Efectul fotoelectric al radiatiilor X, care consta in scoaterea in afara metalului a electronilor din

paturile interioare ale atomului, ca urmare a actiunii fasciculului de radiatii X.

Efectul fotoelectric se produce atunci cnd radiaia electromagnetic sau fotonii da toat
energia pentru un electron orbital. Fotonul pur i simplu dispare, iar n cazul n care energia
fotonului este mai mare de 0.339 MeV, un electron poate fi scos de la producerea de o
pereche de ioni atomului. Electronului ejectat va produce atunci evenimentele secundare
ionizare cu atomii din jurul su ntr-un mod similar cu particule beta. Efectul fotoelectric are
cea mai mare probabilitate cu fotoni de energie mai mici i atomi care au un numr atomic
mare.


Fenomenul a atras atentia fizicianului rus A.G. Stoletov, care a elaborat
(ntre anii 1888 si 1890) o metoda clasica pentru studiul acestui efect, numit
efect fotoelectric,
stabilind o serie de legi importante ale acestuia.
Efectul fotoelectric a fost studiat experimental de Phillip Lenard nca din
1902.
Unul dintre cei mai importanti experimentatori care au studiat efectul
fotoelectric a fost fizicianul german Philipp Eduard Anton von Lenard. El a
semnalat (n 1902) ca numai radiatiile luminoase cu lungime de unda mica
pot provoca acest efect si ca energia electronului emis nu depinde de
intensitatea luminii. Lumina intra prin fereastra tubului vidat si cade pe
catod ; acesta elibereaza electroni care sunt accelerati (sau ncetiniti) n
cmpul dintre catod si anod. Cu ajutorul dispozitivului experimental din
figura, s-a constatat ca atunci cnd lumina cu lungime de unda scurta
(ultravioleta) cade pe o suprafata metalica (confectionata din metale
alcaline) n vid naintat, apare - n primul rnd o ncarcare pozitiva a
acestei suprafete (deci ea cedeaza electricitate negativa sub forma de
electroni). Intruct se putea determina - pe de o parte - curentul total care
iese din suprafata metalica (prin captarea electronilor), si pe de alta parte
viteza acestor electroni (prin experiente de deviere sau folosind un cmp
electrostatic de sens contrar). n 1905, Lenard a primit premiul Nobel pentru
descoperirea legilor efectului fotoelectric.


Observatii:
1. Efectul fotoelectric poate fi produs nu numai de catre radiatii luminoase
(domeniul vizibil) ci si de catre radiatii infrarosii, raze X sau raze gama.
2. Acest efect se poate produce att n corpuri solide, ct si n corpuri
lichide sau gazoase.
3. Din acest punct de vedere al consecintelor interactiunii electron - foton,
putem avea :
a) Efect fotoelectric extern, care consta n emisia de electroni n afara unui
material expus unei radiatii electromagnetice.
b) Efect fotoelectric intern (descoperit n 1930), caz n care absorbtia luminii
conduce la marirea numarului de electroni liberi (n banda de conductie) n
interiorul corpului iradiat, fara ca acestia sa paraseasca corpul. Drept
urmare a acestui fenomen, rezistivitatea scade, respectiv conductibilitatea
electrica a materialului creste. Efectul fotoelectric intern se mai numeste si
fotoconductibilitate si se manifesta, de regula, la nemetale (izolatori,
semiconductori).
c) Efect fotovoltaic sau fotogalvanic, care consta n aparitia unei tensiuni
electromotoare la contactul dintre un semiconductor si un metal, sau la
contactul dintre doi semiconductori, daca asupra zonei de contact se trimite
un fascicul luminos.