SURSE

- Managementul deseurilor solide Tiberiu Apostol, Cosmin Mrculescu - Editura

AGIR Bucureti 2006
- Igiena Mediului Bumbu Ion - Chiinu U.T.M. 2013
Tema 2: Stabilitatea circuitului global al materie
Ecosfera a parcurs o cale lung de dezvoltare de circa 4-5 miliarde ani de la Arhei
i pna azi. i prezint o totalitate de procese de sintez i descompunere a
substanelor anorganice i organice de natere,dezvoltare i pieire a organismelor
vii. Circuitul materii implica cheltuiala de energie, sursa principala pe terra fiind
radiatia solara. In aceste procese are loc nu numai circulatia materii si curgerea
energiei, datorita acestui fapt are loc transformarea evolutia atit a substantelor cit si
a energiei. In orice ecosistem actual circuitul materie este determinat de factorii
abiotici, biotici si in cele mai multe cazuri de factori ai activitatii umane. Aceste 3
categorii de factori care astazi coexista si actioneaza simultan, si in interactiune au
aparut pe pamint in mod succesiv de aceea putem vorbi de o perioada abiogena a
existentii terrei inainte de aparitia vietii perioada in care circuitul materiei era un
circuit geochimic determinat doar de factori abiotici. O 2 etapa biogena este cea
care in care se formeaza circuitul biogeochimic si in a 3 etapa- cea antropogena
incepe cu aparitia omului ce aduce importante schimbari in desfasurarea circulatiei
si evolutiei materiei pe terra.
Etapa abiogena evolutia geologica a pamintului a inceput 4-5 miliarde ani in
urma, se admite astazi ca sistemul nostru solar a luat nastere dintr-un nor de
materie. Soarele a luat nastere in centrul norului prin incalzirea gravitationala a
materiei. Datorita miscarii de rotatie intregul nor a capatat forma discoidala.
Planetele care se formau in zona centrala a norului protoplanetar dintre care si
pamintul incorporal mai ales elemente si compusi cu punctul de fuziune
(combinare) ridicat (sulfu, magneziu, fier etc.) compusii alcatuiti din carbon azot
si hidrogen respectiv substantele din aceste elemente metanu, apa, erau retinuti in
masura in care se combinau cu elementele din prima grupa. Astfel apa era retinuta
prin hidratarea compusilor. Pentru viitoarea evolutie a materii pe terra deosebit de
importante sunt 2 procese: formarea hidrosferei si atmosferei. Se admite ca
atmosfera planetei noastre sa format initial prin degazificarea magmei prin
procesul de racire si gazificare. Apele ocianului planetar a luat nastere dupa
formarea scoartei terestre si scaderea temperaturi peste 100
0
C. Apa acestor ociane
a inceput relativ in cantitati mici avea o compozitie foarte diferita de cea actuala,
avind descompus in ea o serie de oxizi si unele gaze. O caracteristica a atmosferei
si hidrosferei a acestei etape este lipsa oxigenului liber. Aciditatea ocianului primar
a fost treptat neutralizat de apele alcaline a retelii hidrografice continentale. In
conditiile lipsei de hidrogen din atmosfera primara in mediul acvatic sub influienta
unor surse puternice de energie ca descarcarile electrice si raidiatia UV, pornind de
la substantele simple aflate in atmosfera: aldehide, hidrati de carbon, aminoacizi
etc. aparitia sub. organice ca rezult a evolutii chimice in conditiile circuitului
hidrologic a deschis o noua cale de evolutie a materiei, care a culminat prin aparitia
vietii a unei noi forme de organizare si miscare a materie.
Etapa biogena aparitia vietii a insemnat si aparitia unor procese si legi specifice
biologice. Dintre acestea procesul cel mai semnificativ pentru desfasurarea
circuitului global al materiei evident este metabolismul sau schimbul de sub. si
energie dintre org si mediu. Aceste procese metabolice sunt insotite de degradarea
propriilor substance cu eliberare de energie (catabolism). Aparitia metabolismului
dupa parerea savantilor primele organisme trebu sa fie organismele heterotrofe
cu sensul ca ele se hraneau pe calea abiotica. Aparitia vegetatiei in general a
vietuitoarelor marcheaza un moment nou prin stocarea de energie solara precum
sunt in prezent zacamintele de combustibil organic. Aceasta etapa pe in existenta
vietii pe terra se caracterizeaza ca nu existau procesele de descompunere biologica.
Acest proces nu dura prea mult deoarece cresterea de organisme era mai rapida
decit a substantelor organice a caror cantitate fiind limitata sa putut ajunge la
stingerea vietii abia aparute. Iesirea din acest impas a reprezentato aparitia
organismelor capabile de fotosintesa aproximativ 3-4 miliarde ani in urma. Treptat
din oxigen se formeasa si ecranul de ozon care absoarbe radiatile UV. Protejata de
actiunea distructiva a acestei radiatiiviata a capatat un alt impuls putinduse extinde
in paturile superficiale. Un prim moment care trebu remarcat este aparitia formelor
pluricelulare metafite trecind prin faza monocelulare coloniale. Momentul de
importanta majora il reprezinta aparitia de plante terestre care au facut posibila
aparitia si evolutia faunei terestre aparuta si ea in era seluriana acum 400 milioane
in urma. Aparitia vertebratelor terestre a marcat o cotitura in procesul de evolutie
biogena. Complexivitatea activitatii lor, organizarea vietii de grup, turme a dus la
aparitia omului, fenomen care marcheaza cea de a trea etapa in evolutia circulatie
materie.
Etapa antropogena aparitia omului si dezvoltatea societatii umane a devenit un
factor de prim ordin in desfasurarea circulatiei global al materiei si transferului de
energie pe terra. Energetica ecosferei este enfluientata sub mai multe aspecte.
Omul utilizeza energia solara stocata in combustibili fosili influientind tot mai
puternic circuitul unor asemenea elemente C, N, S. eliberarea unor mari cantitati
de CO
2
influienteaza asupra climei planetei provocind efectul de sera. Utilizarea
energiei solare captate cu ajutorul diferitor sisteme tehnice(elemente solare,
oglinzi, panouri solare) capata o dezvoltare tot mai mare in ultima vreme ca urmare
a crizei de energie. Utilizarea altor forme de energie decit cea solara devine si ea
tot mai semnificativa intensificind fluxul de energie. Rolul crescind al energiei
atomice a carei actiune este imprevizibila ce va fi cu ea. Punerea in valoare a
tuturor acestor sisteme de energie reprezinta in sine un fenomen nou caracteristic
etapei antropogene.
Activitate omului atit in domeniul productiei industriale cit si acele agricole aduce
la acumularea deseurilor ingrijoaratoare care aduc daune ireversibile biosfere. Prin
activitatea sa omul tot mai mult contribuie la perturbarea la ciclurile
biogeochimice. Din punc de vedere al managementului ecologic pentru protectia
naturi au importanta atit sistemele bilolagice deschise cit si cele abiotice a
nivelurilor de organizare a materiei si anume la nivel populational, biocenotic si
nivel biosferic. Litosfera la rindul sau reprezinta componetul primar al biosferei
substratul solid pe care traiesc org vii. Suprafata solului pe litosfera este cea mai
populata a biosferei dintre plante predomina talofitele iar dintre animale
nevertebratele (viermi, insecte, protozoare). In zacamintele de petrol sau gasit unile
bacterii vii la adincimea de 2-3 mii metri aceasta adincime constituie limita
inferioara a vietii in litosfera in hidrosfera org populeaza straturile acvatice.
Atmosfera este alcatuita din 5 straturi.

Tema 3:Retrospectiva istorica a gestionarii deseurilor
Urmare a exploatarii intensive nelimitate a RN iepuizabile si regenerabile precum
si transformarea acestora in energie si produse este nu numai epuizarea lor dar si
transformarea unei mari parti a lor in deseuri care se acumuleaza in componentele
biosferei in calitate de poluanti modifikind functiile si structura ecosistemelor.
Clasificarea riziduurilor dupa principiul starii de agregare poate fi ilustrata
conform schemei (fig. 1). Exista clasificari ale deseurilor in baza diferitor principii
independenta de scopul urmarit: dupa starea de agregare, toxicitate, materialul fizic
din care sunt formate riziduurile, componenta chimica, sursa de formare.
Clasificarea dupa starea de agregare este in fond cea mai simpla insa foarte
importanta pentru planificarea atit a activitatilor de prevenire cit si de gestionare a
deseurilor (vezi fig. 1).
Tendinta de crestere a dimensiunii socio-economice ca urmare a procesului de
urbanizare este insotita si in RM de detiorarea sistemelor ecologice naturale,
fenomen care are drept consecinta reducerea resurselor naturale, materiale si
energetice. De aceea pentru continuarea evolutiei socio-economice sunt necesare
strategii noi bazate pe principiile DD. Privind retrospectiv istoria omenirii putem
spune ca nu in totdeauna deseurile au constituit o problema pentru mediu. Pin la
mijlocul sec XIX antroposistemul format din ansamblul activitatilor umane sa
integrat complet ciclurilor biogeochimice ale materiei din mediul natural. In aceste
conditii comunitatile umane consumau materii de origine vegetala sau animala si in
cantitati reduse metale oxidabile. Deseurile biodegradabile erau in acest fel
desconpuse de microorganisme si dupa mineralizare ele se reintegrau in circuitul
materiei. Auto epurarea apei si solurilor era astfel asigurata (fig. 2). In cadrul
ecosistemului se disting 3 actori:
- producatorii primari/vegetatia
-consumatorii/producatorii secundari (animale ierbivore/carnivore)
-descumpunatorii/microorganismele.
Descompunatorii degradeaza materia vie reziduala pentru a o restitui in litosfera.
Hidrosfera sau atmosfera sub forma unor compusi elimentari CO
2
s.a. care
reprezinta la rindul lor elemente esentiale pentru produsi. Odata cu evolutia
societatii si tretecea la cea tehnogena problema deseurilor devine mai complexa.
Datorita cresterii mai cantitativa si a diversitatiilor microorganismele nu mai sunt
in masura ca ele singure sa asigure degradarea deseurilor in aceste conditii fluxul
de deseuri se acumuleaza in litosfera, ele devin incompatibile cu mediul natural.
Ciclul materii in civilizatia tehnogena poate fi ilustrata conform (fig. 3). Aceasta
acumulare de deseuri nu este decit rezultatul neinchiderii ciclului global al
materiei, care se traduce intro proasta gestiune generala a materiei in societatea
contemporana. In cazul societatii tehnogene nu putem miza pe tehnologii de 0
deseuri. In cel mai fericit caz am putea sa ne asteptam la o minimizare in formarea
deseurilor. Se vorbeste despre fatalitatea deseurilor concept enuntat de
cercetatorul francez Navarro:
1) Fatalitate biologica ciclu biologic al vietii produce deseuri, cadavre,
excremente etc. care le gasim sub forma efluentilor urbani, a deseurilor agro-
zootehnicilor, industriei agro-alimentare ect.
2) Fatalitate chimica unu din activitatile industriale il reprezinta transformarea
materiei partial in deseuri. Aceasta modificare urmeaza principiul conservarii
materiei. Pe linga produsul fabricat sunt formate si o serie de subproduse din care
fac parte si deseurile. Fatalitatea chimica a deseurilor poate fi ilustrata si prin
relatia chimica produs initial + reactiv = produs cautat si subprodus.
3) Fatalitate tehnologica operatiile procesului tehnologic antreneaza productia de
rebuturi.
4) Fatalitate economica dupa un anumit timp de folosire fiecare produs devine
deseu pierzindusi valoarea sa economica. Prin reciclare se urmareste integrarea lor
in circuitul economic.
Pina la sfirsitul sec. XX sistemul de productie arata astfel (fig. 4). La inceputul
sec.XXI asistam la o noua strategie privind gestionarea deseurilorcare rezuma un
principiu fundamental: evitarea si reducerea in cantitate si nocivitate a deseurilor
generate. Aceasta strategie evidentiaza 3 axe legislative:
1) prevenirea producerii deseurilor prin tehnologii de producere mai pura si nu
tehnologii de epurare, care nu fac decit sa transfere poluarea realizind astfel un
impact minim asupra mediului prin producerea durabila.
2) Valorificarea la maximum a deseurilor atit din punct de vedere material cit si
energetic incepind astfel o reintegrare in circuitul ecologic.
3) Optimizarea eliminarii finale, reglementind exportul deseurilor periculoase
catre tarile in curs de dezvoltare condamnind incinerarea si imersia acestora in
mri, oceane.
Tema 4: Gestionarea deeurilor la nceputul sec. XXI
Strategiile la nivel UE : prevenirea aparitiei deseurilor, tratarea deseurilor,
reciclarea si reutilizarea deseurilor si optimizarea metodelor de eliminare finala.
Aceasta este adoptata si in Strategia Nationala de gestionare a deseurilor iar planul
de actiune elaborat pentru elaborarea ei treseaza liniile generale de realizare a
obiectivelor impuse de legislatia UE in domeniu, pe care RM trebu sa le atinga
dupa aderarea sa la UE. In prezent in RM functioneaza un sistem de gestionarea
deseurilor bazat pe colectarea neselectiva. Guvernarea de la Chisinau este
constienta ca trebu sa atinga tintele pentru statele UE si trebu sa introduca tehnici
si tehnologii noi pentru gestionarea durabila a deseurilor. Neavind cunortintele
pentru a integra astfel de tehnologii la nivel national intr-o prima etapa ar trebui sa
se realizeze instalatii demonstrative ce vor servi la evoluarea metodelor de
gestionare a deseurilor considerate optime, aceste instalatii vor servi pentru
optimizarea parametrilor tehnico-economici reali si experientei de exploatare
precum si pentru informarea populatiei privind tehnologiile de prevenire si
reciclare. Prevenirea minimizarii deseurilor trebu sa fie discutata/ planificata in
strinsa corelare cu gospodarirea resurselor si produselor obtinute. Domeniile pentru
prevenirea aparitiei deseurilor trebu sa fie tehnologiile de producere mai pura in
UE precum si derectivele privind direct Prevenirea Controlului Integral al
Poluarii care vor convinge agentii industriali de beneficiile atit ecologice cit si
economice de prevenire a deseurilor.
Gestionarea deseurilor in strategia Producere mai pur valentin bobeica
producere durabila;
Tema 5: Probleme de aprovizionare cu apa potabila in RM