentyile de informarji efectuate in conformitate cu punctul 113 sunt prevazute gi de alte standarde. De exemplu, IAS 27 impune unet enttill si prezinte motivele pentru care participatia proprietarior enti la capitalurile propel nu constitule control in ceea ce priveste o entitate in care $a investt $ care nu este o filial, chiar dacdi mai mult de jumstate din drepturile sale de vot sau din puterea potential de vot sunt delinute direct sau indicect prin filiale, IAS 40 prevede prezentareaeriterilor elaborate de care entitate penteu a distinge Investiile imobiliare de proprietjile imobiliae utilizate de proprictar ¢ de proprietiile deyinute tn vederea vanzjrit pe parcursul desfaguriei normale a activi, atunci cand est dicta clasificarea propriety 7 16 7 18 ug 120 mw 122 123 124 RO-IAS1 Surse principale ale incertitudinii estimérilor O entitate trebuie 5 prezinte In note informatii privind principal viltorul gi alte surse principale ale incertitudinii estimarilor la data bi : semnificativ de a provoca © ajustare important a valerilor contabile ale activelor si datoriilor in eadrul turmatorului exercfia financiar. In privinta respectivelor active i datori,noteletrebuie si includ etal referitoare (2) natura tor; i (©) valoares tor contabiti ta data bilantul Determinarea valorlor contabile ale unor active $i datoriiimpune estimarea efectelor unor evenimente viltoare Incerte asupra acelor active = datori la data bilantulut. De exempta absenta observarl recente a unor prefurh pe pial utilizate pentru a evalua ur datori, sunt necesare esti orientate spre viitor pentru a ‘corporate, efectul uzurii morale a stocurilor, provizioanele pe termen lung privind beneficiile angajatilor, cum ar fi obligaiile privind pensile. Aceste estimiti implicii ipoteze referitoare la elemente, cum ar fi ajustarea risculul la fluxurile de tezorerie sau la ratole de actualizare utilizate, modificipi vlitoare ale salaiilor ‘modified vitoare ale preurilor care afecteazalte costuri Ipotezele principale s alte surse principale de incertitudine rofeitoare Ia estima, prezentate in conformitate cu unctul 116, sunt logate de estimgrile care cor conducerii cole mai difcile, subiective sau complexe Fationamente, In timp ce numgrul de variabile s) ipoteze care afecteazs posibila rezolvare vitoare a Incertitudinilor crest, acele rajionamente devin mai subiective s4 mat complexe, lar potenfialul unei ajustir ‘semaificaive a valori contabile a activelor $i datorlilor ca urmare a acestora cree, de abicei, proportion Prezentirile de la punctul 116 nu sunt impuse pentru active gf datoril care prezini un risc semnificativ ca valoarea lor contabili Si se Schimbe semnificativ pe parcursul urmitorului exercfiu financiar dacts a data bilanjuui, ele sunt evaluate la valoarea justi pe baza unor pre|uri de pe piaja observate recent (valorile lor juste se pot modifica somnificativ in cursul urmgtorului exerciiu financiar, dar aceste modificdri nu ar decurge din Jpoteze sau din alte surse de incertitudine referitoare la estimvri la data bilan), Prezentirite de 1a punctul 116 sunt prezentate into manierii care si ajute utilizatori situallor financiare si Ineleagi rafionamentele pe care le face conducerea In cooa ce priveste viitorul si alte surse principale de Incertitudine referitoare la esting. Natura si amploarea informatici oferite variazd in conformitate cu natura presupuneri alte situafi. Exemple detipuri de prezentri de informati (2) natura ipotezot sau alt incertitudine privind estimarea (0) sensibititatea valorior contabile fat de motodele, ipotezelor si estimgrle care stau la baza calculelor lor, inlusiv motivele acest sensibilii: (6) rezolvarea asteptati a unei incertitudini si gama de rezultate posibile In mod rezonabil in timpul Uurmitorului exerci financiar in coea co priveste valorile contabile ale activelor gf ale datorilor afectate; sh (2) o-explicatie a moditiegrilor aduse Ipotezelor trecute care privese respectivele active gi datorii, daca Incerttudinea rimane nesolutionat, [Nu este necosariprezentarea informatilor privind bugetul sau prognozele atuncl cand se fac prezentgrile de la punctul 116. ‘Atunei cand este imposibili prezentarea amplorl efectelor posibile ale unel ipoteze principale sau ale unei alte surse principale de incetitudine referitoare la estima la data bilanqulu, enttatea prezint faptul ef este posi jn mod rezonabil, pe baza cunostinjelor exstente, ca rezultatele din urmgtorul exert financiar, care sunt diferite faa de ipotezi, si necesite o ajustare semnificativa a valoit contabite a activuluiafectat sau a datociei afectate. In toate cazurile, enttatea prezinti natura si valoarea contabili a respectivului activ sau a respectvel datori (sau a casei de active sau dato) afectat(a) de ipotezd. Prezentrile de la punctul 173 privind anumite rajjonamente pe care conducerea le-a fut In aplicarea politiclor contabile ale enttiii nu sunt legate de prezentirile surselor-principale de incertitudine referitoare la estimri de fa punetul 116, Prezentirile unora dine ipotezele-chele care altel ar fi impuse in conformitate cu punctul 116 sunt previzute de alte standarde. De exemplu, IAS 37 prevede prezentarea, in anumite situa, a ipotezelor majore privind 18 1240 1248, rac 125 126 RO-IAS1 evonimentele viltoare care afecteaz clasele do provizioane. IFRS 7 prevede prezentarea ipotezelor sommnificative icate la estimarea valorior juste ale activelor financiare ¢ ale datorillor financiare care sunt contabilizate la valoarea justi. IAS 16 prevede prezontarea unor ipoteze semnificative aplicate la estimarea valorilor juste ale tlomentelor reevaluate din imobiliziei corporal. Capital Pentru a se conforma punctului 124A, entitatea prezintli urmatoarete: (2) informa catitative cu privire la obiectivele, politicile si procedure sale de administrare a capitalulu Inclusiv (dar fia se limita): ()—— ecdescriere a coca ce administreazd drept capital (i) atunet cand entitatea face obiectul unor dispozii impuse din exterior privind capitalu, natura acelordispoziti i modul in care acele dispozipi sunt incorporate in administrarea capitalulul ¢ (li) modul in care sunt indoptinite obiectivele de administrare a capitalulul (©) un rezumat al datolor cantitative cu privire 1a ceca co administreaza dropt capital. Anumite enttit consider unele datori financiare (de exomplu, anumite forme de datorii subordonate) ca parte a capitalulu. Alte enti iau tn considerare capitalul excluzand anumite componente de capitaluri proprii (Ge exemplu, componentele care rezult din acoperirle Impotriva riscului asociat fluxurilor de teozorerie). (0) orice moditicar ate titeretor (a) 5 (6) fai de perioada anterior (€) __misurain care in decursulperioadei au fost respectatedispozifileimpuse din exterior privnd capital $4 al ciror obiect este (¢) tune! cand entitatea nu sa conformat dispoztilr impuse din exterlor privind capital, consecinfale rerespecti acestor, ‘Aceste prezenti trebuie si se bazeze pe informatie oferite intern personalulul-chele din conducere. CO entitate poate administra capitalul in multe modu ¢) poate face obiectul diferitelordispoziti privind capital De exomplu, un conglomerat poate include entity care Intreprind activtayi de asigurare si activity! bancare, = acele entititi pot, de asemenea, opera in mai multe jurisdictii. Atunci cand o prezontare agrogat a privind capitalul gi a modulul in care acesta esto administrat nu oferinformati utile sau denatureaztinjelegorea do citre utilizator a situailor financiare in ceva ce priveste resursole de capital ale enti enitatea trebuie si prezinte informati financiare separate pentu fiecare disporitie privind capitalul care este impusi ent Alte prezentiri O cntitate trebuie si prezinte in note: (2) valoarea dividendelor propuse sau declarate inainte de aprobarea spre publicare a situafi financiare, dar nerecunoscute ca distribuire eitre acfionari in timpul perioadei, si suma pe acfiune corespunzitoare; si ‘cumulative care nu au fost reeunoscute, () —suma oriciiror dividende preterenti entitate trebuie sii prezinte urmitoarele, dacil acestea nu sunt prezentate in publicate improuns cu situafilefinanciare: A parte in informati (2) adresa $i forma juridied a entitii, fara de tnregistrare si adresa sediulul oficial (st locul Principal de activitate, dai este diferit de sedi ofieal (©) odeseriere a naturil sctivitiil ga prineipalelor obiecte de activitate ale entitai (©) denumirea societii-mam®, precum sia societiitmama a intregului grup. 19 RO-IAS1 Data intr&rii in vigoare 127 O entitate trebuie si aplice prezentul standard pentru perioadele aruale care incep la 1 ianuarie 2005 sau tulterior acestei date. Se incurajeazii aplicarea anterior acestei date. Dacii o entitate aplicii prezentul standard pentru o perioadi care incepe anterior datei de 1 ianuarie 2005, entitatea trebuie si pr acest fapt. 127A O entitate trebuie si aplice amendamentul de la punctul 96 pentru perioadele anuale care incep ta 1 ianwarie 2006. Daci o entitate aplici amendamentele la IAS 19 Beneficile angajatilor - Castiguri si pierderi _2ctuariale, planuri$i prezentiri de informati ale grupului pentru o perioadi anterioari, acest amendament trebuie si ie aplicat pentru acea perioadii anterioari. 2B orifile de ta punctele 124A-124C pentru perioadele anuale care incep ta 1 date. Se incurajeaz aplicarea anterior acestei date. Retragerea IAS 1 (revizuit in 1997) 128 Prezentul standard inlocuieste IAS 1 Prezontarea situapilorfinanciare revizuit tn 1997. 20