2.1.

CLASIFICARE SI ROL

Etapele ce trebuie parcurse pentru realizarea unei construcii

1.Obinerea certificatului de urbanism pentru terenul pe care se dorete realizarea
construciei.
nainte de a ncepe orice demers (cumprarea unui teren pentru construcii, construirea
unei case, extinderea unei construcii existente, etc..) este indicat a se cere la primria local
emiterea
CERITIFICATULUI DE URBANISM pentru lucrarea dorit i pentru amplasamentul
stabilit.
n Certificatul De Urbanism sunt trecute toate cerinele i limitrile necesare pentru
realizarea obiectivului de investiii droit (suprafaa minim a terenului pe care se dorete
construirea, distane minime fa de vecintai, dimensiunea minim a frontului stradal,
regimului maxim de nalime admis, POT i CUT maxime etc..)
Este posibil ca ce dorii dumneavoastr s construii sa nu se ncadreze n reglementrile
legale de urbanism, sau terenul pe care dorii s l cumprai s aib suprafaa mai mic dect
suprafaa minim admis, moment n care pot aprea neplceri mai mari.
Deci, n concluzie, nainte de orice demers care implic cheltuieli mai mari cerei
certificatul de urbanism pentru lucrarea dorit i consultai reglementri coninute de acesta.
Pentru a obine certificatul de urbanism, trebuie s depunei la primria local
urmtoarele documente: ->cerere tip pentru emiterea certificatului de urba
-> plan de situaie i plan de ncadrare n localitate
-> EXTRASUL DE CARTE FUNCIAR
->documentul de plat a taxei de eliberare a certificatului de urbanism
Termenul legal pentru emiterea certificatului de urbanism este de 30 de zile de la data
depunerii cererii.
Certificatul de urbanism are o valabilitate de 12 luni de la data la care a fost emis.Acesta
se poate prelungi cu maxim 12 luni.
2.Achiziionarea terenului
Pentru a putea construi pe un teren, ar trebui ca acesta s ndeplineasc urmtoarele
condiii:
-> s fie n intravilanul localitii
-> s nu se afle n circuitul agricol
-> s aib acces asigura
-> s aib asigurate utilitii (ap,gaze, canalizare, energie electric, n msura n care
acestea exist n localitate)
-> s aib dimensiuniile minime conform reglementrile urbanistice legale.
Nendeplinirea oricreia dintre cerinele de mai sus poate s aduc dup sine costuri
suplimentare considerabile i timpi de ateptare mari (pan la 6 luni pentru intrare n intravilan
spre exemplu)
Detaliile despre teren le gsii n EXTRASUL DE CARTE FUNCIAR, este deci indicat
s cerei la zi pentru terenul n cauz.
3.Elaborarea proiectului
nainte de a se putea realiza proiectul pentru obinerea AUTORIZAIEI DE
CONSTRUCIE este necesar ntocmirea STUDIULUI GEOTEHNIC pentru terenul pe care se
dorete construirea.
Scopul Studiului Geotehnic este de a obine informaii despre structura solului, nivelul
apelor freatice, condiiile climatice, date seismice specific zonei. Cu ajutorul acestor date se
poate stabili adncimea optim a fundaiei i recomandri privind tipul i dimensiunile acestuia.
Proiectul poate fi elaborat n diverse faze:
-> DOCUMENTAIE TEHNIC PENTRU AUTORIZAIA DE CONSTRUCIE
(DTAC)
-> PROIECT TEHNIC I DETALII DE EXECUIE(P.TH+D.E)
Pentru faza D.T.A.C. proiectul va obine planurile de arhitectur i planurile de detalii
pentru fundaie.
Pe baza acestui proiect se va obine autorizaia de construcii, dar nu se va putea realiza
construcia propriu-zis.
Pentru a se putea ncepe construirea propriu-zis nu este nevoie de realizarea Proiectelor
Tehnice-P.TH. pentru fiecare specialitate n parte: arhitectur, structur, instalaii.
Piesele din proiectul D.T.A.C sunt coninute n proiectele tehnice, deci odat cu
realizarea proiectelor tehnice se realizeaz planurile pentru faza D.T.A.C.
Proiectul tehnic reprezint faza final a procesului de proiectare. n cadrul proiectului
tehnic sunt comprise soluiile constructive i tehnice pentru realizarea construciei n condiii
optime impuse de normativele n vigoare (detalierea i armarea tuturor elementelor structurale:
fundaii, perei, stlpi, grinzi, planee), schemele instalaiilor electrice i sanitare, extrasele de
materiale, etc. Proiectele D.T.A.C. i P.TH se supun conform legii verificrii autorizate de ctre
verificatori autorizati M.L.P.A.T. n urma verificrii se va ntocmi Referatul de Verificare, act ce
va nsoi proiectul n procesul de autorizare.
n cazul n care se va interveni asupra unei construcii existente(consolidare, extindere,
mansard, etc..) este necesar elaborarea Expertizei Tehnice care evalueaz prin metode specifice
starea tehnic a construciei existente i propune soluiile de consolidare conform reglementrilor
tehnice n vigoare.
Expertiza Tehnic este cerut prin Certificatul de Urbanism pentru: intervenii la cldiri,
extinderea pe orizontal sau vertical, construirea n vecintate a unei alte cldiri, demolarea,
etc..
4.Obinerea avizelor i acordurile cerute prin Certificatul de Urbanism
Avizele cerute pot fi:
->cele de la furnizorii locali de utilit i: energia electric, ap, canalizare, energie
termic, gaze naturale, telefonie, salubritate, transport urban etc..
-> Comisia de Circulaie
->Comisia pentru Monumente
-> Ministerul Culturii i Cultelor
->Salubritate
-> Agenia pentru Protecia Mediului
->Inspectoratul pentru Situaii de Urgen
-> Inspectoratul de Stat n Construcii
->etc.
n general nu se cer toate avizele ei dar cele adaptate la fiecare situaie n parte
5.DepunereadocumentaieipentruobinereaAutorizaiei de Construire
Documentaia care trebuie depus n vederea obinerii Autorizaiei de Construire
cuprinde urmtoarele:
->cererea pentru emiterea Autorizaiei de Construire
->actul doveditor al titlului asupra imobilului nu mai vechi de 30 de zile
->Certificatul de Urbanism
-> proiectul n faza D.T.A.C.-Documentele Tehnice pentru Autorizaia de Construcie
->avizele cerute prin prin Certificatul de Urbanism
-> declaraie pe propria rspundere privind lipsa litigiilor pe terenul pe care se dorete
construirea
-> chitana pentru plata taxei de emitere a Autorizaiei de Construcie
-> documentele de plat a taxelor legale pentru avizele i acordurile necesare cerute
prin Certificatul de Urbanism

6.ObinereaAutorizaieideConstruireinceperealucrrilor
Termenul legal de eliberare a Autorizaiei de Construcie este de 30 de zile de la
depunerea documentaiei complete i corecte.
Termenul de valabilitate pentru Autorizaia de Construcie este de 12 luni de la
eliberarea acesteia, cu posibilitatea de prelungire cu inc 12 luni.
Pe parcursul acestor 12 luni, beneficiarul poate s inceap lucrrile de construire
autorizate.
Dup anunarea nceperii lucrrilor de construcie, ncepe valabilitatea perioadei
necesare realizrii obiectivului de investtii, perioad specificat n Autorizaia de Construcie.
Lucrrile de construire pot ncepe numai dup ce a fost obinut Autorizaia de
Construire i dup ce au fost anunate primria local i Inspectoratul de Stat n Construcii.
La nceperea lucrrilor trebuie s existe un panou de identificare a antierului pe care
sunt nscrise date despre lucrare (denumirea i adresa obiectivului, beneficiarul, proiectantul,
constructorul, numrul autorizaiei, termenul de execuie, data nceperii i finalizrii lucrrii).
Lipsa acestuia va fi sancionat de ctre autoritile competente.

7.Execuia construciei
Este necesar angajarea unui dirigintedesantier, care va urmri execuia lucrrilor i va
ntocmi cartea tehnic a construciei. Acesta este reprezentantul beneficiarului n relaia cu
autoritile statului.
Lucrrile de construire trebuie s se fac n conformitate cu prevederile proiectului
existent. n cazul n care este necesar modificarea soluiei autorizate se va contacta
proiectantul de specialitate, care pe baza unei Dispoziii de antier va dispune Soluia corect
pentru realizarea modificrilor necesare.
Orice nerespectare a proiectului autorizat se consider nerespectare a Autorizaiei de
Construcie i se va saniona de ctre autoritile competente.
n perioada execuiei , proiectantul de specialitate are obligaia de a urmri realizarea pe
faze determinate a lucrrilor de construcii specificate n Programul de Control al Calitii care
face parte din documentaia aprobat.


8.Recepiafinal
Recepia lucrrilor se face printr-un Proces Verbal de Recaptie.
Acesta se va ntocmi de ctre o comisie format din:
->reprezentantul Inspectoratului de Stat n Construcii
-> reprezentantul primriei locale sau a Consiliului Judeean
-> arhitectul i proiectantul structurii de rezisten
->reprezentantul beneficiarului-dirigintele de antier.





































2.3 Clasificare si rol


Scarile se pot clasifica dupa destinatie si rolul lor:
-scarile monumentale urmaresc realizarea unui efect arhitectonic deosebit; in caz
de incendiu sau cutremur, servesc la evacuarea rapida a oamenilor din cladiri (maxim doua
nivele);
- scarile principale servesc la circulatia normala in cladire;
-scarile secundare servesc la circulate de serviciu intre diferite nivele sau numai la
unele dintre ele cum ar fi scari de pod,de pivnita.
Aceste scari, in general, nu se iau in considerare in caz de evacuare la incendiu sau
cutremur.
Dup poziia fa de cldire, se deosebesc:
-scri interioare;
-scri exterioare
Dup modul de comportare la foc (determinat de materialele din care se execut) sunt:
-rezistente la foc (piatr, beton armat);
-semirezistente la foc (metalice);
-semicombustibile (din lemn ignifugat);
-combustibile (din lemn, n piese cu seciuni mari);
- inflamabile (din lemn, n piese cu seciuni mici).
Dupa inaltimea h, a treptelor, scarilor se impart in:
-scari cu trepte joase, cu h<16,5cm, utilizate la scarile principale care deservesc
cladiri cu mai mul de patru etaje, la scari pentru gradinite, scoli, spitale;
-scari cu trepte de inaltime mijlocie, avind 16,6<h<17,5cm, sunt cele mai comode
la urcat; se folosesc la scari principale in cladiri cu cel mult patru etaje, sau la scari secundare in
cladiri cu mai mul de patru etaje;
-scari cu trepte inalte, avind 17,6<h<22,5cm; sunt utilizate la scari secundare in
cladiri cu mai putin de patru etaje sau la scari de pivnita, pod.

Dupa materialul din care se executa scarile pot fi din:
-lemn
-zidarie
-piatra
-metal
-beton simplu
-beton armat monolit
-elemente prefabricate din beton armat






Dupa forma lor in plan scarile se clasifica in:
-scari cu una sau mai multe rampe drepte, continue sau cu podeste; treptele
acestor scari au forma dreptunghiulara;
-scari cu rampe curbe sau in spirala, continue sau cu podeste; treptele acestor
scari au in plan forma trapezoidala;
-scari balansate, la care intoarcerea rampelor se face prin intermediul treptelor

Scara cu rampe drepte Scara cu o rampa curba sau spirala




Scara blansat
2.6 Transport, depozitare materiale

Transportul materialelor pentru realizarea scari din lemn a fost realizata cu ajutorul unei
masini speciale, pentru a putea aduce toate materialele necesare acasa.





Dupa ce am ajuns cu materialele acasa, leam descarcat in curte, iar dupa leam
depozitat in garaj, pentru a proteja materialele de ploaie si ninsoare.

2.7 Tehnologia de realizare a scarilor

Scarile din lemn au un domeniu restrans:
-exclusiv la locuinte individuale, cu parter si etaj datorita unei comportari
deficitare incendiu.
Lemnul de stejar se foloseste mai des la scari, datorita rezistentei la uzura si a
aspectului estetic obtinut prin lustruire.
Scarile de lemn se utilizeaza intr-o casa a scarii proprie, dar si in holul sau camera de zi a
cladirii, realizand in acest fel un element de decoratie interioara.
Elementele principale de rezistenta ale scarii cele doua vanguri de lemn ecarisat, sunt
solidarizate intre ele de treptele executate din dulapi, de esenta tare (grosime 45 cm).
Treptele se imbina cu grinda de vang, prin intermediul unor sipci prinse de vang, care urmaresc
forma treptelor.
Contratreapta din scandura se prinde de treapta, la partea ei superioara sau inferioara.
La scarile mai late, solidarizarea, intre grinzile de vang, se face prin buloanmetalice cu tije
filetate.
Grinzile de vang se ancoreaza la extremitatile de fundatii, de grinzile planseului sau ale
podestului.
Podestele sunt portiuni de planseu care primesc in plus actiunea grinizlor de vang ce
rezeama intre ele. Intradaosul scarilor de lemn poate fi cu treptele vizibile finisate ori acoperite
cu scanduri lambuite sau tencuite.





2.8 Esalonare calendaristica


Ziua Luni Marti Miercuri Joi Vineri
Caculul de
materiale
1 0 0 0 0
Aprovizionare 3 0 0 2 0
Aplicarea
tratamentului
pentru lemn
0 2 0 0 2
Liber 3 3 3 3 3
Constructia 3 2 3 1 1
Finisare 2 1 0 1 1






























3.0 Masuri de sanatate si securitate

Directiva stabileste normele de baza in materie de protecie a sanatatii si securitatii
lucratorilor. Masurile prevazute sunt menite, in special, sa elimine factorii de risc pentru bolile
profesionale si accidentele de munca.
Angajatorii trebuie sa garanteze securitatea si sanatatea lucratorilor sub toate aspectele
care tin de activitatea profesionala, inclusiv atunci cand apeleaza la persoane sau servicii din
exterior intreprinderii.Statele membre pot limita aceasta responsabilitate in caz de forta
majora.
Astfel, angajatorul de informare si de formare a lucratorilor, in specail pentru:
->evitarea riscurilor sau gestionarea riscurilor care nu pot fi evitate
->instruirea adecvata a lucartorilor, cu accent pe masurile colective de protectie
->adaptarea conditiilor de munca, a echipamentelor si a metodelor de lucru,
tinand seama de progresele tehnice.
Pentru asigurarea securitati in realizarea unei scari trebuie sa ne pregatim cu:
->manusi speciale
->salopeta
->incaltaminte speciala
->ochelari de protectie