SFANTUL VASILE CEL MARE

I. IMPOTRIVA LUI EUNOMIE

Cartea I
In clipa de fata nu ar mai fi fost nevoie sa cuvantam,daca toti cei
asupra carora a fost invocat numele umne!eului si Mantuitorului nostru
Iisus "ristos nu s#ar fi ridicat !adarnic impotriva adevarului
Evan$%eliei,ci s#ar fi multumit cu traditia primita de la Apostoli si cu
simplitatea credintei.aca lucrurile ar fi stat astfel si acum am fi
im&ratisat tacerea pe care am cinstit#o pe deplin dintru inceput. ar,de
vreme ce vrasmasul adevarului staruieste fara incetare ca raul sa
prisoseasca prin ne$%ina pe care a semanat#o de la inceput in 'iserica lui
umne!eu si#a $asit si in clipa de fata instrumente care sa#i urme!e trup
si suflet in maiestrie. Vrasmasul adevarului(introduce)in 'iserica(su&
straiele crestinismului,ta$aduirea dumne!eirii Unuia#Nascut,ravaseste
prin vana intelepciune din afara neintinata si simpla invatatura a
u%uluidumne!eiesc sip e cei mai neinvatati ii ama$este printr#o vor&ire
convin$atoare.Acest raspuns este o necessitate pentru noi,atat din pricina
dra$ostei voastre care ne#o porunceste,cat si pentru pa!irea noastra de
aceste invataturi.
Am urmatoarele dove!i pentru a arata in acest discurs ca
Eunomie este mincinos,neinvatat,ra!vratit impotriva lui umne!eu,lipsit
de sinceritate,&lasfemator.espre alte insusiri ale acestuia voi aminti
numai in treacat,insa &lasfemia pe care a rostit#o impotriva maretiei slavei
Unuia#Nascut ma voi stradui sa o de!&rac in valuire meiestriei eretice
pentru a o face &inecunoscuta tuturor.
Acum insa ma voi indrepta catre mustrari,incepandu#mi discursul
c%iar de la titlul )Apolo$iei sale(.Prima dintre &lestematiile lui este orma
aceasta in care si#a intocmit cuvntarile,re!umandu#si invatatura su&
infatisarea unei apolo$ii,ca sa nu dea impresia ca ar incepe sa
nascoceasca sis a e*puna do$me &lasfematoare ,ci ca datorita necesitatii
este silit sa rosteasca astfel de discursuri.
Eunomie:Lui umne!eu nenasvut fiind,conform demonstratiei
facute mai inainte,nu I se va intampla vreodata sa fie supus nasterii,astfel
incat sa#+i imparta firea cu ceea ce s#a nascut din +ine.In acest fel,va fi
lipsit de orice comparative sau comuniune cu ceea ce este nascut.
Sfantul Vasile:O ce &lasfemie sfruntata si necrutatoare,O.perfidie
tainuita si ticalosie cu mii de fete,-at de pr.cis vo&este prin aceasta
viclenia diavolului,orind sa demonstre!e ca Unul#Nascut,/iul si
umne!eul nostrum,este neasamanator lui umne!eu si Tatal,trece su&
tacere numele Tatalui si al /iului,discutand numai despre nascut si
nenascut.


Cartea a II-a

espre /iul
Astfel in discursurile sale despre umne!eu,Eunomie si#a tilcuit,
dupa cat i#a stat in putere, &lasfemiile sale impotriva /iului lui
umne!eu. e altfel isi da frau li&er lim&ii impotriva Insusi Unuia#
Nascut al lui umne!eu.ce spune,asadar0
Eunomie: /iul este unul,deoarece este Unul#Nascut. espre Acesta
voi infatisa spusele sfintilor prin care acestia Il numesc ,,nascut11 si
,,creatura11 si din deose&irea numirilor vom arata cu limpe!ime si
deose&irea in ceea ce priveste fiinta. +i astfel vom fi usurati de framantare
si de neliniste. in pricina celor care concept nasterea in c%ip corporal si
se impiedica de omonime,este necesar, poate, sa vor&im pe scurt despre
acestea.
Sfantul Vasile: acestea le $raieste Eunomie.cat despre mine,ar tre&ui
sa $andesc ca intre$ul sau discurs este o plasmuire, precum cele care sunt
destinate copiilor in scolile desertaciunii cu scopul de a face minciuna
convin$atoare. +i aceasta,de vreme ce in ca!ul acelora toate se aseamana
cu o lupta impotriva um&rei, adica o lupta impotriva unor acu!atori care
nu e*ista,o apolo$ie impotriva unei acu!atii care nu a fost pronuntata si
un discurs pentru niste 2udecatori care nu se arata nicaieri. Insa, alaturi de
alte ar$umente inselatoare pe care le nascoceste pentru fictiunea sa, mai
este si acesta3 lasa impresia ca, din pricina milostivirii, isi ia asupra sa
truda invatarii celor mai putin priceputi. Afirma ca indreapta
presupunerile trupesti care se nasc in le$atura cu aceasta denumire. Insa
nu indepartea!a catusi de putin prime2diile care i!vorasc din numirea de
creatura atri&uita omnului.
Eunomie: Asadar, afirmam ca /iul este un ,,vlastar11, potrivit
invataturii +cripturilor. -aci nu $andim ca fiinta este ceva, iar altceva
ceea ce este semnificat de catre ea. Insa ea este s&ustratul care da sens
numelui, fiindca denumirea e*prima cu adevarat fiinta.
Sfantul Vasile: +i in acestea se dovedeste cu claritate a fii luptator
impotriva adevarului, insa ceea ce se spune este in deplin acord cu sine.
-aci in acelasi c%ip in care in cuvintele de mai sus afirma ca fiinta
umne!eului universului este definite prin semnificatia termenului
,,nenastere11, la fel si prin acestea spune ca fiinta /iului este semnificata
de termenul ,,vlastar11.
Insa, pentru a nimici slava omnului nostru Iisus "ristos, Il
desparte pe u%ul de Tatal si cu Il atri&uie Unuia#Nascut, pentru a#i
ravasi +lava Acestuia. Eunomie insulta cu nerusinare, socotind ca nu
tre&uie sa astepte nicio pedeapsa pentru vor&ele si $andurile sale in 4iua
Rasplatirii.
Cartea a III-a
Despre Sfantul Duh
-u anevoie saturandu#se de &lasfemiile impotriva Unuia#Nascut,
Eunomie s#a intors catre u%ul, pentru a discuta si despre acesta potrivit
&unului sau plac. +i scrie astfel3
Eunomie: Ne sunt indea2uns acestea despre Unul#Nascut5 ne#a mai
ramas, dupa cum urmea!a in mod firesc, sa vor&im despre Man$aietorul.
Nu vom urma opiniile neintemeiate pe cercetare ale celor mai multi, ci
vom pa!i intru toate invatatura sfintilor, care ne#au invatat ca u%ul este
al treilea in demnitate si in ran$ despre -are credem ca este al treilea si in
privinta finite.
Sfantul Vasile: Nu socoteste ca tre&uie sa ramana statornic in
credinta simpla si neinstruita acelor mai multi, ci considera ca tre&uie sa
a&ata din nou adevarul, prin maiestriile si sofismele sale, catre ceea ce
$andeste el. ar d.26 ne#a aratat limpede cele pe care le spune acum. -aci
defaima credinta celor mai multi prin care acestia Il slavesc pe u%ul
+fant, si se preface ca pastrea!a invatatura sfintilor. Trece su& tacere cele
ce au fost transmise si acum procedea!a la fel ca in ca!ul rationamentelor
despre Unul#Nascut, precum a fost demonstrate.
Aceasta se impotriveste pe fata traditiei &ote!ului mantuirii,
precum se spune3 ,, Mer$and, &ote!ati toate neamurile in numele Tatalui
si al /iului si al +fantului u%11. -aci &ote!ul este opecete a credintei, iar
credinta insemana a fi in deplina armonie cu dumne!eirea. Astfel, tre&uie
sa credem mai intai si apoi sa ne insemnam cu pecetea &ote!ului. Iar
&ote!ul nostru este facut, potrivit insesi traditiei omnului, in numele
Tatalui si al /iului si al +fantului u%, niciun slu2itor si nicio creatura
nefiind ase!ati pe aceeasi treapta cu Tatal si cu /iul, devreme ce
dumne!eirea se implineste in Treime.
Iar despre ,, toate prin El s#au facut11, el nu ne infatisea!a in niciun
c%ip pe u%ul ca fiind creat, ca si cum Acesta ar fi numarat impreuna cu
toate cele create. -aci, daca e*ista un sin$ur si unic u% +fant, cum se
poate ca Acela -are este de o fire sin$ulara sa fie inteles impreuna cu
toate fapturile0 Insa nimeni sa nu creada ca, ta$aduind faptul ca u%ul
este o creatura, s#ar nimici ipostasul +au.
Pentru ca o cu$etare evlavioasa se fereste de a atri&ui u%ului
+fant cele despre care +fintele +cripturi pastrea!a tacerea si neconvin$e
ca trairea si intele$erea u%ului ne este pastrata in veacul ce va sa vina,
atunci cand, trecand peste privirea de acum a adevarului in o$linda si in
$%icitura, ne vom invrednici de contemplarea Lui fata catre fata.
Sfantul Vasile cel Mare
II. E+PRE 'OTE4
Cartea I
-uvantul I
omnul nostru Iisus "ristos, Unul#Nascut, /iul lui umne!eu
-elui viu, dupa invierea din morti, a primit infa$aduinta lui umne!eu si
Tatal, rostita prin mi2locirea profetului avid3 ,,/iul Meu esti Tu, Eu
asta!i Te#am nascut5 cere de la Mine si#Ti void a neamurile ca mostenirea
Ta si mar$inile pamantului, stapanirea Ta11. In acea clipa c%emand la sine
pe ucenici sai, aratundu#le mai intai toata puterea daruita Lui de catre
Tatal, le spune3 ,, Mi s#a dat toata puterea in cer si pe pamant11. +i atunci,
trimitandu#i, le !ice3 ,,mer$and, invatati toate popoarele, &ote!andu#le in
numele Tatalui si al /iului si al +fantului u%, invatandu#le sa pa!easca
toate cate v#am poruncit11.
-uvantul al II#lea
Prin porunca omnului nostrum Iisus "ristos ni s#a poruncit sa ne
iu&im unii pe altii, precum ne#a iu&it El. evreme ce si prin Apostolul
Pavel am fost invatati sa ne in$aduim unii pe altii in iu&ire, am primit si
eu, cu inima inflacarata, porunca evlaviei voastre intru "ristos de a vor&i
despre preaslavitul &ote! potrivit Evan$%eliei lui Iisus "ristos. Nu
socotesc ca as fi demn sa vor&esc despre acesta, ci doresc sa contri&ui si
eu cu ceva, asemenea celor doi &anuti aruncati de vaduva. +i pentru
aceasta am nevoie de ru$aciune de la toti cei ce#L iu&esc pe umne!eu,
astfel incat, prin %arul 'unului umne!eu si al "ristosului +au, 'unul si
+fantul u% sa ne invete sis a ne reaminteasca cele au!ite de la omnul.
/indca precum cel sarac cu du%ul daca nu a fost nascut din apa si
din u%, nu poate intra in imaparatia cerurilor, din pricina poruncii, tot
asa nu va intra nici ,,daca nu va prisosi dreptatea sa mai mult decat a
carturarilor si a fariseilor11.
Insa &ote!ul lui Ioan era superior in nenumarate privinte. /iindca
nu facea nicio deose&ire intre pacate, nu cerea deose&ire intre 2ertfe, nu
discernea cu scrupulo!itate nepri%anirea, nici nu o&serva atent !ilele si
anotimpurile.
Insa 'ote!ul omnului este infinit mai insemnat si mai valoros
decat tot ce este omenesc, avand o slava mai presus de orice dorinta sau
na!uinta omeneasca. Asadar omnul nostru Iisus "ristos3 ,, daca nu se va
naste cineva de sus, nu va putea vedea Imparatia lui umne!eu11, si din
nou3 ,, daca nu se va naste cineva din apa si din u%, nu va putea intra in
Imparatia lui umne!eu11.
La invierea Lui a fost implinita in El profetia lui avid, prin care
vor&este Persoana lui umne!eu si Tatal3 ,, /iul Meu esti Tu, Eu asta!i
Te#am nascut5 cere de la Mine si#Ti void a neamurile ca mostenirea Ta si
mar$inile pamantului, stapanirea Ta11, lucru care s#a si petrecut si se afla
in fata oc%ilor tuturor.
+e cuvine ca acela care a murit sa fie in$ropat, iar acela care a fost
inmormantat prin &ote! intru asemanarea mortii, sa invie prin %arul lui
umne!eu in "ristos.
-uvantul al III#lea
Prin %arul 'unului umne!eu, am fost invatati ca prin focul
&ote!ului este inlaturata orice rautate si sufletul devine capa&il sa
primeasca dreptatea cea dupa "ristos si urand sa mai nasca rautatea,
doreste cu ravna virtutea. e aceea, prin credinta in san$ele lui "ristos
suntem curatiti de orice pacat si prin apa suntem &ote!ati intru moartea
omnului, ca si cum acest lucru a fost statornicit prin marturia asternuta
in scris, ca sa murim pacatului si lumii sa traim pentru dreptate.
-e s#ar putea spune atunci despre cel care cu indra!neala &ea
san$ele si mananca trupul omnului nostru Iisus "ristos cu nepasare si
fara folos si prin aceasta mai mult Il intristea!a pe u%ul -el +fant0 Insa
cine cutea!a sa &ea sis a manance fara a fi silit de iu&irea pentru
umne!eu0 Astfel ca, precum s#a %otarat acesta numai traieste pentru
sine ci pentru cel care a murit si a inviat pentru noi, omnul nostru Iisus
"ristos. Tre&uie asadar, ca acela care se apropie de trupul si san$ele lui
"ristos intru pomenirea celui care a murit si a inviat, nu doar sa se
purifice de intinarea trupului si a sufletului, ca sa nu manance sis a nu &ea
spre 2udecata, ci sa si dovedeasca lucratoare amintirea -elui -are a murit
si a inviat pentru noi. +i asa, murind pacatului, lumii si lui insusi, sa
traiasca pentru umne!eu, in "ristos Iisus, omnul nostru.
Cartea a II-a
-apitolele -artii a II#a
Oricine este &ote!at cu &ote!ul cel dupa Evan$%elia omnului
nostru Iisus "ristos, omnul nostru. Este dator sa moara pacatului sis a
traiasca pentru dumne!eu in "ristos Iisus0 Toti cei care dorim Imparatia
lui umne!eu se cade sa cautam %arul &ote!ului de care avem neaparata
nevoie potrivit cuvantului omnului care spune3 ,, daca nu se va naste
cineva din apa si din du% nu va putea intra in Imparatia lui umne!eu11.
aca tre&uie sa induram orice incercare c%iar si amenintarea morti,
pentru a pa!i supunerea fata de umne!eu si, mai ales, daca tre&uie sa ne
in$ri2im de cei care ne#au fost incredintati. omnul nostru Iisus "ristos,
Unul#Nascut /iul lui umne!eu -elui viu, prin -are toate au fost facute,
cele va!ute si cele neva!ute care are viata asa cum o poseda si Tatal, cel
care i#a daruit#o, care a primit toata puterea de la Tatal in clipa in care au
sosit cei ce L#au prins in vederea mortii pentru indreptarea si viata noastra
vesnica, i#a intampinat pe acestia cu o asemenea promptitudine incat le#a
$rait3 ,, iata, /iul Omului este dat in mainile pacatosilor.
Sfantul Vasile cel Mare
III. E+PRE ORI7INEA OMULUI
Cuvantarea intai
espre )crearea( ,,dupa c%ip11
Purced sa#mi implinesc o mai vec%e datorie a carei infaptuire am tot
amanat#o nu din pricina unei rele vointe, ci din cau!a sla&iciuni trupesti
fiindca suntem mereu datori a indeplini lucrurile cele mai necesare pentru
cei ce ne asculta. In ce fel spune atunci +criptura ca am fost create dupa
c%ipul lui umne!eu0 +a invatam din cele cu privire la umne!eu ca
toate ale noastre care sunt dupa c%ipul lui umne!eu nu le posedam in
forma trupeasca. /iindca forma trupului este stricacioasa. Nestricaciunea
nu este repre!enta&ila prin ceva stricacios nici stricaciunea nu este un
c%ip al nestricaciunii. Trupul creste, descreste, im&atraneste se sc%im&a.
Unul este la tinerete si altul la &atranete, unul cand se simte &ine si altul
cand este &olnav, unul cand se infricosea!a si altul cand se inveseleste.
,,+i l#a facut umne!eu pe om8 Asadar ce este omul0 +a#l definim,
pornind de la cele pe care le#am citit si le#am au!it. Nu avem nevoie sa
imprumutam definiti straine nici sa luam idei din stiintele cele !adarnice
pentru a le introduce printre cuvintele adevarului. Omul este o faptura
rationala a lui umne!eu create dupa c%ipul 4iditorului sau. Omul a fost
creat dupa c%ipul lui umne!eu. ,, +i umne!eu l#a &inecuvantat pe om
si a spus3 cresteti si va inmultiti si umpleti pamantul.
omnul cel care a oranduit scrierea acestora si care a in$aduit
neinsemnatului si nevolnicului nostrum $lass a va $raiasca pana acum,
care prin neputincioasele noastre cu$etari, v#a infatisat foarte limpede
marete comori prin aceste um&re ale adevarului sa va daruiasca cele mari
prin mi2locirea celor mici, sa va daruiasca desavarsirea cunoasterii prin
aceste neinsemnate seminte. +i noua sa ne desavarseasca rasplata
scopului propus iar voua sa va plineasca rodul desfatarii de
dumne!eiestile cuvinte, fiindca ale Lui sunt slava si puterea in vecii
vecilor Amin.

A aceluiasi, -uvantarea a doua
Inteleptul +olomon care nu era instruit in cuvantarile convin$atoare
ale intelepciunii lumesti, in invataturile u%ului -elui +fant marind pe
om in cele pe care tocmai le#am citit a stri$at !icand3 ,, maret lucru este
omul si vrednic de cinstire &ar&atul milostiv11. Insa eu in !adar voi
contempla in mine insumi cele cu privire la om pe care le am in cu$et si
cele despre care am fost invatat de +criptura. +i umne!eu i#a
&inecuvantat si a spus3 ,, creste#ti si va inmultiti si umpleti pamantul11.
+unt doua feluri de crestere3
# una a trupului
# iar alta a sufletului
Insa cresterea sufletului are loc prin adau$area cunostiintelor cu
scopul desavarsirii.
-resterea trupului este pro$resul sau de la micime catre marimea
potrivita.
aca vom dori sa vor&im despre maestria pe care a folosit#o
umne!eu cu privire la noi nu ne va a2un$e intrea$a !i. Insa, plecand de
la aceasta sin$ura pilda faceti#va cu totii o id.e despre acest su&iect. In
ceea ce ne priveste ne $ra&im sa purcedem la un drum care nu poate fi
amanat. Insotiti#ne cu ru$aciunile voastre astfel incat ne intar!iat sa fiti
pa!iti sanatosi si ca noi sa ne implinim datoria, prin %arul omnului, cel
care a randuit toate cele ce ne privesc si -are ne#a creat prin %arul +au, a
-aruia fie slava in vecii vecilor. Amin.

Sfantul Vasile cel Mare
IV. espre Rai
Cuvantarea a treia
,,+i a sadit umne!eu rai in eden, inspre rasarit, si l#a ase!at acolo
pe omul pe care l#a plasmuit11. +a cu$etam, )toti cei care( ascultam, la
rasadul vrednic de umne!eu, )demn( de a fi ase!at in rai si potrivit cu
iu&irea de frumusete a unui astfel de maret /aurar. Acolo se afla si toate
soiurile de pasari, cu aripi inflorate, daruind celor ce privesc o incantare
uimitoare prin ciripitul $lasurilor5 astfel incat orice om in!estrat cu
simtire se desfata stralucit de cele va!ute si au!ite3 acum stin$and pe
unele, acum simtind parfumul altora, acum $ustand din celelalte. -aci,
precum umne!eu a creat mai inati luminatorii si i#a ase!at pe
firmament, tot astfel l#a plasmuit sip e om din tina si pamant, iar apoi l#a
ase!at in paradis. Ia aminte insa ca nu spune3 ,,L#a plasmuit11. -aci ceea
ce a creat este dupa c%ip.
Asadar daca esti trupesc, ai drept insemnata calau!a a desfatarii
sensi&ile acel paradis material si preadulcea im&ui&are. -ontempla fluviul
lui umne!eu cel preaplin de ape, ,,ale carui suvoaie inveselesc cetatea
lui umne!eu11, ,,al carei arte!ian si mester este umne!eu11.
Toate acestea sa le intele$i prin cu$etare si sa#L slavesti pe
-reatorul unora ca acestea, -are a facut atatea si asa de &une lucruri din
pricina ta si pentru desfatarea ta si -are te va invrednici de o asemenea
cinstire daca iti indrepti mereu catre El mintea si intele$i de catre -ine si
cu ce scop am fost adusi la fiinta. Lui fie slava in vecii vecilor. Amin.
Sfantul Vasile cel Mare
V. OMILIA LA P+ALMUL I
I
Toata +criptura este insuflata de umne!eu si folositoare si a fost
scrisa de u%ul pentru toti oamenii, ca fiecare sa ia din ea ca dintr#un
spital o&stesc al sufletelor, tamaduirea pentru propria &oala. -aci spune
+criptura3 ,, tamaduirea va pune capat marilor pacate11. esi$ur, profetii
ne invata unele lucruri, cartile istorice si le$ea altele iar prover&ele alte
lucruri.
-aci n#a plecat de la &iserica cineva din cei multi si trandavi
pastrand cu usurinta in minte vreo porunca apostolica sau profetica, insa
acestia canta acasa si mai fredonea!a si prin piata cuvintele psalmilor. Iar
daca unul dintre cei care s#au sal&aticit cumplit din pricina maniei incepe
sa murmure psalmul atunci, datorita melodiei, pleaca de indata din
'iserica cu sal&aticia sufletului potolita.
II
Psalmul este liniste a sufletelor, preot al pacii, potoleste tul&urarea
si valvataia $andurilor, inmoaie mania sufletului si il infranea!a pe cel
desfranat. Psalmul lea$a prietenii ii uneste pe cei de!&inati ii impaca pe
cei invra2&iti. upa parerea mea profetul inspirit de u%ul, a aratat in
psaltire %arul care rasuna de sus deoarece dintre toate instrumentele
musicale, numai psaltirea isi are cau!a sunetelor in partile de sus. -aci la
c%itara si la lira arama rasuna de su& plectru in vreme ce psaltirea are
locul de ori$ine la ritmurilor armonioase in partea de sus pentru ca si noi
sa cautam a cu$eta la cele de sus sis a nu ne po$oram la patimile trupului
din pricina dulceti melodiei.
III
,,/ericit &ar&atul care n#a um&lat in sfatul celor lipsiti de evlavie11
Ar%itectii, cand ridica in inalturi cladiri marete, asea!a temeliile lor
in raport cu inaltimea5 si armatorii, cand au de cosntruit o cora&ie, care
poate incarca !ece mii de amfore, ii construiesc acesteia carena tinand
cont de $reutatea incarcaturilor. -aci, in intentia de a da multe sfaturi
pline de ardoare, pline de mii de sudori ssi osteneli, le va fi aratat mai
dinainte luptatorilor pentru evlavie sfarsitul lor fericit, pentru ca,
nada2duind in &unatatile $atite lor, sa indure ara intristare durerile vietii.
e aceea si indreptatorul o&stesc al vietii, marele invatator, u%ul
adevarului, a ase!at inainte, cu intelepciune si di&acie, rasplatite, pentru
ca, ridicandu#ne mai presus de ostenelile din fata noastra, sa ne $ra&im cu
mintea spre desfasurarea vesnicelor &unatati.

,,/ericit &ar&atul care n#a um&lat in sfatul celor lipsiti de evlavie11
In primul rand, e*ista, pe &una dreptate, suprema fericire, &inele
adevarat. Iar acesta este umne!e. e aceea si Pavel, voind sa aminteasca
de "ristos, !ice3 ,,Potrivit aratarii fericitului umne!eu si Mantuitorului
nostru Iisus "ristos.
Pentru ce nu#l fericeste pe cel care cultiva virtutea, ci pe cel care nu
a savarsit pacatul0 -aci asa va fi numit fericit si calul, si &oul, si
piatra. ,,-i in le$ea omnului este voia lui11. Noi insa mai spunem ca
inceputul do&andirii virtutilor este indepartarea de cele rele. -aci
spne3 ,,/ereste#te de rau si fa &ine11.
IV
-onducandu#ne, cu intelepciune si iscucinta, spre virtute, +criptura
a facut din indepartarea de rautate inceputul faptelor &une. Pe scurt,
a&tinerea de la o fapta oarecare este mai usor de indeplinit5 de pilda3 ,,+a
nu uci!i11, ,,+a nu savarsesti adulter11, ,,+a nu furi115 fiecare din acestea
are nevoie de a&tinere si de nemiscare, in vreme ce3 ,,Iu&este pe aproapele
tau ca pe tine insuti11, ,,Vinde#ti averile tale si da#le saracilor11, ,,aca te
va sili cineva sa mer$i cu el o mila, mer$i cu el doua11.
Pentru ca pacatul fata de umne!eu se numeste lipsa de evlavie, sa
nu se intample sa ne dorim vreodata de dumne!eu din pricina necredintei,
Eati calator in viata aceasta. Toate trec, toate raman in urma ta, Ai va!ut
pe care planta, sau iar&a, sau apa, sau ceva din cele ce sunt vrednice de
privit3 te#ai desfatat putin, apoi ai trecut mai departe. Ai intalnit iarasi
stanci, si va$auni, si prapastii, si pietre, si copaci, sau c%iar fiare sal&atice,
si taratoare, si maracini, si altele din cele ce te supara3 te#ai suparat putin,
apoi le#ai parasite. Asa e viata, Nici cele vesele nu raman pururea, nici pe
cele triste nu le avem mereu. -alea nu este a ta, si nici cele de fata nu sunt
ale tale. -u cei care calatoresc se intampla asa3 nici n#a inceput &ine cel
dintai sa#si miste pasul, si indata cel de dupa el i#a si luat locul, iar dupa
acela urmatorul.
V
Ia aminte daca si cele din viata nu sunt la fel, Asta!i tu lucre!i
pamantul, iar maine altul, si dupa acela altul. Ve!i o$oarele acestea si
casele cele marete0 -ate nume n#au sc%im&at de cand e*ista fiecare din
ele0 +e spunea ca sunt ale cutaruia5 au luat apoi numele altuia5 au trecut la
altu5 iar acum se spune ca sunt ale altuia. Nu este, dar, viata noastra o cale
pe care a mers altadata altul si pe care mer$ toti unul dupa altul0
,,/ericit, dar, cel care n#a stat pe calea pacatosilor11.
Pentru ca tot ceea ce este cu adevarat &ine tre&uie cuprins cu
$andul prin credinta 9 caci sta departe de noi si oc%iul nu l#a va!ut, iar
urec%ea nu l#a au!it #, pe cand dulceata pacatului este la indemana, iar
desfatarea siroieste prin fiecare simt, fericit este cel care nu s#a indreptat
spre pier!anie din pricina momelilor placerii, ci, prin ra&dare nade2dea
mantuirii, iar la ale$erea uneia din cele doua cai n#a pasit pe calea care
duce la cele rele.
VI
,,+i pe scaunul ciumatilor n#a se!ut11. Este, oare, vor&a de scaunele
acestea pe care ne odi%nim trupurile0 ar ce indemn spre pacat da
lemnul, ca sa ma departe! ca de ceva vatamator de scaunul care a fost
ocupat mai inainte de un pacatos0 +au tre&uie sa socotim ca prin scaun se
intele$e ramanerea %otarata si neclintita in 2udecata pe care o facem
despre rautate0 e acest lucru tre&uie sa ne ferim, pentru ca ramanerea cu
staruinta in pacate creea!a in sufletele noastre o stare pe care cu $reu o
inlaturam.
-uvantarea mea este inca de la inceput, dar vad ca multimea celor
spuse a deposit masura. Asa ca nici voi nu veti putea tine minte cu
usurinta mai multe decat v#am spus si nici eu nu pot implini slu2irea
cuvantului, pentru ca ma paraseste vocea din pricina sla&iciunii care ma
insoteste. Iar daca spusele mele n#au fost complete, totusi ele au aratat ca
tre&uie sa fu$im de rau sis a a2un$em desavarsiti prin savarsirea faptelor
&une. +i pentru ca ati ascultat cu dra$a inima cele ce v#am spus, va
fa$aduiesc, de ma va a2uta umne!eu, sa complete! cele ce lipsesc, daca
nu cumva sla&iciunea mea ma va reduce la tacere completa.
omnul sa#mi daruiasca plata pentru cele ce#am spus, iar voua rod
pentru cele ce ati au!it, cu %arul lui "ristos.
Sfantul Vasile cel Mare
OMILIA LA P+ALMUL VII
Psalm al lui avid, pe care l#a cantat omnului pentru cuvintele lui
"usi, fiul lui lemenei