Expropierea pentru cauz de utilitate public.

Studiu de caz Jurisprudena CEDO

1. DREPTU DE PROPR!ET"TE.
1.1.Istoric.Definiie
Plecnd de la prevederile art. 480
1
din Codul Civil Romn de la 186
!
" copie a
Codului #apoleonian din 1804" doctrina modern$ a definit proprietatea ca fiind %acel
drept real care confer titularului atributele de posesie, folosin i dispoziieasuprqa
unui bun, atribute pe care numai el le poate exercita n plenitudinea lor, n putere
proprie i n interes propriu, cu respectarea legislaiei n vigoare.
Plecnd de la aceast$ definiie" ar$t$m c$ proprietatea este dreptul cel mai deplin"
fiind sin&urul drept su'iectiv care confer$ titularul s$u trei atri'ute( posesia" folsina )i
dispo*iia.
Posesia const$ +n posi'ilitatea proprietarului de a st$pni 'unul ce +i aparine +n
materialitatea sa" comportnd,se fa$ de ceilali ca fiind titularul dreptului de proprietate.
Folosina confer$ proprietarului facultatea de a +ntre'uina 'unul s$u" cule&nd sau
percepnd +n proprietate toate fructele naturale" industriale sau civile pe care acesta le
produce6.
ispoziia" ca atri'ut al propriet$ii" comport$ dou$ elemente( dreptul de
dispoziie material )i dreptul de dispoziie !uridic.
Dreptul de dispo*iie material$ este posi'ilitatea proprietarului de a dispune de
su'stana 'unului" adic$ de a,l transforma" de a,l consuma sau distru&e" cu respectarea
re&lement$rilor +n vi&oare. Dreptul de dispo*iie -uridic$ se concreti*ea*$ +n facultatea
proprietarului de a +nstr$ina dreptul de proprietate" cu titlu oners sau &ratuit" prin act +ntre
vii sau pentru cau*$ de moarte" )i de a,l &reva cu drepturi reale derivate" principale
sau accesorii +n favoarea altor persoane" cu respectarea re&imului -uridic instituit de le&e.
1.!.Caracterele dreptului de proprietate.
Putem distin&e caracterele dreptului de proprietate din diverse perspective. .iind
considerat +n prevederile art. 1 alin.1 din Primul Protocol /diional al Conveniei
0uropene pentru Drepturile 1mului ca un %drept fundamental2" dreptul de proprietate"
pre*entat prin prisma re&ulilor de drept privat" este dotat cu trei &rupe de caracteristici
principale( dreptul de proprietate este a'slout )i inviola'il" deplin )i e3clusiv" perpetuu )i
transmisi'il.
1.4.Caracterul a'solut )i inviola'il.
1
Proprietatea este dreptul ce are cineva de a se bucura i dispune de un lucru n mod exclusiv i absolut,
ns n limitele determinate de lege. i
!
Pentru istoricul noiunii de proprietate precum i pentru diferitele teorii referitoare la acest drept, a se
vedea L.Pop. G.Marty, P.Raynaud, Droit civil.Les biens, ed.2, Paris, Sirey, 1!", p.2 #$1
555.referat.ro
Dreptul de proprietate este absolut deoarece este recunoscut titularului s$u +n
raporturile cu toi ceilali" care sunt o'li&ai sa se a'in$ de a face ceva de natur$ a
+mpiedica e3ercitarea sa. Proprietarul are la +ndemn$ aciunea +n revendicare pentru a,)i
recupera 'unul din mna oricui" dreptul de proprietate fiind opo*a'il er&a omnes" adic$
tuturor.
De*voltnd noiunea -uridic$ de %a'solut2" ar$t$m c$ avnd acest apana- al
dreptului" proprietarul poate s$ fac$ tot ceea ce vrea cu 'unul s$u iar st$pnirea sa asupra
'unului este nelimitat$" +n timp ce orice titular al unui alt tip de drept real asupra acelui
'un este limitat prin lipsa dispo*iiei -uridice depline.
Cu toate acestea" prin diversele re&lement$ri )i limit$ri aduse de le&e" +n practic$
e3ercitarea propriet$ii nu poate e3cede re&ulilor Cet$ii" li'ertatea a'solut$ putnd duce
la 6aos. 7n c6iar definiia propriet$ii" a)a cum o enun$ Codul Civil" se face referire la o
serie de limit$ri pe care le&ea le poate aduce e3ercit$rii dreptului de proprietate.
Prin urmare" se poate conc6ide c$ dreptul de proprietate este un drept a'solut fa$
de orice drept real sau drept personal" dar +n acela)i timp nu este a'solut fa$ de el +nsu)i"
tocmai prin restrn&erile la care este supus de le&e.
"nviolabilitatea dreptului susine caracterul s$u a'solut. Potrivit art. 146 pct. din
Constituie
4
" %Proprietatea privat este inviolabil, n condiiile legii organice2"
sin&urele e3cepii fiind(
18 03proprierea pentru cau*$ de utilitate pu'lic$ 9 art. 44 pct 94# Constituie(2 $imeni nu
poate fi expropriat dec%t pentru o cauz de utilitate public, stabilit potrivitlegii, cu
dreapt i prealabil despgubire
!8 :u'solul oric$rei propriet$i mo'iliare poate fi folosit )i e3ploatat pentru lucr$ri de
interes &eneral" potrivit art. 44 pct. Constituie %Pentru lucrri de interes
general,autoritatea public poate folosi subsolul oricrei proprieti imobiliare, cu
obligaia de adespgubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaiilor sau
construciilor,precum i pentru alte daune imputabile autoritii.
1.4. Caracterul deplin )i e3clusiv.
Dreptul de proprietate este deplin deoarece confer$ titularului s$u %plena in re
potestas" adic$ toate cele trei atri'ute( posesia" folosina )i dispo*iia. /cest caracter
dispare +n momentul +n care asupra 'unului o'iect al dreptului de proprietate se constituie
de*mem'r$minte ale propriet$ii.
Dreptul de proprietate este +n acela)i timp un drept exclusiv" +n +nelesul c$
atri'utele sau puterile inerente acestui drept sunt nu numai depline" ci )i independente de
orice puteri ale altei persoane asupra 'unului respectiv" +n afar$ de ca*urile +n care
proprietatea este de*mem'rat$.
1..Caracterul perpetuu )i transmisi'il.
Dreptul de proprietate este nelimitat +n timp" fiind perpetuu )i durea*$ atta vreme
ct e3ist$ 'unul care face o'iectul s$u. De asemenea" el nu se pierde prin nee3ercitare"
adic$ prin neu*" aciunea +n revendicare fiind imprescripti'il$. Dreptul de proprietate se
4
Modificat% i completat% prin Le&ea de revi'uire a (onstituiei Rom)niei nr. *2+2"",, pu-licat% .n
Monitorul /ficial al Rom)niei, Partea 0, nr. $1! din 2 octom-rie 2"",
stin&e +n patrimoniul titularului s$u doar +n ca*ul +n care sunt +ndeplinite condiiile
prescripiei ac6i*itive 9u*ucapiunea8 de c$tre posesorul 'unului.
Dreptul de proprietate poate fi transmis prin acte +ntre vii" +n condiiile le&ii. ;a
mai mult" transmisiunea lui este inevita'il$ )i o'li&atorie pentru cau*$ de moarte.
<ransmisiunea dreptului de proprietate nu contravine caracterului s$u perpetuu"
fiind corolarul lo&ic al perpetuit$ii sale. =a 'a*a transmisiunilor dreptului de proprietate
prin acte +ntre vii st$ principiul consensualismului consacrat +n art. >?1 C.Civ
4
)i" cu
aplicare +n materia vn*$rii" +n art. 1!> alin.1 C.Civ.

" conform c$ruia transferul

dreptului de proprietate are loc +n momentul reali*$rii acordului de voin$.
1..1. 03cepii.
De la principiul consensualismului e3ist$ e3cepii" cnd transferul dreptului de
proprietate are loc +ntr,un alt moment dect cel al +ntlnirii voinelor p$rilor. /stfel(
a# transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor viitoare are loc c%nd acestea sunt
realizate.
b# asupra bunurilor de gen proprietatea se transmite doar n momentul individualizrii
lor prin numrare, c%ntririe sau msurare.
c# dreptul de proprietate asupra terenurilor se transmite numai n momentul nc&eierii
contractului n forma nscrisului autentic.
d# potrivit dispoziiilor .'.(()*(+,- privind cartile funciare, proprietatea se transmitea
de la v%nztor la cumprtor doar n momentul nscrierii .ntabulrii# dreptului n
cartea funciar. Precizm c 'egea /*(++0, legea cadastrului i a publicitii imobiliare
.n prezent n vigoare# reia principiul consensualismului.
7n unele situaii" 'unurile din proprietatea privat$ pot fi scoase temporar din
circuitul civil prin acordul de voin$ intervenit +ntre proprietarul 'unului )i o ter$
persoan$. /stfel" +ntr,un contract" p$rile au posi'ilitatea de a stipula clauze de
inalienabilitate" prin care proprietarului 'unului +i este inter*is$ +nstr$inarea sau &revarea
'unului +n favoarea unei tere persoane.
Clau*ele de inaliena'ilitate se re&$sesc destul de rar +n actele -uridice cu titlu
oneros" fiind +ns$ +ntlnite mai frecvent +n contractele de ipotec$ )i +n cele de &a- f$r$
deposedare +n care se stitpulea*$ interdicia de +nstr$inare )i &revare cu alte sarcini a
'unului ipotecat sau &a-at. =a fel" asemenea clau*e se re&$sesc )i +n actele cu titlu &ratuit"
+n ca*ul donaiilor )i a testamentelor" donatorul sau testatorul stipulnd c$ persoana
&ratificat$ nu poate s$ +l +nstr$ine*e.
1pinia ma-oritar$ a doctrinei moderne este aceea a admisi'ilit$ii clau*elor de
inaliena'ilitate dar numai +n ca*ul +n care clau*a este -ustificat$ de un interes le&itim )i
serios iar inaliena'ilitatea este temporar$.
Interesul serios )i le&itim care -ustific$ o astfel de clau*$ poate fi patrimonial sau
moral. De asemenea" interesul poate fi al dispun$torului" al do'nditorului al unui ter sau
4
0n contractele ce au de o-iect translatia proprietatii, sau unui alt drept real, proprietatea sau dreptul se
transmite prin efectul consimtamantului partilor, si lucrul ramane in ri'ico#pericolul do-anditorului, c2iar
cand nu i s#a facut traditiunea lucrului.

3inderea este perfecta intre parti si proprietatea este de drept stramutata la cumparator, in privinta
van'atorului, indata ce partile s#au invoit asupra lucrului si asupra pretului, desi lucrul inca nu se va fi
predat si pretul inca nu se va fi numarat.
c6iar un interes pu'lic. Dup$ cum am ar$tat mai sus" numai clau*ele de inaliena'ilitate
temporal$ sunt vala'ile. Clau*ele de inaliena'ilitate perpetu$ sunt lovite de nulitate
a'solut$" avnd o cau*$ ilicit$ )i imoral$.
1.6. @eneralit$i despre e3proprierea pentru cau*$ de utilitate pu'lic$.
Prin expropriere se +nele&e trecerea forat$ +n proprietatea pu'lic$" prin 6ot$rre
-udec$toreasc$" a unor imo'ile aflate +n proprietate privat$" cu o dreapt$ )i preala'il$
desp$&u'ire" pentru cau*$ de utilitate pu'lic$.
03proprierea este" dup$ cum am ar$tat" o e3cepie de la caracterul a'solut )i
inviola'il al dreptului de proprietate. Pe ln&$ dispo*iiile constituionale cuprinse +n
art.146 pct. )i art. 44 pct.4" +n materia e3proprierii sunt incidente prevederile =e&ii
44A1>>4 +n care se arat$( 'unurile imo'ile care pot face o'iectul e3proprierii" soluionarea
cererilor de e3propriere de c$tre instanele de -udecat$" modul )i criteriile de calcul ale
desp$&u'irilor cuvenite proprietarului imo'ilului" plata acestor desp$&u'iri" efectele
-uridice ale e3proprierii.
:unt e3propria'ile numai 'unurile aflate +n proprietatea privat$ a persoanelor
fi*ice )i -uridice" ct )i +n aceea a unit$ilor administrativ,teritoriale. 7n ceea ce prive)te
'unurile imo'ile proprietate pu'lic$" ele sunt )i pot fi oricnd afectate unei utilit$i
pu'lice prin acte administrative de putere ale autorit$ii competente.
Potrivit art. 4 din =.44A1>>4" e3proprierea poate fi 6ot$rt$ de instanele de
-udecat$ numai dup$ ce utilitatea pu'lic$ a fost declarat$ potrivit normelor le&ale +n
materie. Btilitatea pu'lic$ se declar$ pentru lucr$ri de interes naional sau pentru lucr$ri
de interes local. Dac$ lucr$rile sunt de interes naional" utilitatea pu'lic$ se declar$ prin
#otr$re de %u&ern iar dac$ sunt de interes local de c$tre consilile -udeene sau de c$tre
Consiliul %eneral al 'unicipiului (ucure)ti. 7n ca*ul +n care urmea*$ s$ fie
e3propriate l$ca)uri de cult" monumente" ansam'luri )i situri istorice" cimitire" alte
a)e*$ri ori localit$i ur'ane sau rurale +n +ntre&ime" utilitatea pu'lic$ se declar$ prin le&e.
1.6.1. 0fectele e3propierii pentru cau*a de utilitate pu'lica.
/stfel" e3proprierea produce urmatoarele efecte(
(. "mobilul expropriat trece n proprietate public i intr n patrimoniul
expropriatorului liber de orice sarcini, n temeiul &otr%ri !udectoreti rmas
definitiv i irevocabil.
1. se sting drepturile reale principale derivate din dreptul de proprietate 2uzufrucut, uz,
abitaie i superficie3 precum i servituile stabilite prin fapta omului n msura n care
devin incompatibile cu situaia natural i !uridic a obiectivului urmrit prin
expropriere.
,. dreptul de ipotec i privilegiul imobiliar special care greveaz bunul imobil
exproprieat se mut de drept asupra despgubirii stabilite de ctre instan sau prin
acordul prilor.
4. se sting orice drepturi personale dob%ndite de alte persoane asupra imobilului
expropriat, cu ar fi cele nscute din contractul de locaiune sau din contractul de
comodat.
). ca urmare a pronunrii &otr%rii !udectoreti de expropriere se nate un drept de
crean n favoarea persoanelor exproprieate asupra despgubirilor acordate drept
urmare a exproprierii imobilului. reptul de crean se nate de la data rm%nerii
definitive a &otr%ri !udectoreti i devine exigibil la data stabilit de pri sau la
termenul stabilit de instan, n acest din urm caz neput%nd depai ,5 de zile de la data
rm%nerii definitive a &otr%rii de expropriere.
=e&ea e3proprierii re&lementea*$ +n favoarea proprietarului e3propriat dreptul de
a cere )i o'ine retrocedarea imo'ilului e3propriat +n ca*ul +n care acesta nu a fost utili*at
+n termen de un an pentru reali*area scopului propus )i nu s,a efectuat o nou$ declarare
de utilitate pui'lic$ 9art. 4,46 =.44 A1>>48 )i dreptul de preemiune la cump$rarea
imo'ilului +n ipote*a +n care e3propriatorul s,ar 6ot$r+ s$ +l +nstr$ine*e.
*.DREPTU DE PROPR!ET"TE PU(!C+
!.1. Definiie. Re&lementare.
Dreptul de proprietate pu'lic$ este acel drept de proprietate care poart asupra
bunurilor din domeniul public de interes naional i din domeniul public de interes local
aparin%nd statului i unitilor administrativ3teritoriale, fiind inalienabil,
imprescriptibil i insesizabil.
Potrivit prevederilor art. 146 din Constituie % .(#Proprietatea este public sau
privat.
.1# Proprietatea publica este garantata si ocrotita prin lege si apartine statului sau
unitatilor administrativ3teritoriale.
.,# 6ogatiile de interes public ale subsolului, spatiul aerian, apele cu potential energetic
valorificabil, de interes national, pla!ele, marea teritoriala, resursele naturale ale zonei
economice si ale platoului continental, precum si alte bunuri stabilite de legea organic,
fac obiectul exclusiv al proprietatii publice.
.4# 6unurile proprietate publica sunt inalienabile. "n conditiile legii organice, ele pot fi
date in administrare regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori
inc&iriate7 de asemenea, ele pot fi date in folosinta gratuita institutiilor de utilitate
publica.
Re&lement$rile constituionale care sunt cadrul &eneral sunt detaliate prin =e&ea
nr.!14A1>>8 privind proprietatea pu'lic$ )i re&imul -uridic al acesteia
6
)i se completea*$
cu prvederile art.4? alin.!" art.4?6,4?8" art.4>>" art.1410 )i art. 1844 C.Civ.C art. 4,"
art.!>" art.84" art.>,>? )i art.11> din =e&ea 18A1>>1 le&ea fondului funciar" cu
modific$rile ulterioare" precum )i de =e&ea nr.!1A!001 le&ea administraiei pu'lice
locale
?
" cu modific$rile ulterioare.
!.!. Delimitarea 'unurilor o'iect al propriet$ii pu'lice.
=e&ea nr.!14A1>>8 dispune +n art. 4 c$ din domeniul pu'lic fac parte 'unurile
preva*ute +n art. 14 alin. 4 Constituie 9actual 146 alin.48" din cele sta'ilite prin ane3a
6
Pu-licat% .n M./f., partea 0, nr. **! din 21 noiem-rie 1!.
?
Pu-licat% .n M./f. , partea 0, nr.2"* din 2, aprilie 2""1.
care face parte inte&ran$ din pre*enta le&e )i din orice 'unuri care" potrivit le&ii sau prin
natural or sunt de uz sau de interes public )i sunt do'ndite de stat sau de unit$ile
administrativ,teritoriale prin modurile prev$*ute de le&e.
Din cate&oria bunurilor de uz public fac parte acele 'unuri care prin natural or
sunt de folosin$ &eneral$ adic$( pieele" podurile" parcurile pu'lice etc" iar din cate&oria
bunurilor de interes public" fac parte acele 'unuri care prin natural or sunt destinate
pentru a fi folosite sau e3ploatate +n cadrul unui serviciu pu'lic cum sunt( c$ile ferate"
reelele de distri'uie a ener&iei electrice" cl$dirile instituiilor pu'lice etc.
7n le&$tur$ cu criteriile de determinare a 'unurilor care formea*$ o'iectul
propriet$ii pu'lice Curtea Constituional$" prin Deci*ia nr.41 din !6 mai 1>>4
8
a 6ot$rt
c$ fac o'iectul e3clusiv al dreptului de proprietate pu'lic$ 'unurile enumerate e3pres +n
art. 14 alin.4 Constituie 9actual 146 alin.4 8 sau cele sta'ilite de le&i. /ceste Dalte le&i2
utili*ea*$ dou$ metode de determinare a 'unurilor care fac parte din domeniul pu'lic )i
anume( enumerarea unor asmenea bunuri sau criteriul destinaiei acestor bunuri. 7n
criteriul destinaiei acestor 'unuri intr$ )i u*ul pu'lic coro'orat cu criteriul interesului
pu'lic.
<re'uie reinut c$ 'unurile re&iilor autonome )i ale societ$ilor comerciale nu
constituie proprietate pu'lic$ ci proprietate privat$" c6iar dac$ statul deine ma-oritatea
capitalului social.
!.4. :u'iecii dreptului de proprietate pu'lic$.
Potrivit re&lement$rilor +n vi&oare" titularii dreptului de proprietate pu'lic$ sunt(
(. 8tatul 9om%n asupra bunurilor din domeniul public de interes naional.
1. :nitile administrative3teritoriale .comuna, oraul, municipiul, !udeul# asupra
bunurilor din domeniul public de interes local.
7n acela)i timp" statul )i unit$ile administrative,teritoriale sunt de asemenea )i
titulari ai dreptului de proprietate privat$ care are ca o'iect 'unurile din domeniul privat
al statului )i al unit$ilor administrative,teritoriale. /cest drept de proprietate are un
re&im de drept privat..
!.4. Caracterele dreptului de proprietate pu'lic$.
Deoarece e3ercitarea dreptului de proprietate pu'lic$ are loc numai +n re&im de drept
pu'lic" caracterele acestui drept sunt urm$toarele( Dreptul de proprietate pu'lic$
este inaliena'il" imprescripti'il )i insesi*a'il.
!.4.1. Dreptul de proprietate pu'lic$ este inaliena'il.
/cest caracter presupune c$ 'unurile care fac o'iectul s$u sunt scoase din cicuitul
civil &eneral" neput$nd fi +nstr$inate pe cale voluntar$" prin acte -uridice civile )i nici pe
cale forat$" prine3propriere. 0ste inter*is$ de asemenea de*mem'rarea dreptului de
proprietate prin constituirea de drepturi reale derivate cum sunt( u*ufructul" u*ul"
servitutea" a'itaia sau superficial" precum )i ipotecarea sau &a-area lui.
8
(urtea (onstituional%, Culegere de decizii i hotrri, 12#1,, p.211
Conform art. 14 din =e&ea nr.!14A1>>8 servituile asupra domeniului pu'lic sunt
vala'ile numai +n m$sura +n care sunt compati'ile cu u*ul sau interesul pu'lic c$ruia +i
sunt afectate. :ervituile constituite anterior intr$rii 'unului +n domeniul pu'lic se menin
dac$ sunt compati'ile cu u*ul sau interesul pu'lic al 'unului.
/supra dreptului de proprietate pu'lic$ pot fi constituite numai drepturi reale
derivate care nu sunt de*mem'r$minte ale dreptului de proprietate" cum ar fi
concesiunea" administrarea sau +nc6irierea +n condiiile le&ii.
!.4.!. Dreptul de proprietate pu'lic$ este imprescripti'il att e3tinctiv" ct )i ac6i*itiv.
Imprescripti'ilitatea su' aspect e3tinctiv se e3prim$ prin aceea c$ aciunea +n
revendicarea dreptului de proprietate pu'lic$ poate fi introdus$ oricnd iar dreptul la
aciune +n sens material nu se stin&e indifferent de intervalul de timp ct nu a fost
e3ercitat de c$tre autoritatea care are calitate procesual$ activ$.
Imprescripti'ilitatea ac6i*itiv$ se manifest$ prin imposi'ilitatea do'ndirii de
c$tre o alt$ persoan$ a 'unurilor pu'lice prin u*ucapiune 9+n ca*ul imo'ilelor8 sau prin
posesie de 'un$ credin$ 9 +n ca*ul 'unurilor mo'ile8.
!.4.4. Dreptul de proprietate este insesi*a'il .
/ceasta +nseamn$ c$ 'unurile o'iect ale propriet$i pu'lice" fiind )i inaliena'ile"
nu pot fi urm$rite silit de creditorii titularului dreptului de proprietate.
!.. Eodurile de do'ndire )i de stin&ere a dreptului de proprietate pu'lic$.
!..1. Eodurile de do'ndire a dreptului de proprietate pu'lic$.
Conform art. ? din =e&ea nr. !14A1>>8" dreptul de proprietate pu'lic$ se
do'nde)te prin urm$toarele mi-loace(
a8 pe cale natural$ F se refer$ la 'o&$iile solului )i su'solului ce se vor forma natural pe
teritoriul sau +n susolul $riiC
'8 /c6i*iii pu'lice efectuate +n condiiile le&iiC
c8 03proprierea pentru cau*$ de utilitate pu'lic$C
d8 Donaii sau le&ate acceptate" +n condiiile le&ii de @uvern" sau dup$ ca*" de consiliul
-udeean sau consiliul local" dac$ 'unul va intra +n domeniul pu'lic. /cceptarea donaiilor
de c$tre or&anismele ar$tate mai sus se poate face doar +n form$ autentic$C
e8 <recerea unor 'unuri din domeniul privat al statului sau al unit$ilor administrativ,
teritoriale +n domeniul pu'lic al acestora" petru cau*$ de utilitate pu'lic$C
f8 /lte moduri preva*ute de le&e" cu sunt( vn*area sau sc6im'ul f$cute pentru cau*$ de
utilitate pu'lic$" accesiunea" te*aurul" confiscarea special$ etc.
!..!. Eoduri de +ncetare a dreptului de proprietate pu'lic$.
Potrivit =e&ii nr.!14A1>>8 dreptul de proprietate pu'lic$ +ncetea*$(
a8 prin trecerea 'unului +n domeniul privat" prin 6ot$rre de @uvern" de Consiliul
Gudeean sau Consiliu =ocal" dup$ ca*.
'8 Prin trecerea prin efectul +ns$)i al le&ii a unor 'unuri din domeniul pu'lic +n cel privat
+n vederea reconstituirii dreptului de proprietate particular$" pentru retrocedarea lor c$tre
fostul proprietar sau pentru vn*are.
!.6. Eodalit$ile de e3ercitare a dreptului de proprietate pu'lic$
/cestea sunt de competena or&anelor centrale ale puterii e3ecutive pentru
'unurile din domeniul pu'lic de interes naional )i autorit$ile pu'lice locale pentru
'unurile din domeniul pu'lic de interes local. Eodalit$ile despre care vom face referire
sunt( dreptul de administrare al regiilor autonome i instituiilor publice asupra
bunurilor proprietate public, concesionarea, nc&irierea precum )i dreptul real de
folosin asupra unor bunuri imobile.
!.6.1 /dministrarea &eneral$ a domeniului pu'lic.
/cest prero&ativ incum'a autorit$ilor pu'lice titulare 9 statul sau unit$ile
administrativ,teritoriale8 sau altor su'iecte de drept pu'lic. 7n activitatea de administrare
&eneral$ a 'unurilor proprietate pu'lic$" aceste or&ane acionea*$ e3clusiv +n calitatea lor
de autorit$i pu'lice" adic$ su'iecte de drept administrativ.
Re&ula este c$ " +n ma-oritatea ca*urilor" e3ercitarea dreptului de proprietate
pu'lic$ se face prin altulC aceasta +nseamn$ c$ 'unurile proprietate pu'lic$ sunt
+ncredinate unor persoane -uridice +nfiinate special +n acest scop sau unor persoane
-uridice de drept privat sau c6iar persoane fi*ice.
!.6.! Dreptul de administrare al re&iilor autonome )i instituiilor pu'lice asupra 'unurilor
proprietate pu'lic$.
/cest drept se refer$ la patrimoniul autorit$ilor centrale )i locale" dar poate fi
atri'uit )i altor su'iecte de drept pu'lic precum re&iile autonome )i instituiile centrale"
constituind astfel principala modalitate de e3ercitare a dreptului de proprietate pu'lic$ )i
fiind un drept real principal constituit pe temeiul propriet$ii pu'lice.
/stfel" titularii dreptului real de administrare sunt" potrivit =e&ii nr.!14A1>>8(
a# regiile autonome
b# prefecturile i autoritile publice centrale i locale cu personalitate !uridic civil
.ministere, agenii naionale, consilii !udeene i consilii locale etc.#.
c# insituiile publice de interes naional, !udeean sau local.
Dreptul de administrare ia na)tere +n temeiul unor acte de drept administrativ.
Instituiile pu'lice )i re&iile autonome vor avea un patrimoniu propriu )i vor putea intra +n
raporturi de drept civil ca persoane -uridice.
Prin urmare" putem tra&e conclu*ia c$ dreptul real de administrare are o natur$
mi3t$C astfel" +n raport cu titularii dreptului de proprietate pu'lic$ are o natur$
administrativ$" iar +n raport cu ceilali participani la circuitul civil acest drept are o
natur$ civil$.
/vnd o natur$ civil$ )i fiind drept real" dreptul de administrare nu este totu)i un
de*mem'r$mnt al dreptului de proprietate pu'lic$" avnd +ns$ caracteristicile acestuia
din urm$" )i anume( este inaliena'il" imprescripti'il )i insesi*a'il. Datorit legturii
simbiotice dintre cele dou drepturi, caracterele dreptului de proprietate public sunt,
n acelai timp, i caracterele juridice ale dreptului de administrare.
9
Dreptul real de administrare nu este opo*a'il fa$ de proprietar 9stat sau unit$i
administrativ,teritoriale8" proprietarul putnd retra&e sau revoca acest drept pe cale unui
act administrativ f$r$ ca titularul s$u s$ se poat$ ap$ra prin mi-loace de drept civil
9aciune +n revendicare" aciune posesorie8. <otu)i actul administrativ de revocare poate fi
atacat +n contencios administrativ. Pe de alt$ parte" deoarece acest drept este un drept
real" va putea fi ap$rat fa$ de ceilali su'ieci de drept civil 9 cu e3cepia titularului
dreptului de proprietate pu'lic$8 prin orice mi-loc de drept comun.
!.6.4.Concesionarea.
Concesionarea este re&lementat$ prin =e&ea nr. !1>A1>>8 privind re&imul
concesiunilor
10
)i de #ormele Eetodolo&ice cadru apro'ate prin Hot$rrea @uvernului nr.
!16A1>>>
11
.
7n concepia acesor acte normative" contractul de concesiunea este contractul prin
care o persoan$ denumit$ concedent transmite pentru o perioad$ determinat$" de cel mult
4> de ani" unei alte persoane denumite concesionar " care acionea*$ pe riscul )i
r$spunderea sa" dreptul )i o'li&aia de e3ploatare a unui 'un" a unei activit$i sau a unui
serviciu pu'lic" +n sc6imul unei redevene.
Concesiunea poate +m'r$ca trei modalit$i" )i anume(
a# concesiunea de bunuri
b# concesiunea de servicii publice
c# concesiunea de servicii economice
Contractul de concesiune are o natur$ -uridic$ mi3t$" avnd dou$ p$ri" partea
re&lementar$" &uvernat$ de prevederile dreptului administrativ" )i partea contractual$"
&uvernat$ de prevederile dreptului civil.
!.6.4. Dreptul real de folosin$ asupra unor 'unuri din domeniul pu'lic.
Potrivit art. 1? din =e&ea nr . !14A1>>8 dreptul real de folosin$ se va aplica
persoanelor -uridice cu scop nelucrativ care vor putea 'eneficia" +n virtutea acestui drept"
+n mod &ratuit" de imo'ile aflate +n proprietatea pu'lic$.
,. "SPECTE PR!-!.D E/PROPR!ERE" PE.TRU C"U0" DE UT!!T"TE
PU(!C". DEC"R"RE" UT!!T+1!! PU(!CE 2. C"0U E/PROPR!ER!!.
/flat$ su' imperiul unor puternice condiion$ri sociale" proprietatea a fost supus$"
+nc$ din fa*ele incipiente ale e3istenei sale" la transform$ri semnificative care s,au
>
=iviu Pop
10
Pu-licat% .n M./f., partea 0, nr. *1 din ," noiem-rie 1!.
11
Pu-licat% .n M./f.,partea 0, nr. 1*" din 4 aprilie 1.
reflectat profund +n desf$surarea si re&lementarea relaiilor sociale. 1dat$ cu accentuarea
rolului si multiplicarea
funciilor statului" asist$m la emer&ena unei forme specifice de proprietate F proprietatea
pu'lic$ F si delimitarea unui spaiu distinct F domeniul pu'lic. Permanenti*area
di6otomiei pu'lic F privat +n materia propriet$ii a fost urmat$ de consolidarea
mi-loacelor -uridice specifice de ap$rare si &arantare a propriet$ii" devenite condiie sine
Iua non pentru asi&urarea sta'ilit$ii raporturilor sociale.
Dintotdeauna" reali*area interesului pu'lic printr,o aciune a statului" de re&ul$
le&itim$ siAsau le&al$" a +nsemnat" +ntr,o m$sur$ mai mare sau mai mic$" o limitare a
interesului individual" o +n&r$dire a drepturilor si li'ert$ilor persoanelor. :emnatari sau
nu ai unui %contract socialD" indivi*ii sau v$*ut o'li&ai s$ accepte" +n ideea 'inelui
comun sau de teama sanciunilor" restrn&eri ale drepturilor lor. Bna dintre cele mai
puternice evidene ale efectelor aciunilor implaca'ile ale statului este relevat$ +n trecerea
forat$ +n proprietatea pu'lic$ a unor 'unuri imo'ile aflate +n proprietatea privat$.
Consecinele deose'ite pe care o asemenea m$sur$ le implic$ a determinat
consacrarea caracterului ei e3cepional si limitarea ca*urilor +n care ea este posi'il$"
condiionat$ fiind" +n &eneral" de e3istena utilit$ii pu'lice si de plata unei desp$&u'iri
corespun*$toare. 03proprierea aduce atin&ere &rav$ caracterului a'solut al dreptului de
proprietate" drept pentru care re&lementarea ca*urilor e3cepionale +n care ea este posi'il$
constituie o prioritate pentru le&iuitor care" asa cum s,a afirmat" tre'uie s$ ia toate
precauiunile ca proprietatea privat
s nu fie jertfit intereselor generale dect numai ntruct este absolut necesar
!"
.
#e propunem" +n cele ce urmea*$" o succint$ pre*entare" +n lumina dreptului
intern" a principalelor prevederi le&ate de declararea utilit$ii pu'lice.
Importana unei re&lement$ri corespun*$toare a e3proprierii este recunoscut$
c6iar prin includerea +n te3tul le&ii fundamentale a prevederilor &enerale despre
e3propriere. /stfel" Constituia Romniei +n art. 44" care consacr$ dreptul de proprietate
privat$" statuea*$ +n alin. 4 c$ nimeni nu poate fi e3propriat dect pentru o cau*$ de
utilitate pu'lic$" sta'ilit$ potrivit le&ii" cu dreapt$ si preala'il$ desp$&u'ire.
Cele dou$ condiii definitorii ale e3proprierii sunt e3pres menionate +n te3tul
constituional" cau*a de utilitate pu'lic$" tre'uind s$ fie ea +ns$si definit$ prin le&e" iar
desp$&u'irile tre'uind s$ fie sta'ilite de comun acord cu proprietarul" sau +n ca* de
diver&en$" prin -ustiie. /ceast$ du'l$ condiionare a e3proprierii a fost apreciat$ c$
asi&ur$ caracterul s$u previ*i'il si ec6ita'il" conferindu,i tr$s$turi indispensa'ile
securit$ii -uridice ce tre'uie respectat$ +ntr,o societate &uvernat$ de principiile -ustiiei si
drept$ii
14
.
:,a spus" de asemenea" c$" desi repre*int$ o e3trem de serioas$ atin&ere adus$ nu
doar e3ercit$rii dreptului de proprietate" ci o limitare c6iar coninutului s$u normativ"
e3proprierea r$mne sin&ura modalitate" acceptat$ +n $rile democratice" de transfer al
propriet$ii prin transformarea dreptului de proprietate privat$ +n proprietate pu'lic$.
1!
<aran&ul" 0.D." <ratat de drept administrativ" volumul I" ediia a III,a" ;ucuresti" Institutul de arte &rafice
%0minescuD :./." 1>!>" pp. 4?4,4?4
14
Constantinescu" E." Ior&ovan" /." Euraru" I." <$n$sescu :." Constituia Romniei revi*uit$" comentarii si
e3plicaii" ;ucuresti" 0ditura /ll ;ecJ" !004" p. >
Prevederile te3tului constituional nu au caracter de noutate +n dreptul internC att
constituii anterioare" ct si alte acte normative" printre care Codul civil" au acordat
importan$ e3proprierii.
:ediul principal al materiei +l constituie totusi =e&ea nr. 44A1>>4 privind
e3proprierea pentru cau*$ de utilitate pu'lic$" +n completarea c$ruia a fost adoptat
Re&ulamentul privind procedura de lucru a comisiilor pentru efectuarea cercet$rii
preala'ile +n vederea declar$rii utilit$ii pu'lice pentru lucr$ri de interes naional sau de
interes local.
Potrivit art. 1 din =e&ea nr. 44A1>>4" e3proprierea de imo'ile" +n tot sau +n parte"
se poate face numai pentru cau*$ de utilitate pu'lic$" dup$ o dreapt$ si preala'il$
desp$&u'ire" prin 6ot$rre -udec$toreasc$. Pot fi e3propriate 'unurile imo'ile"
proprietatea persoanelor fi*ice sau persoanelor -uridice cu sau f$r$ scop lucrativ" precum
si cele aflate +n proprietatea privat$ a comunelor" oraselor" municipiilor si -udeelor. De
reinut faptul c$ e3proprierea intervine numai +n ca*ul +n care p$rile nu convin o alt$
modalitate de transmitere a imo'ilului +n proprietatea pu'lic$ 9vn*are F cump$rare"
donaie" sc6im'8.
e3ea nr. ,,41556 pre&ede c instanele 7udectoresti co8petente &or putea
9otr: exproprierea nu8ai dup ce a ;ost declarat utilitatea public.
Ca*urile de utilitate pu'lic$ sunt prev$*ute de c$tre art. 6 din =e&ea nr. 44A1>>4"
prospeciunile si e#plorrile geologice$ e#tracia si prelucrarea substanelor minerale
utile$ instalaii pentru producerea energiei electrice$ cile de comunicaii, desc%iderea,
alinierea si lrgirea str&ilor$
sistemele de alimentare cu energie electric, telecomunicaii, ga&e, termoficare, ap,
canali&are$ instalaii pentru protecia mediului$ ndiguiri si regulari&ri de ruri,
lacuri de acumulare pentru surse de ap si atenuarea viiturilor$ derivaii de debite
pentru alimentri cu ap si pentru devierea viiturilor$ staii %idrometeorologice,
seismice si sisteme de averti&are si prevenire a fenomenelor naturale periculoase si de
alarmare a populaiei, sisteme de irigaii si desecri$ lucrri de combatere a ero&iunii
de adncime$ cldirile si terenurile necesare construciilor de locuine sociale si altor
obiective sociale de nvmnt, sntate, cultur, sport, protecie si asisten social,
precum si de administraie public si pentru autoritile judectoresti$ salvarea,
protejarea si punerea n valoare a monumentelor, ansamblurilor si siturilor istorice,
precum si a parcurilor naionale, re&ervaiilor naturale si a monumentelor naturii$
prevenirea si nlturarea urmrilor de&astrelor naturale ' cutremure, inundaii,
alunecri de terenuri$ aprarea rii, ordinea public si sigurana naional.
/l$turi de prevederile =e&ii nr. 44A1>>4" mai sunt +ntlnite dispo*iii privitoare la
ca*uri de utilitate pu'lic$ +n =e&ea nr. 84A1>>6" =e&ea +m'un$t$irilor funciare si =e&ea
nr. 144A1>>" privind =e&ea petrolului.
Btilitatea pu'lic$ se declar$ pentru lucr$ri de interes naional sau de interes local"
de c$tre @uvern pentru lucr$rile de interes naional si de c$tre consiliile -udeene si
Consiliul @eneral al
Eunicipiului ;ucuresti pentru lucr$rile de interes local. Pentru lucr$rile de interes local
care se
desf$soar$ pe teritoriul mai multor -udee" utilitatea pu'lic$ este declarat$ de o comisie
compus$ din presedinii consiliilor -udeene respective. 7n ca* de de*acord" utilitatea
pu'lic$ +n cau*$ poate fi declarat$ de c$tre @uvern.
0ste posi'il$ declararea utilit$ii pu'lice nu doar prin 6ot$rre" de c$tre @uvern
sau de c$tre consiliile -udeene" ci si prin le&e" pentru orice alte lucr$ri dect cele
prev$*ute la art. 6 al =e&ii nr. 44A1>>4" pentru fiecare ca* +n parte. <ot prin le&e se poate
declara utilitatea pu'lic$ +n situaii e3cepionale" +n ca*ul +n care" indiferent de natura
lucr$rilor" sunt supuse e3proprierii l$casuri de cult" monumente" ansam'luri si situri
istorice" cimitire" alte ase*$minte de valoare naional$ deose'it$ ori localit$i ur'ane sau
rurale +n +ntre&ime.
Declararea utilit$ii pu'lice se face numai dup$ efectuarea unei cercet$ri
preala'ile si condiionat de +nscrierea lucr$rii +n planurile ur'anistice si de amena-are a
teritoriului" apro'ate
conform le&ii" pentru localit$i sau *one unde se intenionea*$ e3ecutarea ei. Cercetarea
preala'il$ pentru lucr$rile de interes naional se face de c$tre comisii numite de @uvern"
iar pentru lucr$rile de interes local de c$tre comisii numite de dele&aia permanent$ a
consiliului -udeean sau de primarul &eneral al municipiului ;ucuresti. Procedura de lucru
a comisiilor pentru efectuarea cercet$rii preala'ile se sta'ileste prin re&ulament apro'at
de @uvern.
Rolul cercet$rii preala'ile +n declararea utilit$ii pu'lice este acela de a se sta'ili
dac$ e3ist$ elemente care s$ -ustifice interesul naional sau local" avanta-ele economico,
sociale" ecolo&ice sau de orice alt$ natur$" care susin necesitatea lucr$rilor si nu pot fi
reali*ate pe alte c$i dect prin e3propriere" precum si +ncadrarea +n planurile de ur'anism
si de amena-are a teritoriului" apro'ate potrivit le&ii.
Potrivit art. 11 din =e&ea nr. 44A1>>4 actul de declarare a utilit$ii pu'lice de
interes naional se aduce la cunostina pu'lic$ prin afisare la sediul consiliului local +n a
c$rui ra*$ este situat imo'ilul si prin pu'licare +n Eonitorul 1ficial al Romniei" iar actul
de declarare a utilit$ii pu'lice de interes local se afisea*$ la sediul consiliului local +n a
c$rui ra*$ este situat imo'ilul si se pu'lic$ +n presa local$. Bn caracter deose'it +l au
actele prin care se declar$ utilitatea pu'lic$ +n vederea e3ecut$rii unor lucr$ri privind
ap$rarea $rii si si&urana naional$" acestea nefiind supuse pu'licit$ii.
Discuii +n doctrin$ au fost le&ate de caracterul de act administrativ al declaraiei
de utilitate pu'lic$. #umeroase ar&umente au fost reinute +n favoarea calific$rii
declaraiei de utilitate ca act administrativ. :,a afirmat c$ actul declar$rii utilit$ii +si
p$strea*$ caracterul de act administrativ c6iar dac$ +m'rac$ forma le&ii
14
.
7n conclu*ie" apreciem c$ necesitatea acord$rii unei atenii deose'ite +n
re&lementarea pro'lematicii e3proprierii a fost +neleas$ de le&iuitor" ceea ce nu duce la
eliminarea posi'ilit$ii" ca" +n pofida e3istenei unui cadru le&al" s$ poat$ fi s$vrsite
a'u*uri si +nc$lc$ri ale dreptului de
proprietate ale persoanelor. De aceea" modului de aplicare +n concret a re&lement$rilor
din materia e3proprierii tre'uie s$ i se acorde" de asemenea" un interes deose'it" pentru
ap$rarea corespun*$tore a dreptului de proprietate privat$ si pentru evitarea situaiilor de
insecuritate si conflict social.
4.1.Gurispruden$ C0D1 F Cau*a ;ur&6elea contra Romniei.
14
Gu&astru C." Bnit$ile administrativ,teritoriale( domeniul pu'lic" domeniul privat" Clu-,#apoca" 0ditura
/r&onaut" !001" p. 10!
Dreptul la respectarea propriet$ii 'unurilor" corolar al drepturilor patrimoniale"
se 'ucur$ de o protecie -uridic$ eficient$" att +n raport de normele -uridice interne"
ct )i +n raport de prevederile Conveniei 0uropene a Drepturilor 1mului" instrument
-uridic internaional cu aplicare prioritar$" direct$ )i imediat$ +n dreptul intern.
De altfel" &araniile de protecie instituite prin dispo*iiile imperative ale art. 1
din Protocolul 1 la C0D1 sunt evocate +n +ntrea&a ca*uistic$ a Curii 0uropene de la
:tras'our&" c6emat$ s$ fac$ aplicarea unei norme cu caracter &eneral unor ca*uri
concrete" e3aminate )i tran)ate prin raportare la realit$ile le&islative" social,
economice" politice )i culturale specifice :tatelor prte.
.$cnd o anali*$ succint$ a elementelor dreptului enunat" instana european$
a statuat c$ prevederile art. 1 din Protocolul 1 la C0D1 conin trei norme distincte" din
care prima +m'rac$ un caracter &eneral )i re&lementea*$ principiul respect$rii
propriet$iiC a doua" care vi*ea*$ privarea de proprietate )i o supune anumitor
condiiiC )i a treia" care recunoa)te dreptul statelor" printre altele" de a re&lementa
utili*area 'unurilor conform interesului &eneral 9+n acest sens" a se vedea cau*a Games )i
alii +mpotriva Earii ;ritanii.
=a !> ianuarie !00>" Curtea european$ a drepturilor omului
1
a pronunat
6ot$rrea +n cau*a 6urg&elea c. 9om%nia. Hot$rrea instanei europene aduce +n discuie"
pentru prima dat$ +n cau*ele +mpotriva Romniei" noiunea de e3propriere de fapt )i
sta'ile)te o'li&aiile statului +n ca*ul ori de cte ori un 'un este afectat unei utilit$i
pu'lice. 7n acest conte3t" consider c$ se impune o discuie mai ampl$ cu privire la
noiunea de e3propriere de fapt" utili*at$ de multe ori de Curte" precum )i cu privire la
o'li&aiile pe care aceasta le impune statelor +n ca*ul apariiei unor e3proprieri de fapt.
7nainte de asta +ns$" se impune o scurt$ pre*entare a 6ot$rrii 6urg&elea c.
9om%nia. 7n fapt" reclamantei i s,a reconstituit titlul de proprietate asupra unei suprafee
de teren forestier" aflat +n *ona unui lac de acumulare administrat de societatea
Hidroelectrica. 7n vederea reali*$rii unor lucr$ri de e3tindere a lacului +n cau*$" societatea
a cerut autorit$ilor locale s$ cear$ un acord de principiu de la proprietarii terenurilor ce
urmau s$ fie inundate +n vederea vn*$rii imo'ilelor c$tre Hidroelectrica. Reclamanta )i,a
e3primat" iniial" un astfel de acord )i" +n 'a*a lui" societatea electric$ a desp$durit )i
inundat terenul s$u. Blterior" reclamanta )i,a retras acordul iniial )i a introdus o aciune
+n instan$ prin care solicita desp$&u'iri pentru utili*area 'unului s$u. /ciunea a fost
respins$" +n principal" pe motiv c$ a e3istat un acord al s$u +n vederea unei viitoare
vn*$ri" care nu era posi'il$ la acel moment din cau*a interdiciei temporare de
+nstr$inare a terenurilor o'inute prin aplicarea dispo*iiilor din =e&ea nr. 18A1>>1. /lte
demersuri reali*ate" +ntre care o pln&ere penal$ pentru tul'urare de posesie )i o aciune
+n revendicare" au r$mas f$r$ re*ultat. =a data -udec$rii cau*ei de c$tre Curte" reclamanta
nu putea s$ +)i utili*e*e terenul" al c$rei proprietar era" acesta fiind inundat )i utili*at de
c$tre Hidroelectrica.
:esi*at$ cu o pln&ere care vi*a +nc$lcarea dreptului s$u de proprietate" Curtea
european$ a admis pln&erea )i a constatat violarea de c$tre statul romn a dreptului de
proprietate al reclamantei. Constatnd c$ reclamanta nu +)i poate e3ercita niciunul dintre
atri'utele dreptului s$u de proprietate" instana european$ a decis c$ reclamanta a fost
victima unei e3proprieri de fapt" care nu poate fi -ustificat$ nici de acordul s$u de
principiu la vn*area terenului" ct$ vreme oferta nu coninea un pre al vn*$rii" )i nici
1
Numit, n cele ce urmeaz, Curtea sau CEDO
de interdicia de vn*are sta'ilit$ prin prevederile le&ii #r. 18A1>>1. 7n realitate" Curtea a
constatat c$" de)i statul romn putea s$ apele*e la aplicarea dispo*iiilor din le&islaia cu
privire la e3propriere" acesta a preferat s$ intre +n posesia terenului reclamantei f$r$ a
pl$ti vreo desp$&u'ire acesteia. 7n aceste condiii" reclamantei i s,a impus o sarcin$
e3cesiv$" aceea de a suporta de o manier$ e3clusiv$ utilitatea pu'lic$ a funcion$rii unei
6idrocentrale" astfel +nct dreptul s$u de proprietate a fost +nc$lcat.
4.1.1 03proprierea de fapt.
$oiunea de expropriere de fapt
Hot$rrea ;ur&6elea aduce astfel +n discuie noiunea de %e3propiere de faptK.
Invenie a Curii" aceasta desemnea*$ acea situaie +n care o persoan$" care este proprietar
al unui 'un din punct de vedere -uridic" pierde toate atri'utele dreptului de proprietate +n
favoarea statului" f$r$ ca aceast$ privare de atri'utele propriet$ii s$ fac$ o'iect al unui
act -uridic
16
" fiind o form$ a priv$rii de proprietate" la care face trimitere te3tul art. 1 din
Protocolul nr. 1 la Convenie. 0fectele e3proprierii de fapt sunt" de fapt" identice cu cele
ale unei e3proprieri formale
1?
. Privarea de proprietate implic$" +n esen$" pierderea
de c$tre titular a atri'utelor dreptului de proprietate +n mod definitiv" +n urma unui act al
puterii de stat. 03emplul clasic de privare de proprietate este e3proprierea" +nele&nd
prin aceast$ noiune orice pierdere a propriet$ii unui 'un +n favoarea statului +n urma
unui act -uridic al statului" indiferent care este denumirea operaiunii +n le&islaia intern$.
7n afar$ de situaia unor e3proprieri de drept" privarea de proprietate intervine +n orice
alt$ situaie +n care o persoan$ +)i pierde 'unul" spre e3emplu" prin distru&erea
acestuia
18
sau prin aplicarea unei amen*i contravenionale
1>
. /)a
cum spuneam )i mai sus" Curtea consider$ c$ e3proprierea poate s$ fie )i una de fapt"
atunci cnd" de)i persoana r$mne formal proprietar al 'unului" ea nu mai dispune de
elementele eseniale ale dreptului de proprietate" pe care" de)i +l are" nu +l poate e3ercita.
Pentru a da un e3emplu" Curtea a decis c$ imposi'ilitatea proprietarului de a se 'ucura de
un 'un din cau*a unor interdicii statale constituie o form$ a e3propropierii de fapt
!0
. 7n
cau*a citat$" +n urma ocup$rii #ordului insulei cipriote de c$tre armata turc$" ciprioii de
or&ine &reac$ au fost nevoii s$ se refu&ie*e +n sudul insulei" a'andonndu,)i 'unurile +n
nordul insulei. 7n aceste condiii" de)i persoanele +n cau*$ au r$mas proprietari ai
imo'ilelor aflate +n *ona ocupat$ de armata turc$" acestea se aflau +n imposi'ilitate de a,)i
e3ercita atri'uiile de proprietar datorit$ faptului c$ armata turc$ nu le permitea s$
p$trund$ pe teritoriul nou declaratei Repu'lici turce a Ciprului de #ord. 1 astfel de
situaie este ec6ivalent$ cu o e3propiere de fapt" proprietarul formal al imo'ilului
neavnd" +n realitate" niciuna dintre atri'utele propriet$ii
!1
. =a
16
R. Chiri, Convenia european a drepturilor omului. Comentarii i explicaii, ed. a II-a, Ed.
CH Beck, Bucureti, !""#, $. %#"
1?
&. 'ermet, La Convention europenne des Droits de l'Homme et le droit de proprit, Ed. du
C(nseil de l)Eur($e, 'tras*(ur+, ,##-, $. !.
18
CEDO, h(t. /ner0ildiz
1>
CEDO, dec. 1alic(
!0
CEDO, h(t. &(izid(u
!1
2entru detalii, a se 3edea, 4. Dutertre, Key case-law extracts !uropean Court o" Human
#i$%ts, Ed. du C(seil de l)Eur($e, 'tras*(ur+, !""5, $. 5%5-5%.
aceea)i conclu*ie s,a a-uns )i +ntr,o alt$ ipote*$" -udecat$ mai recent de c$tre Curtea
european$
!!
. 7n spe$" o servitute de trecere de pe terenul unei persoane s,a tranformat
+ntr,un drum pu'lic" deservind un ma&a*in care se construise pe imo'ilul dominant.
Constantnd c$ proprietarul imo'ilului dominat este nevoit s$ accepte un drum pu'lic pe
terenul s$u" Curtea a sta'ilit c$ acesta a fost victima unei e3proprieri de fapt" +ntruct de)i
a r$mas formal proprietar al suprafeei de teren +n discuie" )i,a pierdut a'solut toate
atri'utele propriet$ii.
4.1.!./dmisi'ilitatea unei e3proprieri de fapt.
7n &eneral" Privarea de proprietate este admisi'il$ atunci cnd sunt respectate trei
condiii( le&alitatea m$surii" -ustificarea m$surii de o cau*$ de utilitate pu'lic$ )i
proporionalitatea m$surii cu scopul vi*at.
03i&ena le&alit$ii m$surii impune o'li&aia ca m$sura s$ fie prev$*ut$ de
le&e pentru a putea fi -ustificat$. :pre e3emplu" Curtea a considerat c$
e3proprierea indirect$ practicat$ +n Italia )i care presupune c$ autorit$ile pot ocupa un
teren al unei persoane" pentru a reali*a construcii de interes pu'lic" f$r$ niciun fel de
deci*ie anterioar$ formal$ de e3propriere" urmnd ca persoana +n cau*$ s$ o'in$
desp$&u'iri +n urma unei proceduri -udiciare pe care tre'uie s$ o declan)e*e" contravine
art. 1 din Protocolul nr. 1. #orma -uridic$ care permitea e3proprierea indirect$ era o
6ot$rre a Curii de Casaie" care nu +ndeplinea condiia previ*i'ilit$ii" astfel +nct
practica statului a fost considerat$ ca fiind contrar$ principiului le&alit$ii +n materie de
privare de proprietate
!4
.
Cu privire la -ustificarea priv$rii de proprietate de o cau*$ de
utilitate pu'lic$" aceasta este +neleas$ lar& de c$tre Curte" considerndu,se c$ utilitatea
pu'lic$ poate s$ provin$ din orice politic$ le&itim$ de ordin social" economic sau de alt$
natur$. :pre e3emplu" sunt -ustificate de o cau*$ de utilitate pu'lic$ e3proprierile pentru
reali*area unor lucr$ri pu'lice
!4
" naionali*area industriei aviatice
!
" instituire unui drept
de preemiune al statului
!6
" o politic$ de comasare a terenurilor pentru administrarea
a&ricol$ mai 'un$
!?
" restituirea unor 'unuri confiscate +n perioada comunist$ din raiuni
de atenuare a unor m$suri ne-uste
!8
etc. Curtea consider$ c$" &raie unei cunoa)teri directe
a societ$ii )i a nevoilor sale" autorit$ile naionale se afl$" +n principiu" mai 'ine plasate
dect un -udec$tor internaional pentru a determina ce este de utilitate pu'lic$. 7n sistemul
de protecie oferit prin Convenie este +n primul rnd sarcina lor de a se pronuna asupra
e3istenei unei pro'leme de interes pu'lic ce poate s$ -ustifice o privare de proprietate"
astfel +nct Curtea tre'uie s$ le recunoasc$ o anumit$ mar-$ de apreciere. 7n plus"
noiunea de utilitate pu'lic$ este ampl$ prin natura sa. /doptarea unei m$suri privative de
proprietate implic$ e3aminarea unor c6estiuni comple3e de ordin politic" economic )i
!!
CEDO, h(t. Bu+an6n0
!4
CEDO, h(t. Bel3edere 7l*er+hia 'R&. 8n $lus, msura este li$sit de $r($(ri(nalitate dat 9iind
c $ers(anele n cauz sunt a9ectate de ( sarcin e:cesi3, ntruc;t acestea sunt cele chemate s
cear n instan i s (*in $lata unei indemnizaii, de re+ul n urma un(r $r(cese lun+i
<CEDO, h(t. 'ciarr(tta i alii=.
!4
CEDO, h(t. >ames
!
CEDO, h(t. &ith+(?
!6
CEDO, h(t. Hentrich
!?
CEDO, h(t. H@kanss(n i 'turess(n
!8
CEDO, h(t. 2inc(3a i 2inc
social asupra c$rora este inevita'il s$ se nasc$ opinii contradictorii +ntr,un stat
democratic. /stfel" Curtea poate cen*ura astfel de m$suri doar atunci cnd lipsa utilit$ii
pu'lice este v$dit$
!>
. 7n acest sens" Curtea a considerat c$ nu poate avea nicio -ustificare
privarea de proprietate care a fost re*ultatul i&nor$rii unei 6ot$rri -udec$tore)ti
definitive" +ntruct nu se poate considera c$ e3ist$ vreun interes pu'lic care s$ prevale*e
asupra principiului securit$ii raporturilor -uridice )i care s$ impun$ privarea de
proprietate. 03istena unei utilit$i pu'lice care &revea*$ un 'un privat d$ na)tere )i unei
o'li&aii po*itive a statelor. Curtea a considerat c$ atunci cnd un 'un este afectat unei
utilit$i pu'lice" prin natura sa" statul are o'li&aia de a e3propria 'unul" prin oferirea unei
compensaii financiare proprietarului 'unului. /ltfel" ar +nsemna ca statul s$ +)i atin&$
anumite o'iective de politic$ social$ pe %spinareaK unei persoane private" ceea ce nu este
accepta'il" +ntruct costurile de politic$ social$ tre'uie suportate de +ntrea&a colectivitate"
nu doar de o persoan$ anume. 7n consecin$" statul are o'li&aia de a e3propria orice 'un
aflat +n proprietatea privat$ )i care este afectat utilit$ii pu'lice" cum ar fi aleile" drumurile
de acces sau spaiile ver*i pu'lice
40
. Proporionalitatea se verific$
dup$ criteriile de*voltate de Curte )i +n alte materii" despre care am discutat pe lar& +n
special +n conte3tul art. 8 )i 10. 7n principiu" pentru a se putea p$stra un -ust ec6ili'ru
+ntre interesele &enerale ale comunit$ii )i cele private" statele tre'uie s$ ai'$ &ri-$ s$ nu
impun$ +n sarcina persoanelor de drept privat sarcini e3cesive" innd cont de faptul c$
costurile reali*$rii utilit$ii pu'lice nu pot fi impuse unei persoane private" ct timp acesta
este rolul statului. 7n principiu" proporionalitatea +n materia priv$rii de proprietate este
le&at$ de o'li&ativitatea sta'ilirii unor desp$&u'iri pentru 'unul pierdut" calculate +n
funcie de pierderea suferit$ de c$tre fostul proprietar
41
. 7n sta'ilirea valorii de
indemni*are" Curtea le recunoa)te statelor o lar&$ mar-$ de apreciere" apreciind cu destul
de mult$ fle3i'ilitate modalit$ile de calcul alese de c$tre acesta
4!
.
<otu)i" Curtea reine ca )i condiie
esenial$ de funcionare a clau*ei dero&atorii caracterul -ust al desp$&u'irii sta'ilite. 7n
ciuda mar-ei de apreciere e3trem de lar&$ care este recunoscut$ +n favoarea statelor"
atunci cnd suma acordat$ ca )i indemni*aie este departe de a fi re*ona'il$ fa$ de
valoarea 'unului e3propriat" se va reine o violare a art. 1 din Protocolul nr. 1. 7n primul
rnd" tre'uie s$ spus c$" +n concepia Curii" valoarea 'unului pierdut nu este ec6ivalent$
neap$rat cu pre-udiciul produs prin e3propriere. /stfel" Curtea a sancionat statul atunci
cnd" la sta'ilirea valorii indemni*aiei pentru e3proprierea unui teren a&ricol nu a inut
cont de pre-udiciul produs prin lipsirea persoanei +n cau*$ de veniturile pe care aceasta le
o'inea de pe suprafaa a&ricol$ e3propriat$" ci doar de valoarea intrinsec$ a terenului.
Pe de alt$ parte" Curtea admite )i faptul c$" uneori" urmare a lucr$rilor ce
se reali*ea*$ pe terenul e3propriat" este posi'il ca valoarea terenurilor adiacente s$
creasc$" astfel +nct" dac$ e3proprierea a avut ca o'iect o parcel$ dintr,o suprafa$ mai
mare ce aparine aceleia)i persoane" statul poate s$ acorde o desp$&u'ire mai mic$ dect
valoarea intrinsec$ a 'uc$ii e3propriate. <otu)i" acest fenomen nu se petrece +ntotdeauna"
astfel +nct statul nu poate s$ utili*e*e o pre*umie a'solut$ ori relativ$ dup$ care terenul
adiacent al unei lucr$ri de construciei c)ti&$ +n valoare" +ntruct acest fapt nu impune o
e3aminare separat$ a fiec$rei situaii )i poate produce de*ec6ili're &rave +ntre valoarea
!>
(56/, 2ot. 7ames i alii
40
(56/, 2ot. 8u&a9ny
41
(56/, 2ot. 7ames: 2ot. Sporron& i Lonrot2
4!
(56/, 2ot. Sfintele m%n%stiri &receti
acordat$ ca )i indemni*aie pentru e3propriere )i valoarea pierderii suferit$.
Reparaia ce tre'uie
acordat$ pentru o privare de proprietate nu tre'uie s$ fie neap$rat pecuniar$" ci poate
consta +n alte m$suri compensatorii
44
. :pre e3emplu" atunci cnd o comunitate a fost
mutat$ de pe terenurile sale de vn$toare din @roenlanda pentru a se amplasa o 'a*$
militar$" Curtea a considerat c$ este suficient faptul c$ reclamanii au primit unele
indemni*aii" li s,au construit alte case" teritoriul 'a*ei militare a fost restrns" s,a
construit masiv +n de*voltarea *onei" astfel +nct statul dane* a acionat p$strnd un -ust
ec6ili'ru +ntre interesele +n -oc. <otu)i" situaia difer$ atunci cnd proprietatea asupra
'unului a fost sta'ilit$ printr,o 6ot$rre -udec$toreasc$. /stfel" s,a decis" atunci cnd unei
persoane i s,a recunoscut prin 6ot$rre irevoca'il$ dreptul de a,i fi retrocedat de c$tre stat
un teren" c$ oferirea c$tre reclamant a unui alt teren ec6ivalent celui pierdut nu constituie
un element care s$ +nl$ture violarea dreptului s$u de proprietate sta'ilit prin 6ot$rre
-udec$toreasc$" +n condiiile +n care in&erina statului +n e3ercitarea acestui drept nu a fost
+n niciun fel -ustificat$
44
. / doua condiie a
proporionalit$ii unei priv$ri de proprietate este aceea ca indemni*area s$ survin$ +ntr,un
interval de timp re*ona'il de la momentul pierderii propriet$ii" +ntruct
proporionalitatea impune ca interesele diver&ente s$ sufere o satisfacere a lor
concomitent$. 7n plus" o +ntr*iere e3cesiv$ a pl$ii indemni*aiei a&ravea*$ pierderea
financiar$ a persoane vi*ate" datorat$ efectelor devalori*$rii monetare" )i poate fi privit$
la rndul s$u ca o atin&ere &rav$ a su'stanei dreptului de proprietate" afectnd
proporionalitatea +ntre interesele colectivit$ii )i cele private.
Re*ult$ a)adar din cel e3puse mai
sus c$ e3proprierea de fapt este destul de &reu compati'il$ cu dispo*iiile convenionale
care prote-ea*$ dreptul de proprietate. 7n m$sura +n care o privare de proprietate de fapt
tre'uie s$ fie prev$*ut$ de le&e" tre'uie s$ vi*e*e un scop de utilitate pu'lic$ )i tre'uie s$
fie +nsoit$ de acordarea unor desp$&u'iri anterioare actului +n sine" este &reu de ima&inat
cum aceasta poate s$ r$mn$ la nivelul unei e3proprierii de fapt" f$r$ a se transforma +ntr,
o e3propriere de drept
4
. Practica instanelor france*e este +n acest sens" considerndu,se
c$ o privare de proprietate de fapt" f$r$ ca o instan$ de -udecat$ s$ fi impus un astfel de
transfer de drepturi asupra unui imo'il nu poate fi dect un act nele&al.
4.1.4. Conclu*ii. Exproprierea de ;apt :n dreptul ro8$n.
Dreptul romn nu cunoa)te aceast$ noiune. :ituaiile care pot fi calificate ca o
form$ de e3propriere de fapt sunt i&norate +n le&islaia )i practica instanelor romne.
Bnicul remediu" +n aceste condiii" r$mne o modificare a le&islaiei cu privire la
e3proprierea pentru cau*$ de utilitate pu'lic$" astfel +nct aceasta s$ permit$ o procedur$
prin care o persoan$ care se afl$ +n faa unei e3proprieri de fapt s$ poat$ s$ o'ine
o'li&area autorit$ilor de a declan)a procedura de e3propriere )i de a cump$ra 'unul ce
este folosit +n folosul comunit$ii.
44
(2 6elalleau, !rait" de l#expropriation pour cause d#utilit" publi$ue, 0mprime (56/, 2ot. Mi2ai#0ulian
Popescurie de /de 0i ;odon, ;aterloo, 1!11, p. 211
44
L. ;ael<ens, L#expropriation, .n Recueil de la Societe 7ean 8odin, L#expropriation, 5d. 6e 8oec<,
8ru=elles, 1, p. 121
4
Cour de Cassation" 9apport annuel 155-" 0d. du Cour de cassation" Paris" !00>" p. 4!
/ltfel" se poate a-un&e facil" precum +n cau*a ;ur&6elea" la ipote*e +n care
persoane private suport$ costul unei utilit$i pu'lice" ceea ce este nefiresc )i contravine
tuturor prevederilor +n materia proteciei oferite dreptului de prprietate.
(iblio3ra;ie<
I. /dam" Drept civil" drepturile reale principale" 0ditura /ll ;ecJ" ;ucure)ti"
!00
1. C. ;rsan" Drept civil" drepturile reale principale" 0ditura Haman&iu" ;ucure)ti"
!008
!. C6 Delalleau" ;rait< de l=expropriation pour cause d=utilit< publique" Imprime
C0D1" 6ot. Ei6ai,Iulian Popescurie de 1de Ii Lodon" Laterloo" 1>"
4. =. LaelJens" '=expropriation" +n Recueil de la :ociete Gean
;odin" '=expropriation" 0d. De ;oecJ" ;ru3elles" 1>>>"
4. our de Cassation" 9apport annuel 155-" 0d. du Cour de cassation" Paris" !00>"
. @. Dutertre" >e? case3la@ extractsA Buropean Court of Duman 9ig&ts" 0d. du
Coseil de lM0urope" :tras'our&" !004"
6. R. C6iri$" Convenia european a drepturilor omului. Comentarii i explicaii"
ed. a II,a" 0d. CH ;ecJ" ;ucure)ti" !00>"
?. =. :ermet" 'a Convention europ<enne des roits de l=Domme et le droit de
propri<t<" 0d. du Conseil de lM0urope" :tras'our&" 1>>8"
8. Gu&astru C." Bnit$ile administrativ,teritoriale( domeniul pu'lic" domeniul privat"
Clu-,#apoca" 0ditura /r&onaut" !001"
>. Constantinescu" E." Ior&ovan" /." Euraru" I." <$n$sescu :." Constituia Romniei
revi*uit$" comentarii si e3plicaii" ;ucuresti" 0ditura /ll ;ecJ" !004"
10. @.EartN" P.RaNnaud" %Droitcivil.=es 'iens2" ed.!" Paris" :ireN" 1>80"
11. <aran&ul" 0.D." <ratat de drept administrativ" volumul I" ediia a III,a" ;ucuresti"
Institutul de arte &rafice %0minescuD :./." 1>!>"
()*+,-.
(. reptul de
proprietateEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE1
(.(."storic.
efinitieEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.1
(.1. Caracterele dreptului de
proprietateEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE1
(.,. Caracterul absolut i
inviolabilEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.1

".4. Caracterul deplin i
exclusivEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.,
(.).Caracterul perpetuu i
transmisibilEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.,
(.0.Feneraliti despre exproprierea pentru cauz de utilitate
publicEEEEEEEEE)
(.0.(.
BxcepiiEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.)
1. reptul de proprietate publicaEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE..
EEE0
1.(. efiniie.
9eglementareEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.......................0
1.1. elimitarea bunurilor obiect al proprietii
publiceEEEEEEEEEEEEEE0

1.,. 8ubiecii dreptului de proprietate
publicEEEEEEEEEEEEEEEEEE../
1.4. Caracterele dreptului de proprietate
publicEEEEEEEEEEEEEEEEE.../

1.4.(. reptul de proprietate public este
inalienabilEEEEEEEEEEEEEEE../

1.4.1. reptul de proprietate public este imprescriptibil at%t extinctiv, c%t i
ac&izitivE-
1.4.,. reptul de proprietate este insesizabil
EEEEEEEEEEEEEEEEEEE.-
1.). Godurile de dob%ndire i de stingere a dreptului de proprietate
publicEEEEE..-
1.).(. Godurile de dob%ndire a dreptului de proprietate
publicEEEEEEEEEE..-
1.).1. Goduri de ncetare a dreptului de proprietate
publicEEEEEEEEE............-
1.0. Godalitile de exercitare a dreptului de proprietate
publicEEEEEEEEEE..+
1.0.( Hdministrarea general a domeniului
publicEEEEEEEEEEEEEEEEE..+
1.0.1 reptul de administrare al regiilor autonome i instituiilor publice asupra
bunurilor proprietate
publicEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE..+

1.0.,.ConcesionareaEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE
EE.(5
1.0.4. reptul real de folosin asupra unor bunuri din domeniul
publicEEEEEEEE.(5
,. Hspecte privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica. eclararea
utilitatii
publice in cazzul
exproprieriiEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.(5
,.(.Iurispruden CBJ 2 Cauza 6urg&elea contra
9om%nieiEEEEEEEEEEE(,
,.(.( Bxproprierea de
faptEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.(4
,.(.1.Hdmisibilitatea unei exproprieri de
faptEEEEEEEEEEEEEEEEEE...(0
,.(.,. Concluzii. Bxproprierea de fapt n dreptul
rom%nEEEEEEEEEEEEEE.(-
6ibliografie
EEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEEE.15
*/0-)/ /)(+0+,,
reptul de proprietate
"storic. efinitie.
Caracterele dreptului de proprietate
Caracterul absolut i inviolabil

Caracterul deplin i exclusiv
Caracterul perpetuu i transmisibil
Feneraliti despre exproprierea pentru cauz de utilitate public
Bxcepii
reptul de proprietate publica
efiniie. 9eglementare
elimitarea bunurilor obiect al proprietii publice
8ubiecii dreptului de proprietate public
Caracterele dreptului de proprietate public

reptul de proprietate public este inalienabil

reptul de proprietate public este imprescriptibil at%t extinctiv, c%t i
ac&izitiv
reptul de proprietate este insesizabil
Godurile de dob%ndire i de stingere a dreptului de proprietate public
Godurile de dob%ndire a dreptului de proprietate public
Goduri de ncetare a dreptului de proprietate public
Godalitile de exercitare a dreptului de proprietate publica
Hdministrarea general a domeniului public
reptul de administrare al regiilor autonome i instituiilor publice
asupra bunurilor proprietate public
Concesionarea
reptul real de folosin asupra unor bunuri din domeniul public
Hspecte privind exproprierea pentru cauza de utilitate publica.
eclararea utilitatii publice in cazul exproprierii
Iurispruden CBJ 2 Cauza 6urg&elea contra 9om%niei
Bxproprierea de fapt
Hdmisibilitatea unei exproprieri de fapt
Concluzii. Bxproprierea de fapt n dreptul rom%n



Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate