Sunteți pe pagina 1din 32

AUDIT

1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale


acesteia.
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi
independeni n vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii
acestora. Prin audit, n general, se nelege examinarea profesional a unei
informaii n vederea exprimrii unei opinii responsabile i independente prin
raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. biectivul oricrui tip de
audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
!lementele principale care definesc auditul"
examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional#
obiectul examinarii il poate constitui orice informative (din orice domeniu)#
scopul examinrii unei informaii este acela de a exprima o opinie asupra
acesteia#
calitatea opiniei exprimate" trebuie s fie motivata si responsabil, ceea ce
presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti
pentru activitatea sa i trebuie s fie o persoan independent#
examinarea trebuie s se fac nu oricum, ci dup anumite reguli dinainte
stabilite, cuprinse ntr$un standard sau norm legal sau profesional care
constituie criteriu de calitate.
2. Ce este auditul financiar?
%enumirea simpl de &audit financiar' poate fi folosit pentru a desemna
numeroase alte misiuni ca, de exemplu"
auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii#
auditul financiar al operaiunilor de sc(imb pentru a verifica prezentarea
regulamentar a acestora n situaiile financiare#
auditul financiar al contabilizrii c(eltuielilor sociale pentru a verifica
respectarea legislaiei sociale#
auditul financiar asupra situaiei fiscale#
auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea
creanelor ndoielnice s$a fcut de o manier prudent etc.
)ltfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei
seciuni sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei
entiti poate fi calificat ca &audit financiar'.
)ceasta inseamna ca auditul financiar poate fi considerat ca fiind un audit in
general, cu deosebirea ca pecialistul competent si independent trebuie sa fie
profesionist contabil, iar obiectul informatiei il constituie orice informative
financiar$contabila.
misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional
sau unei misiuni de audit de gestiune.
%in cele prezentate rezult c sintagma &audit financiar' este mult mai
cuprinztoare dec*t cea de &audit statutar'. +eglementarea european (%irectiva
a ,---$a) i reglementrile naionale se refer numai la auditul statutar, adic
auditul asupra situaiilor financiare ale entitii.
.. %ati definitia auditului statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii motivate
asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a rezultatelor
(performanelor) obinute de acesta.
)uditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz n totalitatea
lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii specifice
intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale (legea contabilitii, legea societilor
comerciale, legea pieelor de capital etc.).
!lementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt"
profesionistul competent i independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi o
persoana fizica sau /uridica#
examinarea este exclusiv profesionala#
obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale
entitii, n totalitatea lor" bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil#
scopul examinrii" exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente#
obiectul opiniei" imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare (patrimoniului), a situaiei
financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat#
criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie
standardele (normele) nationale sau internationale.
0. )bordari privind metodologia auditului statutar
1. 2aze si etape in executarea unei misiuni de audit, de baza.
3oate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra
situaiilor financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n succesi unea
lor logic i practic, aa cum se pot identifica n 4tandardele -nternaionale de )udit, se prezint
astfel"
2aze !tape
2aza iniial $ acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit
$ orientarea i planificarea auditului
2aza executrii lucrrilor $ aprecierea controlului intern
$ controlul conturilor
$ examenul situaiilor financiare
2aza final $ evenimente posterioare nc(iderii exerciiului
$ utilizarea lucrrilor altor profesioniti
$ alte lucrri necesare nc(iderii
$ raportul de audit
$ documentarea lucrrilor de audit
5. )cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.
6nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul trebuie
s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune# trebuie s in seama de unele reguli
profesionale i de deontologie.
)ciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare
fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la"
cunoaterea global a intreprinderii 7 auditorul cauta sa obtina elemente care sa ii permita
aprecierea celor mai importante riscuri existente#
examenul de independen i de absen a incompatibilitilor 7 auditorul verifica lista clientilor
sais au ai societatii de expertiza in care lucreaza, pentru a se asigura ca nu exista o activitate d8/9
remunerate de intreprinderea repectiva# auditorul mai verifica situatia sa si a membrilor familiei in
legatura cu eventualele interese din partea intreprinderi respective#
examenul competenei 7auditorul trebuie sa se asigure ca propriile competente, ale personalului
sau salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru exercitarea misiunii#
contactul cu fostul auditor sau censor 7 autitorul trebuie sa se informeze in legaturile cu motivele
demisiei sau refuzului de reinoire a mandatului fostului auditor sau censor, si mai ales, daca nu
cumva au fost dezacorduri in ceea ce priveste" respectarea normelor legale, aplicarea masurilor
(otarate, stabilirea onorariilor etc.#
decizia de acceptare a mandatului 7 dupa analiza factorilor de risc auditorul poate lua
urmatoarele decizii
accepta un mandate fara riscuri aparente#
accepta mandatul, insa va necesita o supraveg(ere si masuri particulare#
refuza mandatul.
fia de acceptare a mandatului 7 o astfel de fisa poate servi ca act /ustifciativ al deciziei de
acceptare. 2isa de acceptare contine informatii despre"
intreprindere#
natura misiunii#
onrarii#
decizia si procedura de acceptare#
repartizarea dosarului#
alte procedure.
Normele legale rom*neti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se desfoare
pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre misiunile de audit legal 7
care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea general a intreprinderii
auditate i misiunile de audit contractual.
4tandardul -nternaional de )udit (-4)) nr. :;< prevede c auditorul i clientul trebuie s convin
termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr$o &4crisoare de
misiune de audit' (&=ettre de mission d>audit' sau &)nga/ament letter') sau n orice alt tip de
contract adecvat.
)uditorul poate s decid s nu trimit o nou &scrisoare de misiune' pentru f iecarer din exerciiile
viitoare. =a primirea solicitrii din partea intreprinderii$client, auditorul trebuie s aprecieze dac
unii termeni din &scrisoarea de misiune' ar trebui modificai, in*nd seama de evoluia
semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su.
?. rientarea si planificarea auditului.
6n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile
intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s$- permit
orientarea i planificarea controalelor astfel nc*t s fie prevenite lucrri inutile sau care nu vor
servi realizrii obiectivelor misiunii de audit.
Principalele lucrri din aceast etap sunt"
@ulegerea de informaii generale asupra intreprinderii 7 discutii cu conducatorii si personalul
intreprinderii, examinarea unor documente interne si externe, vizitarea localurilor intreprinderii si
examenul anlitic, sunt aspect ce vizeaza natura activitatii desfasurate , particularitatile sectorului
din care face parte, politicile comerciale, financiare si sociale etc#
-dentificarea domeniilor i sistemelor semnificative 7 se are in vedere identificarea zonelor de
riscsi stabilirea elementelor sau sectiunilor asupra carora trebuie concentrate actiunea de audit#
+edactarea Planului de misiune (planului de audit) 7 dupa cunosterea particularitatilor
intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea sa isi orienteze misiunea in functie de
domeniile si sistemele semnificative.
!laborarea programului de munc 7 obligatia auditorului de a elabora si documenta un program de
munca in care sunt definite natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit.
A. Planul de misiune" continut si rol.
Planul de misiune este programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile
obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. !ste documentul care
servete ca instrument de baz pentru toi intervenanii de$a lungul ntregii misiuni de audit.
+edactarea planului de misiune i pe aceast baz a programului de munc presupune"
alegerea membrilor ec(ipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul de activitate al
intreprinderii#
repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu (subuniti, filiale n ar i n strintate
etc.)#
utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori externi sau
experi#
coordonarea cu auditorii de la societile$surori i de la societatea$mam#
solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informatizate n orice alte domenii
(/uridic, fiscal, te(nic etc.)#
calendarul edinelor )B) i @)#
termenul de depunere a raportului.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire la"
lucrrile de efectuat, mi/loacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii de
stabilit, bugetul de timp i costurile anga/ate.
4tandardul -nternaional de )udit (-4)) nr. .<< intitulat &Planificarea lucrrilor de audit' prevede
obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c aceast activitate se realizeaz
de o manier eficient.
-)4 nu prevede un anumit model al planului de misiune (planului de audit), forma i fondul acestuia
variind n funcie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia i te(nologia
specificat utilizat de auditor# din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se refer la"
cunoaterea activitilor intreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control intern, riscul i
pragul de semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit i coordonarea,
conducerea, supraveg(erea i revizuirea lucrrilor.
P=)NC= %! D-4-CN!
$ coninut tip $
$ Prezentarea intreprinderii"
$ %enumirea
$ 4ediul social
$ @apital social i acionari
$ 6nregistrare
$ 4curt istoric
$ @onsideraii succinte privind obiectivul de activitate, piaa, concurena
$ -nformaii contabile"
$ Eugete i conturi previzionale
$ Particularitile sistemului contabil
$ Principiile contabile# permanene#comparabiliti plurianuale
$ %efinirea misiunii"
$ Natura misiunii" conturi anuale# conturi consolidate# previziuni etc.
$ )li auditori, experi sau cenzori cu misiuni n intreprindere
$ 4isteme i domenii semnificative"
$ Prag de semnificaie
$ 2uncii i conturi semnificative
$ Fone de risc identificate
$ @ontroale semnificative pe care ne putem spri/ini
$ rientarea programului de lucru"
$ )precierea controlului intern
$ =ucrri deosebite
$ @onfirmri de obinut (interne i externe)
$ -nventare fizice
$ )sisten de specialitate necesar (informatic, fiscalitate etc.)
$ %ocumente de obinut
$ !c(ipa i bugetul#
$ Planificarea"
$ +epartizarea lucrrilor
$ %atele interveniilor pe etape
$ =ista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i alte documente ce urmeaz a fi emise (cu datele
limit).
G. !valuarea controlului intern" continut si etape
@*nd estimeaz c poate s se spri/ine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita intinderea
sonda/elor sale i a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica funcionarea acestui
control intern. )uditorul efectueaz un studiu i o evaluare a sistemelor considerate semnificative
n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se spri/ine, pe de o parte, precum i
riscurile de eroare n tratarea datelor i informaiilor pe de alt parte. 3oate aciunile intreprinse
de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a trei ntrebri care furnizeaz baza de
apreciere a sistemului de control intern"
care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern
eficientH
aceste proceduri sunt aplicateH
n ce masur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i deci pot conduce la
elaborarea de documente financiar$contabile corecteH
)uditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale acestuia
pe care vor sa se spri/ine, alctuind n acest sens un program de verificare a controlului intern.
biectivul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msur auditorul se
poate spri/ini pe acest control pentru a$i putea defini natura, ntinderea i calendarul lucrrilor i
interveniilor sale.
!tapele aprecierii controlului intern"
nelegerea i descrierea sistemelor semnificative#
confirmarea nelegerii sistemului# testele de conformitate#
evaluarea riscurilor de eroare#
verificarea funcionrii controlului intern#
evaluarea preliminar# teste de permanen#
evaluarea final i incidena asupra misiunii.
;<. @are sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitatiH
biectivele controlului intern sunt
$ prote/area activelor intreprinderii "
o definirea responsabilitatilor
o separarea sarcinilor si functiilor
o descrierea functiilor
o procedura acordarii imputernicirilor
$ asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile
o modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor /ustificative
o organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii
o organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia
o respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile
o controalele de baza ale activitatii contabile
$ asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii
$ promovarea eficacitatii exploatarii
;;. @are sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati H
!lementele de baza ale sistemului de control intern sunt "
$ !xistenta unui plan de organizare,cuprinzand "
definirea cat mai precisa a sarcinilor ( fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca)
definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei ierar(ii a
carei autoritate e indiscutabila #
circulatia informatiilor " circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si elaborate
pentru a exclude negli/enta si fantezia.
b) @ompetenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii # deciziile
pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaza asupra
compartimentelor pe care le duc
c) !xistenta unei documentatii satisfacatoare se refera la "
producerea informatiilor " este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma, de
exemplu, a unui manual de proceduri #
ar(ivarea informatiilor " I memoria J unei intreprinderi este un element esential al controlului
intern care,de altfel, conditioneaza toate controalele ulterioare.
;:. !xplicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti.
4epararea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nc*t s permit controlul reciproc al execuiei
lor. !ste de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare sau o inexactitate
7 iregularitate $ av*nd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de
a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea de a o descoperi.
4epararea si delegarea atributiilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care
gestioneaza patrimonial intreprinderii. -n acest sens, delegarea atributiilor este necesar sa se faca"
$ pentru un numar redus de personae, pentru a nu se dilua raspunderea#
$ asigurand specializarea acestor personae imputernicite#
$ asigurand independent persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului#
$ asigurand autoritatea celor ce exercita controlul, respective dreptul de a impune luarea anumitor
masuri.
;.. %efinii auditul intern i controlul intern i relaia dintre acestea.
)uditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea
profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea exprimrii
unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor interne stabilite de
conducerea intreprinderii (entitii).
)uditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz verificri
pentru aceasta# face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz verificarea
eficacitii sistemelor contabile i de control intern.
)uditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n acest
caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau sociale#
auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dec*t cea care
efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti.
@ontrolul intern 7 un sistem de control intern ce cuprinde un ansamblu de politici i proceduri puse
n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a unei gestionri
riguroase i eficiente a activitilor acesteia# implic respectarea politicilor de gestiune, prote/area
activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i ex(austivitatea nregistrrilor
contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.
@ontrolul intern se al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la realizarea lui participa
intreg personalul entitatii respective.
)uditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de
aplicare procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin compartimente
distinct care fac parte din structura si sistemul de control intern al aceleiasi entitati# el poate fi
realizat si de firme specializate de expertiza contabila.
;0. @are sunt principalele obiective ale auditului internH
biectivele auditului intern sunt"
o verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i
managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale#
o evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse i
efectuate de ctre conducerea unitii n scopul creterii eficienei activitii entitii#
o evaluarea gradului de adecvare a datelorKinformaiilor financiare i nefinanciare destinate
conducerii pentru cunoaterea realitii din entitate"
o prote/area elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor de
prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel.
;1. Programul de control" rol, coninut, forme de prezentare.
Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde exclusiv de
rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi.
%up cum s$a vzut, etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor
semnificative, a zonelor de risc i a naturii operaiilor# n etapa referitoare la aprecierea controlului
intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii existenei controlului intern pe care se poate
spri/ini i verificrii modului de funcionare a acestuia. Numai n funcie de aceste fluxuri de
informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de control al conturilor
care, aa cum s$a mai amintit, poate fi restr*ns sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de sintez a
aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile urmtoare"
lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare# aceste controale
trebuie c*t mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile necesare a
se solicita intreprinderii#
ntinderea eantionului" in*nd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce pot fi
descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sonda/elor de efectuat
pentru controlul respectiv#
indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, av*nd n vedere c,
calitatea unui control depinde de data la care s$a efectuat. )ceast coloan va fi completat pe
msura avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a lucrrilor#
referin pentru foaia de lucru#
probleme nt*lnite" aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a stabili
sinteza rezultatelor controalelor.
;5. !lementele probante" definiie, rol, criterii de apreciere.
!lemente probante ntr$o misiune de audit reprezint informatii obtinute de auditor pentru a
a/unge la concluzii pe care acesta si fondeaz opinia# aceste informatii constau n documente
/ustificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care sunt coroborate
cu informatii din alte surse.
!lementele probante i permit auditorului s si formeze o opinie asupra situatiilor financiare.
elementele probante sunt obtinute printr$o combinare adecvat a testelor de procedur cu
controalele substantive sau numai prin controale substantive. !lementele probante trebuie s
ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii unei opinii"
s fie suficiente si s fie /uste (adecvate).
elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate pentru a putea s
stea la baza fondrii unei opinii" s fie suficiente si s fie /uste (adecvate). @aracterul suficient se
stabileste n raport cu numrul de elemente probante colectate. @aracterul /ust se aprecieaz n
raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor. 2actorii care influenteaz
rationamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie elemente probante suficiente cuprind"
$ importanta riscului de inexactitate, care depinde de" natura elemnetelor n cauz, adecvarea
controlului intern, natura activittilor realizate, existenta unor situatii susceptibile de a exercita o
influent neobisnuit asupra conducerii ntreprinderii, situatia financiar a ntreprinderii#
$ importanta relativ a elementului avut n vedere, tin*nd seama de ansamblul informatiilor
bilantului contabil
$ experienta cptat n cursul unor auditri anterioare
$ concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori
$ tipul de informatie disponibil
obtinerea de elemente probante privind o informatie dat, de exemplu, existenta de stocuri, nu
scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alt afirmatie, de exemplu, evaluarea lor.
auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci c*nd elementele probante adunate,
de origine si de natura diferite sunt concordante. 6n acest caz, auditorul poate ob3ine un grad de
certitudine global superior celui pe care l obtine din fiecare din elementele probante luate izolat.
-nvers, c*nd elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele, poate fi
necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradictiei.
3rebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obtinerea de elemente probante si
utilitatea informatiei obtinute. )tunci c*nd auditorul are dubii legitime cu privire la o informative
care prezint o important semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obtin elemente probante
suficiente pentru a elimina aceste dubii. %ac nu este n msur s obtin aceste elemente
probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv.
;?. 3e(nica sonda/ului in audit
4onda/ul este definit ca o te(nic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri dintr$o
mulime, aplicarea la acestea a te(nicilor de obinere a elementelor probante i extrapolarea
rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. 3e(nica sonda/ului este
reglementat de 4tandardul -nternaional de )udit (-4)) nr. 1.<.
4onda/ele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite"
n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut s
demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic comun (de
exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor)# sonda/ele efectuate n
astfel de cazuri sunt sonda/e asupra atribuiilor#
n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea dat
unei mulimi sau unei mase# acestea sunt sonda/e asupra valorilor.
)uditorul poate folosi n general dou tipuri de sonda/e" sonda/ul statistic i sonda/ul nestatistic,
bazat exclusiv pe experiena sa profesional# acesta din urm, ns, nu permite o extrapolare
riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. )legerea ntre
cele dou tipuri de sonda/e depinde de pregtirea profesional a auditorului i de gradul de
credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale.
ricare ar fi ns tipul de sonda/, este important s fie respectate c*teva reguli riguroase privind
decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii"
). alegerea naturii multimii, a masei 7 trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit#
E. elementele c(eie 7 elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor, prezinta
riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora#
@. alegerea te(nicilor 7 ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau
nerecurgerea la te(nici statistice#
%. determinarea taliei esantionului 7 se face in functie de anumiti factori care difera dupa cum este
vorba de sonda/e asupra atributiilor sau asupra valorilor#
!. selectionarea esantionului 7 care trebuie sa fie reprezentativ#
2. studiul esantionului 7 toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate#
B. evaluarea rezultatelor 7 inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare anomalie
este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala sau exceptionala#
L. concluziile sonda/ului 7 concluzia finala este suma concluziilor trase asupra elementelor c(eie,
asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei.
;A. 3e(nica observrii fizice.
bservarea fizic este mi/locul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea nu
aduce dec*t o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului respectiv#
celelalte elemente probante ca# proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc. trebuie
verificate prin alte te(nici.
)ciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv asigurarea
c"
intreprinderea a prevzut mi/loace corespunztoare care permit recenzarea activelor n condiii
de fiabilitate# aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de inventariere i se
situeaz deci naintea inventarierii propriuzise#
aceste mi/loace sunt puse n aplicare n mod satisfctor# aceast faz const n verificarea
faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se situeaz n
timpul inventarierii propriu$zise#
lucrrile de inventariere au fost corect exploatate (valorificate)# aceast faz const n a controla
dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se situeaz deci
dup inventarierea propriu$zisa.
;G. @onfirmarea extern (direct).
!ste o procedur care const n a cere unui ter av*nd legturi de afacere cu intreprinderea
verificat, s confirme direct auditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor etc.
)uditorul are latitudinea de a determina condiiile i ntinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului# dac aceasta nu se
arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una din urmtoarele dou
situaii"
sau consider c te(nicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob#
sau consider c alte controale nu$l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de
conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privi re la certificare.
4tandardul -nternaional de )udit (-4)) nr. 1<1 definete principalele cazuri n care auditorul are
obligaia s procedeze la folosirea te(nicii confirmrii directe"
confirmarea unor cauze n baza crora s$au realizat unele tranzacii#
confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare#
confirmarea conturilor de clieni i debitori#
confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri#
valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari#
mprumuturi de la teri#
confirmarea soldurilor costurilor de furnizori i creditori.
@onfirmarea poate s fie pozitiv, atunci c*nd terul solicitat i exprim acordul asupra informaiei
primit sau furnizeaz c(iar el informaia, sau negativ, atunci c*nd terului solicitat - se cere s nu
rspund dec*t n cazul n care nu este de acord cu informaia care i s$a prezentat.
)uditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea
rspunsului obinut la cererea de confirmare extern (direct).
Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu
utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe (directe) ca mi/loc de obinere a
elementelor probante, sunt reglementate prin 4tandardul -nternaional de )udit (-4)) nr.1<1.
:<. !xamenul situaiilor financiare.
4ituaiile financiare (bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente) constituie
documente de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia.
@ontroalele efectuate asupra conturilor i$au permis auditorului s obin unele elemente probante
pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile financiare.
Pentru a$i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt n
acord cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o imagine
fidel activitii i situaiei financiare a intreprinderii.
!xamenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea"
faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor financiare
sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform principiilor contabile
i reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare datei de nc(idere#
faptului c anexele comport toate informaiile de importan semnificativ asupra situaiei
patrimoniale, financiare i rezultatele obinute.
3e(nicile de examinare a situatiilor financiare se spri/ina pe procedurile analitice prevazute in -4)
1:< si in mod deosebit pe"
stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financiar i compararea lor cu cele ale exerciiilor
precedente i ale sectorului de activitate#
comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i
previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare#
compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i
pierdere.
Cn obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea dau o
imagine fidel clar i complet"
poziiei financiare intreprinderii#
rezultatelor financiare#
situaiei financiare.
6n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele verific*nd i
satisfacerea unor reguli generale i particulare.
+eguli generale"
bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare, auditorul asigurandu$se ca
principiul prundentei si al continuitatii activitatii sunt respectate, iar principiul independentei a
fost aplicat#
bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ, metodele de evaluare si prezentare fiind
identice cu cele ale anului precedent# daca intervin modificari , ele trebuie sa fie inscrise si
/ustificate in anexa#
elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii#
bilanul de desc(idere corespunde cu bilanul de nc(idere al exerciiului precedent#
auditorul procedeaza pentru fiecare cont la verificarea contabila a credibilitatii componentelor
sale si ale soldului sau#
datele de inventar ale elementelor de active si pasiv sunt regrupate in registrul$inventar
cantitativ si valoric, dupa caz.
+eguli particulare. )uditorul verific modul de nregistrare a"
capitalurilor proprii#
mprumuturi i datorii asimilate#
imobilizri#
stocuri i producie n curs de execuie#
conturile de teri#
conturile de provizioane#
conturile de trezorerie.
6n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul "
$ examineaz unele conturi de c(eltuieli (c(iriile, primele de asigurare, comisioanele, onorariile,
impozitele, c(eltuielile sociale, contracte diverse etc.)
$ examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor de
venituri#
$ examineaza, eventual cu conducerea intreprinderii, insuficientele si anomaliile constatate si
propune, daca este cazul, efectuarea inregistrarilor corespunzatoare in masura in care ele sunt
/ustificate#
$ examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i c(eltuieli.
6-n legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile furnizate de
acestea, analiz*nd n mod deosebit"
$ evoluia conturilor prezentate de aceste anexe#
$ respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i
pierdere#
$ metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor.
:;. !lementele posterioare nc(iderii exerciiului.
4tandardul -nternaional de @ontabilitate (-)4) nr. ;< stabilete tratamentul n situaiile financiare a
evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nc(iderii exerciiului, care pot fi de
dou tipuri"
$ evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data nc(iderii
exerciiului# sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor existente
la data nc(iderii#
$ evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data nc(iderii exerciiului#
sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nc(iderii.
4tandardul -nternaional de )udit (-4)) nr. 15< stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n
considerare incidenele evenimentelor posterioare nc(iderii exerciiului, at*t asupra situaiilor
financiare c*t i asupra raportului su, disting*ndu$se trei etape"
$ fapte descoperite p*n la data raportului de audit 7 auditorul trebuie sa puna in lucru procedure
care urmaresc identificarea tuturor elementelor care pot necesita a/ustari ale situatiilor
financiaresau informatii suplimentare in anexe, pana la data raportului sau
$ fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare 7
auditorul nu este obligat sa faca investigatii referitoare la situatiile financiare dupa data raportului.
@onducerea intreprinderii trebuie sa informeze auditoul despre eventualele modificari survenite
intre data raportului de audit si data publicarii situatiilor financiare.
$ fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare 7 daca auditorul ia cunostinta, dupa
publicarea situatiilor financiare, de existent unui eveniment care ar condus la modificarea opiniei,
el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute aspectele
respective cu conducerea intreprinderii.
::. +olul i importana dosarului exerciiului.
%osarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete exerciiul
controlat# el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la sintez i
formularea raportului.
%osarul exerciiului este indispensabil pentru"
$ mai buna organizare i control ale misiunii#
$ documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s$a derulat fr
omisiuni#
$ nlesnirea muncii n ec(ip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori#
$ /ustificarea opiniei emise i redactarea raportului.
1. Dati definitia auditului in general si identificati elementele fundamentale ale acesteia.
Noiunea de audit n general semnific revizia conturilor realizat de experi independeni n
vederea exprimrii unei opinii asupra regularitii i sinceritii acestora. Prin audit, n
general, se nelege examinarea profesional a unei informaii n vederea exprimrii unei
opinii responsabile i independente prin raportarea la un criteriu standard, norm! de
calitate. "biectivul oricrui tip de audit l constituie mbuntirea utilizrii informaiei.
#lementele principale care definesc auditul$
examinarea unei informaii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional%
obiectul examinarii il poate constitui orice informative din orice domeniu!%
scopul examinriiunei informaii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia%
calitatea opiniei exprimate$ trebuie s fie motivata si responsabil, ceea ce presupune c
persoana care face aceast examinare are anumite responsabiliti pentru activitatea sa i
trebuie s fie o persoan independent%
examinarea trebuie s se fac nu oricum, ci dup anumite reguli dinainte stabilite, cuprinse
ntr&un standard sau norm legal sau profesional care constituie criteriu de calitate.
'. (e este auditul financiar)
Denumirea simpl de *audit financiar+ poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte
misiuni ca, de exemplu$
auditul financiar al procedurilor informatizate de inere a contabilitii%
auditul financiar al operaiunilor de sc,imb pentru a verifica prezentarea regulamentar a
acestora n situaiile financiare%
auditul financiar al contabilizrii c,eltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislaiei
sociale%
auditul financiar asupra situaiei fiscale%
auditul financiar asupra conturilor de clieni pentru a verifica dac evaluarea creanelor
ndoielnice s&a fcut de o manier prudent etc.
-ltfel spus, orice analiz, orice control, orice verificare i orice studiu asupra unei seciuni
sau a unei pri din contabilitate sau din situaiile financiare ale unei entiti poate fi calificat
ca *audit financiar+.
-ceasta inseamna ca auditul financiar poate fi considerat ca fiind un audit in general, cu
deosebirea ca pecialistul competent si independent trebuie sa fie profesionist contabil, iar
obiectul informatiei il constituie orice informative financiar&contabila.
" misiune de audit financiar poate fi prealabil unei misiuni de audit operaional sau unei
misiuni de audit de gestiune.
Din cele prezentate rezult c sintagma *audit financiar+ este mult mai cuprinztoare dec.t
cea de *audit statutar+. /eglementarea european Directiva a 0111&a! i reglementrile
naionale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situaiilor financiare ale
entitii.
2. Dati definitia auditului statutar si identificati elementele fundamentale ale acesteia.
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuat de un profesionist contabil competent i
independent asupra situaiilor financiare ale unei entiti n vederea exprimrii unei opinii
motivate asupra imaginii fidele, clare i complete a poziiei i situaiei financiare precum i a
rezultatelor performanelor! obinute de acesta.
-uditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari care examineaz n
totalitatea lor situaiile financiare, potrivit normelor de audit, inclusiv activiti i operaii
specifice intreprinderii auditate, n virtutea unor dispoziii legale legea contabilitii, legea
societilor comerciale, legea pieelor de capital etc.!.
#lementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt$
profesionistul competent i independent care trebuie sa fie profesionist contabil, ce poate fi
o persoana fizica sau 3uridica%
examinarea este exclusiv profesionala%
obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situaiile financiare ale
entitii, n totalitatea lor$ bilan, cont de profit i pierdere i celelalte componente ale
situaiilor financiare,, n funcie de referenialul contabil aplicabil%
scopul examinrii$ exprimarea unei opinii motivate, responsabile si independente%
obiectul opiniei$ imaginea fidel, clar i complet a poziiei financiare patrimoniului!, a
situaiei financiare i a rezultatelor obinute de entitatea auditat%
criteriul de calitate n funcie de care se face examinarea i se exprim opinia l constituie
standardele normele! nationale sau internationale.
4. -bordari privind metodologia auditului statutar
5. 6aze si etape in executarea unei misiuni de audit, de baza.
7oate activitile i lucrrile ocazionate de realizarea unei misiuni de audit de baz asupra
situaiilor financiare ale unei entiti pot fi grupate n trei faze i zece etape care, n
succesiunea lor logic i practic, aa cum se pot identifica n 8tandardele 1nternaionale de
-udit, se prezint astfel$
6aze #tape
6aza iniial & acceptarea mandatului i contractarea lucrrilor de audit
& orientarea i planificarea auditului
6aza executrii lucrrilor & aprecierea controlului intern
& controlul conturilor
& examenul situaiilor financiare
6aza final & evenimente posterioare nc,iderii exerciiului
& utilizarea lucrrilor altor profesioniti
& alte lucrri necesare nc,iderii
& raportul de audit
& documentarea lucrrilor de audit
9. -cceptarea mandatului si contractarea lucrarilor de audit.
:nainte de a contracta o lucrare de audit a situaiilor financiare ale unei entiti, auditorul
trebuie s aprecieze posibilitatea de a ndeplini aceast misiune% trebuie s in seama de
unele reguli profesionale i de deontologie.
-ciunile intreprinse n aceast etap permit auditorului s colecteze informaiile necesare
fundamentrii deciziei de acceptare a misiunii, i acestea se refer la$
cunoaterea global a intreprinderii ; auditorul cauta sa obtina elemente care sa ii permita
aprecierea celor mai importante riscuri existente%
examenul de independen i de absen a incompatibilitilor ; auditorul verifica lista
clientilor sais au ai societatii de expertiza in care lucreaza, pentru a se asigura ca nu exista o
activitate d<3= remunerate de intreprinderea repectiva% auditorul mai verifica situatia sa si a
membrilor familiei in legatura cu eventualele interese din partea intreprinderi respective%
examenul competenei ;auditorul trebuie sa se asigure ca propriile competente, ale
personalului sau salariat sau ale colaboratorilor folositi sunt suficiente pentru exercitarea
misiunii%
contactul cu fostul auditor sau censor ; autitorul trebuie sa se informeze in legaturile cu
motivele demisiei sau refuzului de reinoire a mandatului fostului auditor sau censor, si mai
ales, daca nu cumva au fost dezacorduri in ceea ce priveste$ respectarea normelor legale,
aplicarea masurilor ,otarate, stabilirea onorariilor etc.%
decizia de acceptare a mandatului ; dupa analiza factorilor de risc auditorul poate lua
urmatoarele decizii
> accepta un mandate fara riscuri aparente%
> accepta mandatul, insa va necesita o supraveg,ere si masuri particulare%
> refuza mandatul.
fia de acceptare a mandatului ; o astfel de fisa poate servi ca act 3ustifciativ al deciziei de
acceptare. 6isa de acceptare contine informatii despre$
> intreprindere%
> natura misiunii%
> onrarii%
> decizia si procedura de acceptare%
> repartizarea dosarului%
> alte procedure.
Normele legale rom.neti prevd obligaia ca activitatea profesionitilor contabili s se
desfoare pe baz de contracte de prestri servicii fr a se face vreo distincie ntre
misiunile de audit legal ; care presupun desemnarea acestor profesioniti de ctre adunarea
general a intreprinderii auditate i misiunile de audit contractual.
8tandardul 1nternaional de -udit 18-! nr. '1? prevede c auditorul i clientul trebuie s
convin termenii i condiiile de realizare a misiunii de audit care vor fi consemnai intr&o
*8crisoare de misiune de audit+ *@ettre de mission dAaudit+ sau *-nga3ament letter+! sau n
orice alt tip de contract adecvat.
-uditorul poate s decid s nu trimit o nou *scrisoare de misiune+ pentru fiecarer din
exerciiile viitoare. @a primirea solicitrii din partea intreprinderii&client, auditorul trebuie s
aprecieze dac unii termeni din *scrisoarea de misiune+ ar trebui modificai, in.nd seama de
evoluia semnificativ a naturii sau importanei activitilor clientului su.
B. "rientarea si planificarea auditului.
:n aceast etap profesionistul contabil obine informaii cu privire la particularitile
intreprinderii, zonele sale de risc, domeniile i sistemele semnificative, informaii care s&1
permit orientarea i planificarea controalelor astfel nc.t s fie prevenite lucrri inutile sau
care nu vor servi realizrii obiectivelor misiunii de audit.
Principalele lucrri din aceast etap sunt$
(ulegerea de informaii generale asupra intreprinderii ; discutii cu conducatorii si personalul
intreprinderii, examinarea unor documente interne si externe, vizitarea localurilor
intreprinderii si examenul anlitic, sunt aspect ce vizeaza natura activitatii desfasurate ,
particularitatile sectorului din care face parte, politicile comerciale, financiare si sociale etc%
1dentificarea domeniilor i sistemelor semnificative ; se are in vedere identificarea zonelor
de riscsi stabilirea elementelor sau sectiunilor asupra carora trebuie concentrate actiunea de
audit%
/edactarea Planului de misiune planului de audit! ; dupa cunosterea particularitatilor
intreprinderii, profesionistul contabil are posibilitatea sa isi orienteze misiunea in functie de
domeniile si sistemele semnificative.
#laborarea programului de munc ; obligatia auditorului de a elabora si documenta un
program de munca in care sunt definite natura, calendarul si intinderea procedurilor de audit.
C. Planul de misiune$ continut si rol.
Planul de misiune este programul general de munc n care sunt sintetizate toate informaiile
obinute pe baza crora s poat fi orientat i planificat misiunea de audit. #ste
documentul care servete ca instrument de baz pentru toi intervenanii de&a lungul ntregii
misiuni de audit.
/edactarea planului de misiune i pe aceast baz a programului de munc presupune$
alegerea membrilor ec,ipei n funcie de experiena i cunotinele lor n sectorul de
activitate al intreprinderii%
repartizarea lucrrilor pe oameni, n timp i n spaiu subuniti, filiale n ar i n strintate
etc.!%
utilizarea lucrrilor realizate de auditorul intern al intreprinderii de ali auditori externi sau
experi%
coordonarea cu auditorii de la societile&surori i de la societatea&mam%
solicitarea de specialiti pentru studierea sistemelor i datelor informatizate n orice alte
domenii 3uridic, fiscal, te,nic etc.!%
calendarul edinelor -D- i (-%
termenul de depunere a raportului.
Planul de misiune este deci un instrument de lucru care permite luarea de decizii cu privire
la$ lucrrile de efectuat, mi3loacele necesare, datele interveniilor n teren, rapoarte i relaii
de stabilit, bugetul de timp i costurile anga3ate.
8tandardul 1nternaional de -udit 18-! nr. 2?? intitulat *Planificarea lucrrilor de audit+
prevede obligaia planificrii activitii de audit ca o msur de asigurare c aceast
activitate se realizeaz de o manier eficient.
1-8 nu prevede un anumit model al planului de misiune planului de audit!, forma i fondul
acestuia variind n funcie de talia intreprinderii, complexitatea auditului, metodologia i
te,nologia specificat utilizat de auditor% din planul de misiune nu pot lipsi informaii care se
refer la$ cunoaterea activitilor intreprinderii, nelegerea sistemului contabil i de control
intern, riscul i pragul de semnificaie, natura calendarului i ntinderea procedurilor de audit
i coordonarea, conducerea, supraveg,erea i revizuirea lucrrilor.
P@-NE@ D# F181EN#
& coninut tip &
& Prezentarea intreprinderii$
& Denumirea
& 8ediul social
& (apital social i acionari
& :nregistrare
& 8curt istoric
& (onsideraii succinte privind obiectivul de activitate, piaa, concurena
& 1nformaii contabile$
& Gugete i conturi previzionale
& Particularitile sistemului contabil
& Principiile contabile% permanene%comparabiliti plurianuale
& Definirea misiunii$
& Natura misiunii$ conturi anuale% conturi consolidate% previziuni etc.
& -li auditori, experi sau cenzori cu misiuni n intreprindere
& 8isteme i domenii semnificative$
& Prag de semnificaie
& 6uncii i conturi semnificative
& Hone de risc identificate
& (ontroale semnificative pe care ne putem spri3ini
& "rientarea programului de lucru$
& -precierea controlului intern
& @ucrri deosebite
& (onfirmri de obinut interne i externe!
& 1nventare fizice
& -sisten de specialitate necesar informatic, fiscalitate etc.!
& Documente de obinut
& #c,ipa i bugetul%
& Planificarea$
& /epartizarea lucrrilor
& Datele interveniilor pe etape
& @ista rapoartelor, scrisorilor de confirmare i alte documente ce urmeaz a fi emise cu
datele limit!.
I. #valuarea controlului intern$ continut si etape
(.nd estimeaz c poate s se spri3ine pe fiabilitatea controlului intern pentru a limita
intinderea sonda3elor sale i a controalelor proprii asupra conturilor, auditorul va verifica
funcionarea acestui control intern. -uditorul efectueaz un studiu i o evaluare a sistemelor
considerate semnificative n scopul identificrii controalelor interne pe care dorete s se
spri3ine, pe de o parte, precum i riscurile de eroare n tratarea datelor i informaiilor pe de
alt parte. 7oate aciunile intreprinse de auditor n aceast etap sunt concentrate asupra a
trei ntrebri care furnizeaz baza de apreciere a sistemului de control intern$
care sunt procedurile efective, n funciune, care au ca obiectiv realizarea unui control intern
eficient)
aceste proceduri sunt aplicate)
n ce masur aceste proceduri satisfac realizarea unui bun control intern i deci pot conduce
la elaborarea de documente financiar&contabile corecte)
-uditorul nu trebuie s verifice ansamblul controlului intern, ci numai acele elemente ale
acestuia pe care vor sa se spri3ine, alctuind n acest sens un program de verificare a
controlului intern.
"biectivul urmrit prin aprecierea controlului intern este de a determina n ce msur
auditorul se poate spri3ini pe acest control pentru a&i putea defini natura, ntinderea i
calendarul lucrrilor i interveniilor sale.
#tapele aprecierii controlului intern$
nelegerea i descrierea sistemelor semnificative%
confirmarea nelegerii sistemului% testele de conformitate%
evaluarea riscurilor de eroare%
verificarea funcionrii controlului intern%
evaluarea preliminar% teste de permanen%
evaluarea final i incidena asupra misiunii.
1?. (are sunt principalele obiective ale controlului intern al unei entitati)
"biectivele controlului intern sunt
& prote3area activelor intreprinderii $
o definirea responsabilitatilor
o separarea sarcinilor si functiilor
o descrierea functiilor
o procedura acordarii imputernicirilor
& asigurarea fidelitatii si exactitatii informatiei contabile
o modalitatea de intocmire si circulatie a documentelor 3ustificative
o organizarea si tinerea corecta si la zi a contabilitatii
o organizarea si efectuarea inventarierii patrimoniului si a valorificarii acestuia
o respectarea regulilor de intocmire a bilanturilor contabile
o controalele de baza ale activitatii contabile
& asigurarea respectarii dispozitiilor intreprinderii
& promovarea eficacitatii exploatarii
11. (are sunt elementele de baza ale controlului intern al unei entitati )
#lementele de baza ale sistemului de control intern sunt $
& #xistenta unui plan de organizare,cuprinzand $
definirea cat mai precisa a sarcinilor fiecare trebuie sa stie ce trebuie sa faca!
definirea limitelor de competenta si a raspunderilor, ceea ce presupune stabilirea unei
ierar,ii a carei autoritate e indiscutabila %
circulatia informatiilor $ circuitele documentelor trebuie sa fie suficient de precise si elaborate
pentru a exclude negli3enta si fantezia.
b! (ompetenta si integritatea personalului sunt esentiale, mai ales la nivelul directiunii %
deciziile pe care le iau responsabilii compartimentelor, bune sau rele, se repercuteaza
asupra compartimentelor pe care le duc
c! #xistenta unei documentatii satisfacatoare se refera la $
producerea informatiilor $ este recomandata existenta unor instructiuni scrise, sub forma, de
exemplu, a unui manual de proceduri %
ar,ivarea informatiilor $ J memoria K unei intreprinderi este un element esential al controlului
intern care,de altfel, conditioneaza toate controalele ulterioare.
1'. #xplicai importana separrii sarcinilor n organizarea controlului intern al unei entiti.
8epararea sarcinilor este necesar a fi facut astfel nc.t s permit controlul reciproc al
execuiei lor. #ste de dorit s se evite ca una i aceeai persoan s poat comite o eroare
sau o inexactitate ; iregularitate & av.nd posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt
persoan s aib posibilitatea de a o ascunde sau fr ca alt persoan s aib posibilitatea
de a o descoperi.
8epararea si delegarea atributiilor nu diminueaza sau anuleaza responsabilitatea celor care
gestioneaza patrimonial intreprinderii. 1n acest sens, delegarea atributiilor este necesar sa se
faca$
& pentru un numar redus de personae, pentru a nu se dilua raspunderea%
& asigurand specializarea acestor personae imputernicite%
& asigurand independent persoanelor imputernicite fata de obiectul si subiectul controlului%
& asigurand autoritatea celor ce exercita controlul, respective dreptul de a impune luarea
anumitor masuri.
12. Definii auditul intern i controlul intern i relaia dintre acestea.
-uditul intern reprezint acea component a auditului financiar care const n examinarea
profesional efecutat de un profesionist contabil competent i independent n vederea
exprimrii unei opinii motivate n legatur cu validitatea i corecta aplicare a procedurilor
interne stabilite de conducerea intreprinderii entitii!.
-uditul intern reprezint un compartiment de control din cadrul entitii care efectueaz
verificri pentru aceasta% face parte din controlul intern al entitii i are ca obiective de baz
verificarea eficacitii sistemelor contabile i de control intern.
-uditul intern la o entitate se poate realiza prin compartimente distincte ale acesteia i, n
acest caz, auditorul intern face parte din structurile funcionale ale entitii economice sau
sociale% auditul intern se poate realiza i pe baze contractuale cu o firm de audit alta dec.t
cea care efectueaz auditul asupra situaiilor financiare ale acestei entiti.
(ontrolul intern ; un sistem de control intern ce cuprinde un ansamblu de politici i proceduri
puse n aplicare de conducerea unei entiti n vederea asigurrii, n msura posibilului, a
unei gestionri riguroase i eficiente a activitilor acesteia% implic respectarea politicilor de
gestiune, prote3area activelor, prevenirea i detectarea fraudelor i erorilor, exactitatea i
ex,austivitatea nregistrrilor contabile i stabilirea la timp a informaiilor financiare.
(ontrolul intern se al unei entitati se refera la totalitatea procedurilor si la realizarea lui
participa intreg personalul entitatii respective.
-uditul intern al unei entitati se refera la verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de
aplicare procedurilor de control intern din entitatea respective si se realizeaza prin
compartimente distinct care fac parte din structura si sistemul de control intern al aceleiasi
entitati% el poate fi realizat si de firme specializate de expertiza contabila.
14. (are sunt principalele obiective ale auditului intern)
"biectivele auditului intern sunt$
o verificarea conformitii activitilor din entitatea auditat cu politicile, programele i
managementul acestuia, n conformitate cu prevederile legale%
o evaluarea gradului de adecvare i aplicare a controalelor financiare i nefinanciare dispuse
i efectuate de ctre conducerea unitii n scopul creterii eficienei activitii entitii%
o evaluarea gradului de adecvare a datelorLinformaiilor financiare i nefinanciare destinate
conducerii pentru cunoaterea realitii din entitate$
o prote3area elementelor patrimoniale bilaniere i extrabilaniere i identificarea metodelor
de prevenire a fraudelor i pierderilor de orice fel.
15. Programul de control$ rol, coninut, forme de prezentare.
Nu exist un program standard de control al conturilor deoarece acest program depinde
exclusiv de rezultatele etapelor precedente i de caracteristicile fiecrei intreprinderi.
Dup cum s&a vzut, etapa de cunoatere a intreprinderii a permis determinarea domeniilor
semnificative, a zonelor de risc i a naturii operaiilor% n etapa referitoare la aprecierea
controlului intern, auditorul a avut posibilitatea identificrii existenei controlului intern pe care
se poate spri3ini i verificrii modului de funcionare a acestuia. Numai n funcie de aceste
fluxuri de informaii i de gradul de fiabilitate al lor auditorul i stabilete programul de
control al conturilor care, aa cum s&a mai amintit, poate fi restr.ns sau extins.
Pentru stabilirea programului de control, auditorul va utiliza planul de misiune i foaia de
sintez a aprecierii controlului intern, documente ce asigur legtura cu etapele precedente.
Programul de control poate fi stabilit pe o foaie de lucru special, care conine rubricile
urmtoare$
lista controalelor de efectuat, ordonat pe seciunile situaiilor financiare% aceste controale
trebuie c.t mai bine detaliate pentru a fi uor de identificat documentele i informaiile
necesare a se solicita intreprinderii%
ntinderea eantionului$ in.nd seama de pragul de semnificaie i de evenimentele erori ce
pot fi descoperite, este indicat ca n aceast coloan s se menioneze volumul sonda3elor
de efectuat pentru controlul respectiv%
indicarea datei la care a fost efectuat controlul este foarte important, av.nd n vedere c,
calitatea unui control depinde de data la care s&a efectuat. -ceast coloan va fi completat
pe msura avansrii programului de control, ceea ce permite urmrirea cronologic a
lucrrilor%
referin pentru foaia de lucru%
probleme nt.lnite$ aceast coloan se folosete pentru supervizarea lucrrilor i pentru a
stabili sinteza rezultatelor controalelor.
19. #lementele probante$ definiie, rol, criterii de apreciere.
#lemente probante ntr&o misiune de audit reprezint informatii obtinute de auditor pentru a
a3unge la concluzii pe care acesta si fondeaz opinia% aceste informatii constau n
documente 3ustificative si documente contabile care stau la baza situatiilor financiare si care
sunt coroborate cu informatii din alte surse.
#lementele probante i permit auditorului s si formeze o opinie asupra situatiilor financiare.
elementele probante sunt obtinute printr&o combinare adecvat a testelor de procedur cu
controalele substantive sau numai prin controale substantive. #lementele probante trebuie
s ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate pentru a putea s stea la baza fondrii
unei opinii$ s fie suficiente si s fie 3uste adecvate!.
elementele probante trebuie s ndeplineasc cumulativ dou conditii de calitate pentru a
putea s stea la baza fondrii unei opinii$ s fie suficiente si s fie 3uste adecvate!.
(aracterul suficient se stabileste n raport cu numrul de elemente probante colectate.
(aracterul 3ust se aprecieaz n raport cu gradul de adecvare, cu pertinenta, fiabilitatea lor.
6actorii care influenteaz rationamentul auditorului n legtur cu ceea ce constituie
elemente probante suficiente cuprind$
& importanta riscului de inexactitate, care depinde de$ natura elemnetelor n cauz,
adecvarea controlului intern, natura activittilor realizate, existenta unor situatii susceptibile
de a exercita o influent neobisnuit asupra conducerii ntreprinderii, situatia financiar a
ntreprinderii%
& importanta relativ a elementului avut n vedere, tin.nd seama de ansamblul informatiilor
bilantului contabil
& experienta cptat n cursul unor auditri anterioare
& concluziile procedurilor de audit, n special descoperirea eventual a unor fraude sau erori
& tipul de informatie disponibil
obtinerea de elemente probante privind o informatie dat, de exemplu, existenta de stocuri,
nu scuteste obtinerea de elemente probante pentru o alt afirmatie, de exemplu, evaluarea
lor.
auditorul poate obtine un grad de certitudine mai ridicat atunci c.nd elementele probante
adunate, de origine si de natura diferite sunt concordante. :n acest caz, auditorul poate
ob7ine un grad de certitudine global superior celui pe care l obtine din fiecare din
elementele probante luate izolat.
1nvers, c.nd elementele probante obtinute din surse diferite nu sunt concordante ntre ele,
poate fi necesar folosirea unor proceduri suplimentare n scopul rezolvrii contradictiei.
7rebuie s existe un raport rezonabil ntre costul pentru obtinerea de elemente probante si
utilitatea informatiei obtinute. -tunci c.nd auditorul are dubii legitime cu privire la o
informative care prezint o important semnificativ, el trebuie s se strduiasc s obtin
elemente probante suficiente pentru a elimina aceste dubii. Dac nu este n msur s
obtin aceste elemente probante suficiente, el nu trebuie s formuleze o opinie fr rezerv.
1B. 7e,nica sonda3ului in audit
8onda3ul este definit ca o te,nic ce const n selecionarea unui anumit numr sau pri
dintr&o mulime, aplicarea la acestea a te,nicilor de obinere a elementelor probante i
extrapolarea rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau mulime. 7e,nica
sonda3ului este reglementat de 8tandardul 1nternaional de -udit 18-! nr. 52?.
8onda3ele pe care le realizeaz auditorul n cursul misiunii sale sunt de dou naturi diferite$
n unele cazuri, n general cu ocazia verificrii funcionrii controlului intern, auditorul caut
s demonstreze c elementele care constituie masa, mulimea, prezint o caracteristic
comun de exemplu, vizarea sau aprofundarea comenzilor cu ocazia cumprrilor!%
sonda3ele efectuate n astfel de cazuri sunt sonda3e asupra atribuiilor%
n alte cazuri, n general cu ocazia controlului conturilor, auditorul caut s verifice valoarea
dat unei mulimi sau unei mase% acestea sunt sonda3e asupra valorilor.
-uditorul poate folosi n general dou tipuri de sonda3e$ sonda3ul statistic i sonda3ul
nestatistic, bazat exclusiv pe experiena sa profesional% acesta din urm, ns, nu permite o
extrapolare riguroas a rezultatelor obinute asupra eantionului la ntreaga mas sau
mulime. -legerea ntre cele dou tipuri de sonda3e depinde de pregtirea profesional a
auditorului i de gradul de credibilitate pe care acesta dorete s l dea concluziilor sale.
"ricare ar fi ns tipul de sonda3, este important s fie respectate c.teva reguli riguroase
privind decizia asupra eantionului i parcurgerea unor etape obligatorii$
-. alegerea naturii multimii, a masei ; trebuie sa fie compatibila cu obiectivul urmarit%
G. elementele c,eie ; elementele care fie datorita naturii lor, fie datorita valorii lor, prezinta
riscuri si ca atare auditorul poate decide verificarea integral a acestora%
(. alegerea te,nicilor ; ce este influentata de natura controlului efectuat si recurgerea sau
nerecurgerea la te,nici statistice%
D. determinarea taliei esantionului ; se face in functie de anumiti factori care difera dupa
cum este vorba de sonda3e asupra atributiilor sau asupra valorilor%
#. selectionarea esantionului ; care trebuie sa fie reprezentativ%
6. studiul esantionului ; toate elementele selectionate trebuie sa fie controlate%
D. evaluarea rezultatelor ; inainte de tragerea unei concluzii asupra rezultatului, fiecare
anomalie este examinata pentru a se aprecia daca este reprezentativa, accidentala sau
exceptionala%
M. concluziile sonda3ului ; concluzia finala este suma concluziilor trase asupra elementelor
c,eie, asupra anomaliilor exceptionale asupra restului masei.
1C. 7e,nica observrii fizice.
"bservarea fizic este mi3locul cel mai eficace de verificare a existenei unui activ, ns ea
nu aduce dec.t o parte din elementele probante necesare i anume numai existena bunului
respectiv% celelalte elemente probante ca% proprietatea asupra bunului,valoarea atribuit etc.
trebuie verificate prin alte te,nici.
-ciunile ntreprinse de auditor pe linia controlului stocurilor, de exemplu, au ca obiectiv
asigurarea c$
intreprinderea a prevzut mi3loace corespunztoare care permit recenzarea activelor n
condiii de fiabilitate% aceast faz a interveniei const n studierea procedurilor de
inventariere i se situeaz deci naintea inventarierii propriuzise%
aceste mi3loace sunt puse n aplicare n mod satisfctor% aceast faz const n verificarea
faptului c persoanele nsrcinate cu inventarierea aplic n mod corect procedurile i se
situeaz n timpul inventarierii propriu&zise%
lucrrile de inventariere au fost corect exploatate valorificate!% aceast faz const n a
controla dac cantitile recente sunt cele utilizate pentru evaluarea sumei stocurilor i se
situeaz deci dup inventarierea propriu&zisa.
1I. (onfirmarea extern direct!.
#ste o procedur care const n a cere unui ter av.nd legturi de afacere cu intreprinderea
verificat, s confirme direct auditorului informaiile privind existena operaiilor, a soldurilor
etc. -uditorul are latitudinea de a determina condiiile i ntinderea acestei proceduri.
Procedura se demareaz cu acordul conducerii intreprinderii supus controlului% dac
aceasta nu se arat favorabil pentru o astfel de procedur, auditorul se poate gsi n una
din urmtoarele dou situaii$
sau consider c te,nicile compensatorii de control i aduc elemente suficiente de prob%
sau consider c alte controale nu&l conduc la elemente probante fa de limitele impuse de
conducerea intreprinderii, care va suporta consecinele necesare cu privire la certificare.
8tandardul 1nternaional de -udit 18-! nr. 5?5 definete principalele cazuri n care auditorul
are obligaia s procedeze la folosirea te,nicii confirmrii directe$
confirmarea unor cauze n baza crora s&au realizat unele tranzacii%
confirmarea de ctre bnci a soldurilor conturilor i alte informaii considerate necesare%
confirmarea conturilor de clieni i debitori%
confirmarea stocurilor n depozite vamale, n consignaie i alte stocuri la teri%
valori imobiliare cumprate prin intermediari financiari%
mprumuturi de la teri%
confirmarea soldurilor costurilor de furnizori i creditori.
(onfirmarea poate s fie pozitiv, atunci c.nd terul solicitat i exprim acordul asupra
informaiei primit sau furnizeaz c,iar el informaia, sau negativ, atunci c.nd terului
solicitat 1 se cere s nu rspund dec.t n cazul n care nu este de acord cu informaia care i
s&a prezentat.
-uditorul trebuie s ia n consideraie orice fapt de natur s pun n discuie fiabilitatea
rspunsului obinut la cererea de confirmare extern direct!.
Procedurile i principiile fundamentale, precum i modalitile lor de aplicare, n legtur cu
utilizarea de ctre auditor a procedurii confirmrii externe directe! ca mi3loc de obinere a
elementelor probante, sunt reglementate prin 8tandardul 1nternaional de -udit 18-! nr.5?5.
'?. #xamenul situaiilor financiare.
8ituaiile financiare bilan, contul de profit i pierdere i celelalte componente! constituie
documente de sintez a contabilitii asupra crora auditorul i exprim opinia.
(ontroalele efectuate asupra conturilor i&au permis auditorului s obin unele elemente
probante pe baza crora s trag concluzii cu privire la diferite posturi i rubrici din situaiile
financiare.
Pentru a&i putea exprima opinia, auditorului trebuie s confirme c situaiile financiare sunt
n acord cu concluziile sale i c ele reflect corect deciziile conducerii intreprinderii i dau o
imagine fidel activitii i situaiei financiare a intreprinderii.
#xamenul situaiilor financiare are ca obiect verificarea$
faptului c bilanul, contul de profit i pierdere i celelalte componente ale situaiilor
financiare sunt coerente, concord cu datele din contabilitate, sunt prezentate conform
principiilor contabile i reglementrilor n vigoare i in cont de evenimentele posterioare
datei de nc,idere%
faptului c anexele comport toate informaiile de importan semnificativ asupra situaiei
patrimoniale, financiare i rezultatele obinute.
7e,nicile de examinare a situatiilor financiare se spri3ina pe procedurile analitice prevazute in
18- 5'? si in mod deosebit pe$
stabilirea ratiourilor obinuite de analiz financiar i compararea lor cu cele ale exerciiilor
precedente i ale sectorului de activitate%
comparaiile ntre datele reieite din situaiile financiare i datele anterioare, posterioare i
previziunile intreprinderii sau ale altor intreprinderi similare%
compararea n procent fa de cifra de afaceri a diferitelor posturi din contul de profit i
pierdere.
En obiectiv central al examinrii situaiilor financiare l constituie verificarea dac acestea
dau o imagine fidel clar i complet$
poziiei financiare intreprinderii%
rezultatelor financiare%
situaiei financiare.
:n cadrul aciunilor de verificare a bilanului contabil, auditorul i divizeaz diligenele
verific.nd i satisfacerea unor reguli generale i particulare.
/eguli generale$
bilanul contabil este ntocmit conform normelor contabile n vigoare, auditorul asigurandu&se
ca principiul prundentei si al continuitatii activitatii sunt respectate, iar principiul
independentei a fost aplicat%
bilanul contabil este ntocmit sub o form comparativ, metodele de evaluare si prezentare
fiind identice cu cele ale anului precedent% daca intervin modificari , ele trebuie sa fie inscrise
si 3ustificate in anexa%
elementele de activ i pasiv sunt evaluate separat fr s se opereze compensaii%
bilanul de desc,idere corespunde cu bilanul de nc,idere al exerciiului precedent%
auditorul procedeaza pentru fiecare cont la verificarea contabila a credibilitatii
componentelor sale si ale soldului sau%
datele de inventar ale elementelor de active si pasiv sunt regrupate in registrul&inventar
cantitativ si valoric, dupa caz.
/eguli particulare. -uditorul verific modul de nregistrare a$
capitalurilor proprii%
mprumuturi i datorii asimilate%
imobilizri%
stocuri i producie n curs de execuie%
conturile de teri%
conturile de provizioane%
conturile de trezorerie.
:n legatur cu rezultatul exerciiului, auditorul $
& examineaz unele conturi de c,eltuieli c,iriile, primele de asigurare, comisioanele,
onorariile, impozitele, c,eltuielile sociale, contracte diverse etc.!
& examineaz bazele de impozitare stabilite n materie de taxe i impozite asupra conturilor
de venituri%
& examineaza, eventual cu conducerea intreprinderii, insuficientele si anomaliile constatate si
propune, daca este cazul, efectuarea inregistrarilor corespunzatoare in masura in care ele
sunt 3ustificate%
& examineaz situaia comparativ a diverselor conturi de venituri i c,eltuieli.
:1n legatur cu anexele la situaiile financiare, auditorul examineaz informaiile furnizate de
acestea, analiz.nd n mod deosebit$
& evoluia conturilor prezentate de aceste anexe%
& respectarea modului i metodelor de evaluare a posturilor din bilan i din contul de profit i
pierdere%
& metodele utilizate pentru calculul amortizrii i provizioanelor i fundamentarea lor.
'1. #lementele posterioare nc,iderii exerciiului.
8tandardul 1nternaional de (ontabilitate 1-8! nr. 1? stabilete tratamentul n situaiile
financiare a evenimentelor favorabile i nefavorabile care survin dup data nc,iderii
exerciiului, care pot fi de dou tipuri$
& evenimente care furnizeaz informaii n legtur cu fapte care existau la data nc,iderii
exerciiului% sunt acele evenimente care aduc o mai ampl confirmare a circumstanelor
existente la data nc,iderii%
& evenimente care furnizeaz informaii bazate pe fapte survenite dup data nc,iderii
exerciiului% sunt evenimente care indic circumstane noi, aprute dup data nc,iderii.
8tandardul 1nternaional de -udit 18-! nr. 59? stabilete obligaiile pentru auditor de a lua n
considerare incidenele evenimentelor posterioare nc,iderii exerciiului, at.t asupra situaiilor
financiare c.t i asupra raportului su, disting.ndu&se trei etape$
& fapte descoperite p.n la data raportului de audit ; auditorul trebuie sa puna in lucru
procedure care urmaresc identificarea tuturor elementelor care pot necesita a3ustari ale
situatiilor financiaresau informatii suplimentare in anexe, pana la data raportului sau
& fapte descoperite dup data raportului de audit, dar naintea publicrii situaiilor financiare ;
auditorul nu este obligat sa faca investigatii referitoare la situatiile financiare dupa data
raportului. (onducerea intreprinderii trebuie sa informeze auditoul despre eventualele
modificari survenite intre data raportului de audit si data publicarii situatiilor financiare.
& fapte descoperite dup publicarea situaiilor financiare ; daca auditorul ia cunostinta, dupa
publicarea situatiilor financiare, de existent unui eveniment care ar condus la modificarea
opiniei, el trebuie sa stabileasca daca este cazul corectarii situatiilor financiare si sa discute
aspectele respective cu conducerea intreprinderii.
''. /olul i importana dosarului exerciiului.
Dosarul exerciiului cuprinde toate elementele unei misiuni, a cror utilitate nu depete
exerciiul controlat% el permite ansamblarea tuturor lucrrilor, de la organizarea misiunii la
sintez i formularea raportului.
Dosarul exerciiului este indispensabil pentru$
& mai buna organizare i control ale misiunii%
& documentarea lucrrilor efectuate, deciziilor luate i asigurarea c programul s&a derulat
fr omisiuni%
& nlesnirea muncii n ec,ip i supervizarea lucrrilor date la colaboratori%
& 3ustificarea opiniei emise i redactarea raportului.
stefanidis (offe&drinNer Fesa3e$ 11Fembru din$ 8.m Fai 'I, '?1? B$54 pm
Auditul statutar: definiie, rol i obiective
Auditul statutar: definiie, rol i obiective
Prin audit statutar se nelege examinarea efectuata de un profesionist
contabil competent si independent asupra situaiilor financiare ale unei entitati in
vederea exprimarii unei opinii motivate asupra imaginii fidele, clare si complete a
pozitiei si situatiei financiare precum si a rezultatelor (performantelor) obtinute de
aceasta.
Altfel spus, auditul statutar este auditul financiar efectuat de auditori statutari
care examineaza (verific) si certifica n totalitatea lor situatiile financiare, potrivit
normelor de audit, inclusiv activitati si operatii specifice intreprinderii auditate, in
virtutea unor dispozitii legale (legea contabilitatii, legea societatilor comerciale, legea
pietelor de capital etc.), ca urmare a mandatului primit din partea proprietarilor
intreprinderii (actionari, asociati).
!lementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt:
"profesionistul competent si independent care poate fi o persoana fizica sau o
persoana #uridica$
"obiectul examinarii efectuata de profesionistul contabil il constituie situatiile
financiare ale entitatii, in totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte
componente ale situatiilor financiare, in functie de referentialul contabil aplicabil$
"scopul examinarii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea
fidela, clara si completa a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a
rezultatelor obtinute de entitatea auditata$
"criteriul de calitate in functie de care se face examinarea si se exprima opinia
il constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile.

%rice definitie a auditului statutar trebuie s tina cont de nevoile si asteptarile
utilizatorilor, in masura in care acestea sunt rezonabile, precum si de capacitatea
auditorului statutar de a raspunde acestor nevoi si asteptari.
&evoile si asteptarile utilizatorilor pot fi considerate rezona bile, dac:
sarcinile au fost descrise de lege$
exist persoane interesate care doresc s plteasca pentru serviciile
respective$
exist un auditor interesat s ofere un serviciu (pentru un pre care reflect,
n special, nivelul de calificare, dificultatea aciunii, numrul de ore i riscul
implicat) si are competenta s o fac.
Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa #oace un rol in prote#area
intereselor sale, prin oferirea unei reasigrari referitoare la:

acuratetea declaratiilor financiare$
continuitatea exploatarii si solvabilitatea firmei$
existena unor fraude$
respectarea de catre firm a obligatiitor sale legale$
comportamentul responsabil al firmei fa de problemele legate de media si
problemele sociale.

Analiza modului n care nevoile si asteptarile publicului sunt rezonabile conduce
la urmatoarele concluzii:

'istincia audit statutar (legal), audit contractual
Auditul statutar (legal) se inscrie, prin definitie, intr"un cadru stabilit de lege si
isi are originea in legea societatilor comerciale$ numai in acest context auditorul "
denumit comisar de conturi, auditor statutar, cenzor " exercita o misiune de audit in
aplicarea textelor legale.
(nele legislatii naionale oblig anumite societati comerciale la desemnarea
unuia sau mai multor auditori.

)eea ce caracterizeaza un auditor statutar (legal) de auditul contractual se
refer la:
a) Numirea auditorului statutar (legal) se face de catre adunarea generala a
actionarilor sau asociatilor. Aceasta inseamna c auditorul statutar este numit de catre
detinatorii de capital ai societii$ intr"un anumit fel inseamna ca auditorul statutar
este in serviciul actionarilor carora le aduce o securitate relative asupra situaiilor
financiare ale societtilor lor.
b) %rice auditor statutar e mandatat, de regula, pentru o durata de * "+ ani$ rezulta
ca misiunea de audit de baza este o misiune plurianuala, ceea ce permite auditorului sa
progreseze in cunoasterea intreprinderii si sa abordeze in mod privilegiat anumite
aspecte specifice.
c) Auditorul statutar emite in toate cazurile un raport de audit care are un
coninut strict normat, el neputand s ,inventeze- unalt mod de raportare.
d) Auditorului statutar ii este specific o anumita conduit deontologic precis
stabilit prin codul etic.
e) .isiunea de audit statutar are un caracter permanent, ceea ce nseamn c
auditorul poate face controale in societati in once moment al exercitiului$ in practice,
insa, el se rezuma la / sau 0 interventii principale, din ratiuni de buget si pentru a
nu perturba activitatea intreprinderii, si anume: interventii pentru analiza i evaluarea
controlului intern, pentru inspectia fizica (inventariere) si pentru revizia situatiilor
financiare$ pentru societatile cotate mar exist o interventie asupra situatiilor
financiare semestriale.
f)Auditul statutar se efectueaza numai prin sondaj si deci nu are loc o validare
ex1austiv a tratamentului contabil al tranzactiilor si al fluxurilor exercitiului.
g)Auditorul statutar nu poate avea imixtiuni in gestiunea societtii$ el
pstreaz o anumita distan si nu poate da sfaturi i nu poate efectua lucrri care
presupun substituirea conductorilor intreprinderii " client.
'impotriv, auditul contractual se realizeaza la cererea unui client si nu n
realizarea unei obligatii legale$ obiectivele auditului sunt stabilite prin contract in
functie de asteptarile clientului si pot fi foarte diferite de la un audit la altul.
'e exemplu, conducerea unei ntreprinderi sau actionarii sai pot solicita un audit
financiar"contabil al intreprinderii lor, fie pentru ca ei consider ca situatiile
financiare nu sunt fiabile, fie c vor s aib o cunoastere aprofundata a situatiei
financiare la un moment dat$ in acest caz, un cabinet de audit sau de experti contabili
aduce o opinie independent in legatur cu problemele ridicate$ tot astfel, cnd un
tert doreste s ia o participatie intr"o intreprindere$ o societate mam poate cere unui
auditor sau expert contabil sa efectueze un audit la o filiala etc.

2olul i obiectul auditului statutar

% misiune de auditare a situatiilor financiare are ca obiectiv exprimarea de ctre
auditor a unei opinii potrivit careia situatiile financiare au fost stabilite in toate
aspectele lor semnificative, conform unei referinte contabile identificate. Pentru a
exprima aceast opinie, auditorul va folosi formula ,dau o imagine fidel- sau ,prezint
n mod sincer, in toate aspectele lor semnificative- care sunt expresii ec1ivalente.
Pentru a"si forma o opinie, auditorul reuneste elemente probante necesare pentru
a trage concluzii pe care sa"si fondeze aceasta opinie.
%pinia auditorului ntareste credibilitatea situatiilor financiare furnizand o asigurare
ridicat dar nu absoluta$ asigurarea absolut in audit nu poate exista, ca urmare a
multor factori, cum ar fi: recurgerea la rationament profesional, utilizarea te1nicii
sonda#ului, limitele inerente oricarui sistem contabil si de control intern, faptul c
ma#oritatea informatiilor probante conduc mai mult la deductii decat la convingeri din
partea auditorului.
3n cadrul unui audit al situatiilor financiare, auditorul, fie ca isi desfasoara misiunea
pe baza de contract, fie pe baza unui mandat, trebuie s aplice o metodologie de
control care s asigure " spre deosebire de celelalte forme de control " aceast opinie
independent n mssura sa #udece sau s apere in mod egal pe toi utilizatorii
informatiei contabile, pe toti actorii participanti la viaa economico"sociala dintr"o
intreprindere, si anume: actionarii, statul (bugetul), salariatii, bancile, tertii debitori si
tertii furnizori etc.