Sunteți pe pagina 1din 7

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE

Referat
Poluarea Atmosferei






Profesor: Student:
Grupa
Poluarea atmosferei

Pamantul la fel ca si alte planete din sistemul solar este inconjurat de un strat subtire de gaze numit
atmosfera. Atmosfera este legata de Pamant din cauza gravitatiei. Daca am compara Pamantul cu o
portocala, atmosfera poate fi considerata coaja acesteia. Aerul, care face parte din aceasta se misca liber si
uneori violent. Atmosfera Pamantului este alcatuita din nitrogen, oxigen, argon, vapori de apa, dioxid de
carbon, si mici cantitati de particule gazoase, lichide si solide.
Atmosfera serveste pentru a modera temperaturile mari si scazute de pe Pamant. In timpul zilei
caldura soarelui penetreaza aerul si incalzeste Pamantul, atmosfera face ca aceasta caldura sa ramana si
astfel noaptea este mult mai calduroasa. Deasemenea atmosfera protejeaza Pamantul de particulele
meteoritilor, de razele cosmice, de radiatile provenite de la soare si stele, praf atmosferic si alte pericole.
Atmosfera este in miscare continua chiar daca rotatia Pamantului schimba temperatura si
presiunea. Schimbariile care au loc in atmosfera se manifesta pe Pamant ca fiind vremea, vantul, curentii
oceanelor, fulgerele si curcubeul. Miscarea maselor mari de aer de pe suprafata Pamantului pot provoca
schimbarii ale vremii, vanturii cu viteza mai mare de 169 Km/ora. Intre atmosfera si oceane au loc
schimbari vitale de materie si energie. Oceanele fiind mari rezervoare de caldura, umiditate si dioxid de
carboan, de toate acestea avand nevoie atmosfera. Amosfera in schimb da oceanelor energie a miscarii
care produce curentii oceanici
Poluarea reprezint contaminarea mediului nconjurtor cu materiale care interfereaz cu sntatea
uman, calitatea vieii sau funcia natural a ecosistemelor (organismele vii i mediul n care triesc). Chiar
dac uneori poluarea mediului nconjurtor este un rezultat al cauzelor naturale cum ar fi erupiile vulcanice,
cea mai mare parte a substanelor poluante provine din activitile umane.
Sunt dou categorii de materiale poluante (poluani):
Poluanii biodegradabili sunt substane, cum ar fi apa menajer, care se descompun rapid n proces
natural. Aceti poluani devin o problem cnd se acumuleaz mai rapid dect pot s se descompun.
Poluanii nondegradabili sunt materiale care nu se descompun sau se descompun foarte lent n
mediul natural. Odat ce apare contaminarea, este dificil sau chiar imposibil s se ndeprteze aceti
poluani din mediu.
Compuii nondegradabili cum ar fi diclor-difenil-tricloretan (DDT), dioxine, difenili policrorurati
(PCB) i materiale radioactive pot s ajung la nivele periculoase de acumulare i pot s urce n
lanul trofic prin intermediul animalelor. De exemplu, moleculele compuilor toxici pot s se depun
pe suprafaa plantelor acvatice fr s distrug acele plante. Un pete mic care se hrnete cu aceste
plante acumuleaz o cantitate mare din aceste toxine. Un pete mai mare sau alte animale carnivore
care se hrnesc cu peti mici pot s acumuleze o cantitate mai mare de toxine. Acest proces se
numete bioacumulare.

Contaminarea uman a atmosferei Pmntului poate lua multe forme i a existat de cnd
oamenii au nceput s utilizeze focul pentru agricultur, nclzire i gtitul alimentelor. n timpul Revoluiei
Industriale (sec.XVIII si XIX), poluarea aerului a devenit o problem major.

Poluarea urban a aerului este cunoscut sub denumirea de smog. Smogul este n general un
amestec de monoxid de carbon i compui organici din combustia incomplet a combustibililor fosili cum ar
fi crbunii i de dioxid de sulf de la impuritile din combustibili. n timp ce smogul reacioneaza cu
oxigenul, acizii organici i sulfurici se condenseaz sub form de picturi, nteind ceaa. Pn n secolul XX
smogul devenise deja un pericol major pentru sntate.
Un alt tip de smog, cel fotochimic, a nceput s reduc calitatea aerului deasupra oraelor mari
cum ar fi Los Angeles n anii '30. Acest smog este cauzat de combustia n motoarele autovehiculelor i ale
avioanelor a combustibilului care produce oxizi de azot i elibereaz hidrocarburi din combustibilii "neari".
Razele solare fac ca oxizii de azot i hidrocarburile s se combine i s transforme oxigenul n ozon, un
agent chimic care atac cauciucul, rnete plante i irit plmnii. Hidrocarburile sunt oxidate n substane
care se condenseaz i formeaz o cea vizibil i ptrunztoare.
Majoritatea poluanilor sunt eventual "splai" de ctre ploaie, zpad sau cea dar dup ce au
parcurs distane mari, uneori chiar continente. n timp ce poluanii se adun n atmosfer, oxizii de sulf i de
azot sunt transformai n acizi care se combin cu ploaia. Aceasta ploaie acid cade peste lacuri i pduri
unde poate duce la moartea petilor sau plantelor i poate s afecteze ntregi ecosisteme. n cele din urm,
lacurile i pdurile contaminate pot ajunge s fie lipsite de via. Regiunile care sunt n drumul vntului care
bate dinspre zone industrializate, cum ar fi Europa i estul Statelor Unite i Canadei, sunt cele mai afectate
de ploi acide. Ploile acide pot s afecteze i sntatea uman i obiecte create de oameni; ele dizolv ncet
statui istorice din piatr i faade din Roma, Atena si Londra.
Una din cele mai mari probleme cauzate de poluarea aerului este nclzirea global, o cretere a
temperaturii Pmntului cauzat de acumularea unor gaze atmosferice cum ar fi dioxidul de carbon. Odat
cu folosirea intensiv a combustibililor fosili n secolul XX, concentraia de dioxid de carbon din atmosfer
a crescut dramatic. Dioxidul de carbon si alte gaze, cunoscute sub denumirea de gaze de ser, reduc cldura
disipat de Pmnt dar nu blocheaz radiaiile Soarelui. Din cauza efectului de ser se asteapt ca
temperatura global s creasc cu 1,4 C pn la 5,8 C pn n anul 2100. Chiar dac aceast tendin pare
a fi o schimbare minor, creterea ar face ca Pmntul s fie mai cald dect a fost n ultimii 125.000 ani,
schimbnd probabil tiparul climatic, afectnd producia agricol, modificnd distribuia animalelor i
plantelor i crescnd nivelul mrii.
Poluarea aerului poate s afecteze regiunea superioar a atmosferei numit stratosfer. Producia
excesiv a compuilor care conin clor cum ar fi clorofluorocarbonaii (CFC) (compui folosii pn acum n
frigidere, aparate de aer condiionat i n fabricarea produselor pe baz de polistiren) a epuizat stratul de
ozon stratosferic, crend o gaur deasupra Antarcticii care dureaz mai multe sptmni n fiecare an. Ca
rezultat, expunerea la razele duntoare ale Soarelui a afectat viaa acvatic i terestr i amenin sntatea
oamenilor din zonele nordice i sudice ale planetei.
Structura atmosferei este urmatoarea:
- Troposfera (0-11km)-temperatura scade. Este stratul care afecteaza clima planetei
- Stratosfera (11-50km)-temperatura creste
- Mesosfera (50-80km)-temperatura scade
- Termosfera (80-140km)-temperatura creste
Adevarate surse de poluare ale aerului sunt reprezentate de sursele
artificiale rezultate din activitatea social-economica a oamenilor:
- Arderea combustibilor
- Procesele industriale
- Transporturi de orice fel
Am putea sa contribuim si noi la combaterea poluarii. Am putea stopa criza
energetica folosind energia intr-un mod rational. Cateva din lucrurile pe care le-am
putea face pentru a salva energie sunt:
-Folosirea mai rara a automobilelor: mersul, ciclismul, sau transporturile publice.
-Evitarea cumpararii bunurilor care sunt impachetate excesiv. Este necesara energie
pentru a confectiona ambalajele, dar si de a le recicla.

Efectele poluarii aerului:
- tulburari respiratorii
- alergii
- favorizarea infectiilor
- tumori
Sursele de poluare atmosferica se pot grupa n doua categorii: surse naturale (eruptii
vulcanice, fenomene de descompunere, uragane s.a.) si artificiale, rezultate n urma activitatilor umane
(transportul auto, industria chimica, metalurgica, sectorul energetic, etc.). n functie de starea de agregare,
poluantii atmosferici se mpart n:
- gaze (CO
2
, CO, SO
2
, NO, H
2
S, Cl
2
, NH
3
, etc);
- lichide (hidrocarburi, solventi organici);
- solide (praf sau pulberi de metale, oxizi metalici, saruri, etc).
Poluantii atmosferici lichizi sau solizi, sunt dispersati n aer sub forma unor
particule fine care si maresc volumul ocupat, realiznd prin aceasta o activitate chimica mai
intensa si o viteza de sedimentare mai redusa. Particulele cele mai fine, dispersate n aer capata
o stabilitate considerabila, fapt pentru care vor persista un timp mult mai ndelungat n aer,
determinnd astfel cresterea gradului de poluare. Poluantii atmosferici produc efecte directe,
imediate ct si efecte indirecte, pe termen lung. Astfel, spre exemplu, fenomenul de smog (fum,
ceata) datorat gazelor de esapament si compusilor organici incomplet arsi care reactioneaza
fotochimic formnd peroxiacetilnitrat, are efecte multiple: reduce vizibilitatea pe arterele de
circulatie, determina afectiuni respiratorii, erodeaza cladirile, determina degradarea spatiilor verzi,
etc.
Efecte directe si indirecte ale poluarii atmosferei

Bioxidul de carbon provine, n cea mai mare parte din arderea combustibililor fosili.
Cresterea concentratiei sale n atmosfera, peste limitele normale, determina perturbarea
echilibrului ecologic prin accentuarea efectului de sera si modificari ale climei.
Oxidul de carbon rezultat din arderea incompleta a combustibililor, din gazele industriale
sau din gazele de esapament, este deosebit de toxic, deoarece blocheaza hemoglobina,
transportorul de oxigen din snge.
Oxizii de azot, eliminati n aer mai ales de fabricile n care se produc acid azotic sau
ngrasaminte pe baza de azot, sunt foarte toxici si pot determina asfixierea prin distrugerea
alveolelor pulmonare, caderea frunzelor copacilor, reducerea vizibilitatii pe sosele si formarea
ploilor acide.
Bioxidul de sulf rezultat din industria neferoasa, alimentara si eruptiile vulcanice, are
efecte negative directe asupra faunei si florei prin acidifierea solului (pH 4,12-4,4) , contribuie la
formarea ploilor acide si provoaca degradarea constructiilor prin transformarea calcarului n gips
(CaSO
4
) care este mult mai solubil si permite infiltrarea apei.
Hidrogenul sulfurat rezultat din activitatea vulcanica, din prelucrarea carbunilor si rafinariile
de petrol, provoaca mbolnaviri grave de tip neurastenic caracterizate prin simptome de: astenie,
oboseala, cefalee, ameteala, anxietate, nervozitate, somnolenta diurna.
Fluorul prezent n atmosfera din apropierea fabricilor de aluminiu si superfosfati, ajuns n
sol prin precipitatii, distruge microorganismele, plantele si insectele (albinele) si degradeaza
stratul fertil afectnd negativ recoltele agricole.
Pulberile industriale sunt deosebit de toxice atunci cnd contin compusi de Pb, Cd, P si
nocive daca sunt particule fine de silice, calcar, gips, argila, provocnd alterari mecanice ale
tesutului aparatului respirator. Plumbul (Pb) este deosebit de nociv, deoarece micsoreaza
rezistenta organismului la mbolnaviri, afecteaza functiile sistemului nervos, micsoreaza
capacitatea de oxigenare a sngelui.
Efectul de sera consta n ncalzirea suprafetei terestre pe seama radiatiei solare
care datorita gazelor existente n atmosfera trec prin atmosfera n cantitate mult mai mare si nu
pot trece n sens invers , spre spatiul cosmic. Principalele gaze cu efect de sera provenite din
activitatile umane sunt: bioxidul de carbon, metanul, compusii clorofluorocarbonici, oxizii de azot
si freonii. Cresterea ratei de emisie a lor n atmosfera determina un proces de suprancalzire a
atmosferei si accelerarea schimbarii climei. n procesul de ncalzire globala, nu temperatura
medie este cea care ucide ci extremele. Secetele neasteptate, valurile de caldura exagerate,
uraganele devastatoare sunt doar cteva dintre fenomenele periculoase a caror durata de
desfasurare nu vor putea fi niciodata prevazute n ntregime.
Ploile acide rezulta din spalarea bioxidului de sulf si oxizii de azot din aer, care revin pe
pamnt sub forma de acid sulfuric si acid azotic, substante extrem de corozive (uneori la fel de
acide ca si sucul de lamie). Ploile acide se manifesta n zone relativ ndepartate de locul unde s-
au emis agentii de poluare. Acestea apar mult mai intens n zonele reci ale globului deoarece aici
concentratia amoniacului din aer, care ar putea neutraliza acizii care se formeaza, este forte
scazuta (obtinut pe seama proceselor lente de descompunere ale materiei organice ). Aceste ploi
au efecte negative prin: dizolvarea sarurilor de calciu si magneziu din sol, dizolvarea stratului de
ceara ce protejeaza frunzele si acele de conifere, atacnd membrana celulara. Astfel copacii
devin mult mai putin rezistenti la atacul diversilor daunatori.
Distrugerea stratului de ozon (ecran protector de gaze cu cca. 10 ppm O
3
) din
atmosfera, de o grosime de ctiva mm, intensifica proprietatile de absorbtie ale atmosferei,
lasnd sa treaca radiatiile solare n cantitati exagerate si implicit o mare parte din radiatiile
infrarosii. Emisiile de gaze poluante din activitatile umane, deterioreaza patura de ozon si
declanseaza efectul de sera, care la rndul sau provoaca efecte n lant: schimbari climatice,
cresterea nivelului marilor, ploi acide, poluarea aerului, apei, solului punnd n pericol viata n
ansamblu.
Masuri de prevenire si combatere a poluarii atmosferice

Dupa conferinta de la Rio de Janeiro (1994), aproape 120 de state au ratificat conventia
"Constitutia privind clima pe Terra". Principalul obiectiv al acestui acord este reducerea emisiilor
de gaze ce genereaza efectul de sera, pna n anul 2002, la nivelul cantitatilor emise n anul
1990 si mentinerea acestor nivele si dupa anul 2000. Pentru aceasta s-au stabilit masuri
concrete care urmaresc:
mbunatatirea randamentelor de ardere;
scaderea consumului de carburanti la autoturisme (de 5l /100 km pna n anul
2005);
cresterea ponderii surselor neconventionale de energie de la 5% la 15-16%;
limitarea despaduririlor;
rempadurirea zonelor puternic defrisate.
La toate acestea se mai pot avea n vedere urmatoarele directii importante:
amplasamentului ntreprinderilor puternic poluante trebuie sa fie ales n afara zonelor
urbane;
supravegherea permanenta a instalatiilor aflate n regim de lucru pentru evitarea
scaparilor, accidentelor si pierderilor de diverse substante n mediu;
reducerea emisiilor de gaze la autoturisme;
utilizarea rationala a pesticidelor si combaterea ct mai mult a daunatorilor prin
metode biologice;
reducerea consumului casnic de combustibili inferiori prin extinderea sistemelor
centralizate de producere a caldurii si curentului electric;
alegerea unor tehnologii noi nepoluante n industria chimica si metalurgica;
extinderea automatizarii si calificarea fortei de munca;
introducerea de sisteme tehnice si organizatorice pentru combaterea poluarii.












Bibliografie

www.biblioteca-digitala.ase.ro
www.wikipedia.ro
www.cnaic.ro
www.scritube.com
www.refereat-scoala.ro