Monografia localitii

Situat in pitoreasca zona a Dealurilor si Culmea Codrului (Muntii Fagetului) comuna Socond are in
componena sa localitile: Socond, reedina administrativ - teritoriala, Cuta, Hodisa, Soconzel si Stina.
Localnicii denumesc zona Codrului - ce reprezinta cel mai lung dintre horsturile cristaline care strapung
platforma colinara Slajeana - Codru sau Bic care are altitudinea maxima de 575 metri, iar cea minima
este cuprinsa intre 200-270 metri. Versantul nord-vestic, zona de piemont, prin condiiile prielnice
oferite a fost locuita incepind din vremurile preistorice si pina astazi. La ultimul recensmnt, in anul
2002, populaia se ridica la cifra de 2576 locuitori, suprafa comunei este de 89 km.p. In ceea ce
privete meniunile documentare situaia este urmatoarea: Socond, a. 1424; Cuta, acelai an, Hodisa, a.
1271; Stina, a. 1648; adaugam ca localitile Cuta, Hodisa, Socond, sint menionate ca posessio Valahalis
in anul in care este menionat si localitatea Soconzel.
Cu toate ca cercetrile arheologice lipsesc, exista o interesanta descoperire din perioada tracica. Astfel
in anul 1872, pe un loc mai ridicat de pe malul prului Bolda (alt piriu important este Maria), a fost gsit
un important depozit din piese de bronz, format din unelte, arme si podoabe, care, se inscriu in timp in
anii 1300-900/850 .d. H.. Dintre acestea in 1874, 10 piese au fost publicate - este vorba de prima
publicatie stiintifica care analizeaza o descoperire arheologica. In anul 1913, au fost gsite un numr de
10 piese (intre ele 2 fragmente din vasul in care a fost ascunsa descoperirea), precum si faptul ca de
aceasta importanta descoperire s-au ocupat cercetatori romni si straini. Odata cu ncheierea celui de-al
doilea rzboi dacic, august 106, zona nu a fost inglobata Daciei romane. Aici au continut sa vietuiasca
puternice comuniti dacice - dacii liberi. Organizat in distinct romnesc, intreaga zona a Codrului si cea
de piemont, la sfritul mileniului I, dupa anul 900, a fcut parte din voievodatul lui Menumorut, era
mare, intins si bogat, cu cetatea de la Satu Mare, fapt menionat de Cronica lui Anonymus. Martor si
participant la marile evenimente ale istoriei naionale: 1437, 1601, 1703 - 1711; 1848, zona comunei se
inscrie la loc de cinste, in cartea de aur a istoriei naionale.
Dintre personalitile nscute aici, ii amintim pe: Ciula Leontin, nscut la Stina, a. 1893 (mort dupa a.
1950), studii teologice superioare, cu manifestari ostile mpotriva Diktatului de la Viena, internat intr-un
lagar din Debretin, dar expulzat peste 2 saptamini de pe teritoriul Ungariei, se va stabili in zona Oradea
dupa 1949, unde i se pierde urma. Marcus tefan, nscut 1886 - ?), studii de drept, Academia de Muzica
(Viene), in 1911, concerteaza la Viena sub bagheta lui Richard Strauss, membru P.N.T, cu o bogata
activitate muzicala, autor a unor prodigioase opere. Printre sigiliile satesti, comunale si bisericesti
amintim un frumos exemplar de la Hodisa (a. 1850), simbolizind dealurile Codrului, a. 1785 (o pasune si
o ghinda de stejar, si griul) de la Stina din 1856, cu motive vegetate; sigiliul greco-catolic (district
vicearhidiaconul Sf. Gheorghe calare omorind balaurul cu sulita). Amintim apoi sigiliul aceluiasi rit a.
1832 (Sf. Mihail si Gavril), Stina, a. 1832, ca reprezentari Sf. Mihail si Gavril. Se cuvine sa amintim biserica
de lemn, monument istoric de la Stina, din anul 1800, dar care, dupa stilul construciei, dar si cel al
picturii, se pare ca este mult mai veche. Ample miscari vor avea loc apoi in zona la 1848. In fruntea
taranilor romni si maghiari ridicati pentru drepturile lor din mosi - stramosi se afla carturarul Sora
Moise Novac, care provine dintr-o familie nobiliara (Comitatul Hunedoare) nscut la Hateg in 1806. In
perioada 1846-1853 este preot la Hurezu Mare, colaborator al lui Gh. Baritiu, care il aprecia mult, ii scrie
acestuia (16 mai 1848) ca este in inchisoare la Carei mpreun cu 327 de rasculati, printre ei si cei din
zona Socond.
Marele act de la 1 Decembrie 1918 - Unirea a consfiintit vointa de neam a romnilor de a trai uniti in
cadrul aceluiasi stat - Romnia Mare. Printre cei 81 de delegati cu drept de vot din Comitatul Satu Mare
s-au numrat si cei din partea zonei Socond. Marea Unire a fost umbrita de atrocitatile comise de
armata maghiara (Reg. 3 si 12) si de Divizia de secui in perioada noiembrie 1918 - aprilie 1919, dar intre
16-19 aprilie 1919, armatele dusmane au fost infrinte, iar via si-a reluat cursul ei firesc.
Monografie ntocmit de istoricul Gheorghe Lazin