Sunteți pe pagina 1din 23

AUDIT

1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale


acesteia.
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi
independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii
acestora. Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei
informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin
raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. biectivul oricrui tip de
audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
!lementele principale care definesc auditul"
examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional#
obiectul examinarii il poate constitui orice informative (din orice domeniu)#
scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra
acesteia#
calitatea opiniei exprimate" trebuie s fie motivata si responsabil, ceea ce
presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti
pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent#
examinarea trebuie s se fac nu oricum, ci dup anumite reguli dinainte
stabilite, cuprinse ntr$un standard sau norm legal sau profesional care
constituie criteriu de calitate.
2. Ce este auditul financiar?
%enumirea simpl de &audit financiar' poate fi folosit pentru a desemna
numeroase alte misiuni ca, de exemplu"
auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii#
auditul financiar al operaiunilor de sc(imb pentru a verifica prezentarea
regulamentar a acestora n situaiile financiare#
auditul financiar al contabilizrii c(eltuielilor sociale pentru a verifica
respectarea legislaiei sociale#
auditul financiar asupra situaiei fiscale#
auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea
creanelor ndoielnice s$a fcut de o manier prudent etc.
)ltfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei
seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei
entiti poate fi calificat ca &audit financiar'.
)ceasta inseamna ca auditul financiar poate fi considerat ca fiind un audit in
general, cu deosebirea ca pecialistul competent si independent trebuie sa fie
profesionist contabil, iar obiectul informatiei il constituie orice informative
financiar$contabila.
misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional
sau unei misiuni de audit de gestiune.
%in cele prezentate rezult c sintagma &audit financiar' este mult mai
cuprinztoare dec*t cea de &audit statutar'. +eglementarea european (%irectiva
a ,---$a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic
auditul asupra situaiilor financiare ale entitii.
3. Care sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati?
biectivele controlului intern sunt
$ prote.area activelor intreprinderii "
o definirea responsabilitatilor
o separarea sarcinilor si functiilor
o descrierea functiilor
o procedura acordarii imputernicirilor
$ asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile
o modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor .ustificative
o organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii
o organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia
o respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile
o controalele de baza ale activitatii contabile
$ asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii
$ promovarea eficacitatii exploatarii
4. Care sunt elementele de baa ale controlului intern al unei entitati ?
!lementele de baza ale sistemului de control intern sunt "
$ !xistenta unui plan de organizare,cuprinzand "
definirea cat mai precisa a sarcinilor ( fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca)
definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea
unei ierar(ii a carei autoritate e indiscutabila #
circulatia informatiilor " circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de
precise si elaborate pentru a exclude negli.enta si fantezia.
b) /ompetenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul
directiunii # deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele,
se repercuteaza asupra compartimentelor pe care le duc
c) !xistenta unei documentatii satisfacatoare se refera la "
producerea informatiilor " este recomandata existenta unor instructiuni scrise,
sub forma, de exemplu, a unui manual de proceduri #
ar(ivarea informatiilor " 0 memoria 1 unei intreprinderi este un element esential
al controlului intern care,de altfel, conditioneaza toate controalele ulterioare.
! "#plica$i importan$a separ%rii sarcinilor &n organiarea controlului intern al
unei entit%$i.
2epararea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nc*t s permit controlul
reciproc al execuiei lor. !ste de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s
poat comite o eroare sau o inexactitate 3 iregularitate $ av*nd posibilitatea de a o
ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o ascunde sau fr ca
alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi.
2epararea si delegarea atributiilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea
celor care gestioneaza patrimonial intreprinderii. -n acest sens, delegarea
atributiilor este necesar sa se faca"
$ pentru un numar redus de personae, pentru a nu se dilua raspunderea#
$ asigurand specializarea acestor personae imputernicite#
$ asigurand independent persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul
controlului#
$ asigurand autoritatea celor ce exercita controlul, respective dreptul de a impune
luarea anumitor masuri.
' Defini$i auditul intern (i controlul intern (i rela$ia dintre acestea.
)uditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n
examinarea profesional efecutat de un profesionist contabil competent i
independent n vederea exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i
corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de conducerea intreprinderii
(entitii).
)uditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care
efectueaz verificri pentru aceasta# face parte din controlul intern al entitii i
are ca obiective de baz verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control
intern.
)uditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale
acesteia i, n acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale
entitii economice sau sociale# auditul intern se poate realiza i pe baze
contractuale cu o firm de audit alta dec*t cea care efectueaz auditul asupra
situaiilor financiare ale acestei entiti.
/ontrolul intern 3 un sistem de control intern ce cuprinde un ansamblu de politici i
proceduri puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n
msura posibilului, a unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia#
implic respectarea politicilor de gestiune, prote.area activelor, prevenirea i
detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i ex(austivitatea nregistrrilor
contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.
/ontrolul intern se al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la
realizarea lui participa intreg personalul entitatii respective.
)uditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si
modului de aplicare procedurilor de control intern din entitatea respective si se
realizeaza prin compartimente distinct care fac parte din structura si sistemul de
control intern al aceleiasi entitati# el poate fi realizat si de firme specializate de
expertiza contabila.
). "lementele probante* defini$ie+ rol+ criterii de apreciere.
!lemente probante ntr$o misiune de audit reprezint informatii obtinute de
auditor pentru a a.unge la concluzii pe care acesta si fondeaz opinia# aceste
informatii constau n documente .ustificative si documente contabile care stau la
baza situatiilor financiare si care sunt coroborate cu informatii din alte surse.
!lementele probante i permit auditorului s si formeze o opinie asupra situatiilor
financiare. elementele probante sunt obtinute printr$o combinare adecvat a
testelor de procedur cu controalele substantive sau numai prin controale
substantive. !lementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii
de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii" s fie suficiente si s
fie .uste (adecvate).
elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate
pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii" s fie suficiente si s fie .uste
(adecvate). /aracterul suficient se stabileste n raport cu numrul de elemente
probante colectate. /aracterul .ust se aprecieaz n raport cu gradul de adecvare,
cu pertinenta, fiabilitatea lor. 4actorii care influenteaz rationamentul auditorului
n legtur cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind"
$ importanta riscului de inexactitate, care depinde de" natura elemnetelor n
cauz, adecvarea controlului intern, natura activittilor realizate, existenta unor
situatii susceptibile de a exercita o influent neobisnuit asupra conducerii
ntreprinderii, situatia financiar a ntreprinderii#
$ importanta relativ a elementului avut n vedere, tin*nd seama de ansamblul
informatiilor bilantului contabil
$ experienta cptat n cursul unor auditri anterioare
$ concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude
sau erori
$ tipul de informatie disponibil
obtinerea de elemente probante privind o informatie dat, de exemplu, existenta
de stocuri, nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alt afirmatie, de
exemplu, evaluarea lor.
auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci c*nd elementele
probante adunate, de origine si de natura diferite sunt concordante. 5n acest caz,
auditorul poate ob6ine un grad de certitudine global superior celui pe care l
obtine din fiecare din elementele probante luate izolat.
-nvers, c*nd elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante
ntre ele, poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul
rezolvrii contradictiei.
6rebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obtinerea de elemente
probante si utilitatea informatiei obtinute. )tunci c*nd auditorul are dubii legitime
cu privire la o informative care prezint o important semnificativ, el trebuie s
se strduiasc s obtin elemente probante suficiente pentru a elimina aceste
dubii. %ac nu este n msur s obtin aceste elemente probante suficiente, el nu
trebuie s formuleze o opinie fr rezerv.
,. Te-nica sonda.ului in audit
2onda.ul este definit ca o te(nic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr$o
mulime, aplicarea la acestea a te(nicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea
rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. 6e(nica sonda.ului este
reglementat de 2tandardul -nternaional de )udit (-2)) nr. 789.
2onda.ele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite"
n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut s
demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun (de
exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor)# sonda.ele efectuate n
astfel de cazuri sunt sonda.e asupra atribuiilor#
n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat
unei mulimi sau unei mase# acestea sunt sonda.e asupra valorilor.)uditorul poate folosi n general
dou tipuri de sonda.e" sonda.ul statistic i sonda.ul nestatistic, bazat exclusiv pe experiena sa
profesional# acesta din urm, ns, nu permite o extrapolare riguroas a rezultatelor obinute
asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. )legerea ntre cele dou tipuri de sonda.e
depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete
s l dea concluziilor sale. ricare ar fi ns tipul de sonda., este important s fie respectate c*teva
reguli riguroase privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii"
). alegerea naturii multimii, a masei 3 trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit#
:. elementele c(eie 3 elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor, prezinta
riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora#
/. alegerea te(nicilor 3 ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau
nerecurgerea la te(nici statistice#
%. determinarea taliei esantionului 3 se face in functie de anumiti factori care difera dupa cum este
vorba de sonda.e asupra atributiilor sau asupra valorilor#
!. selectionarea esantionului 3 care trebuie sa fie reprezentativ#
4. studiul esantionului 3 toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate#
;. evaluarea rezultatelor 3 inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare anomalie
este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala sau exceptionala#
<. concluziile sonda.ului 3 concluzia finala este suma concluziilor trase asupra elementelor c(eie,
asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei.
/. Te-nica observ%rii fiice 0 Inventarierii
bservarea fizic este mi.locul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ,
ns ea nu aduce dec*t o parte din elementele probante necesare i anume numai
existena bunului respectiv# celelalte elemente probante ca# proprietatea asupra
bunului,valoarea atribuit etc. trebuie verificate prin alte te(nici.
)ciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca
obiectiv asigurarea c"
intreprinderea a prevzut mi.loace corespunztoare care permit recenzarea
activelor n condiii de fiabilitate# aceast faz a interveniei const n studierea
procedurilor de inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise#
aceste mi.loace sunt puse n aplicare n mod satisfctor# aceast faz const n
verificarea faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect
procedurile i se situeaz n timpul inventarierii propriu$zise#
lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate)# aceast faz
const n a controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea
sumei stocurilor i se situeaz deci dup inventarierea propriu$zisa.
11. Confirmarea e#tern% 2direct%3.
!ste o procedur care const n a cere unui ter av*nd legturi de afacere cu
intreprinderea verificat, s confirme direct auditorului informaiile privind
existena operaiilor, a soldurilor etc. )uditorul are latitudinea de a determina
condiiile i ntinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului#
dac aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se
poate gsi n una din urmtoarele dou situaii"
sau consider c te(nicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente
de prob#
sau consider c alte controale nu$l conduc la elemente probante fa de limitele
impuse de conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu
privire la certificare.
2tandardul -nternaional de )udit (-2)) nr. 797 definete principalele cazuri n care
auditorul are obligaia s procedeze la folosirea te(nicii confirmrii directe"
confirmarea unor cauze n baza crora s$au realizat unele tranzacii#
confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate
necesare#
confirmarea conturilor de clieni i debitori#
confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri#
valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari#
mprumuturi de la teri#
confirmarea soldurilor costurilor de furnizori i creditori.
/onfirmarea poate s fie pozitiv, atunci c*nd terul solicitat i exprim acordul
asupra informaiei primit sau furnizeaz c(iar el informaia, sau negativ, atunci
c*nd terului solicitat - se cere s nu rspund dec*t n cazul n care nu este de
acord cu informaia care i s$a prezentat.
)uditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie
fiabilitatea rspunsului obinut la cererea de confirmare extern (direct).
Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n
legtur cu utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca
mi.loc de obinere a elementelor probante, sunt reglementate prin 2tandardul
-nternaional de )udit (-2)) nr.797.
11. "#amenul situa$iilor financiare.
2ituaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente)
constituie documente de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim
opinia.
/ontroalele efectuate asupra conturilor i$au permis auditorului s obin unele
elemente probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i
rubrici din situaiile financiare.
Pentru a$i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile
financiare sunt n acord cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile
conducerii intreprinderii i dau o imagine fidel activitii i situaiei financiare a
intreprinderii.
!xamenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea"
faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale
situaiilor financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt
prezentate conform principiilor contabile i reglementrilor n vigoare i in cont
de evenimentele posterioare datei de nc(idere#
faptului c anexele comport toate informaiile de importan semnificativ
asupra situaiei patrimoniale, financiare i rezultatele obinute.
6e(nicile de examinare a situatiilor financiare se spri.ina pe procedurile analitice
prevazute in -2) 7=9 si in mod deosebit pe"
stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financiar i compararea lor cu cele ale
exerciiilor precedente i ale sectorului de activitate#
comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare,
posterioare i previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare#
compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de
profit i pierdere.
>n obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac
acestea dau o imagine fidel clar i complet"
poziiei financiare intreprinderii#
rezultatelor financiare#
situaiei financiare.
5n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz
diligenele verific*nd i satisfacerea unor reguli generale i particulare.
+eguli generale"
bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare, auditorul
asigurandu$se ca principiul prundentei si al continuitatii activitatii sunt respectate,
iar principiul independentei a fost aplicat#
bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ, metodele de evaluare si
prezentare fiind identice cu cele ale anului precedent# daca intervin modificari ,
ele trebuie sa fie inscrise si .ustificate in anexa#
elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze
compensaii#
bilanul de desc(idere corespunde cu bilanul de nc(idere al exerciiului
precedent#
auditorul procedeaza pentru fiecare cont la verificarea contabila a credibilitatii
componentelor sale si ale soldului sau#
datele de inventar ale elementelor de active si pasiv sunt regrupate in registrul$
inventar cantitativ si valoric, dupa caz.
+eguli particulare. )uditorul verific modul de nregistrare a"
capitalurilor proprii#
mprumuturi i datorii asimilate#
imobilizri#
stocuri i producie n curs de execuie#
conturile de teri#
conturile de provizioane#
conturile de trezorerie.
5n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul "
$ examineaz unele conturi de c(eltuieli (c(iriile, primele de asigurare,
comisioanele, onorariile, impozitele, c(eltuielile sociale, contracte diverse etc.)
$ examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra
conturilor de venituri#
$ examineaza, eventual cu conducerea intreprinderii, insuficientele si anomaliile
constatate si propune, daca este cazul, efectuarea inregistrarilor corespunzatoare
in masura in care ele sunt .ustificate#
$ examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i c(eltuieli.
5-n legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile
furnizate de acestea, analiz*nd n mod deosebit"
$ evoluia conturilor prezentate de aceste anexe#
$ respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul
de profit i pierdere#
$ metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea
lor.
12. "lementele posterioare &nc-iderii e#erci$iului.
2tandardul -nternaional de /ontabilitate (-)2) nr. ?9 stabilete tratamentul n
situaiile financiare a evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup
data nc(iderii exerciiului, care pot fi de dou tipuri"
$ evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data
nc(iderii exerciiului# sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a
circumstanelor existente la data nc(iderii#
$ evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data
nc(iderii exerciiului# sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup
data nc(iderii.
2tandardul -nternaional de )udit (-2)) nr. 7@9 stabilete obligaiile pentru auditor
de a lua n considerare incidenele evenimentelor posterioare nc(iderii
exerciiului, at*t asupra situaiilor financiare c*t i asupra raportului su,
disting*ndu$se trei etape"
$ fapte descoperite p*n la data raportului de audit 3 auditorul trebuie sa puna in
lucru procedure care urmaresc identificarea tuturor elementelor care pot necesita
a.ustari ale situatiilor financiaresau informatii suplimentare in anexe, pana la data
raportului sau
$ fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor
financiare 3 auditorul nu este obligat sa faca investigatii referitoare la situatiile
financiare dupa data raportului. /onducerea intreprinderii trebuie sa informeze
auditoul despre eventualele modificari survenite intre data raportului de audit si
data publicarii situatiilor financiare.
$ fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare 3 daca auditorul ia
cunostinta, dupa publicarea situatiilor financiare, de existent unui eveniment care
ar condus la modificarea opiniei, el trebuie sa stabileasca daca este cazul
corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele respective cu conducerea
intreprinderii.
13. "lementele de baa ale raportului de audit intr4o misiune de audit statutar.
+aportul unei misuni de audit de baza trebuie sa contina in mod obligatoriu
urmatoarele elemente de baza" titlul, destinatarul, paragraful introductiv,
paragraful cuprinzand natura si intinderea lucrarilor de audit, paragraful opiniei,
semnatura, adresa si data raportului.
Titlul raportului 3 trebuie sa poarte un titlu precis, de recomandat " &+aportul
auditorului independent'#
Destinatarul 3 raportul de audit trebuie sa fie adresat destinatarului
corespunzator, in functie de circumstantele ce caracterizeaza misiunea si
obligatiile legale. -n mod obisnuit se adreseaza consiliului de administratie al
unitatii ale carei situatii au fost auditate.
5aragraf introductiv 3 identificarea entitatii auditate si a situatiilor financiare
auditate# %e asemenea trebuie sa contina elemente privind responsabilitatea
conducerii pentru situatiile financiare si responsabilitatea auditorului#
5aragraf care sa descrie natura auditului, si in care se fac referiri la 2tandardele
-nternationale de )udit sau la normele nationale aplicabile si se descriu
demersurile puse in practica de auditor.
5aragraful opiniei 3 raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului
asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatie
fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile.)cest paragraf
poate ave formulari precum" pinia fara rezerve, pinia fara rezerve, dar cu un
paragraf de observatii, pinia cu rezerve, -mposibilitatea exprimarii unei opinii,
pinia defavorabila.
14. Dar auditul statutar?
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuata de un profesionist contabil
competent si independent asupra situaiilor financiare ale unei entitati in vederea
exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a pozitiei
si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de
aceasta.
)ltfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari
care examineaza (verific) si certifica n totalitatea lor situatiile financiare,
potrivit normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii
auditate, in virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor
comerciale, legea pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din
partea proprietarilor intreprinderii (actionari, asociati).
!lementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt"
$profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau o
persoana .uridica#
$obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile
financiare ale entitatii, in totalitatea lor" bilant, cont de profit si pierdere si
celelalte componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil
aplicabil#
$scopul examinarii" exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidela,
clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a
rezultatelor obtinute de entitatea auditata#
$criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia il
constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.
rice definitie a auditului statutar trebuie s tina cont de nevoile si asteptarile
utilizatorilor, in masura in care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea
auditorului statutar de a raspunde acestor nevoi si asteptari.
Nevoile si asteptarile utilizatorilor pot fi considerate rezonabile, dac"
A sarcinile au fost descrise de lege#
A exist persoane interesate care doresc s plteasca pentru serviciile respective#
A exist un auditor interesat s ofere un serviciu (pentru un pre care reflect, n
special, nivelul de calificare, dificultatea aciunii, numrul de ore i riscul
implicat) si are competenta s o fac.
Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa .oace un rol in prote.area intereselor
sale, prin oferirea unei reasigrari referitoare la"
A acuratetea declaratiilor financiare#
A continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei#
A existena unor fraude#
A respectarea de catre firm a obligatiitor sale legale#
A comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de media si
problemele sociale.
)naliza modului n care nevoile si asteptarile publicului sunt rezonabile conduce la
urmatoarele concluzii"
1!. 5aragraful opiniei. Tipuri de opinie.
Paragraful opiniei 3 raportul de audit trebuie sa prezinte clar opinia auditorului
asupra faptului daca situatiile financiare dau o imagine fidela pozitiei, situatie
fdinanciare si rezultatelor obtinute in acord cu referintele contabile.6ermenii
utilizati pentru exprimarea opiniei auditoului sunt &dau o imagine fidela',
sau'prezinta in mod sincer in toate aspectele lor semnificative.'
+eferintele contabile sunt 2tandardele -nternationale de /ontabilitate, reguli emise
de catre institutiile sau organismele profesionale si practica generala din tara si
legislatia locala.
-n afara opiniei referitoare la imaginea fidela, poate fi necesara includerea in
+aportul auditorului a unei opinii asupra faptului de a sti daca aceste situatii
financiare sunt conforme cu alte prevederi legale sau statutare.
)cest paragraf poate avea formulari precum" pinia fara rezerve, pinia fara
rezerve, dar cu un paragraf de observatii, pinia cu rezerve, -mposibilitatea
exprimarii unei opinii, pinia defavorabila.
1'. Continutul raportului de audit.
B +elatia contractuala de executare a misunii de audit#
B bservatiile reiesite din diverse verificari#
B -nformatiile a caror mentiune in raport este prevazuta exprez de lege#
B ferirea garantiei pentru actionari si terti ca un personal calificat a obtinut
asigurarea ca situatiile financiare ofera o imagine fidela, clara si completa pozitie
financiare, performantelor si situatiei financiare generale a intreprinderii#
B Centiunea ca situatiile financiare auditate sunt anexate la raportul de audit.
1). 6olul raportului de audit.
B -nstrument de comunicare cu utilizatorii situatiilor financiare emise de entitatea
auditata, respectiv cu publicul, precum si cu actionarii pentru decizii economice#B
-nstrument de confirmare a increderii publicului si actionarilor in situatiile
financiare prezentate de o entitate#
B -nstrument de identificare a responsabilitatilor pentru auditor si pentru
conducerea entitatii auditare.
1,. Care sunt normele de referinta in auditul situatiilor financiare?
-n auditul situatiilor financiare ale unei entitati sunt folosite doua categorii de
norma de referinta" norme contabile si norme de audit.
1/. Ce sunt si ce rol .oaca normele de audit?
Normele de audit reprezinta un ansamblu de reguli definite de o autoritate
profesionala la care se refera auditorul pentru calificarea muncii sale. )ceste pot
si"
$ 2tandardele -nternationale de )udit (-2)), Practicile -nternationale de )udit
(-)P2),
2tandardele -nternationale privind Cisiunile de !xamen Dimitat (-2+!), 2tandardele
-nternationale privind Cisiunile de /ertificare (-2)!), 2tandardele -nternationale
pentru Cisiuni /onexe (-2+2) emise de /onsiliul pentru 2tandardele de )udit si
/ertificare (-))2:) din cadrul 4ederatiei -nternationale a /ontabililor (-4)/)#
$ Norme nationale emise de un organism profesionale recunoscut ca fiind autoritate
in domeniu.
Normele de audit permit tertilor sa aiba siguranta ca opinia auditorului va fi emisa
in functie de criterii de calitate omogene. !le permit insa si auditorului sa
defineasca scopurile pe care le are de atins prin punerea in lucru a celor mai
potrivnice te(nici.
Normele de audit se cladifica in 8 categorii, acoperind intreaga activitate a
auditorului"
$ norme profesionale de lucru#
$ norme de raportare#
$ norme generale de comportament#
21. Ce sunt si ce rol au normele contabile?
Normele contabile sunt stabilite de organismele de reglementare din domeniul
contabilitatii, care sunt de regula organisme de interes public, autonome.
Normele contabile sunt comune si obligatorii pentru toti cei care stabilesc,
controleaza si utlitzeaza situatiilr financiare. !ntitatile care au obligatia de a
stabili situatii financiare sunt cei prevazuti la art.? din Degea contabilitatii. /ei
care controleaza sun prevazuti prin legislatia fiecarei tari si au ca referinta in
activitatea lor normele contabile.
2ituatiile financiare trebuie sa fie stabilite potrivit unei sau mai multot dintre
referintele urmatoare"
$ standarde internationale de raportare financiara#
$ standardel sau norme contabile nationale#
$ alte referinte contabile bine precizate si recunoscute, aplicate pentru elaborarea
si prezentarea situatiilor financiare.
Normele contabile internationale sunt stabilite de -)2/4 ( 4undatia /omitetului
pentru 2tandarde -nternationale de /ontabilitate) si sunt denumite generic
2tandarde -nternationale de +aportare financiara (-4+2). )cestea cuprind"
$ 2tandarde -nternationale de raportare 4inanciara emise de -)2: (-4+2)#
$ 2tandarde -nternationale de /ontabilitate (-)2)#$ 2tandardele de interpretare
emise de 2-/ sau -4+-/#
$ )lte documente emise de -)2:, 2-/ sau -4+-/.
21. Dati definitia auditului statutar si identificati elementele fundamentale ale
acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil
competent i independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea
exprimrii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei
i situaiei financiare precum i a rezultatelor (performanelor) obinute de acesta.
)uditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care
examineaz n totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit,
inclusiv activiti i operaii specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor
dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor comerciale, legea pieelor
de capital etc.).
!lementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt"
profesionistul competent i independent care trebuie sa fie profesionist contabil,
ce poate fi o persoana fizica sau .uridica#
examinarea este exclusiv profesionala#
obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile
financiare ale entitii, n totalitatea lor" bilan, cont de profit i pierdere i
celelalte componente ale situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil
aplicabil#
scopul examinrii" exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente#
obiectul opiniei" imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare
(patrimoniului), a situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea
auditat#
criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l
constituie standardele (normele) nationale sau internationale.
22. Ce este si cum se determina pragul de semnificatie?
Pragul de semnificatie reprezinta nivelul, marimea unei sume peste care auditorul
considera ca o eroare, o inexactitate sau o omisiune poate afecta regularitatea si
sinceritatea situatiilor financiare, precum si imaginea fidela a rezultatului, a
situatiei financiare si a ptrimoniului intreprinderii.
!ste nivelul de eroare sub care intelegerea si interpretarea situatiilor financiare nu
vor fi afectate semnificativ.
2tablirea unor praguri de semnificatie permite"
$ orientarea mai buna si planificarea misiunii#
$ evitarea lucrarilor inutile#
$ .usitificarea deciziilor referitoare la opinia emisa.
Pentru determinarea pragului de semnificatie pot fi utlizate diferite elemente de
referinta" capitalurile proprii, rezultatul net, cifra de afaceri.
%efinirea pragului de semnificatie permite auditorului inca de la inceputul
activitatii sale sa aprecieze mai bine sistemele si conturile susceptibile sa contina
erori sau inexactitati semnificative, iar la sfarsitul misunii, sa aprecieze daca
anomaliile pe care le$a descoperit trebuie sa ife corectate in cadrul exercitiului, in
scopul de a putea emite o opinie fara rezerve.
>nele circumstante particulare trebuie avute in vedere la determinarea pragului de
semnificatie"
$ existenta unor prevederi legale, statutare sau contractuale#
$ evolutia importanta de la un an la altul a unor posturi#
$ capitaluri proprii sau rezultate anormale.
23. 6iscul de audit* componentele si relatiile intre acestea.
+iscul de audit consta in faptul ca auditorul exprima o opinie incorecta din cauza
faptului ca in situatiile financiare sunt erori semnificative.
+iscul de audit se divide in 8 componente"
$ +iscul inerent 3 consta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de
operatiuni sa comporte erori semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte
conturi sau categorii de operatiuni, din cauza unui control intern insuficient.
$ +iscul legat de control 3 consta in faptul ca o eroare semnificativa intr$un cont
sau intr$o categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi
sau categorii de operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata
prin sistemul contabil si de control intern utilizate#
$ +iscul de nedescoperire 3 consta in faptul ca controalele declansate de auditori
nu reusesc sa descopere o eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr$o
categorie de operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri sau categorii de
operatiuni.
!xista anumite relatii intre cele trei componente ale riscului de audit.
+iscul de nedetectare este invers proportional cu cumulul riscurilor inerente si
riscurile legate de control. %aca riscurile inerente si cele legate de control sunt
ridicate, trebuie fixat un nivel al riscului de nedetectare reduc, astfel incat sa fie
reduc cat mai mult riscul de audit si invers.Pe de alta parte, trebuie sesizata si
relatia de invers proportionalitate dintre caracterul semnificativ si riscul de audit.
/u cat pragul de semnificatie este mai mare cu atat riscul de audit este mai mic si
invers.
24. Ce este riscul legat de control?
/onsta in faptul ca o eroare semnificativa intr$un cont sau intr$o categorie de
operatiuni, izolata sau impreuna cu alte solduri de conturi sau categorii de
operatiuni, nu este nici prevenita, nici descoperita si corectata prin sistemul
contabil si de control intern utilizate.
-n general auditorul fixeaza un nivel ridicat al riscului legat de control atunci cand"
$ sistemele contabile si de control nu sunt aplicate corect#
$ sistemul contabil si cel de control intern ale intreprinderii sunt considerate ca
insuficiente.
2!. Ce este riscul inerent?
/onsta in posibilitatea ca soldul unui cont sau o categorie de operatiuni sa
comporte erori semnificative, izolate sau impreuna cu erorile din alte conturi sau
categorii de operatiuni, din cauza unui control intern insuficient.
2'. Ce este riscul de nedetectare?
/onsta in faptul ca controalele declansate de auditori nu reusesc sa descopere o
eroare semnificativa in soldul unui cont sau intr$o categorie de operatiuni, izolata
sau impreuna cu alte solduri sau categorii de operatiuni. %epinde de controalele
proprii ale auditorului si nu poate fi eliminat in totalitate, oricare ar fi te(nicile si
procedurile folosite de auditor.
2). 7ae si etape in e#ecutarea unei misuni de audit+ de baa.
6oate activitatile si lucrarile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baza
asupra situatiilor financiare ale unei entitati pot fi grupate in 8 faze si ?9 etape"
-. 4aza initiala"
B )cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit#
B rientarea si planificare auditului#
--. 4aza executarii lucrarilor"
B )precierea controlului intern#
B /ontrolul conturilor#
B !xamenul situatiilor financiare#
---. 4aza finala"
B !venimentele posterioare inc(iderii exercitiului#
B >tilizarea lucrarilor altor profesionisiti#
B )lte lucrari necesare inc(iderii#
B +aportul de audit#
B %ocumentare lucrarilor de audit#B
2,. Acceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.
-nainte de a contracta o lucrare de audit al situatiilor financiare ale unei entitati,
auditorul trebuie sa aprecieze posibilitatea de a indeplini aceasta misiune, trebuie
sa tina seama de unele regului profesionale si de deontologie.
)ctiunile intreprinse in aceasta etapa permit auditorului sa colecteze informatiile
necesare fundamentarii deciziei de acceptare a misiunii"
B /unoasterea globala a intreprinderii#
B !xamenul de independenta si de absenta a incompatibilitatilor#
B !xamenul competentei#
B /ontactul cu fostul auditor sau cenzor#
B %ecizia de acceptare a mandatului#
B 4isa de acceptare a mandatului#
Normele legale romanesti prevad obligatia ca activitatea profesionistilor contabili
sa se desfasoare pe baza de contracte de prestari servicii, fara a se face vreo
distinctie intre misiunile de audit legal si misiunile de audit contractual.
2tandardul -nternational de )udit nr. =?9 prevede ca auditorul si clientul trebuie sa
convina termenii si conditiile de realizare a misiunii de audit care se vor consemna
intr$o 2crisoare de misiunie de audit, sau in orice alt tip de contract adecvat.
-ndiferent de forma pe care o imbraca relatia contractuala, din documentul
respectiv nu trebuie sa lipseasca termenii si conditiile urmatoare"
$ obiectivule auditului situatiilor financiare#
$ responsabilitatea conducerii intreprinderii cu privire la pregatirea si prezentarea
situatiilor financiare#
$ intinderea lucrarilor de audit, facand referire la legislatia aplicabila#
$ forma oricarui raport sau alte comunicari in legatura cu rezultatele misiunii de
audit#
$ riscul inevitabil de nedetectare a unor anomalii semnificative ca urmare a
sonda.elor#
$ necesitatea de a avea acces fara restrictii la orice document contabil, piese
.uditificative sau alte informatii solicitate.
2/. 8rientarea si planificarea auditului.
-n aceasta etapa profesionistul contabil obtine informatii cu privire la
particularitatile intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile si sistemele
semnificative, informatii care sa$- permita orientarea si planificarea controalelor
astfel incat sa fie prevenite lucrari inutile sau care nu vor servi realizarii
obiectivelor misunii de audit.
6e(nicile si procedurile folosite pentru realizarea obiectivelor acestei etape sunt"
B /ulegerea de informatii generale asupra intreprinderii 3 sunt vizate aspecte
legate de natura activitatilor desfasurate de intreprindere, particularitatile
sectorului din care face parte, structurile intreprinderii, organizarea generale a
intreprinderii, politicile comerciale, financiare si sociale, organizarea
contabilitatii, practicile contabile utilizate#
B -dentificarea domeniilor si sistemelor semnificative 3 se au in vedere activitatile
de productie, distributie, aprovisionari, precum si conturile care in raport cu suma
sau prin natura lor pot comporta riscuri de eror.B +edactarea planului de misiune
este in fapt programul general de munca in care sunt sintetizate toate informatiile
obtinute pe baza carora sa poata fi orientata si planificata misiunea de audit si
presupune" alegerea membrilor ec(ipei, repartizarea lucrarilor pe oameni,
utilizarea lucrarilor realizate de auditorul intern al intreprinderii, coordonarea cu
auditorii de la societatile surori si de la societatea mama, solicitarea de specialisti
pentru studierea sitemelor si datelor informatizate in orice alte domenii, caledarul
sedintelor );) si /), termenul de depunere al raportului.
B !laborarea programului de munca 3 este un ansamblu de instructiuni puse in
atentia tuturor participantilor la misunea de audit care permit controlul bunei
executii a lucrarilor pe tot parcursul misiunii de audit. Programul de munca poate
sa detalieze obiectivele auditului, precum si bugetul de timp pentru fiecare rubrica
si pentru fiecare procedura folosita. )ltfel spus programul de munca este o
detaliere a tutror elementelor continure in Planul de audit (misiune), in vederea
asigurarii indeplinirii acestuia din urma.
31. 5lanul de misiune* continut+ forma.
/uprinde E capitole, dupa cum urmeaza"
-. Prezentarea intreprinderii"
B %enumirea
B 2ediul social#
B /apitalul social si actionarii#
B -nregistrare#
B 2curt istoric
B /onsideratii succinte privind obiectul de activitate, piata, concurenta.
--. -nformatii contabile"
B :ugete si conturi previzionale#
B Particularitatile sistemului contabil#
B Principiile contabile.
---. %efinirea misiunii"
B Natura misiunii" conturi anuale, conturi consolidate, previziuni#
B )lti auditori, experti sau cenzoir cu misiuni in intreprindere
-,.2isteme si domenii semnificative"
B Prag de semnificatie#
B 4unctii si conturi semnificative#
B Fone de risc identitate#
B /ontroale semnificative pe care ne putem spri.ini
,.rientarea programului de lucru"
B )precierea controlului intern#
B Ducrari deosebite#
B /onfirmari de obtinut#
B -nventare fizice#
B )sistenta de specialitate necesare#
B %ocumente de obtinut.
,-. !c(ipa si bugetul ,--. Planificarea"
B +epartizarea lucrarilor#
B %atele interventiilor pe etape#
B Dista rapoartelor, scrisorilor de confirmare si alte documente ce urmeaza a fi
emise.
31. "valuarea controlului intern* continut+ etape.
-n aceasta etapa auditorul va aprecia evaluarea sistemelor de control intern.
biectivul urmarit prin aprecierea controlului intern este de a determina in ce
masura auditorul se poate spri.ini pe acest control pentru a putea defini natura,
intinderea si calendarul lucrarilor si interventiilor sale. -n aceasta etapa auditorul
se afla in fata unor decizii extrem de importante"
$ alegerea procedurilor de examinat in functie de organizarea intreprinderii, de
natura riscurilor, de importanta soldurilor si operatiilor#
$ decizia de a stabili daca procedurile retinute trebuie sa faca obiectul unei
evaluari a controlului intern#
$ alegerea te(nicilor de descriere si evaluare#
$ decizia de a se spri.ini pe procedurile existente#
$ alegerea te(nicilor de sonda.e#
$ decizia finala, in functie de rezultatele sonda.elor, in legatura cu programul de
control al conturilor.
!tape"
B intelegerea si descrierea sistemelor semnificative#
B confirmarea intelegerii sistemului" testele de conformitate#
B evaluarea riscurilor de eroare#
B verificarea functionarii controlului intern#
B evaluarea preminara" teste de permanenta#
B evaluarea finala si incidenta asupra misiunii.