CONSILIUL JUDETEAN VASLUI

CAMERA AGRICOLA JUDETEANA VASLUI

CRESTEREA ALBINELOR
- curs
1
C U P R I N S
I. GENERALITATI3
1. Scopul cursului, pree!"#re# $eseriei%%%%%%%%%%%%%%%%%...&
'. No"iu!i i!"ro(uc"i)e, i$por"#!"# cres"erii #l*i!elor%%%%%%%%%%%%...+
II. ANATOMIA ALBINEI MELIFERE SI VIATA FAMILIEI DE ALBINE...5
1. A!#"o$i# #l*i!ei $eli,ere (e l# ou l# #(ul", #(ul"ul, #p#r#"ul repro(uc#"or%%%...-
'. Vi#"# ,#$iliei (e #l*i!e%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%..11
III. SPECII DE ALBINE, SISTEMATICA SI GRUPUL DE ALBINE..13
1. Sis"e$#"ic# #l*i!ei $eli,ere%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%1&
'. Grupul (e #l*i!e Europe#! . $e(i"er#!e#! /occi(e!"#l0%%%%%%%%%%%1&
&. Grupul (e #l*i!e A,ric#!%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%.1+
+. Grupul (e #l*i!e ir#!o-$e(i"er#!e#!%%%%%%%%%%%%%%%%%%..1-
IV. TEHNOLOGIA INTRETINERII, EXPLOATARII, INMULTIRII SI
AMELIORARII FAMILIILOR DE ALBINE.16
1. Te1!olo2i# i!"re"i!erii si e3plo#"#rii ,#$iliilor (e #l*i!e i! s"upi $ul"ie"#4#"i%%%.15
'. Te1!olo2i# i!"re"i!erii si e3plo#"#rii ,#$iliilor (e #l*i!e i! s"upi )er"ic#li cu
$#2#i!e%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%16
&. Te1!olo2i# i!"re"i!erii si e3plo#"#rii ,#$iliilor (e #l*i!e i! s"upi orio!"#li%%%%.'+
+. Te1!olo2i# i!$ul"irii ,#$iliilor (e #l*i!e%%%%%%%%%%%%%%%%%..'7
-. Te1!olo2i# #$elior#rii #l*i!elor si cres"ere# repro(uc#"orilor%%%%%%%%%.&-
V. TEHNOLOGIA OBTINERII PRODUSELOR APICOLE42
1. Te1!olo2i# recol"#rii, co!(i"io!#rii si p#s"r#rii $ierii%%%%%%%%%%%% +'
'. Te1!olo2i# pro(ucerii si co!(i"io!#rii cerii i! s"upi!#%%%%%%%%%%%.. +8
&. Te1!olo2i# recol"#rii, co!(i"io!#rii, (epoi"#rii si p#s"r#rii pole!ului%%%%%.. -1
+. Te1!olo2i# pro(ucerii, recol"#rii, co!(i"io!#rii si p#s"r#rii l#p"isorului (e $#"c#%. -&
VI. TEHNOLOGIA PRACTICARII STUPARITULUI PASTORAL .. 55
VII. RESURSE MELIFERE.. 56
VIII. POLENIZAREA CULTURILOR AGRICOLE. 6
IX. BOLILE SI DAUNATORII ALBINELOR 65
1. Bolile *#c"erie!e si )iro"ice l# #l*i!e%%%%%%%%%%%%%%%%%% 5-
'. Bolile p#r#i"#re si $ico"ice%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%. 58
&. D#u!#"orii #l*i!elor%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%%. 7&
'
I. GENERALITI
1. SCOPUL CURSULUI, PREZENTAREA MESERIEI
Scopul cursului este de a prezenta cursanilor dornici de a se iniia n
meseria de apicultor, cteva noiuni despre meseria de apicultor de tainele i
secretele ei.
Meseria de apicultor este considerat una din ndeletnicirile frumoase
practicate de diferite profesii n ara noastr (muncitori , profesori, medici, preoti,
scriitori) n trecut i cu att mai mult n prezent.
n Romnia, cresctorii de aline sunt or!anizai n forme asociative"
#sociaia $resctorilor de #line% $ooperative, care le reprezint interesele cu
privire la dezvoltarea meseriei de apicultor, aprovizionarea cu imputuri n condiii
avanta&oase i n desfacerea produselor apicole, promovarea practicii apiculturii
prin participarea la cursuri de specialitate or!anizate prin $amerele #!ricole
'udeene.
n prezent n ara noastr e(ist apro(imativ )**** de persoane ce
practic meseria de apicultor ce dein apro(imativ +,**** familii de aline.
Scopul cursului de apicultor este acela de a pre!ti cursani cu informaii
utile despre creterea alinelor, te-nolo!ia de e(ploatare i valorificare a
produselor stupului, n vederea oinerii unui certificat de calificare profesional,
necesar ca document la ntocmirea proiectelor pentru accesarea de fonduri
europene.
$ursurile se fac prin intermediu $amerei #!ricole 'udeene .aslui cu
personal calificat, iar certificatul de calificare este recunoscut de Ministerul
Muncii, /amiliei i 0!alitii de 1anse, Ministerul 0ducaiei, $ercetrii i
2ineretului.
Meseria de apicultor este activitatea ce d practicanilor numeroase
satisfacii materiale, prin produsele oinute (miere, polen, cear, pastur) i
spirituale avnd n vedere desfurarea activitii n cadru natural i curat.
&
2. NOIUNI INTRODUCTIVE , IMPORTANA CRETERII
ALBINELOR
n privina ocupaiei creterii alinelor n ara noastr se cunoate faptul c
de la istoricul 3erodot (),45)64 . e. n.) se face referire n scrierile sale despre
e(istena alinelor pe teritoriul 2raciei i a 7aciei.
7e asemenea o serie de localiti purtau denumiri precum Stupina,
8risaca, 8risacani, dovada fiind e(istena creterii alinelor n acele locuri, iar 7.
$antemir (9:9:) n scrierile sale face referire la ndeletnicirea creterii alinelor
n Muntenia i Moldova.
n anul 9,:;, la <uzia se nfiineaz prima form or!anizatoric
structural i funcional ce le apr interesele cresctorilor de aline su
denumirea de Reuniunea #!ricultorilor <neni, iar n 9+4: se nfiineaz la
nivel naional #sociaia $resctorilor de #line ce a avut ca preedinte pe
.eceslav 3arna&.
#picultura reprezint n ara noastr o ramur a a!riculturii ce prezint
interes din punct de vedere economic i social pentru produsele directe ce se
oin de pe urma creterii lor ct i ecolo!ic prin polenizarea plantelor cu rol n
perpetuarea i supravieuirea plantelor.
8rincipalele plante melifere ce contriuie la realizarea produciilor de
miere sunt" pdurile de tei, salcm, molid, culturile de floarea soarelui, rapi,
mutar, lucern, trifoi precum i plante din flora spontan cum sunt" zmeurul,
zurtoarea, usuiocul de mirite i usuioc.
n privina alinelor ce populeaz teritoriul rii noastre ele fac parte din
!rupa raselor de aline europene din zona munilor $arpai (#pis melifera
carpatica)% care prezint mai multe tipuri corespunztoare zonelor ioapicole
respective" 7oro!ea, Moldova, 8odiul 2ransilvaniei, $mpia de .est, $mpia
7unrii i zona versanilor Muniilor $arpai.
Rolul (importana economic) a creterii alinelor este acela c nectarul i
polenul din florile plantelor constituie o resurs natural care fr prezena
alinelor s5ar irosi nee(istnd o alt metod eficient de prelucrare a acestuia.
7atorit polenizrii cu a&utorul alinelor crete producia direct de miere
dar i recoltele a!ropomicole nsoite de sporuri calitative de semine, le!ume i
fructe.
8rin polenizarea cu aline sporurile cantitative de recolt depesc valoric
de ;* de ori valoarea produselor directe (mierea i ceara).
$u privire la importana ecolo!ic alinele sunt considerate resurse
iolo!ice datorit polenizrii plantelor spontane i cultivate ce duce la formarea
seminelor cu rol n perpetuarea a sute de mii de specii ce formeaz ve!etaia
2errei.
=mportant este de tiut c alina i desfoar activitatea pe o raz de
zor de aproape ; >m (acoperind o suprafat de 64** de -a) la diferite nlimi
fa de sol identificnd elementele poluante din aer, ap i plante (no(e
industriale, no(e rutiere, pesticidile i particulele radioactive) alinele devenind
senzori ai polurii mediului.
n concluzie alinele constituie un element important de ec-iliru ecolo!ic
ce treuie ocrotite i prote&ate pentru dezvoltarea lor n cadrul ecosistemului n
care ne desfurm i noi activitatea ca entitate iolo!ic.
=mportana social a apiculturii este dat de faptul c prin veniturile
materiale ce se oin prin ndeletnicirea ce o practic diferite cate!orii socio5
+
profesionale devine i un mod plcut de a petrece timpul lier n natur n mod
plcut i reconfortant i n condiii de i!ien.
8racticarea profesiunii de apicultor antreneaz dezvoltarea pe vertical a
forei de munc pentru producerea stupilor, uneltelor, utila&elor, fa!urilor artificiali,
medicamentelor de uz apicol, prelucrarea produselor apicole, faricarea unor
preparate destinate consumului lar! ct i reeaua comercial prin care aceste
preparate se desfac ctre populaie.
Rolul social const n valoarea alimentar i medical a mierii i
produselor rezultate, utilizate n apiterapie, pentru sportivi, copii, trni olnavi
ce le sunt recomandate.
II. ANATOMIA ALBINEI MELIFERE I VIAA
FAMILIEI DE ALBINE
1. ANATOMIA ALBINEI MELIFERE DE LA OU LA ADULT,
ADULTUL, APARATUL REPRODUCTOR
? scurt caracterizare ?
#lina este considerat cea mai evoluat insect i are corpul alctuit din
trei pri principale" cap, torace i adomen% acestea fiind acoperite cu nveli
tare, c-itinos care prezint ase picioare articulate cu aripi memranoase.
7enumirea tiinific apis !""i#!$a este dat de !enul i specia din care
face parte adic !enul apis i specia !""i#!$a i din familia Api%a! ordinul
&'!()p*!$a.
n acest ordin apare or!anizarea social a indivizilor n familie ce duce la
diviziunea muncii, n!ri&irea n comun a urmailor, adunarea i prelucrarea n
comun a -ranei, re!larea n comun a cldurii or!anismului social, concentrarea
puterii reproductoare a or!anismului la una sin!ur din femele5 matc i la
civa masculi5 trntorii, dar i la apariia populaiei mari de indivizi cu funcii de
ntreinere5 alinele lucrtoare cu dezvoltri morfolo!ice ale sistemului di!estiv,
respirator, muscular, nervos, reproductor, e(cretor ale or!anelor de sim, ale
sistemului enzimatic i -ormonal.
0(istena n cadrul familiei de aline a mtcii i alinei lucrtoare de se(
femel confer o evoluie superior considerat n zoolo!ie @supraor!anismA unde
funciile de nutriie, respiraie, aprare i reproducie au dezvoltare la nivel
individual ct i social (de !rup).
.iaa alinei @de la ou la alin adultA ncepe odat cu apariia lucrrilor
din luna martie cnd are loc desc-iderea stupului i se oserv pe fa!uri din
centru stupului n celule oule de alin. #cestea sunt de culoare strlucitoare,
ca nite astonae de 9,B mm curate i rotun&ite la capete. Ca captul anterior
se va dezvolta capul viitoarei aline iar la captul posterior mai suire se va
dezvolta partea anal a alinei. 7epunerea oulelor este realizat de ctre
matc iar -rnirea i n!ri&irea celulelor se face de ctre alinele doici pn la
stadiul de @puiet n vrstA n a +5a zi de la depunerea oulelor.
-
/azele dezvoltrii de la ou pn la aline adulte sunt" depunerea oulelor5
larv5 prenimf5 nimf5 puiet n vrst5 puiet tnr.
7ezvoltarea n ritm accelerat are loc n primele cinci zile de via i -rnire
a oulelor, datorit n!ri&irii atente acordat de alinele doici.
#natomia alinei melifere 5 alina adult
#lina adult este insecta ce are dezvoltare complet i este alctuit din"
#5 cap
<5 torace
$5 adomen
#re culoarea !eneral run prote&at de un nveli c-itinos, tare prevzut
cu peri cu funcii diverse (mecanice, senzoriale).
A. Cap+" alinei (/i!.9)este rotun&it i are aspect triun!-iular vzut
din fa fiind considerat centrul de cule!ere a informaiilor
vizuale, !ustative i olfactive.
/i!.9
$apul are urmtoarele pri componente"
5 antenele
5 oc-ii
5 piesele ucale
5 or!anele interne ale capului (creierul i !landele -ipofarin!iene).
Antenele alinelor(/i!.6) ce conin senzori sunt situate de o parte i de
alta acapului fi(ate la az printr5o memran ntr5un cu din cuticula
capului numit soclu. Senzorii din coninutul antenelor sunt specializai
pentru atin!ere (mecanici), pentru miros i alii pentru !ust.
/i!.6
5
#ntena este alctuit din scapus, pedicel i fla!el. Scapusul este partea cea mai
lun! a antenei i are rol n ec-ilirul corpului. 8e fla!el se afl urmtoarele
or!ane de sim"
5 peri tactili5 pentru pipit%
5 conuri c-imioreceptoare5 pentru !ust%
5 plcue perforate5 pentru miros.
$apul mtcii este mai rotun&it dect al lucrtoarei iar capul trntorului este
circular i mult mai mare fa de cel al alinei lucrtoare.
Ochii alinelor sunt compui i ocup o mare parte din suprafaa capului
dndu5i posiilitatea alinei de a vedea la9,* D. /iecare oc-i este alctuit din
celule individuale numite omatidii (;***54*** omatidii la aline lucrtoare, ;***5
)*** la matc i :***5,*** la trntori).
Suprafaa oc-ilor este acoperit de o cuticul pe care se oserv faete
-e(a!onale. Mar!inile sunt opace iar suprafeele centrale tranparente ndeplinind
rolul de lentile.
=ma!inea creat de oc-ii alinelor este mai mult un mozaic dar care
identific i detecteaz foarte uor micarea. #linele mai au trei oc-i simpli
numii oceli, aproape de cretetul capului, ce le ofer informaii despre
intensitatea luminii.
Piesele bucale (Fig.3)
(Fig.3)
Eura este format din"
5 larul sau uza superioar5 este o pies moil care inc-ide cavitatea
ucal anterior.
5 mandiulilele sau @diniiA perec-e (dei mandiulele alinelor nu au
dini spre deoseire de alte insecte nrudite) servesc la mala(area
cerii, concentrarea i e(punerea nectarului n pelicule fine.
Mandiulele au cte un an ce permite scur!erea produselor provenite de
la !landele mandiulare, iar mandiula mtcii are un pinten foarte ine conturat.
5 prooscicul (trompa) este compus din" ma(ile i laium.
2rompa contriuie la colectarea nectarului din flori i are o lun!ime de 45:
mm.
Organele interne ale capului sunt"
5 creierul
5 !landele -ipofarin!iene
$reierul alinei este foarte comple(, este alctuit din loi optici ce au rol n
primirea impulsurilor de la cei doi oc-i compui i cule!erea de informaii de la
antene. n interiorul capului se afl !landele endocrine i e(ocrine.
7
Elandele -ipofarin!iene se afl n partea superioar a capului% fac parte
din sistemul nervos. Sunt alctuite din dou tuuri prevzute cu !landule cu rol n
a secreta lptiorul de matc care reprezint -ran pentru larve. #ceast
alctuire este specific alinelor lucrtoare.
B. T)$a,!"! se compune din trei se!mente (pro5 meso i metatorace) care
susin cele dou perec-i de aripi i cele trei perec-i de picioare, iar n interior
adpostesc masa muscular foarte puternic ce asi!ur zorul.
#ripile sunt memranoase cu nervuri ri!ide i tuulare prin care circul
-emolimfa.
8icioarele alinei lucrtoare diferite ca dimensiuni prin alctuirea ce o au
sunt interesante datorit adaptrii ei la modul de via social.
n afara dimensiunilor diferite pe care o au cele trei perec-i de picioare au
i caracteristici cu roluri diferite" prima perec-e pentru curirea antenei de orice
impuritate, a doua perec-e folosit la descrcarea ncrcturii de polen sau
propolis iar a treia pentru deplasare cu o alctuire mai complicat.
C. A-%)!(+" vzut cu oc-iul lier este alctuit din ase inele la matc i
lucrtoare i apte inele la trntor.
7ar anatomic adomenul alinei adulte este alctuit din zece se!mente"
5 primul numit propodeum este sudat la torace%
5 urmtoarele ase sunt viziile i se distin! foarte ine%
5 al optulea se afl n interiorul celui de5al aptelea i are rolul de a
susine acul%
5 al noulea formeaz plcile acului%
5 al zecelea formeaz anusul.
Se!mentele adominale sunt alctuite dintr5un ter!it, un sternit i dou
pleure. $ele ase inele adominale sunt telescopice i unite ntre ele printr5o
memran se!mentar dnd o capacitate de distensie.
#natomia intern a alinei cuprinde"
5 sistemul di!estiv%
5 sistemul respirator%
5 sistemul muscular%
5 sistemul circulator%
5 sistemul neuro5 endocrin%
5 sistemul nervos%
5 aparatul vulnerant sau acul%
5 aparatul reproductor.
Sistemul digestiv este alctuit din"
6
5 intestinul anterior format din" farin!e cu rol de pomp de nectar% esofa!
care continu cu !ua i proventriculul ce are rol de supap ntre
intestinul superior i cel mediu i care triaz polenul din nectar.
5 intestinul mediu este poriunea nuntrul creia are loc di!estia
polenului i nectarului.
5 intestinul posterior este format din intestinul suire i pun!a rectal la
captul creia se afl anusul.
3rana alinei adult const din alimente ener!etice precum nectarul,
mana, za-aruri simple i comple(e, acizi or!anici i polen. 8olenul este
consumat prin di!estie n !u i intestin. 3rana !lucidic este folosit pentru
producerea cldurii, funcionarea muc-ilor i la alctuirea rezervelor !rase.
8olenul este necesar la alimentarea larvelor de ctre doici i a mtcii. F familie
de aline consum ntr5un an de zile n !eneral 9** de >! nectar i ;*54* >!
polen.
Sistemul respirator este alctuit din tuuri tra-eene i saci aerieni.
8trunderea aerului o(i!enat i e(pulzarea aerului viciat se face prin nite orificii
ce se numesc sti!emele.
2ra-eele sunt nite tuuri ri!ide formate din cuticul fin, c-itinizat, cu
ntrituri de c-itin -elicoidale n interior care menin n permanen tra-eea
desc-is. 2ra-eele se divizeaz n tuuri cu diametrul din ce n ce mai mic pn
ce n final tra-eolele se desc-id n celule.
n corpul alinei se !sesc o serie de saci neperec-e sau perec-i care
sunt dilataii ale tra-eelor primare. Sacii de aer au funcia respiratorie dar i rolul
de a face corpul alinei mai uor.
7ispunerea sacilor este astfel"
5 cap" 4 saci (9 cefalic, 6 cefalici superiori i 6 mandiulari)%
5 torace" : saci ( 9 toracic ventral anterior, 9 ventral posterior, 6 ventrali
laterali, 6 dorsali laterali i 9 scutelar)%
5 adomen" ; saci (9 adominal supero5anterior i 6 adominali laterali).
Sti!mele sunt n numr de 9* perec-i" dou perec-i toracice i opt perec-i
adominale dintre care una pe propodeum, ase pe inelele urmtoare i una pe
al optlea care este nefuncional. Sti!mele toracice se desc-id direct la e(terior.
8rima perec-e se desc-ide ntr5o mic e(cavaie n depresiunea mesotoracelui,
mascat de un lo al proter!itului. n aceast e(cavaie se adpostesc acarienii
#carapis Goodi. Sti!mele adominale se desc-id ntr5o camer numit atrium.
Sistemul muscular este foarte ine dezvoltat, toi muc-ii sunt striai cu
e(cepia muc-ilor direci ai zorului. Musculatura aripilor este cea mai
important i mai impresionant, muc-ii direci ai zorului fiind foarte puternici
micnd aripile de 9+* de ori pe secund i muc-ii indireci, care permit
transformarea micrilor verticale ale aripilor printr5o aciune transversal, n
micri -elicoidale care produc deplasarea propriu5zis a alinei prin aer.
Sistemul circulator este foarte simplificat la alin i este compus din"
inim, aort i lacune de -emolimf. /uncia sistemului circulator este de a
transporta sustane nutritive ctre or!anele efectoare i de a evacua deeurile
din or!anism. $irculaia se realizeaz prin inim i aort ce alctuiesc un tu
continuu n partea dorsal dinspre partea posterioar ctre cea anterioar pn
la cap de unde se continu cu o circulaie lacunar prin cavitatea corpului cu
a&utorul diafra!melor ventral i dorsal.
Sistemul neuro-endocrin este alctuit din celule neurosecretoare izolate,
localizate n creier care eliereaz -ormoni ce activeaz !landele endocrine.
8
3ormonii sunt secretai de"
5 !landele prototoracice care secret ecdisonul sau -ormonul nprlirii.
5 !landele retrocererale formate din" corpora cardiaca5 situate n
apropierea aortei primesc i stoc-eaz secreiile cererale pe care
ulterior le eliereaz n -emolimf% corpora allata5 vecine cu corpora
cardiaca, secret -ormoni cu funcii diverse (&uvenilizat, !onadotrop
i metaolic).
Sistemul nervos este !an!lionar i scalariform.
$reierul este alctuit din patru poriuni principale"
5 protocererum cu rol de a coordona impresiile vizuale ce provin de la
aceli i oc-ii compui%
5 deutocererum alctuit din doi loi%
5 tritocererum care d natere unui nerv frontal i unui nerv recurent
care urmrete traseul esofa!ului%
5 !an!lionul suesofa!ian%
5 !an!lionii toracici%
5 4 !an!lioni adominali, toi perec-e i unii ntre ei printr5un cordon
dulu.
Sistemul vulnerant sau acul cuprinde"
5 ansamlul !landular care este la rndul lui format din dou !lande"
!landa acid ce const din dou tuuri suiri care se unesc nainte de
a se desc-ide ntr5un rezervor mare de venin i !landa alcalin sau
lurefiant%
5 ansamlul motor cuprinde cteva plcue de c-itin ale cror micri
fac s avanseze acul i s se descarce rezervorul de venin%
5 ansamlul vulnerant sau acul propriu5zis este ataat ansamlului
motor printr5o perec-e de rae curate c-itinoase. #cul este format
din prelun!irea lanetei5 o pies ri!id i !oal la interior, terminat
ascuit, avnd pe faa inferioar dou anuri n care alunec stileii.
Caneta i stileii alctuiesc mpreun un canal prin care cur!e veninul.
Stileii sunt terminai cu nite creste, ca un -arpon i sunt strtui de
canalicule prin care veninul este diri&at din canalul principal ctre rana
provocat de lanet.
Aparatul reproductor
Ca aline aparatul reproductor se prezint astfel"
5 aparatul !enital al mtcii%
5 aparatul !enital al trntorului.
Aparatul genital al mtcii are patru pri principale"
5 or!ane !eneratoare5 dou ovare%
5 or!ane conductoare5 dou oviducte laterale%
5 un oviduct median i cavitatea va!inal%
5 or!ane ane(e (spermateca, cu !landa H i or!ane de cuplare5 camera
acului sau ursa copulatri().
/iecare ovar este alctuit din apro(imativ 94*59,* tuuri ovarieni care se
desc-id ntr5un oviduct lateral. Fviductele laterale se contopesc formnd
oviductul median care dilatndu5se formeaz cavitatea va!inal, separat n
dou de un pliu mucos aflat su orificiul canalului spermatecii. Spermateca este
o sfer n care se nma!azineaz spermatozoizii depui de trntori n cursul
mperec-erii. 8eretele spermatecii este acoperit de o reea foarte dens de
tra-eole. $avitatea va!inal este separat de camera acului printr5un pliu
19
circular. 7e fiecare parte a desc-iderii va!inului se afl dou caviti5 ursele
copulatoare. 7up mperec-ere ovarele se dezvolt foarte mult, tuurile ovariene
fiind capaile s elaoreze celule !erminative din care se dezvolt ovulele care
evolueaz pn la stadiul de ou.
Aparatul genital al trntorului cuprinde"
5 6 testicule%
5 6 canale deferente%
5 6 vezicule seminale%
5 6 !lande mucoase%
5 canalul e&aculutator%
5 ul cu lo penat.
2esticulele sunt situate pe partea superioar a adomenului de form
apro(imativ triun!-iular. Sunt alctuite din fascicule de tuuri seminifere (6:*
pentru fiecare testicul). Ca aza testiculului, testiolele se desc-id n canalul
deferent care apoi se desc-ide n veicula seminal. 8ereii veziculei elaoreaz
lic-idul seminal care are rolul de a -rni i ntreine spermatozoizii. $ele dou
vezicule se desc-id la aza a cte unei !lande mucoase care se continu
musculos i !loulos i este situat n dreptul se!mentelor adominale B5:.
Ca ecloziune, masculii au testicule nefuncionale i de dimensiuni mici.
Spermatidele mi!reaz pe canalul deferent, se a!lomereaz n veziculele
seminale unde, cu capul ancorat n peretele veziculelor, se maturizez i se
transform n spermatozoizi. Spermatozoizii atin! maturitate i odat cu ei i
trntorii n &urul vrstei de 96 zile.
2. VIAA FAMILIEI DE ALBINE
8entru a putea ntele!e viaa familiei de aline treuie mai nti s
analizm componenta indivizilor ce compun familia de aline.
ndivi!ii "amiliei de albine
ntr5o familie de aline se !sesc trei feluri de indivizi"
5 matca%
5 alinele lucrtoare%
5 trntorii.
#atca este sin!ura alin femel fecundat din stup cu rol n nmulirea
familiilor de aline. n stup de oicei se afl o sin!ur matc avnd corpul mai
lun! (6*564 mm) capul mic, adomenul foarte dezvoltat, aripi mai mici i o
!reutate de 64*56,* m!.
Albinele lucrtoare sunt n numr variail de la 9**** n perioada de iarn
pn la )****5,**** n var. #u talia de 9659) mm, o !reutate de 9** m! i
aripile sunt de aceeai lun!ime cu adomenul. #linele lucrtoare sunt femele cu
or!anele de reproducere nedezvoltate.
$rntorii sunt masculii ce mperec-eaz matca, fiind prezeni n cui din
primvar pn n toamn. 0i sunt n numr de cteva sute, au o lun!ime de 945
9: mm, aripi ce depesc adomenul cu o !reutate de 6** m!.
nr5un an calendaristic familia de aline are o dezvoltatre diferit, numrul
indivizilor crescnd sau scznd n funcie de anotimp i de condiiile de mediu.
.iaa familiei de aline se petrece ntr5un sezon activ n ara noastr din martie
pn n octomrie i un sezon inactiv din noiemrie pn n feruarie.
2otui practic viaa familiei de aline cuprinde patru perioade.
11
8rima perioad ncepe cu nlocuirea alinelor trne care au iernat, cu
alina tnr, nou ieit din celule primvara. Matca ncepe s depun ou pe la
sfritul lui feruarie n celulele fa!urilor din mi&locul !-emului deoarece acolo
re!imul termic permite creterea de puiet. 7up ce alinele fac zorul de
curire, matca depune din ce n ce mai multe ou. 8e msur ce timpul se
nclzete, ponta mtcii a&un!e la 9*** de ou pe zi, alinele trne care se
uzeaz fiind nlocuite treptat.
8erioada a doua se mai numete i perioada de cretere. Iectarul i
polenul se !sesc din aunden i i fac apariia trntorii. Matca este -rnit
puternic, depune peste 6*** de ouJ zi, numrul de alini doici crete i se
a&un!e la situaia cnd ;5) doici n!ri&esc o larv. $nd acest fenomen se
suprapune cu ali factori (lipsa de ventilaie, spaiu etc.), apar fri!urile roirii.
#linele construiesc otci de roire, n care matca depune ou la interval de
cteva zile. Ca urdini se oserv @ri de alineA cauzate de marea
a!lomeraie ce e(ist n stup. 7up 95; zile de la cpcirea primelor otci, are
loc prima roire, matca cu o parte din alinele tinere, nsoite de muli trntori
prsind stupul. #cest roi care se mai numete i roi primar i care conine
apro(imativ 4* K din populaia stupului se aeaz dup cteva minute de zor
pe o crean! sau alt suport, de unde o s zoare apoi spre o alt destinaie.
n familia de az, la , zile de la cpcirea primei otci, iese nti
matca tnr care are intenia s omoare mtcile care nu au eclozionat din otci,
reuind lucrul acesta dac este lsat de aline. =eirea celui de5al doilea roi
poate fi ntrziat de vremea nefavorail. Roirea poate continua i cu ieirea
altor roiuri, fapt ce duce la desfiinarea familiei de az. 8erioada de roire n
condiiile rii noastre este cuprins ntre sfritul lunii mai i sfaritul lunii iulie.
2ot n aceast period se nre!istreaz cele mai mari culesuri de nectar i polen,
period caracterizat de nfloriri puternice a masivelor melifere. $tre sfritul
lunii iulie, puterea familiei se micoreaz treptat, matca micornd ponta, trntorii
fiind alun!ai din stup.
8erioada a treia mai este numit i perioada formrii alinelor de iernare.
n mod natural alina care a participat la culesurile de var piere..0a este
nlocuit de alina aprut n luna au!ust, alina care neparticipnd la cules are
un or!anism neuzat. Eeneraiile de aline ieite toamna triesc pn n
primvara urmtoare, asi!urnd creterea noilor larve.
8erioada a patra este perioada iernrii i incepe cnd temperatura scade
su 9; !rade $. n toamn la apariia primelor nopi reci, alinele se strn! n
!-emul lr!it pe fa!urii din dreptul urdiniului. F caracteristic a iernrii este
aceea c temperatura din interiorul !-emului nu scade niciodat su 9) !rade $,
nici n perioadele cele mai !eroase. 8roducerea cldurii n timpul iernii se face pe
aza consumului de miere, o familie consumnd iarna B59* >! de miere. n prima
parte a iernrii familia nu crete puiet.

1'
III. S P E C I I D E A L B I N E
1. SISTEMATICA ALBINEI MELIFERE
#linele melifere fac parte din"
Re!nul" A(ia"ia (vieuitoare monocelurare i pluricelulare)%
Sure!nul" N!.!$*!-$a*a (animale fr coloan verteral i fr sc-elet osos)%
ncren!tura" A$*$)p)%a (animale cu picioare articulate)%
Suncren!tura" Ma(%i-+"a*a (artropode cu mandiule)%
$lasa" I(s!,*a (artropode cu corp din trei se!mente" cap,torace i adomen)%
Suclasa" P*!$i/)*a (insecte care au perec-i de aripi pe se!mentele toracice)%
Frdinul" &'!()p*!$a (insecte cu aripi memranoase)%
Suordinul" Ap),$i*a (le!tura dintre torace i adomen se face printr5o poriune
n!ust5 peiol)%
Erupul" A,+"!a*a (insecte cu ac)%
Suprafamilia" Ap)i%!a (insecte ce -rnesc pro!enitura cu polen i nectar)%
/amilia" Api%a!%
Sufamilia" Api(a! (insecte constructoare de cuiuri i care au pe a treia
perec-e de picioare un aparat de colectat polen)%
2riul" Api(i%
Eenul" Apis (triesc n familii permanente, au o sin!ur femel cu or!ane
reproductoare ce asi!ur perpetuarea speciei)%
Specia"
5 %)$sa*a (alin indian uria, cea mai mare alin rspndit n
=ndia, =ndonezia i /ilipine)%
5 #")$!a (alin indian pitic, cea mai mic alin rspndit n =ndia,
MalaLsia)%
5 ,!$a(a (alina indian oinuit rspndit n =ndia, 'aponia,
=ndonezia )%
5 !""i#!$a (alina melifer cea mai rspndit, e(ploatat de om pentru
calitile sale productive5 cui format n caviti nc-ise pe mai muli
fa!uri cu numr mare de indivizi rspndit n 0uropa, #sia i #frica).
n cadrul speciei mellifera se delimiteaz *$!i a$i /$+p! %! $as!"
5 Erupul de aline european (mediteranian occidental)%
5 Erupul de aline african%
5 Erupul de aline irano mediteranian.
2. GRUPUL DE ALBINE EUROPEAN0 MEDITERANEAN
OCCIDENTAL
#lina run european este rspndit n toat 0uropa central i
nordic cu preponderen n /rana, Marea <ritanie, Flanda i nordul Eermaniei.
$ercetrile iometrice au demonstrat c este una i aceeai ras cu #pis
mellifera le-zeni i #pis mellifera silvarum. 1i5a format principalele nsuiri
morfolo!ice i productive de5a lun!ul timpului printr5o perfect adaptare la
condiiile ioclimaticen care s5a dezvoltat. 8ropolizeaz e(cesiv, este foarte
1&
a!resiv, a!itat pe fa!uri, i cu nclinaii spre roire, datorit crui fapt familiile nu
atin! niciodat o putere prea mare. .alorific foarte ine culesurile, dar este puin
rezistent la oli i la atacuri de parazii. Mn studiu mai amnunit o apropie mai
mult de rasele de aline din !rupul african. 8rincipalele sale nsuiri i caractere
s5au fi(at n decursul unei ndelun!ate perioade de dezvoltare autonome n
vestul 0uropei (peninsula =eric i susul /ranei). #lina aceast este mare, dar
trompa este mic% este irasciil, foarte a!itat pe fa!uri, variail a!resiv, destul
de roitoare, dar productiv i rezistent la iernare n condiiile unor ierni lun!i.
$aracteristic, dezvoltarea familiei este relativ nceat i nu a&un!e dect la o
putere medie, care ns se menine timp ndelun!at. 7in aceast cauz nu
valorific ine culesurile timpurii, dar le valorific perfect pe cele trzii
manifestnd un instinct de acumulare deoseit. $uprinde o sin!ur ras" Apis
melli"era melli"era, cu foarte multe populaii.
1. GRUPUL DE ALBINE AFRICANE
#linele cuprinse n acest !rup se caracterizeaz prin talie mic cu
nsuiri iolo!ice specifice din care amintim" roire puternic i irasciilitate
accentuat. Rasele africane triesc n areale delimitate de ariere climatice, fapt
ce determin variaii i deoseiri mari ntre ele. Se individualizeaz 96 rase,
dintre care trei identificate de curnd.
#elli"era unicolor (cunoscut i su numele de alina de Mada!ascar,
fiind rspndit numai in aceast insul% prezint un corp de dimensiuni mici)%
#elli"era intermissa (rspndit n #frica de Iord, se aseamn cu alina
european ca mrime corporal)%
#elli"era adansonii (cunoscut i su numele de alina !alen african,
este rspndit n zona central a #fricii, are corpul mic, roiete foartre mult i
este foarte a!resiv)%
#elli"era lamarc%ii (cunoscut su numele de alina e!iptean, are corpul
mic cu adomenul dotat cu peri, dei alicioi, dispui n enzi late. =rasciil i
roitoare prezint n afara mtcii normale, mtci productoare numai de trntori.
Iu propolizez, nu formeaz !-em de iernare, cpcete umed mierea. Se
comport foarte ine n stupi sistematici dnd familii puternice. ncruciat cu
rase europene d produi valoroi)%
#elli"era capensis (ca aspect nu se deoseete cu nimic de alina
european, prezint ns o serie de nsuiri iolo!ice care o deoseete mult de
aceasta. 8rintre acestea amintim posiilitatea de a crete mtci normale din ou
depuse de aline outoare dup ce alinele au roit fr matc. /amiliile sunt
slae cu capacitate productiv redus)%
#elli"era ma&or (prezint cea mai lun! tromp dintre toate rasele de
mellifica. 0ste o alin mare, uor a!resiv, cu producii mari de miere. Iou
descoperit, ntr5un areal redus)%
#elli"era sahariensis (cu dimensiuni corporale mici, rezistent la variaii
mari de temperatur, puin irasciil i a!resiv. Iu poate fi aclimatizat n
0uropa)%
#elli"era nubica (cu cele mai mici dimensiuni corporale dintre toate
formele de alin melifer, apropiindu5se de cele ale alinei cerana i indica%
trompa cea mai mic5 4,;, mm. #!resivitatea i irasciilitatea sunt variaile. 0ste
una din rasele nou identificate)%
1+
#elli"era scutellata (de dimensiuni corporale mici, cu trompa scurt, foarte
a!resiv, cu atac masiv, simultan. 8uternic instinct de roire, propolizeaz intens)%
#elli"era littorea (alin de dimensiuni corporale reduse, cu trompa scurt5
4,:4 mm, foarte a!resiv, instinct de roire foarte dezvoltat)%
#elli"era monticola (de dimensiuni corporale mai mari, fa de rasele
descrise anterior, aline foarte lnde)%
#elli"era &emenitica (dimensiuni corporale foarte mici, mai mult lat dect
lun!. =ncomplet studiat, ras nou identificat).
2. GRUPUL DE ALBINE IRANO0MEDITERANEAN
#linele cuprinse n acest !rup sunt cele mai rspndite. 7atorit
nsuirilor lor iolo!ice i productive prezint cel mai mare interes economic, fapt
care a contriuit la rspndirea lor pe toate continentele. Se deoseesc
urmtoarele rase"
#elli"era sicula (alina sicilian, mic, de culoare nea!r% face le!tura cu
!rupul african)%
#elli"era remipes (foarte lnd, foarte roitoare, cpcete umed mierea,
de cele mai multe ori convieuiesc 6 mtci ntr5o familie)%
#elli"era taurica (ras adaptat la climatul mediteranean, arie de
rspndire foarte redus)%
#elli"era c'pria (irasciil, propolizare puternic, cpcire umed, n trecut
era foarte apreciat pentru capacitatea sa productiv, actualmente puin folosit
n producie din cauza irasciilitii)%
#elli"era s'riaca (roitoare, deoseit de -arnic, cu mtci prolifice,
irasciilitate moderat)%
#elli"era caucasica (prezint cea mai lun! tromp, deoseit de
productiv, valorific culesul pe timp nefavorail, puin roitoare, deoseit de
lnd, fapt ce a fcut s fie rspndit pe toate continentele)%
#elli"era ligustica (alina italian cu mtci deoseit de prolifice, roitoare,
mare productoare de cear, putin rezistent la ierni aspre i lun!i, foarte
rspndit pe toate continentele)%
#elli"era carnica (alina carniolian, lnd, cu nclinaie spre roire,
construiete multe celule de trntori, cpcete mierea uscat% rspndit pe
toate continentele)%
#elli"era carpatica format n re!iunea carpato5 dunrean su influena
climatului continental temperat caracterizat prin precipitaii relativ reduse, variaii
mari de temperatur i vnturi puternice% este o ras de aline foarte lnd, cu
comportament linitit pe fa!ure i cu reacie sla la fum, cu mtci prolifice%
manifest un sla instinct de roire, este productiv, cu predispoziie la a loca
cuiul cu nectar i miere n condiiile unui cules de mare intensitate(nsuire
considerat preioas n condiiile climatice ale rii noastre). $pcete uscat
mierea i prezint o tendin sla de propolizare.
n cadrul rasei se distin! mai multe populaii corespunztor zonelor
ioclimatice n care s5a dezvoltat i la care s5a adaptat perfect. n ara noastr se
deoseesc populaiile" step, deal, munte, $mpia de .est, 8odiul Moldovei i
8odiul 2ransilvaniei.
Studiile ample ce s5au efectuat asupra raselor de aline au avut drept
scop i ncercrile de cominaii inter5rasiale, pentru ameliorarea permanent a
1-
materialului iolo!ic e(ploatat. S5a a&uns la concluzia, ns, c nu totdeauna
ncrucirile interrasiale dau rezultate pozitive% din contra, apar frecvente
nea&unsuri. Ca noi n ar s5a ncercat introducerea raselor caucazian i italian
dar rezultatele oinute n producie din ncruciri cu populaiile locale nu
&ustific asemenea introduceri% din contr n unele zone ar fi c-iar dezastruos,
s5ar polua tipul valoros, de alin local.
IV. TE&NOLOGIA 3NTREINERII, E4PLOATRII,
3NMULIRII I AMELIORRII FAMILIILOR DE
ALBINE
1. TE&NOLOGIA 3NTREINERII I E4PLOATRII
FAMILIILOR DE ALBINE 3N STUPI MULTIETA5AI
8rin una or!anizare a muncii de ntreinere, ma&oritatea lucrrilor
e(ecutate de apicultori se rezum la cele pre!titoare (nc-eierea ramelor,
nsrmarea ramelor i fi(area fa!urilor artificiali, sortarea fa!urilor i topirea celor
reformai, pre!tirea materialelor5 corpuri pentru lr!irea cuiurilor la valorificarea
culesurilor, repararea fundurilor), lucrri care n ma&oritatea lor se e(ecut n
perioada de iarn sau n perioadele dintre culesuri. n acest fel, activitatea
apicultorilor capt un ritm uniform, perioada sezonului activ putnd fi folosit
doar pentru ntreinerea familiilor de aline.
Ca familiile puternice, pe dou corpuri, se elimin lucrrile de volum cum
ar fi controlul amnunit, ram cu ram, al cuiurilor, lr!irea repetat a cuiurilor
prin intoducerea de rame, fi(area i mpac-etarea fa!urilor n vederea
deplasrilor n pastoral. Ca familiile slae se iau toate msurile de ntrire a lor5
se spar!e cuiul, se a&ut cu fa!uri cu puiet, se administreaz susinut -rniri
stimulente, se sc-im eventual matca.
n comple(ul de lucrri de ntreinere a alinelor n stupi multieta&ai ntr
revizia de primvar cu care ocazie se cur i se iau msuri suplimentare de
pstrare a cldurii n cui, inversarea corpurilor n vederea intensificrii creterii
de puit, lr!irea spaiului pentru valorificarea culesurilor prin adu!area de noi
corpuri sau ma!azine, or!anizarea deplasrii n stuprit pastoral, recoltarea
mierii i pre!tirea pentru iernare, toate aceste lucrri putndu5se e(ecuta la
familiile puternice, fr desfacerea cuiurilor i analizarea ramelor n mod
separat.
Finuit, familiile puternice ierneaz pe dou corpuri. n timpul iernii
alinele se deplaseaz ncetul cu ncetul din corpul de &os n cel de sus, pe
msur ce consum rezervele de -ran. n acest fel, la ieirea din iarn, de
re!ul, corpul de &os este !ol. ntre!ul cui (aline,puiet i -ran) sunt
concentrate n acel moment n corpul de sus.
/amiliile mai slae, care ocup pn ntr5un corp de aline, sunt iernate
tot pe dou corpuri" dar se iau msuri pentru ca !-emul s se formeze tomna n
corpul de sus. 8entru o mai un iernare, ntre cele dou corpuri se pune o foaie
de carton asfaltat, cu o poriune lier pentru trecere, ctre peretele frontal al
15
corpului. 7ac familia ocup mai puin de :5, intervale, cuiul de iernare poate fi
prote&at pe o latur sau pe amele laturi cu cte o diafra!m.
n continuare, n timp ce la stupii verticali cu ma!azine sau la cei orizontali
strmtorarea cuiului n perioada de primvar este le!at de lucrri laorioase
i cu consum relativ mare de for de munc, la stupii multieta&ai aceast lucrare
se simplific foarte mult, apicultorul suprimnd doar n caz de necesitate corpul
de &os, pe care5l trece n rezerv pn ce familia a&un!e s ocupe ine un corp
de aline i puiet. n mod normal ns familia se menine n continuare pe dou
corpuri i n perioada de primvar.
n cuiul compact, restrns pe zece fa!uri, sunt create condiii optime
pentru creterea puietului.
Ca familiile care la ieirea din iarn au fost lsate pe un sin!ur corp sau
care au iernat pe un sin!ur corp, corpul al doilea se adau! pentru nceput su
cui, poziie n care se menine pn la prima inversare. 7e asemenea se triaz
i fa!urii de cui din corpul de &os, eliminndu5se cei ne!ri i necorespunztori,
acum elierai de rezervele de -ran. nnoirea periodic a fa!urilor favorizeaz
starea de sntate a stupului.
Sunt cazuri n care unele familii, puternice la ieirea din iarn, nu s5au
ridicat complet n corpul de sus, ocupnd un spaiu nsemnat i n corpul de &os.
#ceste familii sunt lsate s se dezvolte n forma n care sunt, matca trecnd
sin!ur pe fa!urii din corpul de sus n care se va forma cuiul n continuare, n
timp ce va iei puietul din corpul de &os, crescut n timpul iernii i al primverii
timpurii. Spre sfritul primverii i nceputul verii corpul de sus este n mod
oinuit plin cu puiet de toate vrstele, iar cel de &os cu puiet cpcit, din care ies
n permanen alinele tinere care sporesc efectivul de aline crendu5se o
oarecare a!lomerare. 7ac se ntrzie cu adu!area celui de al treilea corp, se
poate ncetini creterea puterii familiei prin scderea ouatului mtcii din lips de
spaiu i c-iar prin apariia fri!urilor roitului. n condiiile rii noastre operaia
coincide cu nceputul culesului de la salcm.
n aceast perioad alinele cldesc foarte ine fa!urii artificiali% de aceea
n corpul al treilea i n urmtoarele, pe ln! fa!urii noi se vor intercala i rame
cu fa!uri artificiali.
=nversarea corpurilor este un factor important n ntreinerea familiilor de
aline n stupii multieta&ai deorece fr aceast operaiune se dere!leaz
condiiile normale de cretere i dezvoltare a familiilor de aline% astfel matca
continu normal activitatea de ouat n fa!urii nou cldii din corpul nou introdus,
n timp ce alinele umplu cu miere celulele elierate de puiet.
7e oicei, la culesul de salcm sunt suficiente trei corpuri, att pentru
creterea puietului ct i pentru acumularea nectarului. Ca sfritul culesului, cele
dou corpuri vor fi ocupate cu puiet, iar cel de sus cu miere. 8entru ca alinele
s rmn n continuare n stare activ, odat cu recoltarea corpului cu miere se
face i inversarea corpului de &os cu cel de mi&loc, la recoltare avndu5se !ri& ca
n familie s rmn, n mod oli!atoriu, minimum 45B >! de miere, rezerv de
-ran.
7up culesul de la salcm, puterea familiei continu s creasc, astfel
nct poate aprea necesitatea asi!urrii celui de5al patrulea corp cu care se
procedeaz la fel i cu al treilea, fiind pus ori direct deasupra corpului al treilea
ori deasupra corpului cu puiet, su cel de strnsur.
Ca culesul de floarea5soarelui se manifest de&a tendina alinelor de
locare a cuiului i de asi!urare a rezervelor de iarn. n aceast situaie,
17
pentru continuarea dezvoltrii normale a familiilor se va avea n permanen !ri&a
asi!urrii mtcii cu spaiul necesar pentru ouat n paralel cu spaiul pentru
depozitarea nectarului, acesta din urm ct mai aproape de puiet, pentru a fi
uor aordat de aline. 8entru asi!urarea rezervelor de -ran pentru iarn,
ncapnd cu culesul de salcm se vor reine de la fiecare familie cte 956 fa!uri
plini cu miere, cpcii.
Specificul ntreinerii familiilor de aline n stupi multieta&ai const n
aceea c mtcile avnd la dispoziie un spaiu pentru ouat practic nelimitat se
uzez mai repede dect n stupii de alte sisteme. 7in aceast cauz mtcile
treuie sc-imate mult mai des, c-iar anual. Csate mai mult timp n stupi, c-iar
n condiii une de ntreinere i de cules, ele nu pot menine ridicat ritmul de ouat
i prin aceasta nu pot asi!ura efectivele necesare de aline cule!toare% astfel,
familia pierde capacitatea de producie i intr mai uor n fri!urile roitului. $el
mai indicat este ca aceast sc-imvare a mtcilor s ai loc n a&unul sau c-iar
n timpul culesului.
8re!tirea familiilor de aline pentru sezonul urmtor depinde, n mare
msur, de n!ri&irea dat alinelor n perioada de sfrit de var i toamn.
#cest lucru este deoseit de important n cazul stupilor multieta&ai. 7ac familiile
ntr n iarn fr necesarul de -ran de calitate, cu mtcile uzate sau defecte i
fr efective mari de aline tinere, indiferent ce msuri se vor lua n primvar
este imposiil s se oin familii puternice pentru culesul de salcm i cele
urmtoare.
2. TE&NOLOGIA 3NTREINERII I E4PLOATRII
FAMILIILOR DE ALBINE 3N STUPI VERTICALI CU
MAGAZINE
Stupii verticali cu ma!azine au o lar! rspndire, avnd 9* rame de cui
i 956 ma!azine, caracterizai prin simplitate n construcie, uor de mpac-etat i
de transportat precum i cu volum suficient pentru dezvoltarea familiei ct i
cerinelor activitii profesionale a stuparilor.
ntreinerea i e(ploatarea familiilor de aline n acest tip de stupi
presupune o un n!ri&ire a familiilor de aline, iar succesul depinde de
meninerea puterii familiilor la un nivel ridicat n tot timpul anului, efectuarea de
operaiuni i activiti pe tot parcursul anului n stupin. 0(ploatarea i
ntreinerea n stupi verticali cu ma!azine se desfoar n timpul anului prin o
serie de activiti de suprave!-ere n stupin"
5 perioada de pre!tire pentru iernare%
5 meninerea activitii de cretere a puietului realizat prin" asi!urarea
spaiului pentru creterea puietului, meninerea familiilor n stare activ
prin -rniri stimulente, asi!urarea cldurii n stup i nlocuirea mtcilor
uzate%
5 amplasarea rezervelor de -ran, consumul de -ran, ornduirea
fa!urilor cu miere%
5 asi!urarea microclimatului propice n timpul iernii prin pstrarea unui
re!im termic constant n stup%
5 controlul periodic a familiilor de aline n tot cursul iernii%
5 controlul auditiv a familiilor de aline n timpul iernii%
16
5 completarea rezervelor de -rana cu turte de eret sau plci de za-r
candi%
5 introducerea mtcii n cazul familiilor orfane%
5 n!ri&irea familiilor de aline n perioada de primvar%
5 urmrirea calitii mtcilor n primvar%
5 aciunea de ntrire a familiilor slae cu puiet de la familiile puternice%
5 prevenirea fri!urilor roirii%
5 comaterea roirii%
5 valorificarea culesului prin practicarea stupritului pastoral.
P!$i)a%a %! p$!/6*i$! p!(*$+ i!$(a$! 5 a familiilor de aline asi!ur
succesul n apicultur prin meninerea puterii familiilor la nivel ridicat tot timpul
anului ce duce la valorificarea cu rezultate une a culesurilor de nectar i polen.
=ntervenia apicultorului la familia de aline nc din vara i toamna anului
precedent are efect asupra creterii cantitii de puiet, ce duce la ieirea din iarn
a familiilor de aline puternice asi!urndu5se o iernare normala cu un consum
redus de -ran. 8erioada premer!toare pre!tirii familiilor la iernat este iulie5
septemrie fiind folosit pentru creterea numrului mai mare de aline, fiind
dificil de realizat deoarece coincide cu reducerea culesului de nectar i polen ct
i formarea cuiului de iarn, familia de aline !rupnd rezervele de -ran n
fa!urii din cui prin ocuparea ma&oritii spaiului din fa!uri i limitnd spaiul
pentru puiet. n acest moment mtcile, datorit efortului din perioada de
primvara 5 var i a lipsei de cules i pot incetini ritmul de ouat iar prin msurile
luate de apicultor treuie stimulat activitatea lor de ouat i meninut ct mai
ndelun!at posiil.
M!(7i(!$!a a,*i.i*67ii %! ,$!8*!$! a p+i!*+"+i se realizeaz prin"
5 asi!urarea spaiului necesar creterii puietului%
5 meninerea familiilor n stare activ prin -rniri stimulente%
5 asi!urarea cldurii n stup i nlocuirea mtcilor uzate.
#si!urarea spaiului necesar creterii puietului se poate realiza prin"
ocuparea ramelor din centru cuiului cu rezerve de -ran i cu spaiu suficient n
care s creasc puiet sau prin adu!area de fa!uri pentru ouat de la rezerv,
alei cu !ri& mai nc-ii la culoare cu celule re!ulate fr defecte sau celule de
trntori , ntruct acestea rmnnd n mi&locul cuiului pot fi folosite n primvar
la creterea puietului. Se va introduce pentru ouat fa!uri care s ai 959,4 >! de
miere n coroan pentru a nu crea !ol n mi&locul stupului, iar introducerea de
fa!uri pentru ouat n aceast perioad este necesar n cazul apariiei unui cules
n natur sau a amplasrii familiilor la un cules de toamn (de alt, fnea).
Meninerea familiilor n stare activ se realizeaz prin -rnirea alinelor cu
sustane ener!etice i plastice din natur cu polen i nectar ce determin
dezvoltarea proceselor metaolice din or!anismul alinelor cu secreie de
laptior de matc prin influenarea activitii de ouat a mtcilor. #cest proces
poate fi favorizat prin deplasarea stupilor la culesuri trzii, ori -rniri suplimentare
cu stimulente ce se poate face cu miere, sirop, eret de za-r, past de za-r,
za-r candi i za-r umectat n doze mai mari sau mici prin care se creeaz
alinelor senzaia permanent a sursei de cules, fiind meninute n stare activ.
#si!urarea cldurii n stup n perioada de toamn se face prin delimitarea
strict a cuiului i limitarea cu diafra!m prin suprimarea ma!azinelor ce se mai
afl n stup, iar fa!urii de prisos se trec dupa diafra!m. /a!urii ce conin miere
se descpcesc pentru a fi tras de aline n cui dupa care se scot i se pun la
18
rezerv. Iu se recomanda lsarea fa!urilor dupa diafra!m pentru a se evita
formarea !reit a !-emului n zona aceasta.
#si!urarea cldurii se face prin amplasarea de materiale termoizolante
deasupra podiorului, prin reducerea urdiniului i prin folosirea de sltelue
laterale montate dupa diafra!me.
3("),+i$!a 6*,i")$ ,+ %!#!,*! sa+ !p+i9a*! este necesar i se
efectueaz mai uor i mai si!ur toamna dect vara, deoarece mtcile toamna
sunt epuizate i mtrnite avnd ritm sczut de ouat c-iar n prezena
culesului natural.
Mtcile necesare sc-imului se procur sau se cresc n stupina din vreme
prin urmrirea materialului iolo!ic nou introdus de calitate superioar crescut
din surse valoroase evitndu5se folosirea otcilor de roire aprute n familii cu
producii sczute.
Strns n !-emul de iernare, familia de aline i continu activitatea
producnd cldura necesar meninerii vieii i din ianuarie crete puiet n spaiu
limitat de dimensiunile !-emului, pentru aceasta fiindu5le necesare rezerve
suficiente de -ran cu miere i pastur n cui.
Ap"asa$!a $!9!$.!")$ %! :$a(6, ,)(s++" %! :$a(6 8i )$;(%+i$!a
#a/+$i")$ ,+ i!$!. #mplasarea rezervelor de -ran se poate face ilateral,
central sau unilateral% ultimele doua practicndu5se n cazul familiilor slae i cu
rezerve insuficiente. n cui nu se vor lasa fa!uri cu mai puin de 9,4 >! de miere
iar cei ocupai cu puiet i cantiti mici de miere se trec dupa diafra!m i se
descpcesc pentru ca alinele s transporte mierea n cui. #si!urarea
condiiilor optime de iernare prin e(ecutarea din timp i n mod contiincios a
pre!tirilor pentru iernare cu rezerve aundente de -rana sunt principalele
condiii pentru o un iernare i ieirea n primvar cu familii puternice i fr
proleme n stupin. $onsumul de -ran al familiilor de aline este diferit
ncepnd din primele luni ale iernii, mai mic la inceput de :**5,** ! de -ran,
crescnd la 9,456,* >! lunar n continuarea iernii, fiind necesare :5, >! de miere
pe ntrea!a perioada de iernare. n afara consumului strict necesar, la formarea
rezervelor de -ran treuie asi!urat i cantitatea necesar pentru primvar, n
total n funcie de puterea familiei i zona n care se lucreza lsndu5se 9B59, >!
de miere. /amilia de aline mai are nevoie n timpul iernrii i de fa!uri cu
pastur n cantitate de 9,456,* >! iar n lipsa fa!urilor se poate asi!ura n form
de polen !ranule, administrat n tot cursul primverii n turte ener!o?plastice.
#si!urarea fa!urilor cu miere se face nc din perioada culesurilor principale
scondu5se fa!urii plini i cpcii cel puin pe 6J; din nlime, i se va evita
asi!urarea rezervelor de -ran de la culesurile cu miere ce cristalizeaza repede
(rapi sau miere de man) fiind duntoare deoarece provoac prin consum
masive ncrcturi rectale ce pot continua cu diaree, vremea nepermind zoruri
de curenie.
7ac asi!urarea rezervelor de -ran de la culesurile naturale nu e
posiil, atunci acestea se pot completa cu sirop de za-r, administrarea acestuia
fcndu5se pe ct posiil vara n iulie ?au!ust pentru a se uza alinele din acea
perioada i nu cele care urmeaz s ierneze, iar rezervele de -ran s continu
cel mult 4*K miere din za-r deoarece reduce capacitatea alinelor de cretere
a puietului din timpul iernii.
Ca stupii verticali cu ma!azine n timpul verii, se recomand ridicarea
fa!urilor laterali din cui n ma!azin pentru ca fa!urii s fie umplui mai repede.
'9
8strarea fa!urilor pn toamna se face n ncperi uscate la temperaturi
de 9B59, $ ferite de umezeal, iar periodic se vor trata prin !azare cu io(id de
sulf impotriva !selniei. Spaiul stupilor verticali cu ma!azine cuprinde 9* rame,
ce este suficient pentru iernarea familiilor normale i puternice, iar n cui se las
ati fa!uri nct spaiile dintre ei s cuprind complet !-emul de iernare, fr
spaii suplimentare.
n cazul dezvoltrii pe vertical a familiilor de aline, la )$;(%+i$!a
#a/+$i")$ ,+ i!$!, n partea de &os a fa!urilor se las spaii pentru puiet, iar n
partea de sus spaii pentru rezervele de -ran i la formarea cuiului se va avea
n vedere ca fa!urii centrali s conin suficient miere ntruct aceasta este
zona cu cantitatea cea mai mare de aline.
Asi/+$a$!a i,$),"ia*+"+i p$)pi,! <( *ip+" i!$(ii 5 prin pstrarea
unui re!im termic constant n stup, prin eliminarea vaporilor de ap ce apar n
urma respiraiei i a consumului de -ran a alinelor sau din apa de zpad care
intra n stup din e(terior.
#linele (n lipsa puietului) suport mai uor fri!ul n prima parte a iernii
strn!ndu5se n !-em n timp ce creterea !radului de umiditate duneaz
puternic alinelor.
7up apariia puietului, meninerea temperaturii ct i eliminarea umiditii
sunt la fel de importante, aceti factori putnd fi asi!urai prin mpac-etarea
cuiului cu materiale termoizolante, astuparea orificiilor i a sprturilor n stupi,
amplasarea stupilor n locuri adpostite i uscate cu asi!urarea n vederea
eliminrii plusului de umezeal.
8strarea linitei n zona stupinei este la fel de important i nu se vor
e(ecuta lucrri z!omotoase ce duc la nelinitea alinelor provocnd creterea
consumului i uzura prematura a acestora. 8entru efectuarea zorurilor de
curire se folosesc zilele cu temperaturi de 9*599 $, cnd se vor cura de
zpad urdiniurile i scndurile de zor, se va presra paie n faa stupilor sau
frunze uscate pentru ca alinele ieite la zor s nu cad pe zpada sau pe
pmntul rece i s se poat ntoarce n stupi.
n vederea stimulrii zorului n special la familiile slae se va ndeprta
capacul i slteluele pentru ca razele soarelui s at direct pe podior, cnd se
pot face i revizii sumare a strii familiilor prin micarea fa!urilor cu amplasarea
mai un a rezervelor de -ran, introducerea de fa!uri cu miere la familiile
srace. n luna feruarie pentru intesificarea creterii de puiet se vor administra
turte ener!o plastice din eret de za-r cu miere i cu adaos de polen, lapte
praf.
C)(*$)"+" p!$i)%i, <( *ip+" i!$(ii 5 a familiilor de aline este necesar n
tot cursul iernii cnd se verific starea !enerala a stupinei cu verificarea familiilor
prin sonda& prin msuri de ndreptare a cazurilor anormale, aminarea acestor
verificri ducnd la pierderea familiilor de aline. $ontolul din timpul iernii treuie
e(ecutat cu mult atenie" cnd se urmrete depunerile de zpad, ltirea apei
n zona stupinei, prezena animalelor sau a psrilor, controlul e(terior al
familiilor de aline, oservarea resturilor de fa!uri i aline la urdini, n faa
stupilor, !uri fcute de ciocnitori, urme de animale ntre stupi sau pe stupi.
C)(*$)"+" a+%i*i. 5 se face la urdini cu un tu de cauciuc sau cu
stetoscopul i ne indic starea familiei dup z!omotul pe care5l produc alinele n
stare de repaus. n cazul lovirii stupului cu mna rspunsul din interiorul stupului
poate fi "
'1
5 ziitul continuu i uniform, sporit uor la lovirea stupului, dup care
revine la normal, indic iernare normala%
5 ziitul pln!tor, indica lipsa mtcii%
5 zumzetul sla ca un fsit indic lipsa -ranei, alinele fiind pe cale de
a muri de foame.
Resturile czute pe fundul stupilor sunt indicii privind iernarea alinelor
putnd fi oservate mai uor n cazul amplasrii unei coli de -rtie sau de carton
su cui ce poate fi manipulat pe la urdini pe toata limea stupului. Resturile
srace de cear de la capacele i cu puine aline moarte dovedesc o iernare
normala. $antiti mari de aline moarte, umezeal i muce!aiul indic o iernare
defectuoas, lips de ventilaie.
Resturi de aline i de fa!uri, fire de paie i frunze uscate, pri din
acestea la urdini, indic prezena oarecilor.
Ca controlul de iarn, stupii de aline nu se vor desc-ide fra rost pentru a
nu deran&a familiile de aline, iar n cazul strilor anormale (lipsa -ranei, a mtcii,
apariia diareei, ptrunderea oarecilor n stup) se intervine la familia de aline.
C)p"!*a$!a $!9!$.!")$ %! :$a(6 5 se face cu turte de eret sau plci
de za-r candi, direct n stupin prin desc-iderea stupului i aezarea turtei de
eret deasupra !-emului cu !ri& s nu se striveasc alina, iar n cazul
introducerii de rame cu miere la mar!inea !-emului, se va avea !ri& ca la
desfacerea ramelor din cui, alinele din !-em s nu cad pe fundul stupului.
I(*$)%+,!$!a 6*,ii 5 n cazul familiilor orfane, se poate face pe loc n
stupin, matca putnd fi dat direct, fr a mai fi introdusa n cuc, iar n cazul
unificrii a dou familii lucrarea treuie fcut n moment clduros pentru reuita
lucrrii, matca introducndu5se n centru !-emului de iernare. 7ac lipsete n
totalitate -rana i diaree familiile de aline se introduc n camere inclzite pentru
refacerea total a cuiului fiind necesar un zor de curire, dup care se vor
nlocui fa!urii murdari i se va curi stupul n interior de petele de diaree. Ca
stupii cu defeciuni i fr !ratii la urdini este frecvent prezena oarecilor n
stupi, iar pentru nlturarea lor se desc-id stupii, se scot fa!urii stricai, resturile
de pe fund pentru ndeprtarea prezenei mirosului de oareci n stupi, se astup
orificiile fcute de oareci i se monteaz la urdini o !ratie care s nu permit
ptrunderea oarecilor.
3(/i=i$!a #ai"ii")$ %! a"-i(! <( p!$i)a%a %! p$i6.a$6 5 se face pentru
a asi!ura una dezvoltare a acestora, iar la temperatura constant de 9*599 $
se ncep lucrrile specifice de primvara, atenie deoseit dndu5se pstrrii
cldurii cuiului necesar dezvoltrii familiei de aline. Ca prima revizie de
primvar se efectueaz curirea fundului stupului, verificarea familiei , prezena
puietului, a rezervelor de -ran, rearan&area fa!urilor n cui cu fa!urii cu puiet la
centru i cei cu rezerve de miere pe cele dou laturi, n cui lsndu5se attea
rame cte intervale de aline ocup familia, pentru meninerea temperaturii
necesar creterii puietului. 7e asemenea strmtorarea de primvar a cuiului
este necesar datorit micorrii cantitii de aline din timpul iernii pn cnd
alina tnr e!aleaz i ntrece pe cea care moare.
3rnirea familiei de aline n primvar (cu miere, sirop, pastur, polen,
nlocuitori de polen) este necesar avnd rol n stimularea ouatului mtcilor, ct
i asi!urarea alinelor cu apa din adptori confecionate special necesar
pentru procesul de cretere a puietului, nefiind recomandat adparea cu apa a
alinelor din surse de ap ocazionale (anturi, li) infectat cu diferii microi
ce pot produce into(icaii cu oli la aline i puiet.
''
U$6$i$!a ,a"i*67ii 6*,i")$ 5 se face n primvar de timpuriu lsndu5se
n familii mtci care ncep s depun intens i compact puiet normal. $antitatea
mic de puiet ce are cpcire omat indica o matc uzat i trn ce
treuie nlocuit cu altele de rezerva ce se poate face prin unificarea familiei mai
sla ca putere dar cu matca de un calitate. 7up sc-imarea mtcii i
apariia alinei tinere n cantitate mare se trece treptat la lr!irea cuiului, prin
introducerea a cte unui fa!ure un de ouat ntre ultimul fa!ure de puiet i cel de
acoperire. $nd n cui sunt ;5) fa!uri acoperii cu puiet pe toat nlimea i
alina acopera 45B intervale se pot introduce direct n centrul cuiului fa!uri
pentru ouat la un interval de B5: zile, timp n care matca reuete s ocupe cu
puiet att fa!urele nou introdus ct i spaiu elierat de puietul eclozionat.
n cazul familiilor puternice, ce la ieirea din iarn ocup 45B5: intervale i
puiet pe 65; fa!uri, din momentul ocuprii ntre!ului corp cu rame cu puiet,
pentru meninerea ritmului de ouat al mtcii se pot scoate 956 fa!uri cu puiet
cpcite ce vor fi duse la familiile mai slae din stupin, n locul lor introducndu5
se rame une de ouat.
8rin acest sc-im se asi!ur spaiu de ouat mtcilor din familiile
puternice, fa!urii din familiile slae avnd suficient spaiu lier pentru ouat, iar
familiile slae fiind a&utate s5i refac mai rapid cantitatea de alin din puietul
primit .
A,7i+(!a %! <(*6$i$! a #ai"ii")$ s"a-! 5 se face cu puiet luat de la
familiile puternice, cu ntrirea familiilor cu putere mi&locie la nceput, dupa care
se va face ntrirea familiilor slae% oinndu5se n felul acesta ntr5un timp mult
mai scurt un numr mare de familii puternice cu un numr mai mare de fa!uri cu
puiet, fapt ce va duce i la intrirea familiilor rmase n urm cu dezvoltarea.
n perioada de primvar n zonele din sudul rii i de deal, familiile de
aline pot valorifica culesuri de la salcie i de la pomii fructiferi dupa care
principalul cules este de la salcm din cursul lunii mai. /amiliile ce au :5, fa!uri
cu puiet i alin ce ocup ine fa!urii din corpul stupului, vor valorifica normal
culesul i va avea nevoie de spaiu suplimentar pentru depozitarea mierii. n
astfel de familii la inceput se va aeza deasupra corpului un ma!azin cu fa!uri
cldii i cu fa!uri artificiali, dup care la umplerea primului set de rame pe
&umtate i cu intensitate continu a culesului se poate amplasa i un al doilea
sau al treilea ma!azin. Ma!azinele doi i trei se intercaleaza ntotdeauna ntre
ma!azinul pus anterior i corp, fa!urii putnd fi cldii i umplui mai rapid n
acest fel, n comparaie cu ma!azinele puse direct deasupra celor puse anterior,
cnd alinele umplu i cpcesc fa!urii din primul ma!azin locnd cu miere
fa!urii din cui, nemaiurcnd la ma!azinele puse mai trziu pentru a fi umplute
cu miere. 7upa recoltarea mierii de la salcm, n puine familii cantitatea de
aline continu s creasc prin ecloziunea puietului depus anterior% n multe
familii cantitatea de puiet fiind n re!res fapt ce creeaz condiii propice pentru
intrarea n fri!urile roirii, aceste familii nemaiputnd valorifica culesurile de vara
se va acorda atenie pentru stimularea creterii intense a puietului i prevenirea
roirii. Stimularea creterii puietului se face prin asi!urarea spaiului necesar
pentru ouat prin introducerea de fa!uri uni pentru ouat i scoaterea fa!urilor cu
miere i cu pastur i trecerea la rezerv.
P$!.!(i$!a #$i/+$i")$ $)i$ii 5 se face la familiile de aline prin crearea de
spaiu ct mai mare prin reamplasarea ma!azinelor pe stup dupa e(tracia mierii,
urdiniul se desc-ide pe toat lun!imea iar n caz de canicul se creeaz
posiiliti de ventilaie suplimentar prin ridicarea ma!azinelor faa de cui prin
'&
introducerea unei pene ntre corp i ma!azin i se asi!ur umrirea stupilor.
8entru culesul de la tei cuiul familiei se or!anizeaz la fel ca n cazul culesului
de la salcm i nu se iau msuri de limitare a ouatului pentru a nu sli familiile
de aline n perioada urmtoare.
C)-a*!$!a $)i$ii 5 se face prin diverse metode la familiile de aline la
care a aprut acest fenomen"
5 prin suprimarea otcilor (pentru oprirea fri!urilor roirii)%
5 prin ridicarea periodic de rame cu puiet i aline pentru formarea de
nuclee sau roi stoloni%
5 prin inversarea locului de amplasare al familiilor intrate n fri!urile roirii
cu o alt familie mai sla%
5 prin roire artificial" prin ridicarea tuturor ramelor cu puiet i aline de
acoperire i amaplasarea lor ntr5un stup pe alt loc n stupin, n familie
lsndu5se matca pe o ram cu puiet necapacit i cu alina zurtoare
ce se va intoarce n stup.
Va")$i#i,a$!a ,+"!s+"+i p$i( p$a,*i,a$!a s*+p6$i*+"+i pas*)$a". 7atorit
varietii terenului, o!iei de pduri, lunci, fnee din toate zonele rii ce
asi!ur cules o!at i continuu, se practic tot mai des n ara noastr de ctre
ma&oritatea apicultorilor ce dispun de mi&loace de transport i cu numr mare de
familii de aline.
n ce privete stupul vertical acesta este ine adaptat practicii stupritului
pastoral i permite deplasri ndelun!ate i pe orice fel de drumuri, efectul
economic fiind pozitiv n urma stupritului pastoral.
1. TE&NOLOGIA 3NTREINERII I E4PLOATRII
FAMILIILOR DE ALBINE 3N STUPI ORIZONTALI
ntreinerea i e(ploatarea familiilor de aline n stupi orizontali au ca
principiu constructiv ce se azeaz pe dezvoltarea n plan orizontal cunoscnd o
lar! rspndire i ce se afl n dotarea a numeroase stupine din ara noastr a
acestui tip de stup. 2oate lucrrile care se efectueaz n stupina cu stupi
orizontali au ca scop creterea puterii familiilor de aline cantitativ ca numr de
indivizi, ct i calitativ rezultat din proporia alinelor tinere la un moment dat.
Stupii orizontali au capacitate util mare, sunt uor de construit i de
e(ploatat, fiind recomandai nceptorilor, asi!ur condiii de adpostire i iernare
att pentru o familie ct i pentru dou familii de aline, asi!ur o ventilaie
optim i permite creterea mtcilor a&uttoare ln! familia de az.
ntreinerea familiilor de aline n stupi orizontali pentru sezonul urmtor
ncepe cu revizia de aline dup ultimul cules i cuprinde urmtoarele lucrri"
5 stailirea prezenei i a calitii mtcii, a puterii familiilor, a e(istenei
cantitative i calitative a rezervelor de -ran necesare pentru perioada
de iernare i modului de or!anizare a cuiului%
'+
5 sc-imarea mtcilor vrstnice, cu defecte i a celor din familii cu
producii sczute, nlocuirea mtcilor n fiecare an la 4*K din numrul
familiilor de aline cu mtci tinere i productive%
5 -rniri stimulente cu fura&e ener!o5plastice sau cu za-rul tos umectat,
siropul de za-r administrat n -rnitoare uluc sau miere descpcita%
5 pre!tirea cuiului de iernare ori ale!erea de fa!uri corect clditi,
nc-ii la culoare, cu 9,456,* >! de miere%
5 completarea rezervelor pn la nivelul de circa 9* >! rezerve miere
sau ec-ivalent pentru 9 >! de aline. Siropul de za-r n proporie 6
pri za-r la o parte apa se administreaz n -rnitoare de mare
capacitate o data la ;5) zile ns proporia miere 5 za-r la formarea
rezervelor de iarna va fi n favoarea mierii peste 4*K din totalul
rezervelor%
5 formarea cuiului de iarn prin procedeele de ornduire a fa!urilor, cu
aezarea ilaterala, unilaterala sau centrala, cu posiilitatea de acces
a alinelor la rezervele de miere i pstura n timpul iernii%
5 aezarea !ratiilor la urdini contra oarecilor, verificarea salteluelor i
strmtorarea i mpac-etarea cuiurilor%
5 protecia stupilor contra vnturilor puternice prin amena&area de
paravane sau perdele de protecie.
n perioada de ia$(6 se efectueaz urmtoarele operaiuni"
5 se efectueaz controlul stupinelor o dat la dou sptmni%
5 controlul auditiv a modului de iernare a familiilor de aline%
5 nvelirea la e(terior a stupilor cu materiale izolatoare n zonele cu
frecven mare a vnturilor reci%
5 stimularea zorurilor de curire n zilele calde i nsorite prin
desc-iderea complet a urdiniurilor, ridicarea capacelor i salteluelor
cu e(punerea podioarelor la aciunea razelor solare%
5 msuri de protecie mpotriva oarecilor, psrilor i altor animale%
5 administrarea de eret din za-r sau za-r candi n caz de
insuficien de -ran%
5 -rnirile cu fura&e ener!o plastice pentru stimularea creterii timpurii a
puietului.
Ca inceputul p$i6.!$ii se e(ecut urmtoarele lucrri "
'-
5 nlturarea !ratiilor de la urdini i ndeprtarea reductorului de urdini
la poziia Nfaz mareA pentru nlesnirea zorului !eneral de curire n
timp clduros%
5 revizia de fond are ca scop verificarea amnunit a situaiei familiilor
de aline pentru a crea condiii optime de dezvoltare i valorificare la
ma(imum a culesurilor timpurii%
5 reor!anizarea i strmtorarea cuiurilor, ec-ilirarea puterii familiilor
de aline cu :5, intervale cele puternice i aducerea celor mi&locii cu
45B intervale i ;5) intervale la familii puternice%
5 controlul sanitar veterinar a ntre!ului efectiv prin luarea de proe
pentru dia!nosticul de laorator a nosemozei i a unor oli a puietului,
eliminarea fa!urilor muce!ii %
5 verificarea e(istenei i calitii mtcii respectiv a puietului dispus pe ;5
) fa!uri din B5: ocupai cu aline iar familiile fr matc vor primi una
de rezerv, familiile foarte slite se vor unifica cu altele la fel de
slite%
5 completarea rezervelor de -ran pn la nivelul de 45, >! minimum iar
odat cu administrarea siropului de za-r se d contra nosemozei
/umidil < sau 8rotofil conform indicaiilor produsului%
5 concomitent cu nclzirea timpului i creterea numrului de aline n
stup se lre!ete cuiul prin introducerea de fa!uri nc-ii la culoare
ce treuie s conin numai celule de alin lucrtoare%
5 o dat pe sptmn n familiile puternice sau mi&locii se introduce
cte un fi!ure cldit ntre ultimul fa!ure cu puiet i cel de acoperire, iar
n familiile foarte puternice se introduce cte un fi!ure intercalate ntre
ramele cu puiei (spar!erea cuiului)%
5 odat cu apariia alinelor tinere se introduce n stupi i fa!uri mai
desc-ii la culoare iar n timpul nfloririi pomilor fructiferi se introduce i
fa!uri artificiali pentru a fi cldii%
5 familiile de aline se -rnesc la ;5) zile cu doze de 6**5;** ! sirop de
za-r n proporie de 9,4 pri za-r la o parte de ap%
5 n cazul lipsei polenului din natur se continu -rnirile cu fura&e
ener!o plastice ce conin !lucide i nlocuitori de pollen%
5 nainte de apariia culesului intens timpuriu (rapi, salcm) stupii
orizontali cu familii foarte puternice vor fi ec-ipai cu ma!azine.
'5
$omaterea roirii se realizeaz n cazul apariiei fri!urilor caracteristici
prin ridicarea a 65; fa!uri cu puiet din familiile respective, ce se folosesc la
ntrirea familiilor slae.
n sezonul de .a$6 se e(ecut urmtoarele lucrri"
5 recoltarea mierii prin ridicarea i transportul ramelor la locul de
e(tracie%
5 ramele une de recoltat sunt atunci cnd mierea este cpcit pe cel
puin treimea superioar a fa!urilor%
5 e(tracia mierii se face n caana apicol la o distan ct mai mare de
vatra stupinei prin folosirea centrfu!elor manuale sau electrice%
5 n funcie de culesurile urmtoare se asi!ur rezerva de -ran pentru
iarn%
5 se efectueaz transportul mierii recoltate n !ospodrie sau la centrele
de colectare%
5 se face dezinsecia i depozitarea corespunztoare a fa!urilor din care
s5a e(tras mierea%
5 imediat dup recoltarea mierii se procedeaz la -rniri stimulente cu
fura&e ener!o plastice%
5 fa!urii destinai reformrii, dup e(tracia mierii se topesc odat cu
cpcelele rezultate de la recoltarea mierii%
5 cnd se face deplasarea stupinei la un alt cules se scot fa!urii plini cu
miere, cei slai fi(ai n rame i se nlocuiesc cu fa!uri !oi, rezisteni%
5 numrul de rame cu fa!uri din stupi i ma!azine va fi oli!atoriu cel
prevzut pentru capacitatea ma(im pentru a nu rmne spaii
neocupate%
5 scndurelele podiorului se adun dou cte dou la mi&locul stupului,
se fi(eaz cu ara special, stupii transportndu5se cu orificiile de
ventilaie din capace ?desc-ise%
5 deplasarea stupilor pn la mi&locul de transport, ncrcarea,
descrcarea i aezarea pe noua vatr se face cu raele, tar!a
apicol sau crucioarele de transport%
5 pe timpul transportului, stupii se lea! cu a&utorul frn!-iilor pentru a
evita deplasarea i lovirea lor%
'7
5 la familiile de aline foarte puternice, n cazul culesurilor de mare
intensitate, se vor folosi ma!azine special confecionate pentru
dimensiunea stupului orizontal ce vor cuprinde 9,56* de fa!uri de
ma!azine.
$nd culesul de var s5a terminat, se opresc n stup rezervele de -ran
necesar pentru iarn5 calculndu5se 9* >! reserve pentru 9 >! aline care
ierneaz, mierea care prisosete se e(tra!e, cuiurile familiilor se reduce la
numrul de fa!uri ocupai cu aline, iar fa!urii neacoperii se scot din stupi, iar
cuiul familiilor se mpac-eteaz cu materiale izolante.
2. TE&NOLOGIA 3NMULIRII FAMILIILOR DE ALBINE
n decursul evoluiei lor, de la insecte solitare la insecte sociale alinele i5
au creat sisteme proprii de meninere a coeziunii familiei ca supraor!anism
colectiv i de reproducere a acestuia cu scopul perpeturii speciei. Se poate
spune de aline c au o via scurt, n sezonul activ trind ;45)* zile iar n cel
inactiv B5, luni. 2oate cate!oriile de indivizi trec prin trei stadii de dezvoltare " ou,
larv i nimf. 8entru a nele!e mai ine nmulirea familiilor de aline treuie
cunoscut evoluia fiecrui individ 5alin lucrtoare, matc i trntor5 n cadrul
familiei de aline.
Albina lucrtoare( n prima zi dup depunere, oul st vertical n celula, a
doua zi se nclin puin pentru ca a treia zi s fie complet culcat pe fundul celulei.
$tre sfritul celei de a treia zi, alinele doici depun n celul lptior de matc,
produs de !landele lor salivare. nveliul oului se nmoaie i din el iese larva.
#ceasta are forma unui vermior de culoare sidefie. n primele trei zile larva este
-rnit de alinele doici cu lptior de matc. Ca aceasta, spre sfritul celei de a
treia zi, alinele adau! miere i pastur pentru ca ncepnd cu a patra zi larvele
s fie -rnite numai cu amestec de pastur, miere i ap. n primele zile larvele
stau ncolcite pe fundul celulei. n ziua a asea ctre sfrit larva se ntinde n
lun!ul celulei, cu capul spre desc-iderea ei, nu mai primesc -ran i alinele
astup celula cu un cpcel poros de cear, amestecat cu polen. n interiorul
celulei larva ese o !o!oa i n ziua a 9)5a de la depunerea oului se formeaz
nimfa. n ziua a 695a iese alina lucrtoare.
#atca( se dezvolt din acelai ou ca i alina lucrtoare. 7iferena este c
depunerea oului de ctre matc se face n celule speciale numite otci i n
modul de -rnire. $nd alinele se pre!tesc de roire, ele construiesc otci pe
mar!inea fa!urilor, otci de roire, n care matca depune ou. $nd familia
rmne orfan dintr5un anumit motiv, alinele cldesc n mi&locul fa!urelui otci
de salvare, prin modificarea celulelor de lucrtoare ce conin larve mai tinere de
trei zile. #ceste larve sunt -rnite pn la cpcirea otcilor numai cu lptior de
matc.
$rntorii( provin din ou nefecundate. 7ac la matc i lucrtoare difer
numai modul de -rnire i anvelopa (celula), la trntor difer i oul. 8entru un
'6
trntor se consum o cantitate de -ran de 65; ori mai mare, iar durata de
dezvoltare este cea mai mare (6) de zile).
1tiina i practica apicol au demonstrat faptul c roitul este un fenomen
iolo!ic natural care corespunde unei necesiti iolo!ice menite s contriuie la
conservarea i perpetuarea speciei. n apicultura modern roitul natural nu este
de dorit iar concepia unor apicultori care ateapt roirea natural ca unicul mi&loc
de nmulire artificial care are numeroase avanta&e fiind e(ecutat cu uurin la
dorin i intervenia controlat a apicultorului.
R)i$!a (a*+$a"6 este sistemul de nmulire a familiilor de aline n cursul
evoluiilor ce se desfoar su forma unor multitudini de aline n zor cu una
sau mai multe mtci sau trntori care formeaz n aer o formaie !loular
denumit roi ce se deplaseaz de la stup la un loc de popas provizoriu sau
definitiv ce d natere la un roi natural. n funcie de ordinea n care ies din stup
roiurile se mpart n" roiuri primare, care se caracterizeaz prin aceea c alinele
prsesc stupul cu matca vrstnic i roiuri secundare i teriare cnd alinele
prsesc stupul cu mtci tinere nemperec-eate. Ce!at de data cnd prsesc
stupul, roiurile se mpart n" timpurii, atunci cnd familiile roiesc la nceputul lunii
mai i roiuri trzii, cnd familiile roiesc n luna iulie.
Finuit, roiurile naturale prsesc stupul n zilele clduroase i cu timp
frumos, ntre orele 99594. dup ce matca iese din stup nsoit de aline, roiul se
nvrtete n apropierea stupinei i caut un loc potrivit de care s se prind.
Roiul primar cu matca vrstnic, spre deoseire de roiurile secundare i teriare
nu se ndeprteaz prea mult de stupin i dup ce se aeaz pe cren!ile unor
copaci rmne linitit timp de cteva ore. 7up prinderea roiului aceasta se las
s se liniteasc ntr5un loc rcoros i spre sear se scutur direct ntr.un stup
nou, pre!tit n acest scop. Stupul n care se introduce roiul se ec-ipeaz cu
fa!uri artificiali i i se asi!ur o -rnire suficient pentru a putea ncepe creterea
puietului. 7up 65; zile roiul se controleaz, se verific prezena mtcii i se
or!anizeaz cuiul urmrindu5se ca alinele s cdeasc n timp ct mai scurt
fa!urii artificiali introdui pentru a asi!ura spaiul necesar.
/a!urii familiei care a roit se verific imediat dup ieirea roiului i se
distru! toate otcile cu e(cepia celei mai mari, iar cuiul se reor!anizeaz
lsndu5se n stup numai fa!urii ocupai de aline. 8rin distru!erea otcilor se
urmrete s se mpiedice roirea n continuare a familiei i s se evite n acest
fel slirea acesteia. Roirea natural a familiilor de aline n prea&ma culesului
principal mpiedic realizarea unor producii corespunztoare de miere marf
datorit slirii familiilor care au roit.
P$!/6*i$!a %! $)i$! are loc n familiile de aline primvara n momentul
n care sunt ntrunite anumite condiii" aline foarte multe i n ma&oritate tinere,
iar cuiul locat cu provizii aundente, moment pe care apicultorul le poate
constata pe fa!urele cu puiet n care are loc nceperea roirii. /enomenul este
accentuat i prin locarea spaiilor necesare pentru ouatul mtcii la un moment
dat, pe mar!inile laterale i inferioare ale fa!urilor cu puiet apar primele
nceputuri de otci, ca nite cupe rsturnate cu !ura n &os. n urmtoarele zile
numrul otcilor crete i putem !si n otci larve de diferite vrste i n
continuare ou. $oncomitent matca este mai puin -rnit i ca urmare i
reduce numrul de ou pe care5l depune zilnic. Iumrul total al otcilor este
variail la unele familii )*5)4, iar la altele peste 9**. acest numr mare de otci
pe care le crete n cadrul pre!tirilor de roire rasa de aline $arpatine este unul
din indicatorii iolo!ici principali prin care alina noastr se deoseete de altele,
'8
n special de $arnica. n ziua n care primele otci sunt cpcite, sunt ntrunite
condiiile de plecare a primului roi i numai condiiile meteorolo!ice nefavoraile
sau intervenia apicultorului poate amna ieirea roiului. 7up ora 99, de re!ul
ns ntre orele 96 i 9), se produce, la stupul respectiv, o mare a!itaie datorit
!raei cu care alinele roiului prsesc stupul i intrrii unor aline cule!toare
care caut s ptrund n stup. Se pare c roiul este !ata format c-iar n
interiorul familiei mam i c alinele lui nu ateapt dect semnalul de plecare.
n alctuirea roiului intr aline de toate vrstele i matca familiei mam. n
cteva minute roiul a ieit din stup i alinele lui efectueaz un zor caracteristic
n apropierea stupinei, dup care treptat se deprteaz mai mult sau mai puin,
pn la locul de aezare.
7e re!ul, roiul ieit n aceste condiii se instaleaz pe un copac sau pe
un alt suport din apropierea stupinei. #cest roi ieit cu matca familiei mam se
numete roi primar.
Roiul aezat pe crac nu este o simpl n!rmdire de aline ci o !rupare
or!anizat, n primul rnd, mpotriva intemperiilor. #linele de la e(terior
alctuiesc un fel de coa& n timp ce la interior spaiul este mai de!a&at i acolo
se !sete i matca. =mediat dup aezare roiul trimite aline cercetae pentru a
!si adpostul definitiv. Ca ntoarcerea acestora sau n urmtoarele dou zile
roiul se desface i i ia zorul ctre adpostul !sit" o scorur a unui copac, o
crptur ntr5un zid, sau ntr5o stnc. Rareori roiul, din lipsa unui alt adpost,
i construiete cuiul pe locul unde s5a instalat la nceput provizoriu.
#picultorul nu treuie s lase roiul s plece mai departe ci imediat dup
aezarea lui s ia msuri de recoltare, care se face cu a&utorul roiniei. Roinia
poate fi n form de clopot, mpletit din paie, papur sau nuiele, sau o ldi mai
uoar sau c-iar o ldi tip pentru transport roi. Roinia cu roiul prins se aeaz
pe pmnt n apropiere de locul unde a fost roiul pentru ca s se strn! n ea
toate alinele roiului. 0ste necesar a ne strdui s trecem n roini toate alinele
pentru c numai astfel putem fi si!uri c am luat i matca acestuia.
I(*$)%+,!$!a $)i+"+i <( s*+p se face dup re!ruparea alinelor n roini,
pe timp de sear, n stupul pre!tit din timp.
Cucrarea se face pe dou ci"
5 se pun n stupul pre!tit )54 fa!uri, se scutur peste ei roiul i apoi cu
a&utorul fumului se aran&eaz uor podiorul i capacul, urdiniul fiind
lar! desc-is. Seara se completeaz i restul de fa!uri pentru ca
alinele s fie ine repartizate pe fa!uri i se adau! un -rnitor cu
sirop de za-r.
5 introducerea roiului n stup se poate face prin aezarea fa!urilor
necesari n stup, iar n faa stupului se ntinde o pnz n aa fel nct
s lase lier tot urdiniul care este lar! desc-is. Ca o distan de ;*5)*
cm de urdini se rstoarn tot coninutul roiniei. n primul moment
alinele sunt dezorientate i se mprtie n toate direciile, dup care
!rmada de aline se or!anizeaz i primele aline atrase de mirosul
fa!urilor artificiali ptrund n stup lsnd din !landa Iasonov mesa&e
ctre celelalte aline.
n familia de aline care a roit, treptat totul intr n normal, creterea de
puiet continu ca i cea a larvelor din otci pn la cpcirea acestora. 7up :
zile de la plecarea primului roi, ecluzioneaz primele mtci din otci, care, dei
mature, nu pot iei din locaul lor datorit alinelor care pe msur ce mtcile
rod cpcelul, l refac lsnd numai un orificiu pentru -rnirea lor.
&9
8rima matc tnr ecluzionat are o sin!ur preocupare, aceea de
distru!ere a tuturor rivalelor prezente sau poteniale, fenomen ce se manifest
prin roaderea pereilor laterali a otcilor cu mandiulele i neparea cu acul a
rivalilor fr aprare, aciune ce este posiil prin atitudinea n!duitoare din
partea alinelor. 7ac alinele doresc s pstreze mtcile tinere pentru un alt roi,
omorrea acestora este mpiedicat, roirea la cel de al 6 lea roi (secundar) are
loc la aceleai ore ca la cel primar aa fiind mai sla dect primul roi i avnd o
matc tnr nemperec-eat cu care zoar. Ca prinderea roiului secundar
treuie s ne !rim cci acesta st mai puin pe primul loc, iar la instalarea n
stup treuie s5i dm acestuia un fa!ure cu puin puiet pentru a AreineA alinele.
# doua zi de la ieirea roiului secundar, familia poate avea un nou roi, mai mic,
fapt ce duce la epuizarea familiei de az. Ca 9)594 zile de la ieirea primului roi
familia de az nu mai este n stare s mai dea alt roi, alinele n!ri&ind ultima
matc rmas ce se va mperec-ea, va ncepe ouatul i familia i va relua ritmul
normal de via.
3(/$i=i$!a $)i+$i")$
7up ce am format roiurile treuie s ne canalizm eforturile n dou
direcii" una este aceea de asi!urare a puterii acestora iar a doua de asi!urare a
rezervelor de -ran. 8n la intrarea n iarn toate treuie s ai cel puin *,,59
>! aline i n fa!uri rezerve de miere de 9*596 >!. n vederea a&un!erii la acest
deziderat se iau urmtoarele msuri"
5 la formarea roiurilor cu aline tinere (unde lipsesc cule!toarele) se
administreaz n fa!uri apa%
5 se urmrete ca roiurile formate cu mtci nemperec-eate (sau otci)
s ai n ct mai scurt timp mtci mperec-eate%
5 roiurile care se depopuleaz dar sunt dotate cu o matc valoroas se
a&ut periodic cu puiet cpcit%
5 se asi!ur mtcilor fa!urii necesari depunerii oulelor i dezvoltrii
activitii%
5 se asi!ur e(istena de culesuri aundente, iar n perioadele dintre ele
roiurile s fie -rnite stimulent.
Respectarea termenelor prevzute pentru e(ecutarea lucrrilor i n!ri&irea
atent a roiurilor dup formare, asi!ur dezvoltarea corespunztoare a acestora
n cursul sezonului. #stfel acestea vor intra n iarn puternice urmnd ca n
sezonul urmtor s fie incluse n !rupa familiilor de az. Roiurile care nu au
a&uns la o dezvoltare corespunztoare se desfiineaz, iar alinele, puietul i
rezervele de -ran se folosesc la ntrirea celorlalte roiuri.
R)i$!a a$*i#i,ia"6 se efectueaz pentru creterea efectivului de famile de
aline n momentul potrivit i de calitatea dorit prin te-nolo!ii ine puse la
punct. Metodele de roire artificial cele mai imporatante sunt"
5 roi la pac-et%
5 roiri pe ;5)5B fa!uri%
5 roirea prin divizarea unei familii intrate n fri!urile roirii%
5 roi timpurii.
R)i "a pa,:!*
#linele i matca ce constituie roiul sunt amalate ntr5o lad special5 de
unde vine i denumirea de pac-et5 pentru a putea suporta transportul la distan.
Roiul la pac-et se asemn n mai multe privine cu roiul natural primar
deorece el se compune din 959,4 >! aline, o matc tnr nemperec-eat i
&1
-rana pentru )54 zile. #cest roi are c-iar un avanta& fa de roiul primar pentru c
matca lui este tnr.
Rezultate une n condiiile rii noastre dau roii la pac-et de 9,4 >!
aline, care sunt formai ntre 6* mai i 6* iunie. 7e re!ul, la noi, asemenea roi
se pot forma i livra imediat dup ncetarea culesului de la salcm.
Cucrrile pre!titoare sunt" asi!urarea mtcilor mperec-eate la data
fi(at% asi!urarea amala&ului i a -arnei. n ziua primirii mtcilor se verific
amala&ele pac-etelor pentru a nu avea !uri i se pre!tesc -rnitoarele tip
astfel" se verific fiecare -rnitor n parte, se desfund, dac este cazul, cu un ac
cele ; pn la 4 orificii mici de alimentare i se umplu cu o plnie prin orificiul
mare cu sirop dens de za-r cel puin 9 >! za-r la un litru de ap. Se nc-ide
complet orificiul mare prin care s5a turnat siropul, cu cositor sau cear n care s5a
adu!at 459* K ulei. Se mai pre!tete o plnie mare de carton i un cntar pe
care poate fi instalat comod lada n care se introduce roiul.
/ormarea roilor la pac-et se realizeaz dup urmtoarea te-nolo!ie" se
fi(eaz colivia cu matca cu sau fr aline nsoitoare n partea superioar a
ldiei de amala&% se pune ldia pe cntar, se cntrete i se adu! ca tar
!reutatea contractat a roiului% se caut matca familiei din care se formeaz roiul
i se pune ntr5o ldi, mpreun cu fa!urele pe care s5a !sit pentru a nu fi
luat n roi% prin plnia montat deasupra pac-etului se scutur aline de pe
fa!urii familiei temporar orfanizat pn ce cntarul s5a ec-ilirat avnd !ri& a
lua cu precdere alinele de fa!urii cu puiet% se nltur plnia i se monteaz
prin !ura pac-etului -rnitorul, introducndu5l cu orificiile mici n &os n lcaul
special% se monteaz apoi capacul peste -rnitor i se prinde cu cuie% fa!urele
cu matca familiei din care s5a fcut roiul se introduce n cui care se
reor!anizeaz% roiul la pac-et !ata format se pstreaz la umr.
8ac-etele astfel formate se deplaseaz, de preferin, noaptea pn la
locul de destinaie care treuie s fie la cel puin ; >m de stupina de formare
pentru a preveni depopularea lor. Ca destinaie roii se pstreaz cteva ore ntr5o
camer rcoroas dac au fost transportai pe cldur mare, sau cldu dac
au cltorit pe timp rece i de ctre sear se introduc n stupii dinainte pre!tii.
n cazul roilor care se livreaz n ziua formrii i a&un! la destinaie imediat
este necesar s asi!urm pstrarea lor ntr5o camer rcoroas cel puin 6) de
ore de la data formrii nainte de instalare.
Stupii destinai roilor pac-et treuie s ai cinci fa!uri artificiali n fiecare.
Se aduc ldiele cu aline i se repartizez seara ln! fiecare stup. Se nltur
capacul pac-etului, se scoate -rnitorul, se scoate colivia cu matca i se scutur
uor tot coninutul pac-etului n stup. Ca nceput dezorientarea alinelor le face
s se mprtie i pe pereii stupului, dar atrase de mirosul mtcii i constrnse
de rcoarea serii se strn! pe fa!urii artificiali. Se monteaz n stup un -rnitor
cu sirop i se nc-ide stupul. 7up terminarea instalrii tuturor roilor, se strmn!
pac-etele de pe teren. n aceeai sear se scur! complet -rnitoarele
pac-etelor, se spal i se usuc pentru a putea fi refolosite.
# doua zi pe sear, se controleaz roii, se urmrete prezena mtcii i se
adau!, dac este cazul, fa!uri artificiali.
n continuare roii la pac-et se n!ri&esc dup te-nolo!ia descris la roii
primari. n cazul roilor pac-et se recomand a se lucra numai cu fa!uri artificiali
pentru a avea familii sntoase n tot restul anului i n anul urmtor formrii.
R)i$i p! 1020> #a/+$i
&'
nfiinarea de stupine noi sau sporirea efectivului n cele vec-i este
uurat de folosirea roilor pe un anumit numr de fa!uri cldii. n cazul roilor pe
fa!uri este necesar o planificare a numrului de roi, asi!urarea materialelor i
nsuirea unei te-nolo!ii de formare. 8entru e(emplificare ca model vom arta
formarea roiului pe ) fa!uri.
Roiul pe ) fa!uri treuie s cuprind, la livrare, doi fa!uri cu puiet, doi
fa!uri cu provizii i aline care s acopere ine cei ) fa!uri. 8entru formarea
acestor roi se pot aplica mai multe variante"
.arianta =" n ziua livrrii se aduc amala&ele necesare la stupinele care
urmeaz s se formeze roii (ldie tip de transportat roi), n care intr uor B
fa!uri repartizat ln! stup% se caut matca familiei i se introduce cu fa!urele
respectiv mpreun cu aline i puiet n ldia pre!tit% se caut n cuiul familiei
un al doilea fa!ure cu puiet cpcit i se pune ln! cel cu matca n ldi% se
mai scot din familie doi fa!uri cu provizii din care unul cu miere i altul cu pstur
mpreun cu alinele de pe ei i se pun n ldi de o parte i de alta cu cele de
puiet. Se verific nc-iderea celor dou urdiniuri i ldia se instaleaz la umr.
7up terminarea tuturor roilor acetia se transport la destinaie.
.arianta =="
#si!ur roilor mtci tinere i se aplic n felul urmtor" se formeaz roiul
utiliznd doi fa!uri cu puiet cpcit i doi fa!uri cu provizii mpreun cu alinele
care i acoper pe toi. /a!urii pot fi luai dintr5o sin!ur familie din dou sau
c-iar mai multe familii. =mediat dup formare se d roiului o matc n colivie tip
Miller urmrindu5se elierarea ei n zilele urmtoare ce dureaz trei, patru zile
accepatarea ei.
.arianta ===" se formeaz un roi pe ;5) fa!uri, se doteaz cu o matc
mperec-eat i se stimuleaz cu sirop de za-r, lr!irea cuiului cu fa!uri
artificiali fcndu5se n urmtoarele zile. #stfel se pot livra i roi cu B fa!uri
formndu5se dup una din variantele descrise anterior, roii formai se transport
la locul definitiv i se instaleaz n stupii pre!tii anterior ctre sear. n lipsa
culesului roii formai se -rnesc cu stimulent de 6 ori pe sptmn, cu B**5:**
! sirop de za-r administrat ntr5un -rnitor uluc. Roii pe ) fa!uri treuie s
a&un! n B* de zile de la formare la cel puin 9* fa!uri acoperii cu aline, din
care :5, fa!uri cu puiet. n anul urmtor roii devin familii de producie.
R)i$!a p$i( %i.i9a$!a +(!i #ai"ii i(*$a*! <( #$i/+$i"! $)i*+"+i
#ceast metod este folosit pentru a asi!ura mtci de calitate la roii pe
care i formeaz. #cest mod de roire se aplic la familiile de aline cu
productivitate ridicat n anii anteriori i cu mtci mai vrstnice. #le!erea familiilor
treuie fcut imediat dup zorul de curire, i se vor amplasa mai departe de
restul familiei din stupin. Iumrul acestor familii este n !eneral de o familie la
9* roi.
/amiliile alese se n!ri&esc n mod deoseit, se -rnesc stimulent n lips
de cules i cnd au un cui cu cel puin , fa!uri cu puiet, se procedeaz la
ntrirea lor cu cte 6 fa!uri cu puiet cpcit i alinele care acoper (fr
matc), luai din alte familii puternice din stupin. /a!urii de ntrire se aran&eaz
de o parte i de alta a cuiului familiei ce se ntrete. 7up :5, zile operaia se
repet dar numai cu puiet cpcit, fr aline i familia se ine strmtorat pe cei
9* fa!uri cu puiet ncadrat ntre diafra!me. n urmtoarele 65; zile de la ultima
ntrire pe mar!inile fa!urilor apar nceputuri de otci n care matca depune ou.
Se suprave!-eaz familia ndeaproape i dup ce oservm c pre!tirile de
roire au nceput intens familia forat se orfanizeaz. $u matca ei mpreun cu
&&
fa!urele cu puiet i aline pe care se !sete, i cu 6 fa!uri cu puiet i aline
luai din alte familii din stupin, se formeaz un prim roi care se instaleaz ntr5un
stup pre!tit special pe un loc nou n stupin. /amilia orfanizat se menine
srmtorat i se -rnete pentru a asi!ura creterea larvelor5viitoare mtci. 7up
cpcirea primelor otci se lucreaz astfel"
5 n varianta = se formeaz nou roi mici care primesc fiecare cte unul
din fa!urii cu puiet ai familiei i alinele care5i acoper. Roii mai
primesc imediat cte un fa!ure cu puiet cpcit de la alte familii din
stupin, se nc-id i se deplaseaz pe o vatr nou la cel puin 6 >m
de stupina de formare. n zilele urmtoare se urmrete eclozionarea i
mperec-erea mtcilor i asi!urarea roilor cu cte 956 fa!uri artificiali i
-ran n cazul lipsei de cules.
5 n varianta a ==5a, atunci cnd se formeaz roi mai mari, procesul de
lucru este urmtorul" primul roi cu matca vrstnic se formeaz cnd n
otci apar larve de ;5) zile% la cpcirea primelor otci se face prima
divizare mprind cuiul familiei n dou &umti e!ale. Repartiia
alinelor ntre cele dou &umti se face cu a&utorul unui panou sau
prin apropierea sau deprtarea unuia din stupii care adpostesc
diviziunile rezultate de poziia vec-e a urdiniului" dup ;5) zile se face
o nou divizare n aa fel nct vor rezulta patru roi. #linele
cule!toare se mpart dup acelai principiu.
5 n varianta a ===.a, familia pre!tit pentru roire i orfanizat, se
divizeaz la cpcirea otcilor n ;5)5B roi care se instaleaz n stupi
sau ldie de transport roi i care se aeaz n evantai n &urul vec-ii
poziii a urdiniului. 8rin apropierea sau deprtarea uneia din ldie se
poate diri&a repartizarea ct mai e!al a alinelor cule!toare. n
urmtoarele zile ldiele se deplaseaz puin cte puin pentru a uura
efectuarea zorurilor de orientare ale alinelor cule!toare i n special
a mtcilor. 7up 45B zile de la eclozionarea mtcilor nu se mai admite
sc-imarea poziiei stupului. Roii formai prin aceast metod au
nevoie de o n!ri&ire foarte atent pentru a se dezvolta.
R)i *ip+$ii
#ceast metod de roire se practic n stupine, n care culesul principal
este cel de la fnee, tei sau floarea soarelui ce se desfoar n luna iunie i
pentru care culesul de la salcm nu e(ist din neputina deplasrii stupinei la
salcmi. n asemenea stupine i zone nu treuie s avem familii prea puternice
primvara deoarece vor intra n fri!urile roirii naintea de nceperea culesului. Se
impune deci msura de a forma primvara nite roi care s preia surplusul de
aline i puiet din familiile de az puternice i a le asi!ura un ritm de dezvoltare
mai lent. Roii formai foarte timpuriu a&un! la o dezvoltare normal n timpul
culesului, acesta putnd fi valorificat cu un numr sporit de familii de aline.
#plicarea metodei este posiil cnd avem un numr mare de mtci de rezerv
neutilizate n urma controlului sumar de primvar, cnd s5au strmtorat cuiurile
i s5a stailit i situaia puterii familiilor de aline e(primat n fa!uri ine
acoperii cu aline. 7in toate familiile care au mai mult de patru fa!uri ine
ocupai se preia tot ceea ce depete acest plafon. $u fa!urii cu aline ridicai
se formeaz roi pe patru rame ine ocupate de aline, prin ntrirea nucleelor cu
mtci de rezerv. $a msur de precauie se pune matca nucleului n colivie
pentru 6) de ore.
&+
Roii nou formai dup aceast metod se n!ri&esc n continuare la fel ca
i n familiile de az. 7ac nainte de cules devin prea puternici, din ei se mai
poate lua material iolo!ic pentru formarea altor roi, cu matca mperec-eat sau
cu otci.

?. TE&NOLOGIA AMELIORRII ALBINELOR I CRETEREA
REPRODUCTORILOR
Ameliorarea este aciunea continu de muntire a nsuirilor
productive ale unei familii de aline. n lucrarea de ameliorare a familiilor de
aline este necesar s se in seama de particularitile iolo!ice ale acestora,
ce se deoseesc profund de celelalte specii de animale crescute i e(ploatate de
om. mperec-erea n aer lier a reproductorilor este imposiil de controlat,
&-
acest act prin care se realizeaz ameliorarea att de uor la alte specii de
animale crescute de om. Ma&oritatea apicultorilor desfoar o munc de
ameliorare pe linie matern (dup calitatea mtcii), care treptat duce la
muntirea calitativ a materialului din stupina lor. Spre deoseire de alte
animale, familia de aline depinde n mod permanent de mediul e(tern, ntruct
alimentaia ei a rmas cea natural, nectarul i polenul florilor, pe care i le
strn!e sin!ur, iar dere!larea n cantitatea i calitatea acestora are efecte
imediate asupra familiei de aline prin intensificarea sau ncetinirea creterii de
puiet.
Poliandria mtcilor, mperec-erea cu mai muli trntori, reprezint o
particularitate iolo!ic de adaptare a familiei de aline la condiiile de mediu, de
supravieuire, care n!reuneaz munca de ameliorare la aline dar favorizeaz
vitalitatea.
#meliorarea la aline se desfoar pe trei ci principale" selecia n
interiorul rasei sau populaiei, consa!nivizarea i ncruciarea ntre rase,
populaii sau linii consan!vine (-iridare).
Selecia artificial este cea mai folosit metod de ameliorare n
apicultur. 0a const n ale!erea i nmulirea acelor familii care corespund cel
mai ine anumitor cerine ale apicultorului.
C$i*!$ii <( s!"!,7ia #ai"ii")$ %! a"-i(!
=nventarierea sumar a nsuirilor iolo!ice i productive ale familiilor de
aline se numite onitare. 0a const n stailirea pentru fiecare familie de aline
n parte a nsuirilor manifestate mai mult sau mai puin evident n cursul unei
perioade de oservaie.
nsuirile urmrite la o familie de aline pot fi !rupate n dou cate!orii de
criterii"
5 8rincipale (producia de miere, producia de cear, prolificitatea mtcii,
rezistena la iernare i la oli, modul de depozitare a mierii,
predispoziia la roire)%
5 Secundare (comportamentul pe fa!uri, modul de cpcire a mierii,
calitatea alinelor, lndeea).
C$i*!$ii p$i(,ipa"!
Produc)ia de miere reprezint un deoseit interes. =nstinctul de acumulare
a rezervelor de -ran necesare pentru a supravieui n perioade de lips este o
nsuire proprie alinelor care triesc n zonele cu anotimpuri reci. $u ct acest
instinct este mai pronunat cu att familia este mai valoroas pentru nevoile
omului.
$antitatea total de miere realizat de o familie de aline n cursul unui
sezon reprezint randamentul anual sau producia rut anual. 7in aceasta o
parte este e(tras i reprezint mierea marf iar alt parte reprezint rezerva
familiei.
F mare importan n aprecierea productivitii o are stailirea cantitii de
miere marf, sin!ura care este valorificat. F familie de aline este considerat
productiv atunci cnd cantitatea de miere marf asi!ur att acoperirea
c-eltuielilor de producie ct i eneficii sustaniale.
Produc)ia de cear se stailete prin nsumarea cantitilor de cear
oinut de la o familie de aline n cursul unui an. $antitatea de cear realizat
se calculeaz prin nsumarea cerii rezultat din" curiturile de pe rame% pereii i
fundul stupului% cpcelele de e(tracie% reformarea fa!urilor% ramele clditoare i
cldirea fa!urilor artificiali.
&5
$alcularea cantitii de cear realizat depinde de contiinciozitatea
apicultorului, care este dator s urmreasc i s noteze toate micrile de fa!uri
i de cear din stupin.
/olosirea ramei clditoare de cear este un mi&loc pentru aprecierea
difereniat a nsuirii familiilor de a produce cear.
Proli"icitatea mtcilor reprezint cantitatea de ou depus de o matc n
unitate de timp. 7e prolificitatea mtcii depinde una dezvoltare a familiei de
aline, iar de una dezvoltare a unei familii de aline depinde foarte mult
capacitatea de a moiliza n timpul culesului ct mai multe aline cule!toare.
0(istena unei corelaii ntre prolificitate i cules face ca n periodele
neimportante (!oluri de cules) s nu apar e(cedent de alin, care ar produce
roirea sau consum mare ne&ustificat din rezervele din cui.
$u privire la prolificitatea mtcilor sunt selecionate mtci cu prolificitate
mare n primii 6 ani de via, fapt care atra!e de la sine necesitatea ca acestea
s fie sc-imate la 6 ani.
8rolificitatea unei mtci depinde n mare msur de o serie de factori ca"
ereditatea, condiiile de cretere, puterea familiei, modul de or!anizare a cuiului,
capacitatea alinelor doici de a produce lptior, cantitatea i calitatea rezervelor
de -ran.
*e!isten)a la iernare este dat de doi indici5 consumul de -ran pe timpul
iernii i mortalitatea alinelor n aceeai perioad.
F familie de aline de un calitate treuie s supravieuiasc o perioad
lun! de timp nefavorail, fr zor de curire i c-iar cu -ran mai puin
corespunztoare. $onsumul de -ran reprezint diferena ntre cantitatea de
-ran din stup la intrarea n iarn i cea !sit n primvar. $u ct aceast
diferen este mai mic, cu att familia este mai un.
n acelai mod se calculeaz i mortalitatea, amii indici fiind raportai la
puterea familiei sau la 9 >! aline intrate n iarn.
*e!isten)a la boli. n faa apariiei unei conta!iuni se oserv c familiile
de aline dintr5o stupin reacioneaz diferit, de la infestri sau molnviri
masive pn la lipsa total a olii. Sunt eliminate de la nmulire toate familiile de
aline la care apar urme de oli, indiferent dac ele se nsntoesc cu sau fr
medicamente i sunt pstrate numai cele rezistente total la oli.
#odul de depo!itare a mierii are un rol important n or!anizarea cuiului.
Mn cui armonios or!anizat atra!e dup sine o un desfurare a activitii.
Sunt socotite de un calitate familiile de aline care n mod permanent i
asi!ur, n &urul puietului, coroane cu pastur i miere. <locrile de cui e(cesive
atra! dup sine piedici n activitatea mtcii i nu duc nici la profituri pentru
apicultor.
Predispo!i)ie la roire ? fenomen natural de nmulire a familiilor de aline,
constituie, n condiiile apiculturii moderne, un impediment producnd pa!ue
importante. Roirea este i un caracter de ras. nsuirea fiind ereditar, se
opresc pentru producie acele familii de aline la care instinctul se manifest
foarte sla sau fr finalizare i se elimin familiile ce roiesc, acestea producnd
permanent pa!ue. nlturndu5se constant mtcile familiilor ce manifest fri!uri
de roire, nlocuindu5le cu mtci din sue neroitoare, se a&un!e treptat la o stupin
n care mtcile sunt sc-imate linitit.
0(ista familii de aline cu populatii numeroase la care nu apar niciodata
fri!urile roirii ,unde au o matca mai in virsta iar in luna iulie apar 65; otci, de
sc-imare linistita. 7in una din ele iese o tinara matca ce se inperec-eaza in
&7
luna au!ust si isi incepe activitatea alaturi de matca mama dar in primavara se
mai !aseste de re!ula numai matca tinara.Matca tinara este importanta
deoarece in toamna contriuie la marirea cantitatii de alina tinara pentru iernare
iar in primavara incepe activitatea de depunere a oualelor la potential normal.
C$i*!$ii s!,+(%a$!0sunt insusiri urmarite in selectia familiilor de aline de
catre apicultori,ele fiind " 5modul de capacire a mierii%
5calitatea alinelor%
5lon!evitatea alinelor%
5lindetea alinelor%
5comportamentul pe fa!uri%
5amplasarea rezervelor de -rana.
Modul de capacire a mierii ?este un criteriu important pentru apicultori si
poate fi capacire uscata si umeda la fa!uri % este diferita la diverse rase de aline
si se transmite ereditar la familiile de aline. #picultorii treuie sa urmareasca
selectia familiilor de aline ce transmit caractere de capacire uscata intrucit
capacirea umeda transmite insusiri nedorite mierii.
$alitatea alinelor5 este insumarea unui comple( de insusiri a tuturor
indivizilor unei familii de aline dintre care amintim% -arnicia alinelor,intensitatea
ridicata de zor in conditii de clima nefavoraila(vint, ploi, temperaturi scazute).
Con!evitaea alinelor5este determinata de calitatea alinelor doici care
leau in!ri&it de ereditatea lor si de calitatea intima a acestora.
<lindetea alinelor5 se apreciaza atunci cind , la interventia apicultorului in
cui, cu sau fara fum, acestea nu ataca, nu sunt irasciile ,rasele de aline
carpatine caracterizinduse prin lindete.
$omportamentul pe fa!uri5la familiile ale caror aline ramin pe fa!uri
continuindu5si activitatea in timpul interventiilor apicultorului in cui, isi reiau
imediat activitatea dupa inc-iderea stupului sunt considerate familii linistite ,
insusire ce reprezinta caracter de rasa fiind criteriu de selectie.Sunt considerate
familii de aline une acelea care cladesc fa!urii foarte repede deoarece ridica
capacitatea de lucru a matcii si a alinelor cule!atoare.
#mplasarea rezervelor de -rana5 asi!ura spatiu pentru ouat in timpul unui
cules de lun!a durata si depunerii mierii in fa!urii claditi proaspat. 0ste ine sa
fie dezvoltata capacitatea alinelor de a depune miere in afara cuiului ce va
duce la cladirea fa!urilor si acumularea mierii cu efect pozitiv incomaterea roirii
Iu se recomanda intarirea familiilor slae pe seama celor de calitate% rezultul
este scaderea potentialului acestora din urma , si prea rar indreptarea celor slae
in special in stupinele in care se practica selectia.

S!"!,*ia i( asa
Selectia in masa este o metoda simpla de lucru, scopul constind in
inunatatirea sistematica a insusirilor valoroase ale familiilor de aline si a
ridicarii productiilor, acestora metoda putind fi practicata cu succes de orice
apicultor in stupina sa.
Cucrarile ce se fac in cadrul selectiei in masa sunt urmatoarele"
5 ale!erea pentru reproductie a celor mai productive familii%
5 asi!urarea conditiilor optime pentru intensificarii manifestarii insusirilor
valoroase%
5 cresterea matcilor si a trintorilor din familii alese pentru repoductie%
5 sc-imarea materialului necorespunzator din stupina cu ce produs diri&at%
&6
5 prevenirea incrucisarilor inrudite intre matcile si trintorii din stupina.
Cucrarile de selectie in masa se desfasoara in mai multe etape si mai multi
ani astfel"
5 anul l" se identifica cele mai valoroase familii de aline si se formeaza
!rupa de prasila, !rupa de familii valoroase din care se vor creste trintori si matci
care dupa inperec-ere asi!ura materialul de reproductie de una calitate ce va fi
folosit in stupina de productie%
5 anul ll" !rupa de prasila se foloseste pentru producerea de matci trintori
si pentru cresterea matcilor%
5 anul lll" se desfasoara aceleasi lucrari ca in anul ll procedindu ? se la
inlocuirea restului de matci%
5 anul l." se repeta lucrarile din anul ll si lll.
Mrmare a lucrarilor de ameliorare,in stupina se !aseste material
iolo!ic(matci si trintori) de ori!ine foarte apropiata ,insa pentru a evita
inperec-erile inrudite, se face primenirea acestui material prin adunarea de
material iolo!ic valoros din stupine amplasate la distante de9456* >m de vatra
unde se desfasoara lucrarile de selectie. Sc-imind materialul valoros intre doua
stupine in care se desfasoara o actiune de selectie, pe lin!a evitarea efectelor
consan!vinizarii se realizeaza incrucisari intre doua populatii diferite ca ori!ine,
produsii rezultati manifestind o deoseita vi!oare -irida(-eterozis) concretizata
prin productivitate ridicata.
=nlocuirea in decurs de 65; ani, a matcilor dintro stupina de productie cu
material selectionat conduce treptat la ridicarea nivelului productiv al familiilor de
aline,iar actiunea de selectie in masa treuie sa fie permanenta cu sc-imarea
matcilor la intervale de 956 ani ducind la un potential prolific ma(im.

Selectia idividuala 5 este o metoda mai avansata ce se practica in stupine
specializate si consta in crearea de linii de inalta productivitate ce se predau
pepinierelor pentru producerea si difuzarea matcilor selectionate.
C$!s*!$!a $!p$)%+,a*)$i")$
$restereterea reproducatorilor se refera la cresterea matcilor si la
cresterea trintorilor fiind important atit modul de otinere a lor cit si modul de
crestere a lor.
$alitatea unei matci depinde de materialul din care a fost produsa cit si de
modul in care a fost crescuta si treuie sa fie in atentia apicultorului avind ca
finalitate otinerea de profituri mari. 7e asemenea si otinerea de trintori de
calitate are importanta in activitatea de selectie cu efecte pozitive asupra
productiei.
&8

C$!s*!$!a *$i(*)$i")$
=mportant in munca de selectie este otinerea de matci valoroase ce se
vor imperec-ea cu trintori de calitate otinuti in perioada optima.8entru
producerea de trintori, la inceputul lunii aprilie se introduc 956 fa!uri cu celule de
trintori , in care matca va depune in celule oua de trintori care vor asi!ura in luna
mai trintori maturi necesari pentru imperec-erea matcilor. 8entru in!ri&irea optima
a larvelor de trintori,fa!urii cu puiet vor fi trecuti in familii doici puternice cu
populatie masiva de aline tinere pentru a asi!ura -ranirea corespunzatoare.
8entru asi!urarea stupinei cu trintori doriti din familii de prasila destinate
acestui scop, apicultorul ameliorator treuie sa impiedice aparitia trintorilor din
alte familii. 8entru aceasta, in familiile de poductie se iau urmatoarele masuri"
introducerea de !ratii la urdinis pentru impiedicarea iesirii acestora din
stup,distru!erea tuturor suprafetelor cu celule cu puiet de trintor ce se !asesc pe
ramele cu fa!uri normali.
=n cazul in care urmarim ca inperec-erea cu trintorii doriti sa se faca in
procente ridicate pina la ,*K este ine ca declansarea cresterii reproducatorilor
sa fie avansata cu 9*59) zile fata de cresterile normale asa incit maturizarea si
inperec-erea acestora sa fie realizata inainte de aparitia primelor trintori maturi in
stupina de productie sau in stupinele apropiate. Mn alt mi&loc de realizare a
inperec-erelor dorite este prin punctele de inperec-ere controlata, infiintate in
locuri complet izolate unde sa nu e(iste posiilitatea patrunderii trintorilor straini
si se are in vedere ca pe o raza de 96594 >m sa nu se !aseasca amplasata nici o
stupina sau familie de aline.
8entru si!uranta se testeaza zona prin amplasarea a 956 nuclee cu matci
inperec-eate si daca dupa 94 zile acestea nu au inceput ouatul sau depus puiet
de trintori inseamna ca zona este curata si se poate amplasa un punct de
inperec-ere controlata. 7upa 94 zile de la amplasare a familiei tata si a nucleelor
de inperec-ere care contin matci neimperec-eate,se recolteaza matcile
inperec-eate. =n momentul otinerii de matci inperec-eate punctul se desfiinteza.
C$!s*!$!a a*,i")$
+9
#ctivitatea de cresterea matcilor este c-eia apiculturii avind in vedere ca
viitorul unei familii este strins le!at de matca. F matca valoroasa asi!ura la
familia de aline productia de miere una, lindetea alinelor, starea sanatatii si
toate insusirile iolo!ice mostenite !enetic.
8roducerea matcilor incepe odata cu venirea timpului frumos, cind in
natara e(ista cules un si alinele pot -rani aundent puietul fiind cuprinsa intre
mi&locul lunii mai pina la sfirsitul lunii iunie.=n toate cazurile (indiferent de metoda
aleasa), stupii treuie sa indeplineasca urmatoarele criterii" in familii sa se
!aseasca un numar mare de aline tinere si cite :5, fa!uri cu puiet% sa aia
cuiurile ine impac-etate% sa fie familii care corespund criteriilor de performante
cerute.
8rima faza in procesul de crestere a matcilor este otinerea otcilor%
alinele cladind spontan otci in urmatoarele cazuri" atunci cind au pierdut
matca, cind matca nu mai este corespunzatoare si cind familia se pre!ateste de
roire, iar apicultorul poate crea artificial cele trei situatii.
#ceste metode de crestere a matcilor (in cazurile enumerate) sunt metode
!ospodaresti si pot fi folosite de apicultorii cu numar mic de familii de aline cit si
in cazul stupinelor cu familii numeroase.
8roducerea matcilor se poate face si prin urmatoarele metode"
5 metoda in care apicultorul poseda o familie cu o matca de una calitate,
dar virstnica si doreste sa o sc-ime , si dispune de posiilitatea sa otina din ea
o matca fiica%
- metoda in care apicultorul porneste de la o familie care prezinta insusirea
de sc-imare linistita a matcii sau instinct de roire fara finalizare.
=n cazul primei metode apicultorul indeparteaza matca si alinele tra!
otci. 7upa doua zile procedeaza la distru!erea tuturor otcilor cu e(ceptia a
doua dintre ele care sunt mai ine dezvoltate.
Carvele din otcile ramase pot fi de calitate necorespunzatoare si atunci
se elimina inlocuionduse cu larve tinere de 6)5;B de ore luate din celule alaturate
operatiune ce se face cu a&utorul unei lantete de transvazare. 7upa +59* zile
apicultorul controleaza familia, distru!e otcile nou aparute cit si otca care a
fost crescuta necorespunzator din cele doua ramase. =n a 9B5a zi otca ramasa
va ecloziona o matca care dupa 9*59) zile va incepe activitatea de depunere a
oualor.
=n cazul metodei a doua% metodei cu familie linistita a matcii se procedeaza ca in
cazul descris anterior otca otinuta va fi implantata in familiile cu proleme sau
in roi dupa ce acestia au fost or!anizati in prealail =n acest caz familia treuie sa
asi!ure ; conditii% populatie foarte numeroasa% mult puiet necapacit si asi!urarea
in cui a unui compartiment special pentru crestere, in care alinele au un
contact superficial cu matca.
Metoda poate fi aplicata atit in stupul orizontal, cit si in stupul vetical.
Matcile otinute prin aceasta metoda sunt de una calitate si pot fi valorificate in
diverse scopuri prezentind avanta&ul ca nu stin&enesc pe apicultor in lucrarile
sale, in desfasurarea activitatii normale de producere a mierii a roilor si a
celorlalte produse .
8entru cazul in care apicultorul nu are indeminarea transvazarii larvelor
pentru a se evita esecurile, e(ista procedee de producere a matcilor prin
pastrarea larvelor in celule initiale"
5 =ntroducerea in crescator a fa!urelui cu larve provenind de la familia
din care dorim sa facem cresterea. Se taie fa!urele in treimea inferioara in asa
+1
fel pe taietura sa ramina un rind de celule cu larve foarte tinere (de 9 zi). 8entru
dezvoltarea viitoarelor otci se procedeaza la distantarea lor prin distru!erea a
doua celule din ; (9,),:). /a!urile pre!atit in acest fel este introdus in familia sau
compartimentul de crestere%
- =ntroducerea unei fisii de fa!ure cu larve, de la familia din care dorim
sa facem cresterea. Se taie o fisie de fa!ure continind un strat de celule cu larve
de virsta optima% se lipseste cu ceara pe un leat de crestere, pe centrul acestuia.
Se distanteaza celulele dupa procedeul descris mai sus, in asa fel incit pe leat sa
nu fie mai mult de 9;594 celule ce vor deveni otci =n caz ca numarul de larve
este mai mare, cele din mar!ine nu vor fi luate in crestere sau din ele vor
ecloziona matci inferioare.
U(!"*! si a*!$ia"! p!(*$+ ,$!s*!$!a a*,i")$
8entru cresterea matcilor sunt necesare urmatoarele materiale si unelte"
5 ceara de calitate superioara pentru confectionarea otcilor%
5 dopurile de crestere confectionate din lemn sau plastic ce sunt folosite
ca suport pentru otca artificiala%
5 sipca(leatul) de crestere confectionata din lemn in care la distante e!ale
se !asesc 9;594 orificii in care se introduc dopurile de crestere cu otci%
5 ramele de crestere folosite in procesul de crestere a matcilor in sistem
intensiv, pentru sustinerea leaturilor cu otci in pozitie normala.
7upa felul intreuintarii si perioada folosita se deoseesc trei modele de
rame de crestere" propriu5 zise, izolatoare si pentru custi de ecloziune.
5 nuclee de diverse modele si marimi necesare pentru imperec-erea
matcilor.
I(*$)%+,!$!a a*,i")$
=ntroducerea matcilor dezvolta un comportament dusmanos a familiei de
aline in care se introduce noua matca in vederea formarii de roi artificiali.
#vind in vedere acest aspect nu e(ista o metoda universal valaila pentru
introducerea matcilor in noua familie de aline, unele metode dau rezultate une
in anumite situatii dar sunt total ineficiente in altele ducind la esecuri in
introducerea matcilor cu pre&udicii pentru apicultor.
8entru a se otine rezultate pozitive la introducerea matcii treuie sa
avem in vedere urmatoarele situatii"
5 e(istenta sau lipsa culesului a&uta la primirea matcii mai usor si este
favorizata de e(istenta unui cules un%
5 ale!erea momentului de introducere a matcii seara are ca efect
acceptarea cu usurinta a primirii in familia de aline%
5 matca inperec-eata care incepe sa depuna oua imediat este primita
mai ine decit una neinperec-eata sau care a intrerupt ouatul%
5 matcile sunt mai usor primite primavara timpuriu si toamna decit in
perioada roirii naturale%
5 lipsa totala a puietului favorizeaza primirea matcii%
5 alinele tinere accepta mai ine matcile decit cele atrine.
Metode de introducere a matcilor sunt"
5 su forma de otca" prin introducerea unei otci in locul matcii
necorespunzatoare%
+'
5 su forma de matca liera" prin naclairea in miere a matcii sau
scufundarea in faina si introducerea directa intre aline, introducerea direct prin
urdinis cu a&utorul fumului, prafuirea cu naftalina si introducerea pe urdinis%
5 anestezierea familiei cu alcool si introducerea liera a matcii intre aline%
5 naclairea in laptisor si intoducerea pe fa!ure imediat in locul celei
atrine%
5 introducerea tinerei matci intr5un pa-ar unde se misca pina ooseste,
dupa care este asezata direct pe fa!ure si va fi primita cu usurinta de catre
aline%
5 introducerea matcii in colivii de diferite tipuri" Miller, 2itov, tip capac,
<ent-on sau capacele de sirma si tip i!udiu din plastic.
5 $olivia tip Miller este una din cele mai folosite custi si se confectioneaza
din plasa de sirma cu oc-iurile de ; mm cu a&utorul unui calapod din lemn in care
unul din capete este inc-is complet, iar la partea opusase !aseste orificiul pe
unde se introduce matca si este elierata apoi de catre aline. #cesta se
acopera cu un dop de lemn, care dupa 6)5), de ore este inlocuit cu un dop din
fa!ure artificial, perforat pentru a fi ros mai usor de aline.
5 $olivia tip 2itov este des folosita de apicultori si este asemanatoare celei
din primul caz.
5 $olivia2=8 capac, are eficacitate marita avind o suprafata de circa 9**
cm patrati dind posiilitate matcii ca se miste nestin!-erite in ea.
5 $olivia tip <ent-on consta din folosirea custii de transport matci si pentru
introducerea matcii, reusita introducerii fiind si!ura, insa elierarea matcii se
realizeaza pina la , zile.
5 $olivia tip i!udiul din plastic este o colivie ce se poate folosi la
intoducerea matcilor% ce are dop de plastic la amele capete si un orificiu pentru
elierarea matcii facut de apicultor si orientat spre fa!ure.
Fricare ar fi tipul de colivie folosit, se recomanda, c-iar in prezenta unui
cules in natura, folosirea unui -ranitor cu sirop, care va preocupa alinele,
acestea dind in primele momente o mai mica atentie noii matci introduse.
.. TE&NOLOGIA OBTINERII PRODUSELOR
APICOLE
1.TE&NOLOGIA RECOLTARII, CONDITIONARII SI
PASTRARII MIERII
C"asi#i,a$!a i!$ii
Mierea de aline este produsul care ocupa primul loc in lista produselor
recoltate de aline.
$lasificarea mierii se face in functie de mai multe criterii din care trei sunt
cosiderate de aza"
5 dupa ori!inea nectarului%
5 dupa modul de e(tra!ere%
5 dupa prezentare.
7upa cele trei criterii mierea se clasifica astfel"

monoflora
+&
florala
poliflora
ori!inea
nectarului animala
e(traflorala
ve!etala
e(trasa din fa!uri
$lasificarea mierii modul de
e(ta!ere
in fa!uri

fluida
dupa prezentare
cristalizata
Ca"i*a*!a , ,)p)9i*ia si p$)p$i!*a*i"! )$/a()"!p*i,! a"! i!$ii
$alitatea mierii este influientata de mai multi factori printre care putem
enumera" compozitia floristica e(istenta in zona in care este amplasata stupina,
momentul culesului, zona in care se afla stupina (cimpie, deal,munte), tipul de
miere (monoflora, poliflora), continutul in apa, viscozitatea, compozitia c-imica.
Civrarea mierii de aline se face conform conditiilor te-nice de calitate standard
prevazute in S2#SJ9+:+ pentru AMiere de aline@.
Standardul se refera la conditiile te-nice de calitate pe care treuie sa le
indeplineasca mierea de aline naturala, otinuta din nectarul florilor sau din
sucurile dulci ale plantelor si inma!azinata de catre aline in fa!urii din stup.
$onform standardului dupa provenienta mierea se clasifica in" miere monoflora,
miere poliflora si miere de padure (mana), in care se includ toate sortimentele de
miere din sucurile dulci de pe alte parti ale plantelor in amestec cu nectarul
florilor de padure.
Mierea de salcim se incadreaza in trei clase de calitate"
5 calitate superioara%
5 calitatea l%
5 calitatea a ll5a.
$elelalte feluri de miere se incadreaza in doua clase de calitate"
5 calitatea l%
5 calitatea a ll5a.
8roprietatile )$/a()"!p*i,! ale mierii de aline sunt cele ce se refera la"
culoare, miros, !ust, consistenta si aspect.
.erificarea calitatii mierii se face pe loturi din miere de acelasi fel si de
aceeasi clasa de calitate. Ca mierea de calitate superioara si calitatea l,
verificarea incepe cu e(amenul or!anoleptic si continua cu verificarea
proprietatilor fizice si c-imice. Ca mierea de calitate a ll5a verificarea se face din
e(amenul or!anoleptic si continutul de apa cu refractometrul.
C)p)9i*ia i!$ii %! a"-i(! este comple(a, avind o serie de sustante
anor!anice si or!anice din care enumeram% !lucidele, enzimele, acizii or!anici,
vitaminele, proteinele, toate soluilizate sau dispersate in apa continuta in miere.
++
8rin prelucrarea nectarului de catre aline, continutul de za-aroza se
transforma prin invertire in !lucoza si fructoza ducindu5se continutul de apa care
a&un!e la 9,56*K.
7in punct de vedere al culorii, sorturile de miere rominesti variaza de la
al?incolor la c-i-limariu5run. Raportul !lucoza5fructoza in care fructoza este
dominanta va mentine mierea fluida mai multa vreme, in timp ce continutul mai
ridicat de !lucoza are ca rezultat cristalizarea mai rapida a mierii.
Mierea de rapita, zmeura, floarea5soarelui cristalizeaza mai repede fata de
mierea de salcim.
Elucidele din miere sunt sustante or!anice sintetizate de plante, cele mai
ine reprezentate fiind fructoza, !lucoza si za-aroza. 8rimele doua sunt calificate
ca monoza-aride, iar ultima ca diza-arid, format prin le!area c-imica a !lucozei
de fructoza. =n nectar raportul intre aceste trei za-aruri depinde de specia florala,
raportul /JE din miere fiind consecinta directa a compozitiei nectarului.
=n !eneral, in mierea florala, acest raport este de 9,94. 0(ceptie face
mierea de salcam la care cantitatea de fructoza este mai mare, raportul fiind de
9,;4. =n mierea naturala, corespunzator scaderii continutului in apa, creste
concentratia in sustante !lucide, precum si a celorlalte sustante aflate in
miere, care, impreuna, formeaza sustanta uscata care la mierea naturala
depaseste ,*K, procentul de apa fiind in &urul a 9,K.
$ristalizarea mierii este un fenomen natural pentru toate sorturile de miere
florala romaneasca cu e(ceptia mierii monoflorare de salcam, precum si a mierii
de mana.
$ontinutul ridicat de apa din miere, peste limitele normale, atra!e dupa
sine declansarea cu intarziere a cristalizarii. $ristalizarea se face treptat si astfel
incepe procesul de sedimentare. S5a constatat ca mierea cu un continut de su
9,K apa se pastreaza un timp indelun!at. Sedimentarea cristalelor formate este
datorita diferentei de densitate.
#cest fenomen are ca urmare cresterea in straturile inferioare a
concentratiei de !lucide si o scadere a acestora in straturile superioare. =n acest
fel mierea devine apoasa la suprafata formand un mediu optim de dezvoltare a
dro&diilor care produc fermentatia.
3idro(imetilfurfurolul (3M/) este o componenta c-imica a mierii ce se
formeaza prin transformarea monoza-aridelor in prezenta acizilor si su influenta
temperaturii si duratei de actiune a acesteia. Ca e(tractie mierea contine cantitati
infime de 3M/, acesta crescand pe timpul depozitarii si in special, in cazul
supunerii mierii la influenta unor surse de caldura. Mierea, pastrata in depozite
racoroase, prezinta dupa un an o valoare a 3M/ ce nu depaseste 9 m!J9** !
produs.
=n miere e(ista mai multe enzime, din care amintim invertaza, diastaza,
in-iina ca fiind mai importante, ultima avand rol de asi!urarea soluilitatii mierii.
#ctivitatea enzimelor este conditionata de valoarea p35ului mierii, de
temperatura (ma(imum 4*O$) si de durata stocarii.
#cizii din miere sunt acizi or!anici, care influenteaza pozitiv !ustul si
aroma, contriuind totodata la accentuarea efectului acteriostatic al mierii.
0lementele minerale din miere constituie un factor important factor de
tamponare a aciditatii mierii, contriuind la realizarea ec-ilirului acido5azic.
7intre elementele minerale putem putem afirma ca potasiul determina procesul
restul componentelor. =n miere se mai !asesc si alte elemente, asa cum ar fi
fierul, fosforul, cuprul, siliciul si in cantitati infirme cromul, litiul, nic-elul, plumul,
+-
cositorul, zincul, ar!intul, ariul, aurul, !ermaniul, strontiul, ismutul, vanadiul,
eriliul, etc.
8roteinele sunt prezentate in miere in cantitati mici, fiind reprezentate de
aminoacizi lieri cum ar fi lizina, treonina, valina, meteonina, izoleucina, leucina,
fenilanina, triptofanul. #cesti aminoacizi provin fie direct din sursa de nectar, de
mana, fie din secretiile !landulare ale alinelor.
Cipidele sunt prezentate in cantitati infime !asindu5se su forma de acizi
!rasi" palmitic, oleic, lauric, stearic, linoleic.
$omponentele microscopice ale mierii sunt formate din !ranule de polen,
precum si !ranule de amidon. =n miere se mai !asesc, de asemenea, in cantitati
foarte reduse ciuperci, al!e, levuri, precum si alte particule solide provenind de la
recoltare.
$ompozitia c-imica a mierii este determinata de plantele melifere, de
intensitatea culesului, de conditiile de mediu.
.iscozitatea sau rezistenta la scur!ere depinde de continutul in apa al
mierii, temperatura si compozitia c-imica a acesteia.$ontinutul in apa al mierii
creste de la ses spre munte,fiind in functie de umiditatea atmosferica datorita
aundentei precipitatiilor.
7in sustanta uscata a mierii ,*K sunt za-arurile din care :*K ocupa
fructoza si !lucoza. 8rocentul de za-aroza admis in miere este de 4K si de pina
la 9*K in mierea de mana.
$ristalizarea mierii este o proprietata a mierii ce are loc atit la mierea din
fa!uri cit si la mierea e(trasa.
$ristalizarea nu afecteaza calitatea mierii ci doar o sc-imare a
aspectului, iar dupa dimensiunile cristalelor se pot deosei urmatoarele moduri
de cristalizare"
5 cu cristale mari, cind diametrul este de *,4 mm%
5 cu cristale fine sau pasta , cind diametrul cristalelor este su *,4 mm.
$ristalizarea poate fi diri&ata, si se realizeaza prin adau!area unei cantitati
de miere cristalizata cu cristale foarte fine la volumul total de miere cu
mentinerea acesteia la temperatura si umiditate optima.
8entru prevenirea cristalizarii si mentinerea cit mai mult timp in stare fluida
sunt folosite urmatoarele procedee"
5 pasteurizarea%
5 tratarea cu ultrasunete%
5 ultrafiltratea.
Cic-efierea mierii cristalizate se face in incaperi cu aer cald sau aie de
apa calda fara a depasi temperatura de )4D$.=n prezent, pentru preintimpinerea
fenomenului de cristalizare, mierea este incalzita la temperaturi de )4D$ timp de
4 minute,trecuta printr5un filtru5pres, spre a indeparta nucleele de cristalizare si
apoi racirea rusca pina la 94D$.8referintele diverse ale consumatorilor tinde
catre miere cristalizata deoarece se prezinta su forma de pasta avind in
continutul ei cristale foarte fine, are un aspect placut, untos fiind foarte apreciata
de consumatori.
U(!"*! si +*i"a=! p!(*$+ !@*$a,*ia si ,)(%i*i)(a$!a i!$ii
Mneltele si utila&ele folosite pentru e(tractia si conditionarea produselor
apicole sunt foarte variate si se utilizeaza in funtie de marimea stupinei si a
productiei realizate cantitativ si pe sortimente. 8entru stupinele mari, uneltele
+5
sunt perfectionate si adaptate specificului lucrarilor la un volum mare de munca
cu o perioada scurta de timp in care mecanizarea si electrificarea uneltelor este
necesara.
Mneltele si utila&ele folosite pentru e(tra!erea mierii din fa!uri sunt"
5 cutite de descapacit oisnuite sau incalzite cu auri sau electrice%
5 furculita de descapacit%
5 masina de descapacit de mare capacitate%
5 tava de descapacit%
5 masa de descapacitul fa!urilor cu miere %
5 e(tractoare de diferite modele si capacitati%
5 strecuratori pentru miere%
5 filtre speciale si maturatoare de diferite marimi.
$utitul de descapacit se foloseste pentru descapacirea fa!urilor in
vederea e(tra!erii mierii din celulele fa!urilor. $utitul de descapacit este
confectionat din tala de ino( sau otel cu lama sutire si poate fi cutit de
descapacit incalzit cu auri sau electric in care re!larea temperaturii se face
automat la 4*5:*D$ cu a&utorul unui termostat montat in minerul cutitului
respectiv.
/urculita de descapacit se foloseste tot la descapacitul fa!urilor de miere
capacita, si se confectioneaza din aluminiu cu ace de otel sau din tala de ino( si
miner de lemn sau din tala de ino( stantata precum si furculita de descapacit
electrica ce are in interiorul ei o rezistenta electricacu termostat.
2ava si masa de descapacit este confectionata din tala cositorita de *,4
mm cu mar!inile intarite cu sirma zincata iar peretii sunt olici iar fundul are o
sita de sirma zincata cu oc-iuri de 6 mm.
0(tractorul este utila&ul ce serveste la e(tra!erea mierii din fa!uri cu
a&utorul fortei centrifu!e prin supunerea fa!urilor la operatiunea de centrifu!are.
Sunt folosite in prezent mai multe modele de e(tractoare ,fiind clasificate dupa
pozitia ramei fata de a(ul centrifu!ei in e(tractoare"
5 radiale
5 tan!entiale.
Marimea e(tractoarelor este diferit de la ; rame la 4B de rame actionarea
celor din urma se face cu electromotoare cu frine cu ferodou ce incetinesc sau
opresc cursa rotorului.
Sita pentru miere se foloseste la strecurarea mierii ce se colecteaza de la
e(tractor pentru a indeparta capacelele de ceara si alte corpuri straine !rosiere.
Maturatorul foloseste la depozitarea mierii e(trase, in vase de capacitate
mare pentru a avea loc decantarea, limpezirea si maturarea definitiva a acesteia
prin eliminarea e(cedentului de apa. Maturatorul se confectioneaza din tala
cositorita sau ino(idaila de dimensiuni diferite cuprinse intre 6**(9*** litri sau
c-iar mai mult, in partea inferioara fiind prevazute cu o canea de !olire.
T!:()")/ia $!,)"*a$ii, !@*$a,*i!i i!$ii, $!,)"*a$!a #a/+$i")$, ,)(%i*i)(a$!a,
a-a"a$!a, %!p)9i*a$!a, *$a(sp)$*+" si $!,!p*ia i!$ii
Extractia mierii si recoltarea fagurilor
/a!urii cu miere se scot din stup in momentul cand aceasta este suficient
maturata, luandu5se drept criteriu practic prezenta coroaneide miere capacita in
treimea superioara a ramei.
+7
0(tractia mierii se face inainte de incetarea totala a culesului. =n timpul
culesurilor principale, de lun!a durata, este indicat de a se efectua e(tractii
repetate pe intre! parcursul perioadei de cules.
8entru a evita declansarea furtisa!ului e(tractia mierii se va efectua in
caana stupinei sau in alte spatii inc-ise, fara acces pentru aline si de preferinta
noaptea. =n perioadele lipsite de cules ramele treuie ridicate din stup spre
seara, iar e(tractia se face in mod oli!atoriu in cursul noptii. Stupii vor fi
mentinuti desc-isi cat mai putin posiil si astfel se vor evita cauzele care pot
provoca furtisa!ul la aline.
=ndepartarea alinelor de pe fa!uri se poate face prin scuturarea ener!ica
a fa!urilor cat si cu a&utorul unor sustante c-imice cu proprietati insectifu!e
(acid fenic, enzalde-ida etc.).
0ste recomandail ca inainte de inceperea e(tractiei mierii, fa!urii sa fie
!rupati dupa culoare pentru a otine diferite sorturi de miere si dupa acest
criteriu. /a!urii sau corpurile cu fa!uri cu miere se transporta intr5o camera ce
are temperatura pana la ;4O$ spre a usura e(tractia. Se trece apoi la
descapacirea fa!urilor, urmata de e(tractia propriu5zisa a mierii.
8entru descapacirea fa!urilor se foloseste cutitul de descapacit sau
furculita de descapacit.
=nainte de folosire, atat cutitul cat si furculita de descapacit se incalzesc in
apa la temperatura de ,*O$. 8entru descapacire fa!urile se tine in pozitie
verticala spri&init pe una din spetezele laterale ale ramei, pe tava de descapacit.
=n timpul descapacirii, cutitul se tine in pozitie orizontala, cu fata interioara a
lamei in un!-i de circa ;4*O fata de suprafata fa!urelui, in afara, in asa fel ca
suprafata muc-iei tesite a cutitului sa fie paralela cu suprafata fa!urelui.
7escapacirea se realizeaza prin miscari scurte si rapide ale cutitului, la
nivelul suprafetei spetezei superioare si sipca inferioara a ramei, descapacirea
facanduse de sus in &os.
=n cazul stupinelor de tip industrial unde numarul fa!urilor de descapacit
este mare se folosesc descapacitoare mecanice. #cestea sunt realizate in mai
multe tipuri si variante din care amintim"
5 descapacitoare cu cutit virator, incalzite electric sau cu aur%
5 descapacitoare cu lame sau ace rotative.
7upa descapacire fa!urii sunt introdusi in e(tractor, care prin centrifu!are
scoate mierea din fa!uri.
2uratia e(tractorului se mareste treptat pana se percepe fosnetul
caracteristic rezultat din proiectarea mierii pe peretii e(tractorului, iar cand s5a
e(tras circa &umatate din mierea de pe o parte, in cazul e(tractoarelor
tan!entiale, fa!urii se intorc pentru a se continua e(tractia pe partea cealalta.
Fperatia se repeta pentru a se realiza o e(tractie totala a mierii prevenindu5se
ruperea fa!urilor. Ca folosirea e(tractoarelor radiale intoarcerea fa!urilor nu se
mai face e(tra!erea mierii se face simultan de pe amele fete ale fa!urelui
nemaifacandu5se intoarcerea fa!urelui.
=ntre! utila&ul apicol (centrifu!a, tavi, cutite de descapacit, vasele folosite)
se spala cu apa fierinte si solutie de soda 4K dupa care se limpezesc ine in
apa curata si se usuca prin e(punerea la soare.
+6
Conditionarea si ambalarea mierii
Fperatiunea de e(tra!ere a mierii cuprinde si conditionarea acesteia in
care scop in timpul e(tractiei se asi!ura strecurarea cu a&utorul sitelor dule de
strecurare, iar dupa limpezirea in vasele de stocare se vor indeparta impuritatile
de la suprafata mierii cu a&utorul unei lin!uri. 7upa e(tractia mierii din fa!uri,
acestia se duc in stupina si se introduc in familiile de la care provin spre a fi
curatati de aline. 0(tractia mierii se poate e(ecuta pe vatra fiecarei stupine sau
centralizat in lucuri special amena&ate si dotate corespunzator.
$onditionarea si livrarea mierii se face conform conditiilor te-nice de
calitate prevazute in S2#S nr. :,)J9+,+ pentru @Miere de alineA. Standardul
prevede conditiile te-nice pe care treuie sa le indeplineasca mierea de aline la
preluarea ei de la producatori, si se refera la mierea de aline naturala, otinuta
din nectarul florilor sau din sucurile dulci de pe alte parti ale plantelor. Standardul
prevede dupa provenienta urmatoarele tipuri de miere"
5 miere monoflora%
5 miere poliflora%
5 miere de padure(mana).
.erificarea calitatii mierii se face pe loturi formate din miere de acelasi fel
si de aceeasi clasa de calitate. 8roele se iau din 9*K din amala&ele de
transport care constituie lotul dar nu din mai putin de 4 amala&e. 7aca una din
proe nu corespunde se verifica toate amala&ele din lot.
#mala&ele cu miere se marc-eaza cu urmatoarele mentiuni"
5 denumirea unitatii producatoare%
5 denumirea producatorului individual%
5 felul marfii%
5 clasa de calitate%
5 masa ruta%
5 tara%
5 masa netto.
8roprietatile fizice ale mierii ce se analizeaza in proele amalate cu
miere sunt continutul in apa si vascozitatea. Mai sunt analizate aroma mierii,
compozitia c-imica si cristalizarea mierii.
Depozitarea, transportul si receptia mierii
Ca depozitarea mierii treuie avut in vedere doua aspecte importante"
primul aspect il constituie posiilitatea de fermentare a mierii care are loc atunci
cand mierea are un continut de apa de peste 9:.9K si al doilea aspect treuie
tinut cont de posiilitatea de cristalizare a mierii.
/ermentarea mierii poate fi preintampinata cand temperatura de pastrare
este su 99O$ iar continutul de apa este pana la 9,K si levurile din miere nu
depasesc valoarea de 9***J!. Mierea nu fermenteaza nici cand continutul de
apa este de pana la 9+K iar levurile nu depasesc 9*J! sau cand apa reprezinta
6*K si levurile nu depasesc valoarea de 9J!, depozitarea acesteia in astfel de
conditii nu va duce la fermentarea ei.
2emperatura de pastrare a mierii este de ma(ima importanta, pastrarea in
stare lic-ida pe un timp cat mai indelun!at, se recomanda racirea acesteia la *O$
timp de 4 saptamani dupa care temperatura de pastrare poate fi marita pana la
9)O$, temperatura la care nu are loc cristalizarea timp indelun!at.
+8
=n timpul pastrarii mierii la temperatura oisnuita a camerei sau la
incalzirea si supraincalzirea acesteia se formeaza unele reactii c-imice cu
formarea unei sustante daunatoare or!anismului (-idro(imetilfurfurolul) a carei
prezenta poate staili modul de preparare si conservare a lotului respectiv de
miere. =n concluzie depozitarea mierii treuie facuta in incaperi uscate, curate si
fara alte mirosuri la o temperatura de ,596D$ si o umiditate a aerului de circa
B*K. Mierea nu se depoziteaza in vase de zinc, cupru, plum sau alte alia&e ale
acestora. 2ermenul de !aratie pentru mierea de aline este de 96 luni de la data
amalarii produsului pentru valorificare iar valailitatea produsului in conditii
optime de conservare este de nelimitata.
2ransportul mierii se face in vase de plastic iar pastrarea ei se face in
vase de sticla si plastic.
Receptia mierii se face conform conditiiilor te-nice S2#S de calitate
culoare, miros si !ust.
2. T!:()")/ia p$)%+,!$ii si ,)(%i*i)(a$ii ,!$ii i( s*+pi(a
Uneltele pentru extragerea si prelucrarea cerii sunt"
5 prese -idraulice%
5 topitoare solare%
5 topitori de ceara cu aur%
5 prese de ceara ce folosesc caldura si apa.
.asele utilizate la e(tractia si topirea cerii vor fi din materiale ino(idaile
sau emailate iar apa folosita la e(tractia cerii va fi din ploi si topirea zapezii.
Producerea cerii in stupina
$eara de aline a fost cunoscuta si folosita de om din cele mai vec-i
timpuri pentru prepararea de leacuri, creme si iluminat. Mierea si ceara de aline
era folosita in Erecea #ntica pentru tratarea contuziilor si placilor care
supureaza, la numeroase creme cosmetice si emoliente la diferite leacuri si
retete, la faricarea fi!urinelor ma!ice, iar dupa aparitia crestinismului la
producerea lumanarilor.
8roducerea cerii are loc in stupina si este un produs secretat de !landele
cerifere ale alinelor ce serveste la constrirea fa!urilor produsa de alina
melifera (#pis Mellifera). =n functie de materia prima si de te-nolo!ia e(tra!erii,
ceara de alina se poate clasifica in"
5 ceara de stupina%
5 ceara industriala, e(trasa prin solventa.
$eara de stupina se e(tra!e din fa!uri cu a&utorul certificatorului solar,
topitorului de ceara cu aur sau prin presare la cald.
$eara industriala se e(tra!e la cald cu a&utorul unor solventi (enzina,
enzen, sulfura de caron) din rezidurile de fa!uri rezultati de la e(tractiile
anterioare.
Fr!anele specializate ale alinii ce secreta ceara poarta denumirea de
!lande cerifere au forma ovala, sunt netede, stralucitoare fiind situate pe ultimele
patru inele adominale (sternite) ale alinei lucratoare, situate pe partea ventrala,
su o!linzile cerifere. 8e fiecare sternit se afla cate doua formatiuni !landulare,
fiecare alcatuita din 9****56**** celule secretorii. #ctivitatea celulelor
secretoare de ceara incepe la varsta de ; zile, cand alinele participa la
-9
capacirea celulelor si se intensifica in ziua a :5a cand alinele trec la cladirea
fa!urilor.
=n procesul de elaorare a cerii, alinele folosesc si secretiile !landelor
laiale, cervicale si toracice. =n momentul secretiei de catre celulele !landulare,
ceara de alina este lic-ida avand un punct de topire de ;;5;BD$, fapt ce permite
iesirea acesteia spre e(terior prin porii o!linzilor cerifere, iar in contact cu aerul,
ceara se solidifica pe o!linzile cerifere formand solzisorii de ceara pentru al caror
intarire alina foloseste secretii !landulare. 8entru secretia unui >ilo!ram de
ceara sunt necesari 964****5)****** solzisori, !reutatea unui solzisor fiind de
*,645*,, m!. F celula de alina lucratoare are 4,;54,4 mm diametru si
adancimea 9*596 mm si !rosimea peretilor celulei de *,96 mm in care se pot
depozita *,)*5*,); miere sau *,9+ polen.
$ompozitia c-imica a mierii este formata din alcooli esteri si -idrocaruri.
$eara de aline cuprinde o !ama de culori de la al pana la run cu diferite
nuante de" !alen, cenusiu5verzui, portocaliu, !alen inc-is spre run, culoarea
fiind in functie de flora, varsta fa!urilor precum si modul de conditionare.
Conditionarea cerii
$onditiile te-nice de calitate ale cerii de aline de la producatori sunt
stailite prin S2#S nr. ;*B*J9++;, ce se refera la ceara de aline naturala de
stupina otinuta din fa!uri sau din reziduri de fa!uri, iar dupa proprietatile
or!anoleptice, ceara de aline se preia pe patru clase de calitate"
5 calitate superioara%
5 calitatea =%
5 calitatea a ==5a%
5 calitatea a ===5a.
$oeficientul de duritate al cerii scade fiind in raport cu calitatea si puritatea
acesteia. #stfel, coeficientul de duritate la temperatura de 6*D$ este de ,59; la
ceara otinuta din fa!uri la cerificatorul solar, de ;,B la ceara otinuta prin
presare la cald si de 9 la cea e(trasa c-imic prin solventare.
$eara naturala de aline este insoluila in apa sau alcool rece, soluila la
cald in alcool, eter, enzina, sulfura de caron, tetraclorura de caron, acetona si
uleiuri eterice.
=n cadrul terminolo!iei de ceara ruta sunt cuprinse urmatoarele"
5 ceara ce se stran!e in cursul sezonului de pe peretii stupului si
spetezele ramelor, ceara provenita din fa!uri vec-i neutilizaili, din
ucati de fa!ure din rama claditoare, din curatitura de ceara sau
capacelele de ceara provenite de la e(tractia mierii%
5 reziduurile de ceara ce se otin prin prelucrarea materiei prime in
stupina cu certificatorul solar%
5 reziduurile de ceara otinute dupa topire si presare prin prelucrarea
materiei prime la cald, prin metoda presarii sau a strecurarii.
=nainte de topire, materia prima treuie sortata pe trei calitati dupa
culoare.
0(tra!erea cerii poate avea loc prin metode fizice sau c-imice sau prin
cominarea acestora.
Metodele folosite in mod curent pentru e(tractia cerii se pot clasifica in
metode ce folosesc" numai caldura% apa si caldura% pe lan!a apa si caldura si
presarea% caldura si presarea% forta centrifu!a si solventi c-imici.
-1
$antitatea si calitatea cerii otinuta intr5o stupina depinde de mai multi
factori si anume" sortarea, spalarea si inmuierea corespunzatoare a fa!urilor
inainte de e(tractie, metoda de e(tractie folosita, e(tractia materiei prime pe
calitati, modul si durata topirii, calitatea apei si a vaselor folosite, precum si
conditionarea ulterioara a cerii e(trase.
Maruntirea si spalarea fa!urilor in mai multe ape are o deoseita
importanta, contriuind la dizolvarea resturilor de miere, polen, e(cremente,
coloranti or!anici si impuritati care de!radeaza calitatea cerii e(trase. 8entru a
evita retinerea cerii in cmuielile din interiorul celulelor fa!urii vec-i treuie
inmuiati cu 65; zile inainte de topire in apa dedurizata, deoarece apa dura, care
contine mai mult de 9** m! ec-ivalent o(id de calciu la litru, este inapta la
e(tractia si purificarea cerii intrucat produce emulsionarea partiala a acesteia.
Sortarea fa!urilor reformati dupa culoare are, de asemenea, o mare
importanta stiut fiind ca in raport de culoarea acestora este si cantitatea de ceara
otinuta, in special atunci cand e(tractia se face cu a&utorul certificatorului solar.
$eara e(trasa (indiferent de procedeu) se solidifica su forma de calupuri
sau plci.
$alupurile sau placile de ceara se prezinta la preluare marcate cu
denumirea sau initialele producatorului.
1. T!:()")/ia $!,)"*a$ii, ,)(%i*i)(a$ii, %!p)9i*a$ii si pas*$a$ii
p)"!(+"+i
8olenul floral este format din !raunciorii de polen, a caror culoare, marime
si format difera de la o floare la alta.
8olenul este colectat de alinele cule!atoare de la plantele polenifere sau
nectaropolenifere si depozitat de catre acestea in celulele fa!urilor din stup
constituind pastura, care reprezinta -rana proteica necesara -ranirii familiei de
aline si a puietului.
Ca culesul de polen participa intre! corpul alinei si anume" pestisorii de
pe corp, torace, adomen, piesele ucale si cele trei perec-i de memre.
8rocesul recoltarii cuprinde doua etape si anume" in prima etapa, alinele
scutura si cule! polenul de pe stamine acoperindu5si ntre! corpul cu !raunciori
de polen, iar in a doua etapa urmeaza perierea polenului de pe perisori cu
a&utorul pieptenilor tarsieni si formarea incarcaturilor (!-emotoacelor) de polen.
=n timpul formarii incarcaturilor, polenul este umectat de aline cu saliva si nectar
(miere), re!ur!itata si apoi transmis si fi(at cu a&utorul celor trei perec-i de
picioare in cosuletele de polen aflate in scoitura tarsului picioruselor
posterioare.
=n !eneral se considera ca o alina cule!atoare de polen recolteaza, in
medie, la fiecare zor, circa 94 m! polen in amele cosulete, astfel incat pentru a
transporta in stup 9 >! polen, alina treuie sa efectueze circa B:.*** zoruri.
8entru a putea evalua cantitatea de polen necesara dezvoltarii unei familii
de aline pe timp de un an, treuie retinut faptul ca pentru cresterea unei sin!ure
larve este nevoie de circa 9**59)4 m! polen, respectiv pentru cresterea a 9*.***
aline (9 >! aline) este necesar 959,4 >! polen, rezultand ca pentru o familie de
aline de putere mi&locie consumul anual de polen se ridica la apro(imativ 645;*
>!.
7upa proprietatile or!anoleptice si fizico5c-imice polenul se imparte in
doua calitati" 5 polenul recoltat de aline5polifit%
-'
5 polen recoltat de aline superior5monofit.
$ompozitia polenului"
5 9656*K apa%
5 :5;* K sustante proteice su forma de" acizi aminici" -istidina,
leucina, lizina, triptofan, valina, etc.%
5 !lucide%
5 vitamine"<9, <6, 88, $.
Eranulele de polen transportate de catre aline pot fi colectate de
apicultor cu a&utorul colectoarelor de polen, colectoare ce sunt de mai multe
tipuri" colectoare de urdinis, colectoare pentru fundul stupului si colectoare de
podisor.
$olectoarele de polen se aplica, in !eneral, pe o perioada limitata,
permitand in felul acesta ca familiile de aline sa5si poata asi!ura necesarul de
polen pentru -rana si pentru rezervele de iernare.
8entru recoltarera polenului se folosesc diferite tipuri de colectoare ce pot
fi amplasate la urdinis, pe fundul stupului sau la partea superioara a stupului su
podisor.
$olectoarele se lasa 65) zile pentru oisnuirea alinelor, dupa care se pun
in functiune prin montarea placilor active. Fperatiunea se face seara dupa
incetarea zorului si placa poate ramane in pozitia de lucru pe toata durata
recoltarii polenului.
=n timpul culesurilor mari de nectar se inlatura placa activa, pentru a nu
stin!-eri zorul alinelor cule!atoare.
Recoltarea polenului din colector se realizeaza ptin !olirea periodica a
sertarasului cu care este ec-ipat fiecare colector de polen.
=mediat dupa recoltare, polenul treuie supus procesului de uscare prin
utilizarea caldurii naturale sau cu a&utorul unor instalatii speciale din dotarea
stupinei (uscatorul de polen). =ndiferent de sistemul folosit, temperatura de
uscare nu treuie sa depaseasca P)*5P)4D$. =n timpul procesului de uscare,
polenul se va mentine in straturi de cel mult 9* mm, periodic afanate si va fi ferit
de actiunea directa a razelor solare.
7upa uscare, polenul se cerne si se pastreaza, pana la valorificare, in
vase inc-ise, ino(idaile sau in saci de material plastic in care, pentru prevenirea
de!radarii lui de catre insecte, se introduc tampoane imiate in tetraclorura de
caron.
7atorita calitatii sale deoseite polenul, recoltat de aline, este folosit in
alimentatia umana ca medicament natural, atat pentru tratarea unor maladii
specifice, cat si pentru producerea unor !ame variate de preparate apiterapice.
8olenul este folosit si de catre aline ca principal aliment proteic pentru
puiet prin transformarea lui in pastrura.
Producerea pasturii in familiile de albine, recolatarea si pastrarea ei
8astura este un produs apicol natural, care provine din polenul recoltat de
aline si depozitat de acestea in celulele fa!urilor, formand rezerva de -rana
proteica a familiei de aline.
2ransformarea polenului in pastura consta in procesul natural de
conservare a polenului. =n cazul transformarilor naturale carora le este supus
polenul depozitat in fa!uri, locarea cailor de alterare are loc prin actiunea
-&
selectiva a anumitor !rupe de microor!anisme nedaunatoare prezente in
atmosfera si polenul recoltat de aline.
2ransformarea polenului in pastura incepe dupa depunerea acestuia in
celulele fa!urelui, dupa ce prin tasarea !-emotoacelor, initial distincte, au devenit
o masa omo!ena si compacta ce adera perfect la peretii celulei. 7e compactarea
lui, de reducerea ulelor de aer a continutului in apa, precum si de imposiilitatea
refacerii ulterioare depinde desfasurarea normala a procesului de formare a
pasturii.
=n celulele fa!urilor, polenul este supus unor procese ioc-imice de tip
fermentativ su actiunea anumitor microor!anisme ca acteriile de tip
8seudomonas, Cactoacillus si ciuperca Sac-aromLces. $orespunzator
dezvoltarii acestor trei elemente microiene, transformarea polenului in pastura
cuprinde trei etape.
8rima etapa cansta din dezvoltarea acteriei 8seudomonas care, fiind
aeroa, consuma intrea!a cantitate de o(i!en disponiila, ducand in final la
autoasfi(ia acteriei. =n a doua etapa lipsind o(i!enul se dezvolta Cactoacillus
ce foloseste !lucidele drept surse de o(i!en, producand acid lactic. =n a treia
faza, activitatea este preluata de levuri din !enul Sac-aromLces ce preiau in
circuitul metaolic resturile de !lucide ramase. =n aceasta faza se desavarseste
procesul de fermentare a pasturii.
$a produs dietetic si apiterapic, pastura se poate valorifica in doua feluri"
pastura e(trasa din fa!uri su forma de !raunte si pastura in fa!uri noi sau
folositi cel mult o !eneratie de puiet.
Recoltarea pasturii se face incepand de la 94 iunie, dupa maturarea ei in
celule si numai din fa!urii proaspeti scosi din stup. Eranulele de pastura se
amaleaza in orcane inc-ise la culoare ce se inc-id ermetic si se pastreaza la o
temperatura care sa nu depaseasca 94D$.
8e amala&ul de transport se aplica etic-ete cu urmatoarele date"
5 denumirea produsului%
5 cantitatea, ruto5tara5netto%
5 numele si adresa producatorului%
5 data recoltarii%
5 semnatura apicultorului sau a dele!atului unitatii furnizoare.
Ca preluare, pastura treuie sa corespunda conditiilor prevazute in $aietul
de sarcini al #sociatiei $rescatorilor de #line.

2. T!:()")/ia p$)%+,!$ii $!,)"*a$ii, ,)(%i*i)(a$ii si pas*$a$ii
"ap*is)$+"+i %! a*,a
Captisorul de matca este un produs de secretie al !landelor -ipofarin!iene
ale alinelor lucratoare, destinat -ranirii larvelor in primele ; zile, a larvelor de
matca pe toata perioada pana la capacirea otcilor, cat si a matcilor. #re o
consistenta cremoasa, este de culoare al5!aluie, cu !ust acrisor. 7atorita
compozitiei sale c-imice, laptisorul de matca este folosit in medicina (apiterapie),
precum si in cosmetica medicala.
Captisorul de matca proaspat, contine urmatoarele vitamine" tiamina,
rioflavina, iotina, acid folic, acid pantotenic si cantitati mici de vitamina $.
2otodata laptisorul de matca contine acizii + si 9* -idro(i5decenoici, produsi de
!landele -ipofarin!iene ale alinelor, precum si doua fractiuni cu proprietati
similare ale acetilcolinei. 7e asemenea, au fost identificati 9, diferiti aminoacizi,
-+
cominati si lieri din care amintim" acidul aspartic, !lutamic, alanina, ar!inina,
!lutamina, !licina, lizina, metionina, prolina, valina, tiamina, tirozina, etc.
S5a constatat, de asemenea, ca laptisorul de matca are in compozitia sa
unele sustante de tip -ormonal, precum si o sustanta antiiotica actericida.
Captisorul se amaleaza in orcane de sticla de culoare inc-isa, cu dop
rodat, ce se umple astfel incat sa nu ramana in interior un spatiu !ol. 8e orcan
se aplica o etic-eta pe care se indica"
5 numele unitatii producatoare%
5 data recoltarii%
5 tara orcanului%
5 !reutatea ruta%
5 !reutatea netto%
5 numele apicultorului ce a recoltat laptisorul%
5 teritoriul (aza melifera) comuna, &udetul unde a fost recoltat.
<orcanele cu laptisor de matca se pastreaza la intuneric la o temperatura
de *5)D$.
Producerea laptisorului de matca
Captisorul de matca se produce prin doua moduri"
5 producerea laptisorului prin orfanizarea familiilor de aline%
5 producerea laptisorului in familie cu matca.
=n amele cazuri se efectueaza urmatoarele actiuni pre!atitoare"
5 se confectioneaza otcile artificiale in care vor fi transvazate larvele.
<otcile se fac din ceara cu a&utorul unui salon cu diametrul de ,5+ mm
avand e(tremitatea rotunda si cu o usoara conicitate pentru
deprinderea rapida a otcilor. Salonul se pastreaza in apa inainte de
intreuintare dupa care se introduc in ceara topita de ;5) ori, pornind
de la adancimea de , mm care se reduce treptat, cu fiecare inmuiere
la )54 mm. 7upa ultima inmuiere saloanele cu ceara se introduc in
apa pentru racire, iar dupa dislocarea otcii operatiunea se repeta
pentru confectionarea altor otci%
5 otcile se lipesc cate 645;* pe leaturi de lemn, iar acestea se
monteaza cate ;5) pe o rama.
Producerea laptisorului prin or"ani!area "amiliilor de albine 5 consta in
pre!atirea familiilor de aline pentru producerea laptisorului de matca in asenta
matcii prin orfanizarea completa a familiei cu ;5) ore inaintea introducerii larvelor.
Frfanizarea completa inseamna ridicarea matcii impreuna cu toti fa!urii cu larve
si oua, material iolo!ic cu care se formeaza un roi ce se amplaseaza temporar
pe vatra stupinei, iar in mi&locul fa!urilor ramasi in familia orfanizata se lasa un
spatiu !ol, e!al cu o rama%
5 in otcile pre!atite si lipite pe sipci se transvazeaza larve tinere de 9,45
6 zile cu a&utorul unei lanete, iar cand s5a completat cu larve o rama
se introduce in locul ramas lier in cuiul familiei%
5 dupa :6 de ore se scoate rama cu otci din familia orfanizata, se
reteaza otcile cu a&utorul unei lame cat mai aproape de larve, se
inlatura larvele si e(tra!e laptisorul de matca cu a&utorul dispozitivilor
cu asortie speciale sau a unei spatule din lemn sau material plastic%
in otcile elierate de laptisor se transvazeaza din nou larve circul
repetandu5se de ; ori%
--
5 dupa cea de a treia serie se reface familia de aline prin unificarea
alinelor care au participat la producerea laptisorului cu cele din roiul
format cu ocazia orfanizarii.
Producerea laptisorului in "amilii cu matca se face astfel" 5 pre!atirea
familiilor se face prin izolarea matcii pe un numar de fa!uri cu a&utorul unei
diafra!me. 7upa + zile de la izolare in compartimentul fara matca tot puietul va fi
capacit si dupa distru!erea otcilor capacite se pot introduce otcile cu larve%
5 transvarzarea larvelor in otci se face ca in cazul primei metode iar in
ziua a patra se recolteaza laptisorul din primele otci introduse in locul
careia se introduc noi larve%
5 la terminarea actiunii cele doua compartimente se unifica prin simpla
inlaturare a diafra!mei sau podisorului cu !ratie despartitoare.
8astarea laptisorului de matca se face in fri!ider in orcane de sticla.
$onditionarea laptisorului de matca se face in conformitate cu caracteristicile
prevazute in $aietul de sarcini al #sociatiei $rescatorilor de #line.
7atorit proprietilor sale, precum i a coninutului o!at n vitamine i
aminoacizi, lptiorul de matc este folosit n prezent n apiterapie, att n stare
pur, su forma liofilizat, precum i n cadrul unei !ame variate de produse
ener!izante, apiterapice i cosmetice .8roprietatile or!anoleptice ale laptisorului
de matca sunt cele ce se refera la principalele caracteristici si la conditii de
admisiilitate . 8reluarea laptisorului de matca se face in conformitate cu
conditiile prevazute in $aietul de sarcini al #sociatiei $rescatorilor de #line. . .
VI. T03IFCFE=# 8R#$2=$#R== S2M8#R=2MCM=
8 # S 2 F R # C
Sistemul de stuparit pastoral cuprinde doua etape" pre!atirea familiilor de
aline in vederea transportului si efectuarea transportului. #cest sistem de
stuparit a transformat apicultura statica din trecut intr5o apicultura dinamica,
moderna prin deplasarea rapida a familiilor de aline de la un cules la altul.
2e-nolo!ia stuparitului pastoral are loc in doua moduri prin"
5 intretinerea familiilor de aline in sistemul de stuparit pastoral cu stupi
amplasati pe vetre de stupina temporare%
5 intretinerea familiilor de aline in sistemul de stuparit pastoral cu stupi
amplasati in pavilioane moile.
Intretinerea familiilor de albine in sistemul de stuparit pastoral cu stupi
amplasati pe vetre de stupina temporare
#cest sistem este practicat in conditiile din tara noastra si in alte tari de
apicultorii amatori, semi5profesionisti si de cei profesionisti. /amiliile de aline,
incepand din toamna si pana in primavara sunt amplasate pe vetre, iar din
primavara la inceperea infloririi pomilor fructiferi, a rapitei si a mustarului pentru
polenizarea acestor culturi se face deplasarea familiilor de aline in pastoral.
Ca momentul potrivit familiile se pre!atesc pentru transport, se incarca in
camioane, remorci mici sau mari tractate de autotorisme, autocamioane sau
tractoate, in va!oane de tren, pe pontoane sau !aare tractate de remorc-ere si
sunt deplasate in pastoral in apropierea culturilor inflorite. 7eplasarea familiilor
continua si la culesurile urmatoare" la zmeura, sfaneata, mana in zona montana%
-5
la pomi, salcam, coriandru, tei si floarea soarelui in zona colinara si de stepa,
precum si in zona inundaila a 7eltei 7unarii in lunile septemrie si octomrie,
dupa care stupinile se retra! pe vetrele de iernare unde raman pana in primavara
urmatoare.
Intretinerea familiilor de albine in sistemul de stuparit pastoral cu
stupi amplasati in pavilioane mobile
#cest mod de pastorit pastoral face trecerea de la o apicultura statica la
una dinamica prin deplasarea familiilor de aline de la un cules la altul si a aparut
ca o necesitate a polenizarii culturilor a!ricole entomofile cu efect in cresterea
productiilor a!ropomicole.
#cest sistem de stuparit pastoral se practica in tara noastra cat si in
8olonia, $-ina, Slovacia, Mcraina, Rusia si Eermania. =n functie de posiilitati si
efectivul familiilor pe care le poseda apicultorii au proiectat si realizat pavilioane
moile inc-ise, platforme moile descoperite sau acoperite precum si rulote
apicole pentru adapostirea si transportul familiilor de aline in acest sistem de
stuparit pastoral ce prezinta numeroase avanta&e.
8rincipalele avanta&e pe care le prezinta acest sistem de stuparit sunt"
moilitatea ridicata prin deplasarea rapida a pavilionului apicol tractat de la un
masiv melifer la altul" reducerea c-eltuielilor la operatiunea de incarcare si
descarcare a stupilor% marirea duratei de folosire a stupilor si utila&ului apicol%
dezvoltarea rapida a familiilor de aline, prote&ate in pavilion de efectele ne!ative
ale vanturilor si temperaturilor scazute. 8osiilitatea de a interveni operativ
pentru indepartarea starilor anormale din familiile de aline% amplasarea stupilor
pe un spatiu mai redus.
8racticarea diferitelor sisteme de stuparit cu utilizarea unor te-nolo!ii
diferentiate de intretinere a familiilor de aline prezinta, in conditiile aplicarii
acestora potrivit resurselor melifere si particularitatilor specifice ale aspectelor
climatolo!ice locale, importante avanta&e pentru realizarea unor productii
insemnate de miere, ceara si altor productii apicole in conditii de ma(ima
eficienta economica.
VII. R 0 S M R S 0 M 0 C = / 0 R 0
Resursele melifere din tara noastra sunt o!ate si variate cuprinzand
numeroase specii de arori si arusti forestieri, plante melifere cultivate cum sunt
plantele te-nice, fura&ere, le!umicole, medicinale si aromatice, melifere tipice si
eracee spontane.
Arborii si arbustii meliferi
Speciile de arori si arusti ce au o mare valoare melifera (apicola) din
tara noastra sunt" salcmul al, teiul, ararul, cenuerul, castanul comestiil,
castanul slatic, salcmul &aponez, oetarul !alel, !ladia, mo&dreanul, arinul,
salcia, alunul, cornul, paducelul, amorfa, calinul, socul ne!ru, porumarul,
!rduraria, cruinul, lemnul cinesc, rcoacea, crmuzul, zmoia, dracila,
zmeurul si murul. 8erioada infloritului mai ine zis a culesului de catre familiile
aline si productiile de miere la -ectar sau pe familii de aline la speciile
prezentate le reda mai &os"
-7
Specia de arori 8erioada infloritului sau 8roductia
si arusti culesului de nectar(luna) de miere
>!J-a
Salcamul al Mai +**594**
2eiul =unie ,**596**
#rtarul 8rimavara timpuriu ;**5B**
$enuserul =unie5=ulie ;**
$astanul comestiil =unie5=ulie ;*596*
$astanul salatic #prilie5Mai ;*59**
Salcamul &aponez =ulie5#u!ust ;**
Eladia Mai5=unie 64*
Mo&dreanul #prilie5Mai 9**
Salcia Martie5#prilie 94*
8aducelul Mai5=unie 9**
#morfa =unie5=ulie 4*
$alinul =unie5=ulie )*
Socul ne!ru Mai5=unie ,*
8orumarul #prilie5Mai )*
Erduraria =unie5Fctomrie 64
$rusinul Mai5=unie 9**
7racila Mai5=unie ;*
Qmeurul =unie5=ulie 4*564*
Murul =unie5Septemrie 4*
Plante melifere cultivate
8e lan!a importanta vitala ce o au in asi!urarea -ranei omului, culturile
a!ricole, prin structura si succesiunea infloririlor, ofera familiilor de aline inca din
primavara si pana toamna tarziu, culesuri, permitand atat dezvoltarea lor ca
unitati iolo!ice, cat si otinerea unor mari recolte de miere.
7e o importanta deoseita pentru apicultura este si faptul ca putem
asi!ura familiilor de aline un cules continuu pe tot timpul anului prin structurarea
culturilor astfel ca inflorirea lor sa se succeada acoperind intre! sezonul apicol.
=n cadrul conveierului melifer un rol deoseit il au speciile cu perioada de
ve!etatie scurta care pot fi semanate c-iar in perioada sfarsitului verii, inflorirea
lor producandu5se in toamna cand flora melifera este foarte saraca.
#vand in vedere scopul principal pentru care se cultiva speciile de plante
melifere cultivate sunt clasificate astfel" plante te-nice, fura&ere, le!uminoase,
medicinale aromatice si specific melifere.
$ultura de plante te-nice pe lan!a folosirea in alimentatia omului
constituie si sursa melifera pentru familiile de aline, acestea fiind rapita de
toamna, rapita de primavara, mustarul al, mustarul ne!ru, coriandrul, floarea5
soarelui, porumul, sor!ul, iara de Sudan, sfecla de za-ar, umacul, tutunul,
sofrna, cicoarea de !rdin.
Specia de plante 8erioada infloritului sau 8roductia
te-nice culesului de nectar(luna) de miere
>!J-a
Rapita de toamna #prilie ;459**
-6
Rapita de primavara Mai5=unie ;459**
Mustarul al Mai5Septemrie )*
$oriandrul =unie5=ulie 9**54**
/loarea5soarelui =unie5=ulie ;*596*
8orumul =unie 4*
Sfecla de za-ar =ulie5#u!ust 94
<umacul =ulie5#u!ust 4*
2utunul =ulie5#u!ust )*
$icoarea de !rdin =ulie5Fctomrie 9**
$ultura de plante fura&ere pe lan!a folosirea in alimentatia animalelor
constituie si sursa melifera pentru familiile de aline, acestea fiind lucerna,
lucerna !alena, !-izdeiul, mazaric-ea de toamna si de primavara, trifoiul rosu,
trifoiul al, trifoiul -irid, sparceta, sulfina ala, topinanuru.
7e importanta deoseita pentru apicultura sunt loturile semicere de plante
fura&ere de la care familiile de aline eneficiaza de un cules intens, de lun!a
durata, cu productii mari de miere marfa.
Specia de plante 8erioada infloritului sau 8roductia
fura&ere culesului de nectar(luna) de miere
>!J-a
Cucerna Mai5Septemrie ;*56**
Cucerna !alena =unie5Septemrie ;*
E-izdeiul =unie5Septemrie ;*
Mazaric-ea de primavara =unie ;*
Mazaric-ea de toamna Mai5=unie ;*59**
2rifoiul rosu Mai5Septemrie 6454*
2rifoiul al =unie5Septemrie 9**564*
2rifoiul -irid Mai5Septemrie 96*
Sparceta Mai5=unie 96*5;**
Sulfina ala =unie5=ulie 6**54**
2opinanuru Septemrie5Ioiemrie ;*5B*
$ultura plantelor le!umicole care au importanta pentru aline mentionam
urmatoarele" ceapa, dovleacul, ridic-ea, varza, conopida, !ulia pentru seminte,
reventul, patrun&elul, leusteanul, morcovul, pastarnacul, dovlecelul, pepenele
verde, castravetii, sfecla rosie si spanacul. 8roductia de miere ce se otine de la
semicerii de ceapa este in functie de conditiile pedoclimatice, fiind cuprinsa intre
:* si 94* >!J-a. 7e la cultura de dovleac productia de miere la -ectar ce se
poate otine este de )*5)4 >! la dovleacul fura&er, +*59** >! la dovleacul al si
665;* >! la dovleacul moscat. $elelalte plante le!umicole dau productii
nesemnificative de miere, de aline, dar sunt importante pentru productia de
polen si nectar de care eneficiaza alinele.
$ultura de plante medicinale si aromatice ? prezinta importanta dula in
primul rand pentru prepararea medicamentelor care au actiune terapeutica cat si
pentru productia de polen si miere de aline ce se otine de la aceste specii de
plante. =mportanta speciilor din aceasta !rupa este deoseita pentru apicultura
deoarece inflorirea lor are loc, in !eneral, intr5o perioada lipsita de cules, iar
durata infloririi se intinde pe un interval mare de timp acoperind !olul de cules de
la sfarsitul verii ? inceputul toamnei. Speciile de plante medicinale si aromate
-8
cultivate la noi in tara care prezinta importanta pentru apicultura sunt cele
prezentate in taelul de mai &os cu productiile de miere care pot fi otinute prin
culesul efectuat de familiile de aline.
Specia de plante 8erioada infloritului sau 8roductia
aromate si medicinale culesului de nectar(luna) de miere
>!J-a
$-imenul Mai5=ulie 6*5;*
$imrul Mai5Fctomrie ,*596*
Roinita =ulie5#u!ust 9**594*
=soful =unie5Fctomrie 4*596*
=zma <una =unie5#u!ust 9**56**
Cevantica =unie5#u!ust 4*59**
'aleul =unie5Septemrie 6**5)**
#nasonul =ulie5#u!ust 4*
/eniculul =unie5=ulie 6459**
#n!-inarea =ulie5Septemrie 94*5)**
$ultura de plante melifere tipice cuprinde !rupa de plante cultivate
specifice ce se &ustifica numai prin valoarea lor melifera, respectiv prin culesurile
o!ate furnizate familiilor de aline. 7intre plantele melifere tipice cultivate putem
enumera" facelia, mataciunea si -risca.
/acelia ? este specia anuala ori!inara din #merica de Iord, fiind introdusa
in tara noastra ca planta specific melifera dar care intra si in componenta
amestecurilor melifero5fura&ere ca un un nutret pentru animale. =nsamantarea se
face in lunile martie5aprilie dar poate fi cultivata si dupa culturile ce eliereaza
terenurile devreme cum este !raul. =n amestecuri melifero5fura&ere facelia da
rezultate une in amestecul cu mazaric-e si ovaz, proportia fiind la semanat
urmatoarea 9** >!J-a mazaric-eP)*54* >!J-a ovazP;5) >!J-a facelia. =n
cultura pura se foloseste cantitatea de samanta de B5, >!J-a. 8re!atirea
terenului se face oisnuit, dar patul !erminativ treuie ine maruntit pentru ca
samanta sa fie in!ropata la 65; cm si uniform, semanatul facandu5se cu masina,
distanta intre randuri fiind de 96594 cm sau )*5B* cm. $antitatea de nectar si
productia de miere la -ectar este influentata de conditiile de cultura fiind cuprinsa
intre ;**59*** >!J-a.
Mataciunea ? specie melifera cultivata, ca planta medicinala si ca planta
melifera. Semanatul se face primavara timpuriu in randuri la 645;* cm sau
randuri dule la 4*5B* cm cu o norma de samanta de ,59* >!J-a. $antitatea de
miere ce se otine la -ectar este de ;**5)** >!.
3risca ? este o planta putin pretentioasa la fertilitatea solului, fiind
cultivata pe soluri nisipoase si nisipo5lutoase. Semanatul se face primavara in
luna mai folosind o cantitate de samanta de ,* >!J-a distanta intre randuri fiind
de 96594 cm. 8roductia de miere ce se otine de la un -ectar este de )*5B* >!.
8lante melifere eracee spontane ? furnizeaza culesuri de intretinere a
familiilor de aline din primavara pana in toamna, iar in unele zone c-iar culesuri
de productie.
8lantele eracee spontane au perioada de inflorire incepand cu luna
feruarie si pana toamna timpuriu.
59
8lantele eracee spontane cu inflorire timpurie contriuie la dezvoltarea
familiilor de aline in primavara dand astfel posiilitatea acestora sa valorifice cu
un randament ma(im principalele culesuri" salcam, tei, floarea soarelui, iar cele
cu inflorire tarzie asi!ura conditii pentru pre!atirea familiilor de aline in vederea
iernarii.
8rincipalele plante eracee spontane de la care familiile de aline cule!
polen si nectar sunt"
5 !-iocelul 5 urec-ea porcului
5 randusa !alena 5 cimrisorul
5 viorele 5 talpa !astii
5 laptele pasarii 5 iara sarpelui
5 reeneii 5 lima mielului
5 podalul 5 usuiocul de miriste
5 mierea ursului 5 palamida
5 papadia 5 scara domnului
5 urzicuta 5 un!urasul
5 ciuotica cucului 5 dumeul
5 leurda 5 lumanarica
5 maseaua ciutei 5 looda salatica
5 rapita salatica 5 cicoarea
5 macul de camp 5 zuratoarea
5 nemtisorul de camp 5 pufulita
5 alastrita 5 mararul(utoiasul)
5 sulfina ala 5 rac-itanul
5 &alesul de camp 5 trifoiul rosu
5 salvia de camp 5 izma roastei.
8roductia de miere la plantele eracee spontane pe care familiile de
aline o pot cule!e de pe un -ectar este de la 6*5;* pana la 9*** de >! in
functie de densitatea plantelor pe -ectar.
VIII. 8FC0I=Q#R0# $MC2MR=CFR #ER=$FC0
0I2FMF/=C0 $M #'M2FRMC #C<=I0CFR
8rin polenizare ce intele!e transportul !rauncioarelor de polen de pe
antere pe sti!matul florii, iar prin fecundare se produce contopirea !rauncioarelor
de polen (elemente se(uale aratesti) cu ovule (elemente se(uale femeiesti).
8entru ca plantele sa rodeasca este nevoie sa aia loc procesele de
polenizare si fecundare, pe floarea plantelor ce reprezinta or!anul de inmultire
se(uata a plantelor. 7upa modul cum are loc polenizarea ,plantele pot fi"
5autofertile, cind se polenizeza si fecundeaza cu polenul propriu%
5autosterile, cind se polenizeaza si fecundeaza cu polen strain de la alte
plante si soiuri%
5intersterile, cind nu se polenizeaza reciproc,cind fiecare dintre soiuri poate
poleniza un al treilea soi.
8olenizarea poate fi numita "
5polenizare directa sau autopolenizare ,cind se efectueaza cu polen propriu%
5polenizare indirecta sau incrucisata , cind se efectueaza cu polen provenit de
la alte plante din aceleasi soi.
7upa a!entul polenizator, polenizarea poate fi"
51
5anemofila,prin intermediul vintului%
5-idrofila, prin intermediul apei%
5ornitofila, prin intermediul unor pasari%
5malacofila, prin intertmediul molustelor%
5entomofila, cu a&utorul insectelor5 ce se intilneste la ma&oritatea plantelor.
8rincipalul a!ent polenizator al plantelor, in procent de :45+*K in cazul
polenizarii entomofile, il reprezinta alinele melifere,iar diferenta procentuala fiind
efectuata de ondari, aline salatice,muste, furnici, carausi si viespi.
A"-i(!"! sunt insectele cu functia pricipala de a!ent polenizator iar
necesitatea utilizarii la polenizarea culturilor a!ricole a crescut considerail in
conditiile actuale cu efecte pozitive asupra culturilor a!ricole cultivate si
spontane.
P$!/a*i$!a #ai"ii")$ %! a"-i(! si *!:(i,a p)"!(i9a$ii
Pentru actiunea de polenizare se recomanda folosirea familiilor de aline
puternice, sanatoase, cu o populatie numeroasa(;**** de indivizi) , in stare
activa, cu 9*56* de rame, puiet in toate stadiile de dezvoltare provizii de -rana
suficiente, matca tinara si prolifica. /amiliile de aline folosite la polenizare se
vor mentine in stare activa, avindu5se !ri&a sa se ia masuri corespunzatoare
pentru impiedicarea roirii. 8entru ca actiunea de polenizare sa se desfasoare in
conditii de eficienta treuie avute in vedere o serie de aspecte"
5numarul stupilor amplasati pe o vatra de stupina sa nu depaseasca 4* de
familii de aline,iar distanta dintre stupi va fi de cel putin 9**de metri, cind stupii
sunt din stupine diferite%
5 este interzisa amplasarea stupinei pe directia de zor a alinelor apartinind
altor stupine%
5 deplasarea familiilor de aline pentru polenizarese face la inceputul infloriririi%
5 amplasarea stupilor se face tinind seama de necesitatea polenizarii complete
si uniforme, de specia de cultura marimea parcelei, densitatea culturii incarcatura
la -ectar%
5la speciile cu in florire timpurie sau tirzie de tomna stupii se aseaza cu
urdinisul spre est pentru a primi caldura solara si lumina%
5la speciile cu inflorire din timpul verii stupii se instaleaza la umra %
5asi!urareacu cu rezerve de apa a familiilor de aline%
5tratamentul culturilor inflorite ( la care se duc familii de aline pentru
polenizare) treuie sa tina cont de si sa fie corelate cu activitatea de cules si
polenizare%
5pentru a nu se aduce pre&udicii familiilor de aline la polenizare, activitatea de
comatere a olilor si daunatorilor la culturile a!ricole treuie sa se faca cu
mi&loace moderne si eficita rapida si nu sunt to(ice pentru aline.
8rincipalele !rupe de plante cultivate unde polenizarea se face cu
a&utorul alinelor sunt"
5plantele te-nice(floarea soarelui,rapita, mustarul, inul)%
5 ostanoasele (pepenii,dovleceii, dovlecii)%
5semincerii de le!uminoase(lucerna,trifoiul,sparceta)%
5semincerii de le!ume(varza,ceapa ,!uliile,ridic-ile)%
5-risca si coriandru.
Iumarul optim al familiilor de aline necesare pentru polenizarea unui
-ectar de cultura a!ricola entomofila este de" 65; familii J-a pentru livezi%
5'
956 familii J-a pentru floarea soarelui% 65; familii J-a pentru rapita si mustar% ,59*
familii J-a pentru seminceri de lucerna si ;5) familii J-a pentru seminceri de
trifoi ,sparceta si le!ume.
P)"!(i9a$!a a$-)$i")$ #$+,*i#!$i
8omii si arustii fructiferi se clasifica in trei cate!orii, dupa modul cum se
efectueaza polenizarea" 5 specii autosterile(marul,parul, ciresul, visinul, prunul)%
5soiuri intersterile(la mar soiul 7elicios auriu,7elicios rosu,8atul)%
5 specii autofertile(!utuiul, piersicul, caisul , a!risul, coacazul,zmeurul).
8rin polenizarea cu a&utorul alinelor la aceste specii, productia de fructe
creste semnificativ, iar la infiintarea livezilor treuie plantate si soiuri
polenizatoare pe lin!a soiurile de aza pentru asi!urarea rodului.
8entru polenizarea livezilor incarcatura optima este de 65; familii de aline la
-ectar care au cel putin B rame cu puiet , pre!atirea alinelor se face din toamna,
iar momentul deplasarii este cind incep sa infloreasca primele soiuri.#mplasarea
stupilor se face pe cit posiil in vecinatatea livezii, alinele eneficiid de culesuri
timpurii de nectar si polen necesar pentru cresterea puietului si dezvoltarea
familiei , dar efectuindu5se polenizarea pomilor si asi!urarea rodului.
Stupii amplasati in interiorul livezii sau la distante mici in apropierea livezii ,
realizeaza productii mari de miere, asi!ura o polenizare uniforma si completa a
pomilor , iar alinele nu se uzeaza si productia de miere este de 645;* >! J-ectar
8rin polenizarea cu aline a livezilor, se otin sporuri de productii de 4*5
B*K se inunatateste calitatea fructelor cu privire la !ust marime, uniformitate
forma si continutul in vitamine, dar si rezistenta la oli si daunatori, rezistenta la
cadere a fructelor .
#tentie deoseita treuie acordata comaterii olilor si daunatorilor pomilor
si arustilor fructiferi cu produse c-imice ,care sunt daunatoare alinelor ,
tratamentele efectuindu5se de comun acord intre proprietarii de livezi cit si de cei
ai stupinelor, pentru a se lua masuri de protectie a alinelor in conformitate cu
Frdinul )4 din 69.(.9++9 privind unele masuiri de protectie a familiilor de aline.
P)"!(i9a$!a #")$ii0 s)a$!"+i
8rincipala planta uleioasa cultivata in tara noastra cu polenizare entomofila
cu a&utorul alinelor, floarea soarelui, asi!ura productii ridicate si constante prin
folosirea familiilor de aline pentru polenizare.8olenizarea optima se asi!ura cu
956 familii de aline la un -ectar, iar pentru eficienta ma(ima a polenizarii florii
soarelui si otinerea de productii mari de miere treuieste orientata si amplasata
corect stupina la cules. 7eplasarea stupilor la tarlale de floarea soarelui se face
cind cultura are procent de inflorire de 45:K, amplasarea lor se face la o distanta
cit mai aproape de tarla, pe loc desc-is la 65; m unul de altul, evitindu5se
drumurile intens circulate de oameni,masini sau animale./ata de tarla se
recomanda punerea stupilor in partea unde sa terminat insamintatul si inflorirea
se produce mai tirziu, determinind astfel alinele sa cerceteze uniform intrea!a
cultura, iare daca tarlaua are o forma lun!a si in!usta se vor instala doua
stupine, cite una in fiecare capat al culturii pentru a se realiza o polenizare
uniforma si completa.
8entru a se evita depopularea stupilor prin ratacirea alinelor,ce se
intilneste frecvent la culesul de floarea soarelui, asezarea stupilor se va face in
prea&ma unor repere naturale ce pot fi" o caana , un pom , cumpana de fintina,
sau instalarea de panouri de diverse forme si culori.
5&
8rin polenizarea culturii de floarea soarelui cu aline se otin sporuri de
seminte de ;*54* K(;4*>!J-a) cu procent ridicat de ulei si de miere de )*5
9**>!J-a.
P)"!(i9a$!a ,+"*+$i")$ s!i(,!$! %! "+,!$(a
Cucerna este o planta tipic entomofila, avizata e(clusiv polenizarii cu
aline, fiind una dintre cele mai valoroase culturi fura&ere din zona de cimpie.
/amiliile de aline ce vor fi folosite la polenizarea culturilor de lucerna vor
treui sa fie puternice cu minim ,59* rame de puiet,pentru ca cerintele iolo!ice
pentru polen sa fie ma(ime, momentul deplasarii la loturile de lucerna se va face
la inceputul infloririi. Iorma de familii de aline la -ectar se staileste in functie
de soiul sau -iridul cultivat in anumite conditii ecolo!ice( entomofauna
polenizatoare, flora concurenta,a!rote-nica culturii) fiind recomandat ,59* familii
de aline la -ectar.
#mplasarea familiilor de aline se face in funtie de marimea si forma
lanului, incit sa se poata vizita uniform si complet intrea!a suprafata cultivata.
8entru suprafete de pina la 4 -ectare, stupii se amplaseaza in apropiera
lanurilor la distanta de 4*59** m distanta,iar in cazul suprafetelor mari se vor
fi(a mai multe vetre de stupina in lan si la capetele tarlalei, stupii raminind pina la
intrarea in pir!a a semintelor de lucerna.8olenizarea culturilor de lucerna este
speciala, datorita confi!uratiei anatomo5 morfolo!ice deoseite a florilor, fapt ce
duce la evitarea vizitarii si polenizarii de catre aline.=n momentul vizitarii de
catre aline, desc-iderea florii se face in mod @e(plozivRR, moment in care,la
desc-iderea florii se eliereaza coloana se(uala a florii ce lovesc capul si corpul
insectei determinindu5le sa evite polenizarea. 8entru a inensifica polenizarea si a
le atra!e catre culturile de lucerna, se foloseste metoda dresa&ului, ce consta in
-ranirea periodica a familiilor de aline cu sirop din infuzie de flori de lucerna
indulcita cu za-ar(9 litru de apaP9 >! de za-arP 9S) flori de lucerna adau!ate in
sirop).
3ranirea se incepe din prima zi de polenizare administrindu5se cite 9**5
6**ml de sirop fiecarei familii de aline si continuind pe toata perioada culesului
dar din doua in doua zile ulterior si se oserva ca frecventa de cercetare creste
de 4 ori iar productia de seminte de ; ori.
8rin polenizare cu a&utorul alinelor sporul de saminta ce se otine este de
4*5B*K si recolta de miere de 6456oo >!S-a...

P)"!(i9a$!a ,+"*+$i")$ s!i(,!$! %! *$i#)i $)s+
$ultura de trifoi rosu reactioneaza favorail la polenizarea cu a&utorul
alinelor folosinduse la polenizare ;5) familii de aline la un -ectar de cultura,
stupina amplasindu5se la o distanta de 4**m de cultura. =n anii cind conditiile
sunt nefavoraile secretiei de nectar sau la unele soiuri cu flori ce au lun!imea
prea mare a tuului floral, ce face nectarul inaccesiil alinelor, se va aplica
metoda dresa&ului ca la lucerna, ceea ce va spori intensitatea de cercetare a
culturii de 6* de ori. Se mai pot folosi si culturi de ademenire (facelia, sparceta,
sulfina) ce prefera sa fie vizitate de aline, care se vor semana in enzi cu
cultura de aza si infloresc inaintea ei. #linele vor fi atrase si antrenate la cules
de aceste plante ce in paralel vor incepe sa cerceteze si florile trifoiului rosu ce
infloresc in continuare. 8rin polenizare cu aline a culturilor de trifoi rosu se
realizeaza un spor de productie de seminte la -ectar de 6**5;**K si o cantitate
de miere de6454* >!S-a.
5+
P)"!(i9a$!a ,+"*+$i")$ s!i(,!$! "!/+i,)"!
P$i(*$! culturile semincere le!umicole cele mai importante, ce se
polenizeaza cu aline si raspund cu sporuri de productie sunt " ceapa , varza,
morcovii, !uliile, ridic-ile ,dovleceii, pepenii. Iumarul de familii de aline la
-ectar este de 65;, sporul de productie de le!ume este de 6**5;**K, iar de
miere de aline de;* 594* >!S -a.
Semincerii de ceapa, infloresc vara,in lunile iunie5iulie, oferind familiilor
de aline culesuri intense si de lun!a durata,otininduse sporuri de productie de
BBK, folosind ; familii de aline la -ectar.
Ca culturile de ostanoase, culesul de polen si nectar incepe in timpul
verii si continua in toamna cind flora melifera este mai slaa oferind alinelor
surse de -rana aundente si efectuind polenizarea si sporuri de productie de
6**5)**K
P)"!(i9a$!a ,+"*+$i")$ %! ,aps+(i %i( s)"a$ii
8olenizarea culturilor din solarii si sere cu a&utorul alinelor a devenit de
actualitate tot mai mult in ultimul timp. 8rin eficienta acestei actiuni se urmareste
cresterea productiei de fructe cantitativ si calitativ si intensificarea polenizarii
capsunilor in solarii.....
8entru polenizari eficiente, treuie folosite familii puternice, cu aline
cule!atoare numeroase, ce sa realizeze polenizarea saturata a culturii, avind ;5)
rame cu puiet, pentru ca cerintele iolo!ice pentru polen ale familiei de aline sa
fie ma(ime. 7eplasarea si instalarea stupilor in solarii se face la aparitia primilor
flori in cultura, iar norma de polenizare este de ,59* familii de aline, in functie de
soiul cultivat si conditiile ecolo!ice, modul de amplasare a stupilor se face in
functie de marimea si forma solariului, pentru a putea fi polenizate toate plantele.
=n vederea otinerii de productii ridicate la fructe si la miere, familiile de
aline se intretin si se stimuleaza prin -raniri periodice la doua zile, cu sirop de
za-ar in concentratie de 9,,>! de za-ar la 9 l de apa, folosindu5se metoda
dresa&ului, cu infuzie de flori de capsuni indulcita cu za-ar, in doza zilnica de 9**5
6** ml de infuzie pe familie de aline.. .
#ctiunea de polenizare a culturilor a!ricole entomofile cu a&utorul
alinelor pe intre! teritoriul tarii se realizeaza in aza Frdinului nr.B, din6) iulie
9++, al Ministerului #!riculturii si #limentatiei, privind polenizarea culturilor
a!ricole.


5-
=T. < F C = C 0 S = 7 # M I # 2 F R = =
# C < = I 0 C F R

1. <FC=C0 <#$20R=0I0 S= .=RF2=$0 C# #C<=I0
#pararea sanatatii alinelor constituie o preocupare permanenta a
medicilor veterinari si a crescatorilor de aline, deoarece pe parcursul scurtei lor
vieti alinele sunt supuse fenomenelor de a!resiune, a no(elor industriale,
rutiere, pesticidelor si otravurilor consecinta a activitatii umane,comercializarii
materialului iolo!ic infestat sau parazitat, contriuie la raspindirea olilor si
virusurilor .
#stfel, prevenirea si comatera olilor la aline se azeaza pe luarea de
masuri comple(e de ordin iolo!ic,i!ienic si medicamentos care se aplica in
fiecare stupina in functie de nevoile si starea familiilor de aline.
#linele ca si celelalte specii de animale fac parte din lantul trofic
planetar si se supun acelorasi le!i iolo!ice ale filo!eniei,onto!eniei, reproducerii
si mortii, iar pe parcursul vietii lor sunt supuse a!resiunii din partea unor specii
de virusuri, acterii,micete, protozoare si paraziti ce le pot produce inolnaviri si
c-iar moartea prematura in timpul scurtei lor vieti.
=nfectia este o stare de oala determinata de invazia locala sau
!enerala a unui a!ent pato!en in or!anism,deci conflictul dintre or!anism si
factotii iolo!ici de a!resie.
Ca aline, in !eneral infectiile se produc la nivelul te!umentului larvar,
tuului di!estiv,,tuilor Malpi!-i si tra-eelor iar perioadele de infectie sunt "
5faza de incuatie%
5faza evolutiva%
5faza finala.
$C#S=/=$#R0# =I/0$2==CFR 5se face "
5 in funtie de raspindirea lor%
5 in funtie de modul de transmitere%
5 in funtie de perioadele de evolutie%
5 in funtie de comple(ul cauzal%
5 in funtie de e(tinderea la nivelul individului sau familiei%
5 in funtie de a!entul cauzal" viroze, acterioze,micoze,protozooze,
parazitoze,dismetaolii,predatori,into(icatii,iradieri.

B O L I L E B A C T E R I E N E
LOCA AMERICANA0 este o oala infecto5 conta!ioasa produsa de 8enibacillus
larvae.
Ca*!/)$ia a#!,*a*aA larve in stadiul de puiet capacit.
S!(! ,"i(i,! A 0moartea larvelor dupa capacire constatata prin deformarea
capacelelor%
5capacelele sunt adincite si perforate de culoare maro5 inc-is catre ne!ru%
5aspectul de puiet inprastiat pe fa!uri%
5consistenta viscoasa a larvelor moarte care au un miros !reu de clei de
timplarie si sunt de culoare cafeniu inc-is%
55
5aderenta larvei moarte la peretii celulei, iar la e(tra!ere continutul se intinde
su forma unui filament%
Dia/()s*i,A5prezumtiv ?pe aza semnelor clinice%
5cert5in laorator pe proe de fa!ure cu puiet suspect(94(6*cm)%
5diferentiat5fata de loca europeana, puietul varos si puiet in sac(oala
virala)
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$!Aseptemrie5octomrie, si in restul sezonului activ.%
T$a*a!(* A ,+ 0Cocamicin ,*59**! la ;5) zile cu repetare la 45: zile %
sau 5F(itetraciclina *,45*,:4!Jlitru de sirop%
C)-a*!$!Ase indeparteaza fa!urii cu puiet afectat in faza incipienta si se vor
topi intr5un loc izolat. Se vor trata toate familiile de aline din stupina. Se va
efectuaun tratament preventiv si in primavara anului urmator.
A*!(*i! A<oala treuie declarata,iar mierea nu se comercializeaza .
LOCA EUROPEANA0este o oala infecto conta!ioasa produsa de +acillus
alvei ,Steptococcus apis, +acillus orphaeus,+acterium eur'dice.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A larve in stadiu de puiet necapacit.
S!(! ,"i(i,!A 0 larvele nu adera la peretele celulelor si au un miros acru , otetit
sau usor aromat%
5puietul este dispus neuniform in forma de pilcuri cu !oluri in punctele
atacate %
5larvele au aspect transparent si isi sc-ima culoarea din al5sidefiu in
!alen si la final maro inc-is%
5in fazele avansate ale olii, dupa9*56* zile larvele se dez-idrateaza si se
transforma in solzisori de culoare cenusiu5runa carestau pe fundul celulelor%
Dia/()s*i,A
0prezumtivUpe aza semnelor clinice%
5certUin laorator pe proe de fa!ure cu puiet suspectat(94(6*cm)%
5diferentiatUfata deloca americana, puiet in sac.
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$!A in sezonul activ.
T$a*a!(* A Cocamicin ,*59**! prin prafuirea fa!urilor si alinelor.2ratamente la
;5) zile.#ltele doua la 45: zile sau se poate folosi si o(itetraciclina.
C)-a*!$! A se indeparteaza fa!urii cu puiet afectat in faza incipienta si se vor
topi intr5un loc izolat.Se trateaza intrea!a stupina.2ratamentul se va efectua si in
primavara anului urmator.
A*!(*i! A oala treuie declarata, iar mierea provenita de la asemenea familii se
interzice a se valorifica la e(port.
PARATIFOZA sa+ SALMONELOZA0 este o oala infectioasa produsa de
Salmonella schotmulleri alvei.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A alinele adulte.
S!(! ,"i(i,! A00 alinele au adomenul marit, diaree si paralizie%
5alinele sunt incapaile de zor%
5depopularea stupului.
Dia/()s*i, A
5cert5 in laorator, prin e(aminarea a ;*5 4* aline muriunde%
5diferentiatUfata de nosemoza,viroze si into(icatii.
T$a*a!(* A O(itetraciclina *,4! J litru sirop in portii de 64*54**ml, )54
administrari la interval de )54 zile.
57
C)-a*!$! ASe indeparteaza si se ard alinele moarte de pe fundul stupului. Se
dezinfecteaza stupul.
SEPTICEMIA Beste o oala infectioasa produsa de Pseudomonas apiseptica si
are atit forma acuta cit si cronica.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A alinele adulte.
S!(! ,"i(i,! A
0aline moarte in fata stupului care se desfac in parti componente la cea
mai mica atin!ere %
5alinele sunt incapaile de zor sau parasesc stupul cu manifestari
nervoase %
Dia/()s*i, A
5prezumtiv5 pe aza semnelor clinice%
5certUin laorator prin e(aminarea proei de aline suspecte(;*54*aline
vii sau muriunde) prin e(amen acteriolo!ic din -emolimfa si musculatura
toracica%
5diferentiat5 se face fata de septicemiile produse de
virusuri,rif>ettsii,nosemoza acuta, virozele cu simptomatolo!ie nervoasa si fata
de into(icatiile cu pesticide.
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$! A in sezonul activ.
T$a*a!(* A F(itetraciclina *,4 ! J litru sirop in portii de 64*54**ml, )54
administrari la interval de )54 zile.
C)-a*!$! A Se indeparteazasi se ard alinele moarte de pe fundul stupului si
din fata acestuia. Se dezinfecteaza stupul.
B O L I L E V I R O T I C E
PARALIZIA ACUTA 0 este o oala infecto conta!ioasa produsa de -irusul
parali!iei acute.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A aline adulte.
S!(! ,"i(i,! A55distensia adomenului%
5tremuraturi ale aripilor si antenelor%
5paralizii ale aripilor si memrelor%
5a!itatie continua a alinelor%
5 acul scos%
5 miros de peste a alinelor moarte%
5moartea dupa ;54 zile dupa aparitia semnelor clinice.
Dia/()s*i, A55 prezumtiv5pe aza semnelor clinice%
5cert5in laorator pe ;* 54* aline vii%
5diferentiat5 fata deinto(icatiile acute , nosemoza acuta si fata de alte viroze
cu manifestari nervoase.
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$! A mai5 iunie si la inceputul toamnei.
T$a*a!(* A Masuri !enerale.
C)-a*!$! AMasuri !enerale.
PARALIZIA CRONICA 0 este o oala infecto ? conta!ioasa produsa de -irusul
parali!iei cronice.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A aline adulte.
S!(! ,"i(i,! A55 paralizie
56
5tremuraturi ale aripilor%
5alinele capata o culoare nea!ra cu un luciu metalic%
5 depilare%
5 contractarea adomenului%
5aspect de furnica ,aline cu dimensiuni mai mici%
5se asociaza cu nosemoza.
Dia/()s*i, A prezumtiv5pe aza semnelor clinice%
55cert5in laorator pe ;*54* aline vii%
55diferentiatUfata deinto(icatiilecu pesticide,asper!iloza alinelor
adulte.
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$!A tot timpul anului.
T$a*a!(* AMasuri !enerale.
C)-a*!$! A Masuri !enerale.
VIROZA ARIPILOR OPACE 0 este o oala infecto conta!ioasa produsa de
-irusul aripilor opace.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A a"-i(! a%+"*!.
S!(! ,"i(i,! A
5aline cu aripi opace, incapaile de zor%
5mortalitate accentuata pina la disparitia familiei de aline.
Dia/()s*i, A 0prezumtiv5 pe aza semnelor clinice(oala evolueaza in special
iarna)%
55cert5in laorator pe ;*54* aline vii%
55diferentiat5 fata de into(icatiile cu pesticide, asper!iloza alinelor
adulte.
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$! A iarna.
T$a*a!(* A Masuri !enerale.
C)-a*!$! A Masuri !enerale.
VIROZA BOTCILOR NEGRE0 este o oala infecto5 conta!ioasa produsa de
-irusurile bolii botcilor negre.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A nimfe de matci si aline lucratoare.
S!(! ,"i(i,! A 00moartea nimfelor de matca in otci%
55otcile au o culoare mai inc-isa iar prin transpatenta se
oservaininterior pete ne!re , fa!urii pot prezenta puiet diseminat.
Dia/()s*i, A 00p$!9+*i.0pe aza semnelor clinice( oala evolueaza iarna) %
55cert5 in laorator pe proe de otci si portiuni de fa!ure cu
puiet(9456*cm)%
55diferentiat5 fata de atacul larvelor de !aselnita.
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$! A in timpul sezonului activ.
T$a*a!(* A Masuri !enerale.
C)-a*!$! A Masuri !enerale.
VIROZA FALIMENTOASAUeste o oala infecto5 conta!ioasa produsa de
-irusul viro!ei "ilamentoase .
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A aline adulte.
S!(! ,"i(i,! A ( sunt nespecifice)
5 alinele sunt incapaile de zor%
5 familiile devin reduse numeric.
Dia/()s*i, A55cert5 in laorator pe ;*54* aline muriunde.
58
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$! A primavara.
T$a*a!(* AMasuri !enerale.
C)-a*!$! A Masuri !enerale.
PUIETUL IN SAC A 0 este ooala infecto5 conta!ioasa produsa de -irusul bolii
puietului in sac.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A larvede aline si trintori.
S!(! ,"i(i,! C 00moartea larvelor dupa ) zile de la capacire %
5 fa!ure cu puiet cu aspect inprastiat%
5 celule cu capacele scufundate si sau perforate%
5 larvele capata treptat o culoare !alen5 cenusie si in cele din urma
runa%
5 larvele moarte nu au miros%
5 alinele adulte isi pierd apetitul pentru polen si traiesc mai putin%
5 larvele e(trase se prezinta ca un sac plin cu lic-id, larvele se
des-idrateaza si iau aspectul unei !ondole de culoare runa.
Dia/()s*i, A 00certUin laorator pe proe de fa!ure de 9* J94cm cu puiet
suspect.
5diferentiatUfata de loca americana si viroza otcilor ne!re.
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$! A primavara.
T$a*a!(* AMasuri !enerale.
C)-a*!$! AMasuri !enerale.
A*!(*i! A -)a"a %!,"a$a-i"a.


6. <FC=C0 8#R#Q=2#R0 S= M=$F2=$0
B O L I L E P A R A Z I T A R E

N O S E M O Z A B este o oala produsa de un protozoar numit .osema apis
care se localizeaza in intestinul mi&lociu al alinei.<oala este conditionata de
factori favorizanti precum "iernare prelun!ita miere de mana ,umiditate mare in
stup,familii slae. $unoaste doua forme "acuta si cronica.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A a"-i(! adulte.
S!(-! ,"i(i,! A5 uzura prematura a alinelor, depopularea stupului%
5pete de diaree pe speteze, fa!uri, peretii si fundul stupului%
5fecale diareice de culoare maronie cu miros urit, acru , eliminate ca un &et
in timpul zorului de curatire si care se oserva pe scindura de zor,capac si fata
stupulu
5 alinele au adomenul destins si moale si se deplaseaza cu !reutate%
5alinele au aripile intinse,picioarele adunate su torace, paralizeaza si
mor%
79
Dia/()s*i, A prezumtiv5pe aza semnelor clinice%
5cert5in laorator prin e(aminarea a ;*54* aline vii, muriunde sau
moarte%
5 diferentiat5 fata de amoeioza, into(icatii acute si paralizii virale%
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$! A in cursul iernii si inceputul primaverii.
T$a*a!(* A 55 8rotofil 9:56*ml J9litru sirop sau ceai medicinal%
55$eaiuri medicinale de sunatoare,coada5soricelului,menta, musetel,
usuioc su forma de infuzie(6*! plante Jlitru de apa) incare se adau!a 9 >!
za-ar si zeama de la 9 J6 lamie care se administreaza cite 64*5 4** ml de ) ori la
interval de 4 zile.
C)-a*!$! A Se indeparteaza periodic ,mai ales iarna si primavara,alinele
moarte de pe fundul stupului care se distru! prin ardere. /a!urii cu pete de
diaree se refac si se face dezinsectia intre!ului inventar apicol. /amiliile afectate
vor fi transvazate in stupi dezinfectati cu soda de rufe (4* ! J litru).
ATENTIE A <oala treuie declarata.
V A R O O Z A este o ectoparazitoza produsa de acarianul -arroa &acobsoni si
care se -raneste cu -emolimfa.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A puiet, aline tinere si aline adulte.
S!(! ,"i(i,! A 00p$!9!(*a parazitilor pe corpul alinelor %
5 alinele sunt a!itate %
5 micsorarea familiei de aline, parasirea stupului%
5 alinele tinere au aripi nedezvoltate,sunt suponderale si prezinta
malformatii ale picioarelor si adomenului si nu pot zura.
Dia/()s*i, A
5 prezumptiv5 prin e(amen clinic%
5 cert ?e(amen de laorator a alinelor adulte,fa!uri cu puiet capacit,%
5 diferentiatUfata de rauloza.
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$! C tot timpul anului (pierderele sunt evidente iarna si
primavara) .
T$a*a!(* C .arac-et su forma de fumi!atii prin urdinisul stupului folosind enzi
fumi!ene pe care se picura sustanta astfel" 6 picaturi pentru un corp de stup
multieta&at,; picaturi pentru un corp 7adant si ) picaturi pentru stupul orizontal.
2emperatura e(terioara treuie sa fie mai mare de 9, !rade $elsius,de oicei
dimineata sau seara cind ma&oritatea alinelor se afla in stup. 7upa administrare
urdinisul se inc-ide timp de 9456* min. 2ratamentul se repeta de inca ; ori la
interval de:59* zile.
5 Mavrirol imiat in enzi te(tilede lun!imea 64 cm , cite doua pentru
fiecare stup. Ca inceput se pun pe rame iar dupa : zile se introduc
vertical intre ramele;5) si :5,. Se e(ecuta doua tratamente pe an.
C)-a*!$! A /olosirea enzilor de Mavrirol toamna cind puietul capacit este
putin.
A*!(*i! A -)a"a treuie declarata.
A C A R A P I O Z A este o oala endoparazitara produsa de Acarapis /oodi
care inteapa peretii tra-eali ai alinelor si se-ranesc cu -emolimfa.
Ca*!/)$ia a#!,*a*aA aline adulte.
S!(! ,"i(i,! A
00depopularea stupului %
55zorul in salturi,tremuraturi ale corpului%
71
55alinele isi tin aripile asimetric si se aduna in !rupuri mici inainte de a
muri%
5adomen dilatat, diaree, incapacitate de zor.
Dia/()s*i, A
00certUe(amen de laorator a alinelor adulte in numar de ;*54*%
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$! A primavara.
T$a*a!(* A .arac-et su forma de fumi!atii.
/ole( .#.
C)-a*!$! A .arac-et.
B R A U L O Z A este o oala produs a de insecta +raula coeca. Para!itul sta
pe alinesi poate fi oservat tot timpul anului. Fuale,larvele si nimfele parazitului
se pot oserva pe peretii celulelor, partea inferioara a capacelelor,resturile de
ceara si propolis.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A matca, trintori, aline.
S!(! ,"i(i,! A micsorarea familiei de aline%
55reducerea ouatului%
55moartea matcii%
Dia/()s*i, A 55cert5 pe aza semnelor clinic,prin depistarea oualor,larvelor si
nimfelor insectei%
55diferentiat5 fata de varoza.
T$a*a!(* A /enotiazina si /enoent care se administreaza prin fumi!atie (9 !
Jfamilie de aline). /umi!atia se face in doua reprize "prma a cite ;*5)* de rafale,
adoua a cite 6*5;* de rafale.
C)-a*!$! A /olosirea Mavrirolului cf. 8rospectului.
B O L I L E M I C O T I C E
A S C O S F E R O Z A Dp+i!*+" .is,)sE este o oala =infecto5conta!ioasa
produsa de micetul Ascosphaera apis si care determina moartea larvelor de
aline in primele doua zile ale stadiului de puiet capacit .$u timpul, oala poate
puietul delucratoare si pe cel din otci.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a A puietul .
S!(! ,"i(i,! A larve mumificate la fundul stupului si in fata acestuia%
55neaderenta larvelor la peretii celulelor %
55larvele infectate se in!alenesc, se des-idrateaza si au consistenta
cretei %
55celulele cu larve infectate sunt descapacite si se poate oserva miceliul
deculoare ala al ciupercii %
55aspect de mozaic al fa!urelui cu puiet %
Dia/()s*i, A00 prezumtiv5 pe aza semnelor clinice %
55cert5in laorator pe proe de fa!ure cu puiet suspect (94(6*cm) %
55diferentiat5 fata de loca americana, puiet in sac si puiet pietrificat .
Pa!$i)a%a %! a(i#!s*a$! C in tot sezonul activ .
T$a*a!(* C Micocidin in doza de ,*59** ! preparat prin inprastiere printre rame,
peste larve si aline. 2ratamentul se repeta de ; ori la intervalul de;5)zile si
altele 6 dupa 45: zile. 7aca oala este intr5un stadiu avansat,se administreaza si
sirop de Micocidin 64* ml (9 >! Micocidin J 9 litru apa ) %
7'
55$odratin 6* ! J+:4 ml sirop sau 64 ! J +:4 ! za-ar pudra care se
administreaza prin pudrare sau 64 ! J +** ml apa in care s5au dizolvat 9** !
za-ar. =ntervalele de administrare la fel ca la Micocidin.
C)-a*!$!A se indeparteaza si se ard larvele de pe fundul si din fata stupului.
Se topesc fa!urii puternic afectati. Stupul se dezinfecteaza.
A S P E R G I L O Z A D p+i!*+" pi!*$i#i,a*E este o oala infecto5conta!ioasa
comuna atit larvelor cit si alinelor adulte produsa de #spergillus "lavus,
Aspergillus niger,Aspergillus "umigatus.
Ca*!/)$ia a#!,*a*aA puietul,alinele tinere si adulte.
S!(! ,"i(i,! A 0 incapacitate de zor a alinelor adulte si prezinta stari de
a!itatie, cad in fata stupului sau fac miscari dezordonate ale memrelor,
se!mentelor corporale si mandiulelor%
55alinele moarte au adomenul si toracele de consistenta tare %
55 larvele mor la momentul capacirii sau imediat inainte %
55 in celulele necapacite apare o pinza de muce!ai !alen ?verzui sau
ne!ru %
55 zonele de fa!ure afectat se lar!esc formind insule de muce!ai %
55 larvele se des-idrateaza, sunt aderente la peretii celulei, sunt
invadate de un miceliu !alen ?verzui si au consistenta dura %
Dia/()s*i, A00 prezumtivUpe aza semnelor clinice %
55certUin laorator prin e(amen microscopic si micolo!ic
55diferentiatUfata de paralizii, into(icatii si puiet varos.
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$! C in sezoanele reci si umede.
T$a*a!(*A =ndepartarea fa!urilor afectati.
C)-a*!$! A se indeparteaza si se ard fa!urii afectati si alinele moarte din stup.
Stupul se dezinfecteaza.
A*!(*i! A #sper!iloza se poate transmite la om.
M E L A N O Z A B este o oala micotica produsa de #elasonella mors si ataca
matcile determinindu5le sterilitatea.
Ca*!/)$ia a#!,*a*a Amatcile.
S!(! ,"i(i,! A5 diminuarea pontei pina la incetare%
55dop de e(cremente in re!iunea anusului.
Dia/()s*i, A 00prezumtiv ?pe aza semnelor clinice%
55cert5 in laorator prin e(amen microscopic si micolo!ic%
55diferentiat5 fata de sterilitatea matcii produsa de cauze
neinfectioase.
P!$i)a%a %! a(i#!s*a$! A in tot cursul anului.
T$a*a!(* Aindepartarea matcilor afectate.
$omatere " indepartarea matcilor afectate.
7&
;. 7 # M I # 2 F R = = # C < = I 0 C F R

P$i(,ipa"ii %a+(a*)$i ai a"-i(!")$ s+(* A
5 -$)as*!"! si s)pi$"!"!C
5 #"+*!$!"! F ,ap %! )$*GG C
5 #+$(i,i"!C
5 /as!"(i*a sa+ )"ia #a/+$i")$C
5 "+p+" a"-i(!")$C
5 pasa$i"! D.$a-ii"! ,pi*i/)i+", $i(%+(i,a, ,i),a(i*)a$!a,p$i/)$iaE
5 s)a$!,!"!C
5 .i!sp!a ,)+(aC
5 /a$/a+(+"C
5 +$!,:!"(i*aC
5 s)a$!,iiC
5 +$sii -$+(i.
B$)as*!"! si s)pi$"!"! se adapostesc pe timpul noptii su stup, iar ziua ies si
ataca alinele pe scindura de zor daca stupul este plantat la o inaltime mai
&oasa.8entru evitarea de astfel de situatii se recomanda inaltarea stupului pe
tarusi la o inaltime de cel putin ;* cm.
F"+*+$!"! F ,ap %! )$*GG patrunde noaptea in stup raminind acolo citeva zile
timp in care consuma pina la 9**!r de miere.8oate fi recunoscut datorita
sunetului specific pe care il emite, asemanator cu acela al matcii , insa de oicei
este depistat de aline si om.
F+$(i,!"! ataca familiile de aline , intrind in stup in special noaptea, distru!ind
puietul si consumind mierea din rezerva de -rana a stupului.
#linele nu se pot apara de atacul furnicelor si treuie stopat prin un!erea
picioarelor stupului cu pacura, sau asazarea acestora in vase cu apa. 7aca
musuroiul este foarte aproape de stup se recomanda distru!erea acestuia
folosind insecticid sau turnind pe el petrol.
Gas!"(i*a sa+ )"ia #a/+$i")$ se datoreaza fluturilor Ealeria melonella si
#c-orea !risella care isi depun ouale pe fa!uri din care ies larve care consuma
ceara si distru! cuiul alinelor. Easelnita se recunoaste prin pinza de fire
asemanatoare matasii care apare in &urul !aleriilor pe care larvele le sapa in
fa!ure. 8entru evitarea infestarii se recomanda tratarea fa!urilor cu Ealecid,in
special a celor depozitati ca fa!uri de rezerva.
L+p+" a"-i(!")$ este o insecta asemanatoare viespii, dar mai mare, care ataca
alinele in zor consumindu5le la cui sau ducindu5le la cui pentru a5si -rani
larvele. $omaterea se face prin distru!erea cuiului pe care lupul alinelor si5l
face in pamint.
Pasa$i"! produc atacul alinelor in zor in cazul vraiilor piti!oiului si rindunicilor
dar si prin perforarea peretilor stupilor produs de ciocanitoare. 8ri!oria produce
cele mai multe pa!ue atacind in stoluri consumind 64 de aline intr5o ora.
Stolurile de pri!onii pot fi alun!ate prin z!omote puternice sau prin folosirea de
sperietori.
7+
S)a$!,!"! este un daunator care se -raneste cu fa!uri si aline dar sunt si
a!enti transmitatori ai amiiozei. Se comat prin folosirea de capcane.
Vi!sp!a ,)+(a este un daunator ce consuma mierea dar ataca si alinele. 8ot
fi comatute prin distru!erea cuiurilor usor de recunoscut.
Ga$/a+(+" (.esca caro) este o specie de viespe destul de daunatoare care
ataca alinele in special dimineata. Se comate asemenea viespii comune.
U$!,:!"(i*a poate patrunde in stup, -ranindu5se cu miere, pastura si c-iar puiet.
Se comate cu amestec facandu5se un aluat din 9. pa-ar din faina de !rau, 9
pa-ar faina de porum, 6 lin!uri de za-ar la care se adau!a fosfura de zinc pana
ce aluatul devine cenusiu. $u acest aluat se un!e mar!inea fundurilor stupilor si
suprafata de contact ale capacelor. 0fectul aluatului dureaza pana la un an.



7-