Sunteți pe pagina 1din 4

UNIVERSITATEA ,, AUREL VLAICU ARAD

FACULTATEA DE INGINERIE ALIMENTAR, TURISM I PROTECIA


MEDIULUI
POLUAREA APELOR MRII


Coordonator Studenta
e !u"r#r$ CUC L$ana Ione!a Ro%$na &UL'AN
AN III IS&E

2012-()*+
I Po!uarea a,e!or %#r$$
Poluarea este introducerea de catre om , direct sau indirect , de substane ori de
energie in mediu , care antreneaz consecine re!udiciabile , de natur s un "n ericol sau
al organismelor #ii si aduce daune bunurilor materiale$
Poluarea aelor este un roces de alterare a calitatii %izice, c&imice sau biologice ale
acesteia, rodusa de o acti#itate umana, "n urma careia aele de#in imrorii entru %olosinta$
'e oate sune ca o aa oate %i oluata nu numai atunci c(nd ea este colorata sau rau
mirositoare, sau atunci c(nd e ea luteste etrolul, ci si atunci c(nd desi aarent buna,
contine %ie si "ntr-o cantitate redusa , substante to)ice$ Poluarea aelor este determinata de trei
mari grue de agenti de oluare* biologici, c&imici si %izici$
Po!uantu! rerezint orice substan solid , lic&id, sub %orm gazoas sau de #aori
sau sub %orma de energie care , introdus "n mediu , modi%ic ec&ilibrul constituienilor
acestuia %izico-c&imice +i structurale ale comonentelor naturale ale mediului , reducerea
di#ersitii +i rezistenei biologice a ecosistemelor naturale +i antroizate , a%ectarea
ec&ilibrului ecologic +i al calitii #ieii , toate aceste %enomene sunt cauzate "n rincial de
oluarea aei , aerului +i solului , surae)loatarea resurselor , gosodrirea si #alori%icarea
lor de%icitar ca +i rin amena!area necoresunzatoare a teritoriului $
,n cazul aelor marine, e%ectele oluarii se resimt nu numai la ni#elul %aunei si %lorei ci
si asura la!elor$ 'olurile in%iltrate cu ae reziduale ot "nregistra o serie de e%ecte nedorite
de tiul* colmatarea orilor, dega!area de mirosuri neseci%ice, cresterea aciditatii sau
alcalinitatii, "nmlastinarea lor sau in%ectarea cu #irusuri sau bacterii$
-oate aele uzate au in%luente deosebit de ne%aste asura tuturor acti#itatilor umane
din industrie din agricultura si cresterea animalelor si are o in%luenta noci#a asura starii
sanitare si igienice a oulatiei de oameni de e "ntreaga laneta$
Poluarea mediului marin , distrugerea &abitatelor submineaz %olosirea durabil a
mrilor , oceanelor +i zonelor de coast , a%ecteaz sntatea uman rin contactul direct al
oulaiilor cu aele oluate sau rin consumul surselor nutriti#e marine contaminate $
Oamenii #or %olosi "ntotdeauna oceanele entru recreere , e)tracia de resurse +i entru
acti#iti comerciale $ 'coul roteciei mediului marin actual , este s %acem aceste lucruri
"ntr-un mod sustenabil , ast%el "nc(t , oceanele s ram(n "ntr-o stare de sntate otim +i s
continue s %urnizeze resursele e care le dorim +i care ne sunt necesare$
2
.auzele olurii aelor mrilor i oceanelor sunt nenumrate$ .u toate acestea, c(te#a
dintre ele se e#ideniaz a %i cele mai ericuloase$ Prima cauz de oluare cu e%ecte
de#astatoare sunt scurgerile de etrol$ Petrolierele i cargourile au de#enit rintre cele mai
amenintoare na#e entru mediul marin "ntruc(t elibereaz "n ae, intenionat sau accidental,
tone de uleiuri noci#e$
/u etroliere, urmeaz materialele to)ice recum mercur i dio)ine, "mreun cu
alte deeur$ rad$oa"t$-e, care aar "n urma de#ersrii deeurilor "n a$ ,n urma rs(ndirii
uleiurilor noci#e, multe dintre animelele marine mor su%ocate sau into)icate, iar truul lor
ne"nsu%letit constituie "nc un ti de oluare e)trem de noci# mediului marin$ 0ateria
organic moart omoar, la r(ndul ei, rin to)inele emanate, alte #ieti marine$ i ast%el
cercul sura#ieuitoarelor se micoreaz i mai mult$
1$1. Po!uarea a""$denta!a
'tarea de calitate a resurselor de aa este conditionata atat de modul de utilizare a
acestora ca surse de alimentare cu aa a oulatiei, industriei si altor %olosinte, cat si de
utilizarea resurselor ca recetor$ a$ a,e!or u/ate e-a"uate du,a ut$!$/are. Una d$n %a0ur$!e
$%,ortante ,entru %ent$nerea "a!$tat$$ re0ur0e!or de a,a o re,re/$nta a"t$-$tatea de
,re-en$re 0$ "o%1atere a ,o!uar$!or a""$denta!e.
Po!uarea a""$denta!a este orice alterare a caracteristicilor %izice, c&imice, biologice
sau bacteriologice ale aei, rodusa rin accident, a#arie sau alta cauza asemanatoare, ca
urmare a unei erori, omisiuni, negli!ente ori calamitati naturale si in urma careia aa de#ine
imrorie %olosirii osibile inainte de oluare$ Poluarea accidentala este, de cele mai multe
ori, de intensitate mare si de scurta durata$
Planul de re#enire si combatere a oluarilor accidentale se elaboreaza de orice
%olosinta otential oluatoare sau la care se ot roduce e#enimente ce ot conduce la
oluarea accidentala a resurselor de aa$
I.(. Mareea Nea2ra
Maree neagr este un strat de etrol care lutete e sura%aa aei i olueaz
la!ele, ca urmare a accidentrii #aselor etroliere$0areea neagr din 2ol%ul 0e)ic este cel
mai gra# e#eniment de acest ti$
II. In!or$rea %ar$!or
'ubstanele care distrug marile sunt* nutrienii "n e)ces 3nitrai, %os%ai, silicai4,
metalele grele, &idrocarburile, esticidele, susbtanele biologice 3de tiul coli%ormilor i
stretococilor4$
5
/intre acestea, nutrien$$ 3n e4"e0 3cu recdere nitraii4 sunt substanele care
declaneaz un roces interesant i colorat, i anume "n%loririle algale$ .unoscut i sub
denumirea de 6ae turcoaz7, acest %enomen este seci%ic sezonului cald 3lunile arilie- iulie4
i const "n creterea e)lozi# a cantitilor de alge$
/enumirea de 6ae turcoaz7 se datoreaz %atului c %enomenul oate %i obser#at cu
uurin cu a!utorul imaginilor satelitare 3%urnizate de ctre Eart& Obser#ator84$ .um9
/atorit nu %oarte cunoscutei Emiliania huxleyi. Aceast secie de %itolancton este acoerit
cu lci calcaroase ce re%lect radiaia solar, %iind #izibile din satelit ca ae de culoare
turcoaz$
Pe termen scurt, "n%loririle algale ot %i bene%ice, %itolanctonul dez#oltat constituind o
surs de &arn entru eti, "ns e termen lung, e%ectul este negati# i const "n contribuia
la %enomenul de eutro%izare, "n momentul descomunerii cantitii de alge "n surlus$
Prin slarea unor sura%ee mari de terenuri agricole, "ncrcate de "ngrminte
c&imice i esticide, /unrea aduce "n mare, e l(ng sedimente solide, un #olum mare de
ae cu coninut ridicat de azot anorganic, sul%ai, %os%ai i silicai, stimul(nd acti#itatea
biologic "n aele costiere$ Aa srat este mai dens dec(t aa dulce ro#enit din /unre,
rin urmare se scu%und, iar stratul de a relati# dulce rm(ne la sura%a$ :ariera de
densitate dintre aa dulce i aa srat nu ermite amestecarea raid a celor dou strate,
ast%el "nc(t nutrienii adui de ctre %lu#iu rm(n concentrai la sura%a, &rnind seciile ce
alctuiesc %itolanctonul$
/atorit condiiilor %a#orabile de luminozitate, salinitate i temeratur din stratul
eu%otic 3de sura%a4, mai ales "n sezonul cald, %itolanctonul se dez#olt e)lozi#, duc(nd la
reducerea concentraiei de o)igen dizol#at$
;enomenul de eutro%izare rerezint cea mai mare roblem de mediu a aelor
costiere, "ntruc(t este un roces cumulati#, a%ect(nd aele rom(neti de c(te#a decenii$
O a bogat "n nutrieni "nseamn #ia intens daca e)ist i destul lumin, o)igen
etc$ /ac sunt multe substane tro%ice se oate a!unge la o dez#oltare e)lozi# a algelor
3<"n%lorirea aelor<4 sau altor roductori rimari +i "n cascad a restului #ieii ac#atice rin
ciclurile nutriti#e$ Asta "nseamn +i cre+terea consumului de o)igen 3descomuntori,4$
Uneori sura%aa aei se bloc&eaz de lante sau transarena scade +i %otosinteza e a%ectat$
Pe ansamblu nu mai oat roduce destul o)igen +i %ace %a cererii tot mai ridicate,
lus algele albastre roduc to)ine, se a!unge la moartea e+tilor etc$ %enomen imroriu numit
eutro%izare$
=