Sunteți pe pagina 1din 58

[1]

Studiu calitativ cu turiti romni


Regiunea BUCURESTI - ILFOV

Caracteristici, percepii i abordri specifice n turismul de pensiune
[2]

Cuprins
CUPRINS .................................................................................................... 2
INTRODUCERE .......................................................................................... 4
CONSIDERAII GENERALE REGIUNEA DE
DEZVOLTARE SUD MUNTENIA ........................................................... 6
SUMAR DE RAPORT ................................................................................ 6
CAPITOLUL I. COMPORTAMENTUL GENERAL
PRIVIND VACANA ............................................................................ 12
1.1 Percepia despre vacan ...................................................................... 12
1.2 Ateptri de la vacan ......................................................................... 13
1.3 Perioada de desfurare a vacanei ...................................................... 15
1.4 Planificarea vacanei prin agenii de turism. opiuni,
motivaii. Motivaii pentru a apela la ageniile de turism.
dificulti n colaborarea cu ageniile de turism ........................................ 16
1.5 Motivaii pentru a apela la ageniile de turism .................................... 18
1.6 Planificarea activitilor i serviciilor din vacan .............................. 18
CAPITOLUL II. DESTINAII TURISTICE ................................... 20
2.1 Destinaiile, obiectivele turistice interne vizitate n ultimii
3 ani. Cele mai apreciate destinaii i obiective. Motivaii ........................ 20
2.2 Motivaii pentru alegerea destinaiei actuale de vacan.
Cele mai apreciate obiective i atracii vizitate. Obiective
preconizate pentru a fi vizitate .................................................................. 23
Capitolul III . SATISFACII I INSATISFACII CU
PRIVIRE LA VACANELE PETRECUTE N
ROMNIA ............................................................................................... 27
3.1 Principalele motive de satisfacie i insatisfacie cu privire
la vacanele petrecute n Romnia ............................................................. 27
Capitolul IV . UNITi DE CAZARE .................................................. 30
4.1 Tipologia unitii de cazare aleas n vacana actual.
Raportarea la anii precedeni sub aspectul clasificrii unitii
de cazare. Criterii decizionale. Factori de influen ................................... 30
4.2 Faciliti i servicii din unitatea de cazare actual.
Ateptri. Satisfacii i insatisfacii cu privire la serviciile
oferite .......................................................................................................... 32


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______


CUPRINS




[3]

4.3 Cazare n pensiune vs. cazarea la hotel. Opiuni. Motivaii
pentru alegere ............................................................................................. 35
4.4 Evaluarea serviciilor oferite de pensiunile/hotelurile din
Romnia. Criterii de evaluare ..................................................................... 37
4.5 Avantajele / Dezavantajele turismului de pensiune. Soluii
de mbuntire a serviciilor oferite de pensiuni ........................................ 38
4.6 Pensiunea ideal. Percepii ................................................................... 41
Capitolul V . SURSE DE INFORMARE ............................................. 43
5.1 Surse de culegere a informaiilor despre unitile de cazare
din Romnia i obiectivele turistice din vacana actual. Sursa
preferat, motivaii. Proces de selecie. Cuvinte cheie de
cutare pe internet ....................................................................................... 43
5.2 Surse de documentare utilizate pentru obinerea de
informaii despre pensiuni. Motivaii ......................................................... 47
Capitolul VI . REZERVARE I PLAT ........................................... 49
6.1 Metoda optim de rezervare a camerelor la pensiunile din
Romnia. Comportament ............................................................................ 49
6.2 Metoda optim de plat a serviciilor turistice la pensiunile
din Romnia. Motivaii ............................................................................... 51
Capitolul VII . PROMOVAREA TURISMULUI DE
PENSIUNE ............................................................................................... 53
7.1 Activitatea ageniilor de turism n promovarea turismului
de pensiune. Aprecieri i preferine ............................................................ 53
7.2 Promovarea pensiunilor din Romnia pe internet.
Preferine, aprecieri .................................................................................... 57


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______


CUPRINS




[4]

INTRODUCERE
Cuvnt nainte
Turismul n general i turismul de pensiune n particular continu s joace un rol
important n economia Romniei i mai mult dect att este sectorul cu cea mai rapid
adaptare la noile condiii de pia.

Cu toate acestea Romnia dei are o mulime de atracii culturale i naturale (ex. n
Romnia sunt prezente 5 din cele 11 regiuni biogeografice europene, 7 obiective/areale
se afl n patrimoniul mondial al UNESCO, etc.) nu i exploateaz la capacitate
optim potenialul turistic.

Proprietarii de pensiune dar i turitii, n aceeai msur, resimt lipsa aspectului de tip
multi service din cadrul dezvoltrilor turistice fapt care a dus la concentrarea
investiiilor n zone cu potenial din Romnia dup modelul dezvoltrii de tip
imobiliar (construcii fr servicii sociale i/sau de suport, infrastructura de acces sub
ateptri, etc.).

Contient sau nu, nvestitorii (noi, vechi i/sau romni ntori n ar) au neles faptul
c pentru a-i asigura o rat de rentabilitate pozitiv este necesar s-i diversifice
tipurile de servicii pe care le furnizeaz consumatorilor de servicii turistice.

Multe dintre investiiile private, de succes, au transformat sau au adugat localitilor -
altele dect cele consacrate - sintagm destinaie sau locaie turistic introducndu-le
astfel n circuitul turistic.

Cadru general i obiective
Studiul de fa face parte din cadrul proiectului strategic ntreprinztori n turism
Pensiuni n Romnia, www.intreprinzatorturism.ro, care este cofinanat din Fondul
Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
2007-2013 Investete n oameni! pe baza contractului de finanare
POSDRU/92/3.1/S/64346. Proiectul este coordonat de Fundaia Naional a Tinerilor
Manageri FNTM, www.fntm.ro n parteneriat cu Asociacin Agraria de Jvenes
Agricultores de Almeria, Spania ASAJA www.asaja.com i cu Asociaia Naional de
Turism Rural Ecologic i Cultural ANTREC, www.antrec.ro.

Proiectul are ca scop stimularea spiritului ntreprinztor i a cunotinelor manageriale
ale actualilor i viitorilor antreprenori i manageri de pensiuni prin activiti inovative
de cercetare a pieei, instruire, consiliere, schimb de bune practici, strategie i
promovare prin dezvoltarea unui portal de turism cu platform B2B
(www.cazarelapensiune.ro) pentru facilitarea relaiilor comerciale ntre proprietarul de
pensiune, turistul romn sau strin, furnizorul de servicii conexe, tur operatorii i
ageniile specializate n vederea dezvoltrii sectorului turistic romnesc.

Acest document face parte din rezultatele studiului calitativ cu turiti romni utilizatori
de servicii de turism de pensiune. Studiul a generat 8 rapoarte regionale (cte unul
pentru fiecare regiune de dezvoltare), culegerea datelor, analiza i redactarea


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______


Introducere




[5]

rezultatelor finale avnd loc n intervalul aprilie 2011 Martie 2012.

Principalele obiective urmrite:
Identificarea comportamentului turitilor, a atitudinilor i a detaliilor despre
utilizarea serviciilor turistice,
Preferine pentru produse, servicii, destinaii turistice; proces decizional; grad
de satisfacie i motive de insatisfacie; medii de informare i documentare
folosite etc.
Metode eficiente de vnzare i promovare, inclusiv online, a serviciilor
turistice;
Percepii ale turismul de pensiune vs. Concurena hotelier
Avantajul competitiv al turismului de pensiune din Romnia
Alte aspecte relevante

Metodologie i limitri
Studiul calitativ a presupus realizarea a 30 interviuri n profunzime cu turiti romni
care au vizitat regiunea Bucuresti-Ilfov. Rezultatele studiului se bazeaz pe informaiile
obinute de la cei 30 turiti romni.

Respondenii relevani pentru studiu au fost recrutai i intervievai fa n fa, pe baza
unui ghid de discuie special creat pentru acest studiu. Ghidul de discuie urmrete un
traseu de la general la specific, pornind de la aflarea unor percepii i comportamente
generale, pn la ntrebri specifice, direcionate ctre aspecte detaliate relevante pentru
studiu.

Activitatea de recrutare, intervievare i transcriere a informaiilor obinute de la turiti
s-a realizat n perioada aprilie 2011 Martie 2012. n unele cazuri interviurile au fost
realizate cu doi respondeni (de ex. So i soie prieten/prieten), aadar n cadrul
studiului s-au colectat opiniile de la persoane/turiti consumatori de servicii de turism
de pensiune.
La aceast activitate au participat att consultanii juniori ct i seniori din cadrul
echipei de marketing a proiectului.

Toate interviurile au fost nregistrate pe reportofoane. Pe baza nregistrrilor s-au
realizat transcripte ale interviurilor (transcrierea n fiiere text a informaiilor din
nregistrri).

Informaiile din transcripte au fost prelucrate, centralizate pe teme i analizate n
vederea redactrii prezentului raport.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______


Introducere




[6]

Regiunea de Dezvoltare Bucuresti Ilfov


Consideratii generale

Situat n sudul rii, regiunea este compus din Municipiul Bucureti, cea
mai mare aglomerare urban din ar i judeul Ilfov, cele dou componente
avnd caracteristici foarte diferite, i un cadrul natural relativ monoton.
Bucureti Ilfov este cea mai important regiune din perspectiva ponderii
populaiei civile ocupate, fiind regiunea cu cele mai bune performane
economice din ar. Cele dou entiti care alctuiesc Regiunea de Dezvoltare
Bucureti Ilfov sunt totodat i cele mai mici uniti teritorial administrative
ale rii din punct de vedere al ntinderii.
Potenialul natural nu dispune de o varietate a peisajului, ns dispune de un
potenial cultural, cu un impresionant ansamblu de biserici, unele monument
istoric, avnd parcuri i grdini publice, monumente i palate domneti,
cldiri monument i muzee, dar i o infrastructur de turism i agrement
semnificativ.

Sumar de raport
Acest sumar reprezint o sintez a obiectivelor exprimate de respondeni i
surprinse integral n raportul regional. Cele apte capitole de evaluare
detaliate n subteme propun respondenilor spre dezbatere diverse aspecte
caracteristice turismului de pensiune din Romnia, evideniind atributele
dominante ale acestuia aa cum au fost ele percepute de respondeni n timpul
experimentarii unui aranjament turistic.
Studiul comportamentului turistic ca efort teoretic , este dezvoltat n cadrul
Raportului Regional i susinut de observaiile concrete desprinse din interviurile
aplicate.
Intrebrile sunt predefinite ntr-o succesiune logic, abordnd teme specifice
turismului de pensiune, structurate de la general la detaliu. Prin aceast
abordare obinem pentru raportul regional Bucuresti Ilfov multiple informaii
despre motivaiile, percepiile, obiectivele i preferinele respondenilor
intervievati, ntr-un experiment ce nu i constrnge sau limiteaz n a-i
afirma preferinele i opiniile.
Pe acest suport de teme, n prima parte a raportului se analizeaz percepia i
comportamentul general privind vacanta, fiind propuse respondenilor o serie
de ntrebri cu privire la concediu/vacan, i la planificarea acesteia.
Respondenii asociazvacana n primul rnd cu nevoia de relaxare, pe
locul secund afldu-se nevoia primara de odihn, urmate de alte nevoi de
consum contextuale care le faciliteaz acestora deconectarea de la rutina
epuizant.Vacana este asimilat i cu un loc departe de cas, cu elemente
de confort precum zpad sau soare, dar i vapor, plaj, distracie ,


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______


Consideratii
Generale

Sumar de raport




[7]

toate avnd menirea de a le asigura refacerea psihic i fizic. Percepia
despre vacant descoper nite respondeni dornici n general de o relaxare
activ, interesai s descopere noi stimului dar i s dezvolte activitai
diverse.
Gradul de ateptare de la vacant este ridicat i este sintetizat de respondenii
intervievai n nevoia i dorina de a vizita locuri noi, dar i de linite, de
socializare, de odihn, de petrecere a timpului liber cu cei apropiai, etc. Cu
privire la perioada de desfurare a principalei vacane din an este indicata
vara, de ctre cei mai muli respondeni, motivat de faptul c e cel mai
frumos sezon sau pentru c este perioada din an n care de regul si
desfoar principalul concediu. Nici perioada Srbtorilor de Craciun, Pate
sau sejururile ocazionate de principalele zile libere nu sunt omise, fiind
amintite de peste 20 % dintre respondeni.
In ceea ce privete planificarea vacanei prin intermediul ageniilor de turism
marea majoritate a respondenilor intervievai afirm de regul nu pentru
c nu intenioneaz s dea bani in plus nevznd n agenii un intermediar
neaprat util. Organizarea vacanelor, pe cont propriu, fr constrngere i la
recomandarea prietenilor este varianta preferat de majoritatea respondenilor
intervievai.
Respondenii care apeleaz ocazional sunt motivai de seriozitatea i
experiena ageniilor de turism, de faptul c acetia asigur consultan i
alternative de cltorie, aspect important n special pentru organizarea unui
aranjament turistic avnd destinaie extern.
In privina planificrii vacanei opiniile sunt diverse, cei mai muli
respondeni prefernd s-i defineasc condiiile de sejur chiar la destinaie,
n timp ce alii prefer variantele de obicei nainte de vacan sau o parte
nainte iar restul detaliilor la destinaie.
La capitolul Destinaii turistice li se solicit respondenilor s precizeze
care au fost destinaiile vizitate n ultimii 3 ani dar i cele mai apreciate dintre
acestea. Cu cea mai mare pondere este indicat ca destinaie a ultimilor 3 ani ,
litoralul romnesc. Apoi ntr-o ordine ierarhic sunt amintite:
Transfgraanul, zona turistic Rucr Bran, Sibiul, Sighioara i Valea
Prahovei. Motivai de frumuseea peisajului, atractivitatea aparte a
serpentinelor dar i a ntregului ambient, respondenii situeaz traseul rutier
Transfgraan ca fiind cea mai apreciat destinaie . Acesteia i-au urmat
destinaii ca litoralul, Braov, Bran, Valea Prahovei, Sighioara, Cheile
Bicazului, Transalpina, apreciate mai mult pentru calitatea factorilor
ambientali mi place s vd muntele, e aer curat i tare, pentru valentle
peisagistice, pentru obiectivele unicat i localnicii ospitalieri i doar izolat
pentru calitatea sau atractivitatea unitilor turistice.
Motivaiile care i-au determinat pe respondeni s opteze pentru actuala
destinaie de vacant au fost determinate de tipul de sejur n care au fost
angajai. Pentru unii respondeni deplasarea n locul de destinaie a avut drept
scop ntalnirea de afaceri, n timp ce ali respondeni s-au deplasat pentru:


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______


Sumar de raport




[8]

scop exclusiv turistic, vizite ocazionale, sejur la recomandarea prietenilor,
sau pentru a participa la o manifestare sportiv.
Dintre obiectivele vizitate se disting n ordinea indicat de respondeni
urmtoarele: Palatul Parlamentului ( consacrat sub denumirea de Casa
Poporului) , Parcul Herstru i Cimigiu, urmate de Muzeul Antipa, apoi
Muzeul Satului i al Tranului Romn, Arcul de Triumf, Observatorul
Astronomic. Un respondent a indicat drept obiective vizitate Schitul Sf. Ana (
Cota 1400), Crucea Caraiman i cabana Bolboci.
In continuare, respondenii au fost rugai s precizeze care au fost
principalele motivele de satisfacie generate de vacanele petrecute n
Romnia. Indicatorul care a generat cu o pondere nsemnat satisfacia
respondenilor a fost frumuseea locurilor, urmat de ospitalitatea
localnicilor sau a personalului angajat dar i de componenta pre. Alte aspecte
semnalate s-au referit la calitatea serviciilor i a facilitilor, la gastromonia
local dar i la posibilitatea de a incheia noi prietenii. Cel mai apreciat a fost
climatul general i n plan secundar calitatea serviciilor oferite, aa dup cum
sintetizeaz un respondent satisfacia st n ceea ce vezi unde te duci, nu in
locul unde stai. Insatisfaciile s-au datorat unei serii ntregi de aspecte de la :
serviciile de transport local, i cateodat serviciile de cazare, preurile mari i
curenia deficitar, lipsa unor faciliti, dar i comportamentul cteodat
inadecvat al personalului angajat.
Urmtorul calup de ntrebari din capitolul Uniti de cazare surprinde n
primele 2 subteme abordate , aspecte relevante cu privire la tipologia unitaii
de cazare aleas pentru vacana actual, la factorii de influen ce i-au
determinat s opteze pentru un anume tip de unitate, la facilitile i serviciile
oferite.
La solicitarea de a indica tipul unitii de cazare, majoritatea respondenilor
indic pensiunea de 3 *, pe locul secund aflndu-se pensiunea de 4*, cu
meniunea c respondenii care s-au deplasat n scop de business nu au decis
cu privire la categoria unitii de cazare. Factorii de influen asupra deciziei
de alegere a tipului unitii de cazare s-au regsit n aspecte ca: recomandrile
prietenilor, comentariile vizitatorilor postate pe internet, referinele de pe site-
uri, doar doi respondeni preciznd nu am fost influenat de nimeni.
Facilitile i serviciile pe care respondenii turiti doresc s le gseasc n
unitatea de cazare sunt diverse, de la cele elementare curenie,
ospitalitate, la baie decent i neaprat n camer sau pur i simplu un
restaurant unde s pot mnca, la sala de fitness, piscin, jacuzzi, room
service dar i indispensabilul serviciu de parcare.
Solicitndu-le s-i precizeze satisfaciile i insatisfcaiile cu privire la
serviciile oferite, respondenii se declar n general multumii, pozitionndu-
se pe o scal de la 1 la 5 pe poziia 4.
Satisfaciile au fost generate de aspecte diverse dintre care: camere i bi
curate, profesionalismul, ospitalitatea i interaciunea agreabil cu personalul


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______


Sumar de raport




[9]

unitii de cazare, loc de joac pentru copii, AC, TV n camere, amplasare
bun, aspect ngrijit i dotri moderne, gastronomie sntoas dar i faptul c
puteam seara s ieim n foior, s facem grtar, s vorbim, s ne relaxam.
Insatisfaciile s-au datorat drumurilor care sunt problematice, lipsei
serviciului de alimentaie sau pentru faptul c a trebuit sa ateptm mult
cnd ne era foame, decor interior necorespunztor, lipsa spaiului de
relaxare i al internetului, personal pe alocuri neinstruit sau vecintatea
locaiei cu zona de trafic.
Cnd respondenii sunt solicitai s-i formuleze opiunea ntre cazarea la
hotel vs pensiune i s motiveze alegerea, peste 80% dintre acetia afirm c
aleg pensiunea ca destinaie pentru vacanele lor argumentnd c pensiunea le
asigur un cadru intim, familiar, cu formaliti de check-in simple i preuri
accesibile, un spaiu relaxant unde te simi ca acas. Pentru o deplasare cu
scop exclusiv turistic este preferat pensiunea, n timp ce hotelul este preferat
pentru deplasrile n scop de business, aa dup cum pensiunea este preferat
pentru zona de munte n timp ce pentru zone din jurul Bucuretiului este
preferat motelul.
Aproximativ 20% din respondenii turiti se exprima n favoarea hotelurilor,
pentru c le ofera o calitate mai bun a serviciilor, pentru c este mai
performant i poate avea mai multe faciliti.
Serviciile oferite de pensiuni sunt cotate ca find , de nota 8, i sunt
apreciate datorit ospitalitii gazdelor, receptive prompt la nevoile turitilor,
aspect mai puin remarcat n unitile hoteliere. Hotelurile sunt apreciate ca
fiind mai bune ca pensiunile, datorit dotrilor, facilitilor i promovrii
infinit mai bune care ns nu se compar cu cele din strintate.
Din afirmaiile respondenilor se desprind o serie ntreag de avantaje ale
turismului de pensiune, dintre care amintim: preuri accesibile, gastronomie
sntoas, mediu familiar i ambian plcut dar i dezavantaje surprinse n
aspecte ca: lipsa promovrii eficiente, grad de confort relativ modest, lipsa
locurilor amenajate pentru copii sau a spaiului de parcare n unele locaii.
Soluiile de mbuntire propuse de respondeni se regsesc n propunerile
pentru: instruirea personalului angajat, mbuntirea sau completarea cu
serviciul de alimentaie, diversificarea facilitilor i serviciilor
complementare pentru a prentampina o eventual monotonie din timpul
sejurului, promovare vizibil, eventuala renovarea i mbuntire a
aspectului pensiunii. Nu de puine ori, respondenii precizeaz c dezvoltarea
serviciilor suplimentare, ca i instituirea serviciului de alimentaie pot
constitui o metod sigur de atragere a turitilor.
Cele mai importante atribute ale pensiunii ideale sugerate de afirmaiile
respondenilor se regsesc n aspectele: bine amplasat, eventual izolat, s
fie linite, cu restaurant i spaii verzi, cu camere spaioase cu pat
matrimonial i dotate cu baie obligatoriu cu cad, cu dotri moderne i
teren amenajat de sport, cu loc pentru grtar, eventual piscina, curat i cu


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______


Sumar de raport




[10]

personal prietenos i sa nu fie mare cu maxim 20 de spaii de cazare n
care s te poi relaxa.
In capitolul surse de informare li se solicit, n primul subcapitol, celor
intervievai s-i exprime opiniile cu privire la principalele surse de culegere
a informaiilor despre pensiuni, s indice sursele preferate dar i cuvintele
cheie folosite n cutarile pe internet.
Se detaseaz clar internetul ca sursa preferata i utilizat pentru colectarea de
informaii. Aceast vast reea virtual de informaii, internetul, este preferat
pentru motive ca: eficient i comod, uor accesibil, rapid, ieftin i la
ndemna oricui. Alte surse indicate au fost recomandrile prietenilor sau
apropiailor, contactul telefonic direct, ghidul turistic sau documentarea
fcut exclusiv i spontan la faa locului, cu toate riscurile i neajunsurile care
le presupune. Cuvintele cheie folosite au fost cele legate de forma de turism,
tipul unitii de cazare i numele oraului sau al localitii de destinaie.
Sursele de informaii utilizate pentru obinerea de informaii despre pensiuni
indicate preponderent au fost internetul, acesta surclasnd recomandrile
obiective ale prietenilor i agenia de turism.
In continuare, respondenii au fost rugai s precizeze metoda optim pentru
rezervarea camerelor n pensiunile din Romnia. Cea mai indicat i eficient
modalitate indicat a fost comunicarea nemijlocit prin telefon, direct in
locaie. Comunicarea fr intermediari prin interaciunea direct cu angajaii
pensiunii, este considerat ca fiind cea mai obiectiv i corect din punct de
vedere al autenticitii informaiei, dnd totodat posibilitatea de negociere i
de consultan. Au fost semnalate izolat i alte modaliti cum ar fi: on line,
la faa locului dar i prin agenia de turism.
In ceea ce privete modalitatea de plat, respondenii prefer plata n numerar
i doar 3 respondeni din cei 30 intervievai agreeaz plata cu cardul. Mediul
on line este preferat pentru documentare, eventual pentru rezervare i foarte
puin agreat pentru efectuarea plii aranjamentelor turistice.
In ultimul capitol al raportului regional li s-a solicitat respondenilor s-si
precizeze opinia cu privire la promovarea turismului de pensiune pe internet
dar i in ceea ce privete activitatea ageniilor de turism n acest demers de
promovare.
Respondenii apreciaz c ageniile de turism nu se implic satisfctor n
promovarea pensiunilor din Romnia , fiind preocupate mai mult de cele din
afar n detrimentul celor autohtone, fiind de asemenea mai interesate de
promovarea unitilor hoteliere. Sintetiznd un respondent afirm
pensiunile nu sunt promovate cum ar trebui .
Dei spaiul pensiunilor este diversificat i satisface un spectru vast de nevoi
turistice nu beneficiaz de o promovare permanent, vizibil i strategic din
partea ageniilor de turism.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______


Sumar de raport




[11]

Spaiul virtual prin formele sale specifice ar putea fi un mijloc important de
promovare a pensiunilor din Romnia i acest lucru s-ar putea realiza : prin
site-uri proprii care s cuprind informaii complexe i corecte, portaluri,
oferte postate pe internet, creterea numrului de link-uri ctre unitatea de
cazare de pe alte pagini importante vizitate, a ageniilor de turism, de pild.
Pentru ca un site de promovare al unei pensiuni s-i ating obiectivele
trebuie s cuprind un spectru larg de informaii, de la cele cu caracter
general la informaii specifice, sau conform afirmaiei unui respondent s
prezinte ceva care te atrage i te face s te hotrti s mergi acolo.
Performana unui site bine realizat i pozitionat n piaa virtual poate
determina creterea profitului pensiunii prin creterea numrului de clieni
vizitatori.



Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______


Sumar de raport




[12]



Capitolul I
Comportamentul General privind Vacana

1.1 Percepia despre vacan


In procesul de utilizare al timpului liber destinat vacanei sunt cuprinse o
serie ntreag de activiti, surprinse de respondeni n aspectele cu caracter
preponderent recreativ.
La primul aspect supus ateniei respondenilor, i anume percepia acestora
despre vacan, cnd aud cuvintele vacan, concediu, sejur, se desprinde
detaat alturi de alte elemente : nevoia de relaxare.

Pe locul secund este asociat cuvntului vacan nevoia de odihn, urmat
n ordine de aspecte ca: distracie, soare, mare, plimbare.
Din afirmaiile respondenilor se desprinde ideea c acetia sunt persoane
supuse unui stres profesional intens, lucru care le diminueaz randamentul si
le perturb activitile zilnice, acetia avnd nevoie s scape de stresul
cotidian, s se relaxeze i s se odihneasc , dup cum afirm o mare parte
dintre respondeni. In acest context, pentru a preveni epuizarea, concediul sau
vacana nu mai sunt o opiune ci devin obligatorii pentru a asigura refacerea
psihic i fizic, dup o rutin epuizant i intens.
Comportamentul de consum cu privire la vacan este exprimat i n nevoile
de consum contextuale, prin care consumatorii rspund diferitelor activiti
de vacan.
Unii respondeni precizeaz nevoia de a ntrerupe contactul cu mediul
profesional afirmnd
s nu sune telefoanele sau s nu m deranjeze nimeni admitnd nevoia
de a face o schimbare brusc de activiti i de a decoperi stimuli noi care s-i
permit deconectarea. Pstrarea contactului cu mediul profesional ( colegi,
efi, etc) poate fi nociv, i n orice caz e perceput ca fiind generator de stres.
Alte asocieri au fost concretizate n aspectele:
un loc departe de cas, peisaje frumoase, libertate, soare
linite, odihna i libertatea pe care nu o am acas
concediu, libertate, relaxare
ma gndesc la un loc departe de locul unde locuiesc i soare
prieteni , zpad, distracie
m gndesc la relaxarea de care voi avea parte cu prietenii mei in iarna ce
va urma
zpad i relaxare


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL I
COMPORTAMEN
TUL GENERAL
PRIVIND
VACANTA



1.1 Perceptia despre
vacanta
1.2 Asteptarile de la
vacanta
1.3 Perioada de
desfasurare a vacantei
1.4 Planificarea
vacanei prin agenii de
turism / opiuni,
motivaii
1.5 Motivaii pentru a
apela la ageniile de
turism
1.6 Planificarea
activitilor i serviciilor
din vacan

[13]

bani, linite
relaxare, bani, linite
linite, distracie i odihn n acelai timp
detaare, eliberare de stres, destindere
relaxare, scpare de toate grijile, destindere
detaarea de tot stesul ca s poti s vizitezi
timp liber
m gndesc la timp liber, relaxare
recreere, odihn
m gndesc la recreere, stare de bine, odihn
mare sau munte, plaj, vapor
relaxare, plaj, plimbare
mare , munte, vapor, soare.
Acest parcurs printre percepiile respondenilor se ncheie cu un aspect
inedit menionat de un respondent: mare, soare, cafenele.
Nevoia de cltorie sau dorina de a-i petrece cel puin o vacan este o
nevoie uman de baz, un impuls firesc de a pune pentru o vreme, o distan
ntre persoana noastr i mediul stresant, frustrant din jur, pentru a desctua
ncordarea mental i fizic acumulat.
Respondenii intuiesc corect faptul c vacana nu este numai o plcere sau o
bucurie este mai mult dect att. Este o nevoie.
Distana ntre cas i locul de petrecere a vacanei, descoperirea de locuri
noi, schimbarea mediului, confruntarea cu alte activiti, ascund n ele
tonicul evident al vacanei. Analiznd coninutul percepiilor respondenilor
cu privire la vacan, distingem n general respondeni turiti extrovertii,
ceea ce nseamn consumatori activi, amatori de distracie dar i de ntlnirea
cu ali oameni, dornici de o relaxare activ, amatori de activitti opionale i
de programe de agrement.

1.2.Asteptarile de la vacanta

In acest subcapitol li s-a cerut respondenilor s-i precizeze nivelul i
coninutul ateptrilor cu privire la vacan.
Respondenii intervievai doresc s se detaeze de rutina zilnica i au un grad
ridicat de ateptare de la vacan: dorina i nevoia de linite dar i de
socializare, vizitarea de locuri noi, dorina de a petrece timp cu familia sau
prietenii, de a se distra cu acetia, evadarea din stresul cotidian, distracie dar
i nevoia de somn, cazare i mncare bun, sau pur i simplu :
s am ce vedea i s m ntorc acas relaxat, dac am sintetiza aspectele
generate din interviuri.
Aspectul plasat preponderent pe primul loc ca i ateptare de la vacan a fost
:
vizitarea de locuri noi


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL I
COMPORTAMEN
TUL GENERAL
PRIVIND
VACANTA



1.1 Perceptia despre
vacanta
1.2 Asteptarile de la
vacanta
1.3 Perioada de
desfasurare a vacantei
1.4 Planificarea
vacanei prin agenii de
turism / opiuni,
motivaii
1.5 Motivaii pentru a
apela la ageniile de
turism
1.6 Planificarea
activitilor i serviciilor
din vacan

[14]

Majoritatea respondenilor i declar interesul de a vizita i descoperi noi
locuri, inedite sau spectaculoase, cu tradiie sau neconvenionale, cu scopul
declarat sau implicit de nvaare, de cunoatere a locurilor i a tradiiei
acestora, de dezvoltare a abilitilor sociale prin relaionarea cu localnicii.
Deplasarea respondenilor turiti n dorinta de a descoperi noi locaii sau
teritorii, nu este doar o expresie a curiozitii instinctive ct mai ales a
dorinei lor de a cunoate locuri dar i oameni, de a stabili contacte sociale cu
acetia, indiferent dac aranjamentul turistic este n forma sistematic
organizat sau pe cont propriu.
Acest aspect poate fi exprimat de afirmaii ca:
s vizitez locuri noi, inedite, s am contact cu oamenii i s am parte de zile
frumoase
s vizitez ct mai multe locuri, s cunosc lume
s am ce vedea i s vin acas relaxat.
Descoperirile de oameni i locuri, ctigarea de noi experiene dar i
satisfacerea nevoii de socializare, d impuls cltoriilor fiind o motivaie de
vacan a celor mai muli dintre respondeni.
Un alt aspect interesant surprins n afirmaiile mai multor respondeni se
refer la nevoia de a scpa de apsarea specific marilor aglomeraii urbane,
sugerat in:
nevoia de decontare de la ritmul alert i stresant de via,
tratament adecvat n unitatea de cazare
s gsesc un loc placut i s scap de stresul zilnic
s scap de aglomeraie.
s nu sune telefoanele, angajaii din pensiune sau hotel s m trateze cu
seriozitate, nu cu indiferen
s nu m deranjeze nimeni, s m relaxez cu prietenii

Alte aspecte menionate au facut referire la:
nevoia de linite, odihn
s m odihnesc, s dorm, i s scap de stes
linite i pace, s nu mai aud zgomotul mainilor din Bucureti
dorina de distracie cu prietenii, nevoia de a petrece timp cu
apropiaii
s m relaxez, s petrec ct mai mult timp cu familia, cu prietenii, s m
distrez
s am parte de distracie alturi de cei dragi
Date fiind aspectele semnalate de respondeni, i putem asimila pe acetia
categoriei de turiti dinamici i creativi.
loc de cazare atractiv cu multe faciliti,
s gsesc o locaie cu mai multe faciliti, s stm la o piscin, s m plimb,
locaia s fie o oaz de relaxare
s m odihnesc, s fie cazarea o.k., s fie o zon linitit


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL I
COMPORTAMEN
TUL GENERAL
PRIVIND
VACANTA



1.1 Perceptia despre
vacanta
1.2 Asteptarile de la
vacanta
1.3 Perioada de
desfasurare a vacantei
1.4 Planificarea
vacanei prin agenii de
turism / opiuni,
motivaii
1.5 Motivaii pentru a
apela la ageniile de
turism
1.6 Planificarea
activitilor i serviciilor
din vacan

[15]

gastronomie atrgtoare
s am mncare bun, cazare i mai bun
experien agreabil de cltorie
s m relaxez i s am o experien de vacan frumoas.
Dorina de a gsi la destinaia aleas mplinirea aspiraiilor de odihn,
relaxare ntr-un loc linitit, cu un grad de confort decent, este proprie
respondenilor turiti retrai, mai degrab sedentari.
vizitarea de obiective turistice
s fiu alaturi de prieteni, s m distrez i s vizitez muzee
s vizitez ct mai multe obiective
s vizitez locuri noi, biserici



Un respondent precizeaz n alt registru: vizitare locuri noi, pierdutul
nopilor prin cluburi.
Concluzionnd, respondenii turiti i doresc o vacan agreabil cu servicii
de calitate, relaxare, aer curat i nepoluat, s admire peisaje pitoresti dar i s
descopere locuri noi,ntr- o experien de vacan ct mai agreabil.

1.3.Perioada de desfurare a vacanei

Cu privire la perioada de desfurare a vacanei respondenii indic n cea
mai mare parte generic vara , unii dintre ei menionnd lunile august,
iulie dar i nceputul lunii septembrie.
Motivaiile alegerii acestei perioade pentru desfurarea vacanei sunt
susinute de respondeni cu afirmaii de genul vara e cel mai frumos sezon
sau vara, pentru c am un singur concediu pe an. Un respondent apreciaz
ferm vara, ca 99% dintre oameni.
Un singur respondent menioneaz vacana de 1 Mai la mare.
Perioada Srbtorilor de Craciun i Paste, sejurul ocazionat de zilele libere
din preajma acestora sunt i ele menionate de ~20% dintre respondeni .
Pentru c ntrebarea este formulat precis n ce perioad a anului v
efectuai principala vacan fiind o solicitare punctual de raspuns i nu una
de intenie, se desprinde din interviuri concluzia c respondenii aleg s nu
renune la vacan, indiferent de dimensiunea bugetului sau de durata
sejurului.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL I
COMPORTAMEN
TUL GENERAL
PRIVIND
VACANTA



1.1 Perceptia despre
vacanta
1.2 Asteptarile de la
vacanta
1.3 Perioada de
desfasurare a vacantei
1.4 Planificarea
vacanei prin agenii de
turism / opiuni,
motivaii
1.5 Motivaii pentru a
apela la ageniile de
turism
1.6 Planificarea
activitilor i serviciilor
din vacan

[16]

1.4. Planificarea vacanei prin agenii de turism / opiuni,
motivaii

Intrebai dac apeleaz la ageniile de turism n momentul planificrii
vacanelor, marea majoritate a respondenilor precizeaz: nu sau de
regul nu, fiind de prere c ageniile de turism sunt un intermediar nu
neaprat necesar, cel puin pentru destinaiile interne.
Dac vacana respondenilor se rezum la un sejur de scurt durat, intern,
eventual cu sume rezervate pentru concediu relativ modeste, subiecii indic
faptul c prefer s nu apeleze la ageniile de turism.
Justificarea pentru faptul c nu apeleaz la ageniile de turism este motivat de
o serie de aspecte ca:
prefer spontaneitatea, planific singuri n funcie de buget
imi place s fiu spontan , e mult mai la ndemn, nu apelez
m descurc mai bine singur
totul se face fr planificari cu agenii de turism, mi analizez bugetul i n
funcie de buget imi fac vacana
simplitatea demersului fr intermediere
e mai simplu pe cont propriu
stiu ce vreau s vizitez i nu am nevoie de ajutoare
demers costisitor, cost ridicat al sejurului prin intermediul
ageniei de turism
nu vreau s dau bani n plus
nu apelez, costul concediului ar crete foarte mult prin agenie
m documentez singur, cost bani prin agenie
prefer referinele prietenilor
nu apelez, merg de obicei pe recomandrile de la prieteni, rude
merg de obicei pe referine
documentare pe internet, ncredere n mediul virtual
gsesc pe internet toate informaiile de care am nevoie
lipsa constrngerii ntr-un demers pe cont propriu, diminuarea
riscurilor de cltorie
nu apelez, trebuie s-i rezervi bilet dinainte i nu tii niciodat unde s
mergi, e imprevizibil
fiindc agenii de turism nu ii ofer n mare parte flexibilitate


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL I
COMPORTAMEN
TUL GENERAL
PRIVIND
VACANTA



1.1 Perceptia despre
vacanta
1.2 Asteptarile de la
vacanta
1.3 Perioada de
desfasurare a vacantei
1.4 Planificarea
vacanei prin agenii de
turism / opiuni,
motivaii
1.5 Motivaii pentru a
apela la ageniile de
turism
1.6 Planificarea
activitilor i serviciilor
din vacan

[17]

ageniile nu au contracte cu pensiunile, acceseaz direct unitile
de cazare
n general accesez internetul i consider c pensiunile nu colaboreaz cu
ageniile de turism
sun direct n locaie
ageniile de turism nu intermediaz pentru sejururi de scurt
durat
nu apelez pentru c ageniile au sejururi de 3,4 zile i eu poate nu vreau s
stau att

Un respondent motiveaz interesant i inedit: nu apelez la agenii, apelez la
o hart, m uit ce a vrea s vizitez, iar la locul cu pricina mi gsesc cazare.
Respondenii care nu apeleaz la ageniile de turism nu o fac din lips de
ncredere n acestea ci mai degrab din dorina de a cuta i a alege singuri
unitatea de cazare i destinaia , contnd pe faptul c acest demers individual
presupune costuri mai mici de sejur comparativ cu cel propus de agentiile de
turism. Ceea ce nu iau n calcul respondenii cu privire la planificare este
faptul c o informare defectuoas cu privire la oportunitile i avantajele
cltoriei, poate determina nu un cost redus ci unul mult mai mare decat cel
preconizat. Cheltuieli mrunte neanticipate pot aduce costuri suplimentare
considerabile unui sejur.
Sunt i respondeni care afirm c apeleaz la ajutorul ageniilor de turism i
susin acest demers cu motivaiile:
ageniile de turism ofer consultant, seriozitate i alternative,
notorietatea le ofer credibilitate
am nceput s apelez pentru c i ofer alternative
da apelez, pentru c m intereseaz seriozitatea ageniilor de turism
am nceput s apelez pentru c i ofer alternative
i aleg n funcie de ct de serioi sunt s ct de vechi sunt pe pia
vacane externe
pentru ar nu apelez, pentru vacana n afara rii apelez ns
In timp ce un respondent indica faptul c apeleaz ocazional apelez
cteodat , fr a argumenta aceasta alegere, un altul admite c apeleaz
numai n situaia n care nu gsesc singur, atunci apelez la agenie.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL I
COMPORTAMEN
TUL GENERAL
PRIVIND
VACANTA



1.1 Perceptia despre
vacanta
1.2 Asteptarile de la
vacanta
1.3 Perioada de
desfasurare a vacantei
1.4 Planificarea
vacanei prin agenii de
turism / opiuni,
motivaii
1.5 Motivaii pentru a
apela la ageniile de
turism
1.6 Planificarea
activitilor i serviciilor
din vacan

[18]

1 5. Motivaii pentru a apela la ageniile de turism

Motivele pentru care respodenii accept intervenia ageniilor de turism n
organizarea aranjamentelor lor turistice sunt diverse i sunt sintetizate astfel:
sejururi externe
a apela pentru vacane n strintate
oferte promoionale, preuri mici
pentru o ofert convenabil
pentru o ofert foarte bun, pachete ieftine
a apela dac ar fi preurile mai mici
experiena ageniilor de turism
a apela pentru c sunt mai profesioniti ca noi, cunosc mai bine zonele
turistice
agenia de turism recomandat
s mi dea cineva o referin bun n legtur cu agenia de turism i s aib
un site cu oferte foarte bune
intermedierea serviciilor de transport, asigurarea transferului
am apelat pentru servicii de transport.
Consumatorul respondent dorete s ajung la destinaia de vacan n cele
mai bune condiii, rapid i la pre bun, dar i n condiii de siguran. O
modalitate eficient i sigur de a acoperi avantajos aceste aspecte o
reprezint, pentru unii respondenti, apelarea la ageniile de turism.
Pentru un sejur intern, un respondent admite c ar apela condiionat: a
apela i n ar dac m duc ntr-o zon pe care nu o cunosc i nu am nici o
referin din partea apropiailor.
Doi respondenti afirma ferm: nu m-ar determina nimic s apelez, nici mcar
pentru plecri n afar.

1.6. Planificarea activitilor i serviciilor din vacan

Cu privire la planificarea activitilor de vacan, prerile respondenilor sunt
mprite n cote aproape egale pe urmtoarele variante:
stabilirea activitilor la destinaie
le stabilesc cnd ajung la destinaie
stabilirea activitilor nainte de nceperea vacanei
de obicei nainte


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL I
COMPORTAMEN
TUL GENERAL
PRIVIND
VACANTA



1.1 Perceptia despre
vacanta
1.2 Asteptarile de la
vacanta
1.3 Perioada de
desfasurare a vacantei
1.4 Planificarea
vacanei prin agenii de
turism / opiuni,
motivaii
1.5 Motivaii pentru a
apela la ageniile de
turism
1.6 Planificarea
activitilor i serviciilor
din vacan

[19]

stabilirea partial a activitilor i serviciilor nainte de sejur iar
restul la destinaie
50% stabilesc din timp i 50% l las la liber, n funcie de ce gsesc acolo

De regul, respondenii prefer mai degrab improvizaia n ceea ce privete
planificarea activitilor de vacan, asumndu-i cei mai muli dintre ei
situaiile imprevizibile i riscurile pe care le presupune un concediu spontan,
fie el i de scurt durat.
Dei confruntai cu efectele crizei economice, respondenii turiti nu renun
la vacane, ns n privina planificrii, cei mai muli ezit s o fac din timp.
Acest lucru se datoreaz faptului c nu pot stabili cu exactitate destinaia de
vacan, iar cei mai muli dintre cei intervievai prefer organizarea detaliilor
de vacan n mod spontan. Cel puin pentru vacantele interne.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL I
COMPORTAMEN
TUL GENERAL
PRIVIND
VACANTA



1.1 Perceptia despre
vacanta
1.2 Asteptarile de la
vacanta
1.3 Perioada de
desfasurare a vacantei
1.4 Planificarea
vacanei prin agenii de
turism / opiuni,
motivaii
1.5 Motivaii pentru a
apela la ageniile de
turism
1.6 Planificarea
activitilor i serviciilor
din vacan

[20]


Capitolul II.
DESTINATII TURISTICE

2.1.Destinaiile, obiectivele turistice interne vizitate n ultimii 3
ani / Cele mai apreciate destinaii i obiective / Motivaii

Principala destinaie a vacanelor din ultimii 3 ani, desprins din afirmaiile
generate de respondeni a fost: marea. Litoralul romnesc, cu staiuni
indicate ca: Neptun, Mamaia, Eforie, Constanta se regsesc preponderent n
structura destinaiei de vacan. Cu o pondere uor diminuat este indicat
Transfgraanul, ca fiind cel mai spectaculos obiectiv.

Destinaii vizitate n ultimii 3 ani:
1. Litoralul romnesc, avnd menionate staiunile: Mamaia,
Neptun, Eforie, Constana
2. Transfgran
3. Zona turistic Rucr Bran, cu obiectul castelul Bran i
Braov
4. Sibiu
5. Sighioara i Valea Prahovei
6. Soseaua Transalpina, Predeal, Bucureti, Constana,
Maramure, Cheile Bicazului, Timioara.

Izolat au mai fost menionate de ctre respondeni destinaii ca: Moeciu,
Orova ( cu obiectivul Chipul lui Decebal), Munii Buzului, Piatra
Neam, Oradea, Cheia, Sighet, Bucovina, Ostroveni.

Cele mai apreciate destinaii vizitate n ultimii 3 ani:

Dintre destinatiile de vacan ale ultimilor 3 ani, se disting ca fiind cele mai
apreciate urmtoarele:

1. Transfgranul
Acest treaseu se distinge detaat ca fiind cea mai apreciat
destinaie
2. Litoralul
3. Sighioara, Cheile Bicazului, Sinaia, Poiana Braov
Au mai fost semnalate locaiile: Bran, Transalpina, Maramure, Delta
Dunrii, Predeal.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL II
DESTINATII
TURISTICE



2.1 Destinaiile,
obiectivele turistice
interne vizitate n ultimii
3 ani / Cele mai
apreciate destinaii i
obiective / Motivaii
2.2 Motivaii pentru
alegerea destinaiei
actuale de vacan/ cele
mai apreciate obiective
i atracii vizitate /
obiective preconizate
pentru a fi vizitate

[21]


Cu privire la motivaiile pentru care respondenii au ales ca destinaie
locaiile indicate mai sus, se desprind urmtoarele argumente:
Transfgran
peisaj foarte frumos, mult lume, oseaua fantastic ca privelite
e unic, e un aer tare, iar peisajul e de o frumusee aparte
Cel mai frumos traseu rutier al rii, este apreciat pentru frumuseea
peisajului, pentru serpentinele sinuoase dar spectaculoase, pentru savoarea
descoperirii unor locuri mai mult sau mai puin accesibile.
Litoralul
pentru c este mai mult distracte, mai mult tineret
imi place marea, s vd soarele
Bran, Braov ( inclusiv Poiana Brasov)
e curenie i civilizaie
imi place muntele, zon frumoas, servicii acceptabile
Valea Prahovei (cu statiunile Sinaia, Predeal )
e mult mai animat, Sinaia e plin de viat.
Obiectivul Peles este susinut de aprecieri ca e un castel extraordinar de
interesant i frumos.

Arealul turistic montan , cu resurse turistice variate dar i cu un climat termic
reconfortant pe tot parcursul anului, are un impact favorabil pentru
practicarea a diferite forme de turism, n staiunile montane indicate de
respondeni.
Un respondent apreciaz ndeosebi zonele montane ( indicnd Poiana Braov)
pentru c ai ce s vezi, sunt peisaje foarte frumoase, era zpad mult i am
putut schia.
Echiparea relativ redus a staiunilor montane cu dotri specifice de
agrement, infrastructura local i numai,deficitar, modernizarea destul de
neconvingtoare a multor uniti de cazare, dezvoltarea modest a bazei
materiale necesare practicrii diferitelor sporturi de iarna sau var, determin
ca percepia respondenilor privind aprecierea staiunilor montane ca
destinaie a ultimilor 3 ani, s se limiteze la calitatea factorilor ambientali
mi-a plcut c e aer curat, e frumos, la valenele peisagistice sunt peisaje
foarte frumoase i doar izolat la calitatea sau atractivitatea unitilor de
primire turistic.
Satisfacerea necesitilor de odihn, recreere i relaxare a respondenilor
turisti n staiunile montane ar trebui mplinit nu la orice nivel, ci la nivel
optim. Acest context al afirmaiilor generate de respondeni indic necesitatea
reconsiderrii staiunilor montane, prin transformarea prestaiilor turistice
specifice acestora n mai mult dect o simpl activitate economic.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL II
DESTINATII
TURISTICE



2.1 Destinaiile,
obiectivele turistice
interne vizitate n ultimii
3 ani / Cele mai
apreciate destinaii i
obiective / Motivaii
2.2 Motivaii pentru
alegerea destinaiei
actuale de vacan/ cele
mai apreciate obiective
i atracii vizitate /
obiective preconizate
pentru a fi vizitate

[22]

Este sugerat n mod implicit necesitatea de a se transforma dintr-o activitate
economica de rutin profitabil n salturi sau conjunctural, ntr-o activitate
competititiv i dinamic a turismului, menit s rspund att nevoilor
imediate s preconizate ale turitilor. Nevoile turitilor respondeni sunt nu
numai diverse, ci i complexe. Cu toate acestea, respondenii constat ( poate
cteodat involuntar) diferena ntre varietatea i atractivitatea peisajului
turistic al unei staiuni montane i gradul de valorificare destul de redus
calitativ, puin mai consistent cantitativ, al potenialului turistic. Aceste
elemente ar putea genera preocupri n rndul specialitilor sau a celor ce
doresc s exploateze o destinaie turistic montan, ntr-un mod eficient,
adaptat la nevoile turitilor i nu la deziderate.

Sighioara
e un foarte frumos ora medieval
Cheile Bicazului
am fost fascinat de zon, peisaj muntos magnific, te relaxeaz

Transalpina
zone spectaculoase, m simt bine nconjurat de natur
Cea mai nalt osea din Romnia, este apreciat pentru peisajul aparte ce
poate fi contemplat de pe marginea cii rutiere, pentru ntreaga panoram
nconjurtoare. Exist nc, o frumusee slbatic a peisajelor, unde invazia
turismului de mas nu a ptruns agresiv.
Alte destinaii apreciate de respondeni au fost:
Valea Oltului
apreciez linitea de pe Valea Oltului, i zonele de pescuit aferente
Maramure
totul e rustic, mult spaiu verde, oamenii te primeau mai bine ca n
Bucureti
Munii Buzului
pentru c peisajele sunt ncnttoare iar ospitalitatea oamenilor foarte mare
Delta Dunrii
pentru c imi place mult pescuitul
Sighetu Marmaiei
m-a impresionat Memorialul Durerii
Destinaie ca Sighetu Marmaiei este apreciat pentru obiectivul istoric
Memorialul Durerii, unde fosta nchisoare Sighet este transformat n cel
mai important obiectiv al oraului i
ntr-un ansamblu de mare interes naional. Suprinztor, acelai respondent
indic n egal msur i Muzeul Antipa, dei din cu totul alt registru,
apreciindu-l ca fiind la fel de o.k.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL II
DESTINATII
TURISTICE



2.1 Destinaiile,
obiectivele turistice
interne vizitate n ultimii
3 ani / Cele mai
apreciate destinaii i
obiective / Motivaii
2.2 Motivaii pentru
alegerea destinaiei
actuale de vacan/ cele
mai apreciate obiective
i atracii vizitate /
obiective preconizate
pentru a fi vizitate

[23]


Criteriile de apreciere ale destinaiilor de vacan din ultimii 3 ani au avut n
vedere urmtoarele aspecte:
Ambient relaxant
Peisaje frumoase
Locaia dinamic, animat, cu mult tineret
Obiective unicat
Localnici ospitalieri
Locaii cu multe obiecte turistice
In general, turitii respondeni i-au manifestat n ultimii 3 ani preferinele
pentru destinaiile turistice tradiionale , precum litoralul sau Valea Prahovei,
nsa cu o pondere nsemnat a fost indicat i Transfgranul, ca obiectiv
preferat i apreciat al vacanelor precedente.

2.2. Motivaii pentru alegerea destinaiei actuale de vacan/
cele mai apreciate obiective i atracii vizitate / obiective
preconizate pentru a fi vizitate

Turismul urban i de afaceri a devenit un domeniu distinct al economiei
locale, cnd ne raportm la municipiul Bucuresti. Din punct de vedere al
cererii turistice, nregistram numeroase afirmaii ale respondenilor care
indic ntlnirile de afaceri ca motivaie pentru sejurul de scurt durat n
Bucureti. Beneficiind de un potenial destul de nsemnat de spaii de cazare
cu numeroase faciliti specifice turismul de afaceri, Bucuretiul s-a
transformat ntr-o important destinaie turistic, cu impact asupra economiei
locale.
De regul respondenii au venit cu impresii pozitive despre Bucureti, dar i
cu o curiozitate fireasc. Dincolo de peisajul urban aglomerat i de
prejudeci, de deficienele urbanistice i de traficul aglomerat, respondenii
turiti care aleg s fac o incursiune n Bucureti descoper i reperele
culturale, spaiile dedicate culturii rurale ( Muzeul Satului i al Tranului
Romn), fostul complex Domnesc din centrul vechi al capitalei dar i
parcurile, adevrate oaze de relaxare remarcate de o mare parte din
respondeni.
Din analiza afirmaiilor generate de respondeni se desprind urmtoarele
argumente cu privire la motivele care i-au determinat s opteze pentru actuala
destinaie de vacan .
Din punct de vedere al modului in care este consumat cltoria, se distinge o
categorie de respondeni venit exclusiv pentru ntruniri/afaceri n Bucureti,
aspect susinut de afirmaii ca:

Turism de afaceri ( reuniuni, training-uri, ntalniri de afaceri)


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL II
DESTINATII
TURISTICE



2.1 Destinaiile,
obiectivele turistice
interne vizitate n ultimii
3 ani / Cele mai
apreciate destinaii i
obiective / Motivaii
2.2 Motivaii pentru
alegerea destinaiei
actuale de vacan/ cele
mai apreciate obiective
i atracii vizitate /
obiective preconizate
pentru a fi vizitate

[24]

am venit pentru c sunt n interes de servici, nu a fost strict alegerea mea,
am fost trimis aici
nu e vorba de vacan, e vorba de ntalnire de afaceri
am venit n delegaie cu colegii
munc, edine, deplasare
In acest context, turismul de afaceri mbrac forma de turism avnd scop
principal aspectul comercial, cu partea de leisure ca motivaie secundar.
Aceast form a turismului de afaceri urban presupune deplasarea
respondenilor din localitatea de origine, ntr-o alt localitate, n cazul nostru
Bucureti, deplasare determinat strict de o ntrunire cu caracter profesional.
Distingem conform afirmatiilor respondentilor dou tipuri specifice
turismului de afaceri: deplasri individuale i de grup, ambele
determinate/generate de activiti de business.
Numarul respondentilor turiti, venii exclusiv pentru recreere i petrecere a
timpului liber n Bucureti, este relativ redus.
Intrebai fiind care sunt motivele pentru care au ales zona actual ca i
destinaie de vacan, respondenii mentioneaz urmtoarele aspecte:

deplasare cu dublu scop: turistic i afaceri
am ales aceast zon a Bucuretiului din dou motive: s mbin utilul cu
plcutul, deoarece am un training de fcut i ntre timp o s vizitez cte ceva

deplasare cu scop turistic ( recreativ i de cunoatere, vizite la
obiective, motivaii socio culturale)
am venit pentru c e un ora animat, ofer foarte multe faciliti de
petrecere a timpului liber
mi-am dorit foarte mult s vd Casa Poporului, parcurile de agrement
imi doream foarte mult s cunosc capitala, s tiu ct mai multe despre
oraul sta
pentru a cunoate muzeele, parcurile i de a vedea capitala

apropierea de locul de reedin
am ales zona de nord a Bucuretiului i implicit motelul Sftica i o aleg
deseori n weekend cnd nu-mi permite timpul i bugetul s plec departe de
Bucureti

turism ocazional, ( n alte scopuri turistice ca: vizite private,
tranzit, obligaii familiale, etc)
am venit cu prinii deoarece au puin treab aici i am profitat de ocazie
s vin i eu



Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL II
DESTINATII
TURISTICE



2.1 Destinaiile,
obiectivele turistice
interne vizitate n ultimii
3 ani / Cele mai
apreciate destinaii i
obiective / Motivaii
2.2 Motivaii pentru
alegerea destinaiei
actuale de vacan/ cele
mai apreciate obiective
i atracii vizitate /
obiective preconizate
pentru a fi vizitate

[25]

sejur la recomandarea prietenilor
mi-au spus prietenii c sunt multe locuri frumoase n zon

deplasare pentru participarea la o manifestare sportiv
m aflu n Bucureti pentru a vedea cu prietenii un meci pe National
Arena.

Aprecierile respondenilor sugereaz faptul c acetia nu s-au deplasat
exclusiv pentru vacan n Bucureti, ci i pentru alte motivaii cum ar fi:
participarea la reuniuni sau seminarii, vizite private, etc, fiind n toate aceste
ipostaze consumatori de servicii la locul de destinaie.
Se remarc de asemenea diminuarea drastic a turismului aa zis de mas,
respondenii prefernd un turism individual, personalizat i organizat dup
dorinele fiecruia, bazat tot mai mult pe calitate i pe o diversitate a ofertei.

Cu privire la obiectivele i atraciile vizitate n vacana actual, se disting
detaat din afirmaiile respondenilor urmtoarele:

1. Palatul Parlamentului cunoscut sub numele de Casa
Poporului
2. Parcul Herstru
3. Parcul Cimigiu i Muzeul Antipa

Alte obiective indicate au fost: Muzeul Satului, Muzeul Tranului Romn,
Arcul de Triumf i centrul vechi al Bucuretiului, Muzeul de Istorie, Muzeul
George Enescu, Observatorul Astronomic.
Un respondent a indicat drept obiective vizitate Schitul Sf. Ana ( Cota 1400),
Crucea Caraiman i cabana Bolboci. Dintre acestea, cea mai apreciat de el a
fost cabana Bolboci.

In ceea ce privete cele mai apreciate obiective vizitate se disting detaat
din afirmaiile generate de respondeni:
Parcurile, ndeosebi Cimigiu i Herstru.
opiunea este susinut cu motivaii ca:
pentru c sunt frumos amenajate fa de alte orae, sunt curate, e linite i
sunt mari

Stresati de rutina unui ora poluat i sufocat de trafic, turitii vizitatori ai
capitalei apreciaz c normalitatea de a sta pe iarb n parcuri nu le este
interzis.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL II
DESTINATII
TURISTICE



2.1 Destinaiile,
obiectivele turistice
interne vizitate n ultimii
3 ani / Cele mai
apreciate destinaii i
obiective / Motivaii
2.2 Motivaii pentru
alegerea destinaiei
actuale de vacan/ cele
mai apreciate obiective
i atracii vizitate /
obiective preconizate
pentru a fi vizitate

[26]

Accesului liber pentru relaxarea pe iarb, n parcuri, este apreciat concret n
afirmaia unui respondent.
Cimigiul are foarte multe flori, nu te ceart nimeni dac stai pe iarb.

De regul, factorii de mediu reprezint cel mai important factor generator de
turism, iar n Bucureti, chiar dac nu putem vorbi despre o diversitate a
formelor de relief sau despre existena unor monumente ale naturii, putem
totui asocia mediul natural oferit de parcuri, peisajele atractive i spaiul de
relaxare al acestora, ce detaeaz vizitatorii de monotonia i traficul mediului
cotidian, cu un spaiu care stimuleaz dezvoltarea unui oarecare flux de
turiti ctre aceste destinaii.
Parcurile din Bucureti sunt parcuri cu potenial de dezvoltare, unele cu
istorie, cu plante i mult verdea, unde vizitatorii pot s respire un aer mai
curat, se pot relaxa n aer liber, ntr-un spaiu izolat de traficul urban.
Pentru a stimula potenialul de dezvoltare al parcurilor s-ar putea dezvolta
facilitile acestora sau
s-ar putea ncuraja evenimentele culturale n parcuri, dezvoltndu-se aspectul
urbanistic al spaiilor verzi prin curarea i modernizarea acestora, prin
plantarea de gazon, crearea de spaii de relaxare pe categorii de vrsta, etc.
Un proiect care vizeaz dezvoltarea potenialului pe care l reprezint
parcurile nu ar reprezenta doar un proiect de investiii cu implicaii n turism
ci n egal msur un proiect de responsabilizare social.

Palatul Parlamentului, se afl pe locul secund, ales pentru c:
rmne emblema Bucuretiului sau avnd n vedere istoria pe care o are
n spate, arhitectura care este impresionant
Muzeul Antipa
Arcul de Triumf
pentru c mi-a placut cum se vede Bucuretiul noaptea de pe Arcul de
Triumf
Biserica Stavropoleos
e foarte veche i se menine foarte bine
Observatorul Astronomic

Referitor la potenialele obiective preconizate pentru a fii vizitate, cu
excepia a doi respondeni care afirm ferm nu tiu, ceilali indic
obiective ca: Centrul Vechi al capitalei, Gradina Botanic i Zoologic,
Palatul Parlamentului, cldirea CEC-ului, lacurile din vecintatea oraului .
Un respondent si propune s viziteze aeroporturile.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL II
DESTINATII
TURISTICE



2.1 Destinaiile,
obiectivele turistice
interne vizitate n ultimii
3 ani / Cele mai
apreciate destinaii i
obiective / Motivaii
2.2 Motivaii pentru
alegerea destinaiei
actuale de vacan/ cele
mai apreciate obiective
i atracii vizitate /
obiective preconizate
pentru a fi vizitate

[27]


Capitolul III .
SATISFACTII SI INSATISFACTII CU PRIVIRE LA
VACANTELE PETRECUTE IN ROMANIA

3.1.Principalele motive de satisfacie i insatisfacie cu privire
la vacanele petrecute n Romnia

In continuare, respondenii au fost rugai s precizeze care au fost
principalele motivele de satisfacie generate de vacanele petrecute n
Romnia. Se evideniaz o pondere ridicat a indicelui de atractivitate,
frumuseea locurilor, secondat de ospitalitatea oamenilor urmate apoi de
componenta pre.
O ierarhizare a principalelor motive de satisfacie indicate de respondeni ar
cuprinde urmtoarele aspecte:
frumuseea locurilor, peisaje atractive
de obicei locurile, privelitile oferite de aceast ar
n Romnia sunt multe locuri care merit s fie vizitate i sunt frumoase
ara noastr este ncnttoare, avem nite peisaje superbe i acestea mi-au
plcut cel mai mult
ospitalitatea
principalele motive de satisfacie ar fi cldura cu care te primesc oamenii
aici n Romnia indiferent unde te duci
am gsit oameni destul de cumsecade
Este apreciat att ospitalitatea spontan ct i cea generat de o formare
profesional a personalului angajat, amandou aceste aspecte ale ospitalitii
contribuind la personalizarea produsului turistic. Ospitalitatea perceput de
respondeni nu este una contra cost, ci este o ospitalitate ce reiese dintr-o
atitudine binevoitoare i o primire generoas i entuziast intr-un spaiu de
gzduire privat.
preurile accesibile
frumuseea locurilor, preurile mici, accesibile
preurile care sunt mai acceptabile dect n alte locuri
Alte aspecte generate de rspunsurile respondenilor fac referire la
urmtoarele aspecte:


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL III

SATISFACTII SI
INSATISFACTII
CU PRIVIRE LA
VACANTELE
PETRECUTE IN
ROMANIA


3.1 Principalele motive
de satisfactie si
insatisfactie cu privire la
vacantele petrecute in
Romania


[28]

calitatea serviciilor, facilitile, vizitarea unor locuri unice, cu
valene turistice inedite
principalele motive au fost legate strict de relaxarea i bucuria c am vizitat
acele locuri unice ca peisaj din ara noastr
faptul c am vazut locuri inedite care mi-au plcut foarte mult
privelitile oferite de aceast ar i din moment ce merg n aceleai locuri,
facilitile oferite de locurile de cazare.
Pentru un respondent , condiiile nu sunt apreciate ci dimpotriv afirm
conditile mai puin , stii bine ce e n Romnia, dar depinde i n ce destinaie
mergem.
gastronomia, noi prietenii
c mi-am fcut noi prieteni, gastronomia, preurile.
Respondenii au mai indicat linitea, curenia
Se desprinde concluzia din ponderea afirmaiilor respondenilor c motivele
care genereaz satisfacie nu se refer n primul rand la calitatea serviciilor, a
facilitilor oferite de unitile de primire turistic, ct mai degrab sunt
generate de climat. Este relevant opinia exprimat n acest sens , dei nu
foarte elaborat , dar care subliniaz un aspect important : satisfacia st n
ceea ce vezi, unde te duci, nu n locul unde stai.
Deasemenea respondenii intuiesc corect faptul c rata de fidelitate a turitilor
este ntr-o dependen direct fa de gradul de satisfacie obinut de acetia.

Motive de insatisfacii
In timp ce un singur respondent precizeaz nu am avut probleme, ceilali
respondeni fac referire la o serie ntreag de aspecte care le-au creat
nemulumiri la momentul derulrii unui aranjament turistic, iar dintre acestea
amintim: serviciile de transport local, i cteodat serviciile de cazare,
preurile mari dar i curenia deficitar, lipsa unor faciliti, pe alocuri
comportament inadecvat al personalului angajat.
Aceste insatisfacii se regsesc semnalate n afirmaiile:
lipsa de profesionalism a prestatorilor, faciliti nefuncionale
nu aveam AC, am fost ntr-o zon foarte cald, ospatarii nu au fost amabili
neseriozitatea unor hotelieri
lipsa interesului de la proprietarii de pensiuni
o parte din oameni se comport ca acum 30 de ani, nu i-au schimbat
mentalitatea, puin cam mizerie pe strzi , trafic foarte aglomerat cel puin n
Bucureti.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL III

SATISFACTII SI
INSATISFACTII
CU PRIVIRE LA
VACANTELE
PETRECUTE IN
ROMANIA


3.1 Principalele motive
de satisfactie si
insatisfactie cu privire la
vacantele petrecute in
Romania


[29]

Profesionalismul personalului sau lipsa de profesionalism a acestuia, sunt
aspecte extrem de importante i bine subliniate de respondeni. Un personal
instruit poate transforma o nemulumire ntr-o satisfacie, cnd o eroare
aparut n serviciile oferite, este remediat, corectat prompt. Disponibiltatea
de a ajuta turistul consumator cu ntelegere, discreie i tact i poate lsa
acestuia o impresie pozitiv important, n unele condiii poate chiar una mai
bun dect prestarea unor servicii fr erori.
infrastructura rutier precar, lipsa faciliti
drumurile care sunt foarte proaste, i se circul foarte greu
infrasructura , drumurile noastre las de dorit fa de cele din strinatate i
nici pensiunile nu sunt foarte bune, nu au multe faciliti.
Un respondent sintetizeaz aceast nemulumire foarte plastic i concis:
drumul rupt, maina rupt.
preuri mari, raport calitate pre inadecvat, necorespunztor
preurile mari i nu ii ofer servicii pe msura preurilor
preuri foarte mari, la noi in ar e foarte scump
locaii greu accesibile
accesul mai dificil n anumite zone, n Transfgran sunt poriuni care nu
au mai fost reparate demult i care ngreuneaz accesul
curaenie precar
nu e aa curat cum m ateptam
e mizerie cam mult
servicii de cazare modeste, slab calitative
serviciile de cazare , n anumite zone sunt foarte proaste
serviciile de cazare, n staiunea Covasna o grmad de locuri n paragin.
Serviciile de cazare reprezint fundametul principal pe baza cruia se pot
dezvolta i implementa o serie de alte activiti specfice sau atracii turistice.
Pentru a satisface ateptrile turitilor, toate componentele produsului turistic
trebuie ntreinute dar i armonizate cu tendinele turismului de pensiune
modern, competitiv. Degradarea spaiului de cazare i de gzduire n general,
poate avea ca efect diminuarea drastic a numrului de turiti.
Au mai generat insatisfacie oamenii glgioi i aglomeraia.
Un respondent sintetizeaz i afirm: serviciile pe care le ofer turismul
romnesc nu sunt foarte bune.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL III

SATISFACTII SI
INSATISFACTII
CU PRIVIRE LA
VACANTELE
PETRECUTE IN
ROMANIA


3.1 Principalele motive
de satisfactie si
insatisfactie cu privire la
vacantele petrecute in
Romania


[30]


Capitolul IV .
UNITATI DE CAZARE

4.1.Tipologia unitii de cazare aleas n vacana actual /
Raportarea la anii precedeni sub aspectul clasificrii unitii
de cazare / Criterii decizionale / Factori de influen

Unitatea de primire turistic este perceput de respondentul consumator sub
forma unei imagini ce se formeaz ca urmare a informaiilor primite din
diverse surse.
Consumatorul respondent nu decide ntotdeauna singur asupra tipului de
unitate de cazare sau a produsului turistic, pentru c motivaiile de consum
turistic sunt diferite, cum ar fi de pild situaii n care este trimis ntr-o locaie
n interes de afaceri/ profesional, sau se afl ntr-o vizit privat ocazional.
Cu privire la tipul unitii de cazare aleas pentru vacana actual, cei mai
muli respondeni indic pensiunea dar i motelul de 3*, pe locul secund
fiind menionat pensiunea de 4*. Doar 3 respondeni indic hotelurile, de 2
si 4*.

Prin raportare la anii precedeni, prerile respondenilor sunt mprite,
unii nu constat diferene sub aspectul calitii unitii de cazare, ns alii le
percep i detaliaz:
constat diferene din punct de vedere al preurilor
da, au crescut preurile
La un nivel de clasificare superior ( de exemplu de la 2 la 3*) respondenii
indic o alt diferent clar:
constat diferene sub aspectul calitii sau a diversitii
serviciilor suplimentare, la o categorie de clasificare superioar
condiii mai bune, AC, ap cald n continuu
da, exist i spa, piscin, loc de joac amenajat
la 3 * ti asigur piscin, pe cnd la 2* nu
standardul de calitate i de curenie
e mai mult curenie

Un respondent turist fidel aceleiai uniti de cazare constat: locaia s-a
dezvoltat foarte mult n ultimii 3 ani, s-a modernizat foarte mult.
Aproximativ 30% din respondeni prin raportare la anii precedeni nu
constat diferene semnificative


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[31]

sub aspectul clasificrii , afirmnd s-au perfecionat i nu se mai observ
diferene ca n anii trecui.
O ierarhie a criteriilor determinante n alegerea tipului unitii de cazare , au
fost:
raport calitate/pre
Volumul consumului turistic este influenat n mod direct de nivelul
preurilor dar i de venitul disponibil al consumatorului respondent.
Cu o pondere aproape egala au indicat:
amplasarea unittii de cazare, zon atractiv dar i aproape de
mijloacele de transport, de obiective turistice
sa fie cat mai aproape de locul unde mi desfor activitatea aici n
Bucureti, preul i confortul
raportul calitate-pre zona, deprtarrea de obiectivele pe care vreau s le
vizitez.
bugetul personal
n primul rnd depinde de bugetul pe care l aloci

Alte criterii luate n considerare pentru a decide tipul unitii de cazare au
fost semnalate de respondeni i sintetizate n :
facilitile, comportamentul personalului angajat
multe faciliti, mi-a plcut persoana care gestioneaz acolo i raportul
calitate-pre
gradul de confort
confortul , locaia e foarte bun
decizia prinilor
curenia
s aib micul dejun inclus
recomandarea prietenilor
recomandarea de la un prieten care a mai fost n delegaie n Bucureti
parerile prietenilor care au mai vizitat locaia i experiena lor
Alt factor de influen ar fi:
Internetul, indicat la modul generic.
Respondenii indic elemente proprii internetului: informaii de pe site-uri,
comentarii postate de turiti.
formula combinat internet + referine de la prieteni
reclam, fr a detalia pe ce suport sau de ce tip,
Doi respondeni precizeaz c au luat singuri hotrrea i afirm clar : nu
am fost influenat de nimeni, dac mi place ce vd rmn dac nu caut mai
departe.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[32]

4.2. Faciliti i servicii din unitatea de cazare actual /
Ateptri, Satisfacii i insatisfacii cu privire la serviciile
oferite

Facilitile pe care respondenii doresc s le gseasc n unitatea de cazare
sunt complexe i diverse, de la faciliti elementare pn la cele rafinate,
exclusiviste.
O vacan care satisface sau nu ateptrile turitilor, conduce n ambele
situaii la anumite efecte de feedback. Percepia respondenilor asupra
destinaiei i a unitii de cazare aleas, se modific pozitiv sau negativ, fie
transformandu-l ntr-un client fidel sau ntr-un client nemultumit.
Elemente importante de care respondenii n valitate de consumatori doresc
s beneficieze n orice tip de unitate de primire turistic i care primeaz
ntr-o ierarhie a ateptrilor sunt:
curenia i ospitalitatea
Igiena absolut a ntregului spaiu este o exigen i o ateptare generat de
majoritatea covritoare a respondenilor consumatori.
locaie curat, aer proaspat, o primire bun, cu zambetul pe buze
n primul rnd s fie curat
curenie, s schimbe lenjeria la cel mult 2 zile, personal interesat.
Intreg corpul de cazare, holuri, oficii, camere, grupurile sanitare este
recomandat s fie curat, aa dup cum sugereaz cei mai muli respondeni
consumatori. Indiferent i independent de frecvena normat ( stabilit prin
ordine ale MT) schimbarea lenjeriei trebuie s se fac nu dup fiecare turist,
ci ori de cate ori este nevoie, sau cel mult o dat la 2 zile dup cum
precizeaz corect un respondent.
In funcie de categoria unitii cu activitate turistic, se stabilete o
difereniere a frecvenei de schimbare a lenjeriei i a prosoapelor, ns pentru
a asigura competitivitate unei prestaii turistice este important ca normele i
termenele reglementate s fie nclcate pentru c o percepie negativ din
partea clienilor ascunde un potenial major de scdere ulterioar a clientelei.
In msura n care o pot face, toate departamentele ar trebui s colaboreze
pentru crearea unei atmosfere agreabile , benefic nu doar pentru turiti ci i
pentru buna funcionare a ntregii uniti de primire turistic. Pentru ca
fiecare serviciu sau compartiment dintr-o unitate de cazare lucreaz n
intercondiionare cu celelalte, asigurarea succesului rezid i dintr-o bun
relaie dintre componentele sale. Este necesar o ambian de lucru
armonioas dar i eficace ntre toate departamentele ( front office, chelneri,
cameriste, buctar, responsabilul cu securitatea, responsabilii cu intretinerea,
etc) pentru ca facilitile i serviciile complementare solicitate de turiti s
funcioneze la nivelul ateptrilor.Dac locaia este curat i agreabil ca
aspect dar este deficitar la capitolul alimentaie, este foarte probabil ca
turistul s se orienteze pe viitor ctre o alta unitate sau s-si diminueze timpul


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[33]

de sejur n vacana actual. Un respondent confirm acest aspect cnd afirm
mi place rmn, nu, caut mai departe.

Un alt serviciu pe care respondenii l sugereaz ca fiind deosebit de
important pentru un sejur agreabil este :
serviciul de alimentaie
Respondenii reclam necesitatea existenei acestui serviciu dar solicit i o
gastronomie bun.
s fie un mic restaurant unde s pot mnca
s avem una din mese inclus n pre, n timp ce ali respondeni indica
simplu s aib restaurant.
Si pentru c singur o gastronomie diversificat i proaspt nu satisface
complet un consumator , pentru ca acesta s se simt agreabil este important
s beneficieze i de un ambient plcut. Pentru satisfacerea acestei nevoi este
necesar un mobilier adecvat, modern, confortabil, aranjamente i decoraiuni
specifice, de bun gust. Distribuirea spaiului din restaurant trebuie s asigure
clienilor caracterul de intimitate i relaxare, astfel nct ntreg ambientul s l
delecteze.
un restaurant foarte bun, mobila ct mai o.k. i mai comod, n general, n
Bucureti vreau mobila nou.
amplasarea locaiei , distana fa de obiectivele turistice importante
dar i fa de centrul oraului sunt facilitati apreciate.
locul s fie o.k., s fie n centru
Alte servicii des menionate n afirmaiile respondenilor se refer la : sal
fitness, piscin, acces la internet, TV.
serviciul de parcare este i el apreciat i considerat indispensabil de
ctre respondeni.
Alte ateptri precizate de respondenii consumatori includ urmtoarele:
jacuzzi, loc de grtar, instalatia de ventilaie/ aer condiionat, funcionarea
dotrilor/ap cald permanent, room service foarte prompt, teren de tenis,
zon de relaxare.

Patru respondeni precizeaz c i-ar dori o baie decent i neaprat n
camer.
Intrebai fiind n continuare de care dintre aceste faciliti nu beneficiaz,
respondenii indic urmtoarele:
nu e jacuzzi, teren de fotbal sau tenis
nu avem cad de baie, TV
nu beneficiez de piscin, de spa
nu avem spaii verzi.
Trei respondeni din 30 precizeaz c nu au avut masa inclus sau nu am
avut un restaurant aproape unde s iau masa.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[34]

Aproximativ 40 % dintre respondeni menioneaz c au fost mulumii i
le-au avut pe toate.

Cu privire la motivele de satisfacie generate de serviciile oferite,
respondenii se declar n general multumii i foarte multumii. Unii i
situeaz satisfacia pe scal pe o scal de la 1-5, la 4 sau pe o scal de la
1 la 10, 10 a alege.
Cei care au acordat note au indicat 8.50 sau 9 iar aprecierea n procente
a fost de 80% mulumit.
Aspectele plcute apreciate de respondeni s-au referit la:
Camere i bi curate, profesionalismul, ospitalitatea i interaciunea agreabil
cu personalul, loc de joac pentru copii, faptul c au beneficiat de AC, TV,
vitez mare de trafic pe internet, amplasare bun i spaiu foarte relaxant,
aspect ngrijit i dotri moderne/mobilier nou, mncare bun dar i faptul c
putem seara s ieim n foior, s facem grtar , s vorbim, s ne relaxam.
Faptul c serviciile au fost de calitate i au ndeplinit ateptrile i determin
pe unii respondeni s afirme sunt foarte mulumit, o s revin. Dac
performana locaiei este apreciat pozitiv, respondeni tind s devin clieni
fideli, ceea ce presupune faptul c mplinirea ateptrilor turitilor nu este
doar un deziderat formal ci o condiie obligatorie pentru ca unitatea s-i
asigure supravieuirea pe o pia competitiv.
Stabilirea unor standarde de performan i a unor parametrii de calitate att
pentru serviciile de baz ct i pentru cele complementare, att pentru cele cu
plat ct i pentru cele fr plat este obligatorie. Serviciile suplimentare fr
plat sunt considerate n general, cele mai importante pentru unitile
turistice, datorit faptului c aspectul de gratuitate le face s fie foarte
solicitate.

Cu privire la motivele de insatisfacii ca urmare a serviciilor oferite, au fost
generate multe i diverse elemente de disconfort din afirmaiile
respondenilor, cum ar fi:
nu mi-a plcut c am gsit 2 cini n curte
drumurile, infrastructura deficitar
drumurile sunt problematice
deficiente ale serviciului de alimentaie
buctria fr s detalieze, i tot n acest context c trebuia s atept cnd
mi-era foame sau faptul c nu aveam unde s iau masa
amplasarea locaiei n vecintatea zonei de trafic
zgomotul de la trafic
aspectul i decorul interior necorespunztor
amenajrile interioare


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[35]

Calitatea serviciilor de cazare poate fi periclitat de un aspect neplcut al
decorului interior. Respondentii solicit i cerine de ordin estetic de la
unitatea de cazare.
lipsa spaiului verde i de relaxare
ca nu are spaii verzi i nu exist spaiu amenajat n aer liber
personal neinstruit
personalul nu era destul de instruit sau i mai ru personalul cam lene.
Un succes al parametrilor tehnici, funcionali dar cu un insucces pe
dimensiunea relaional, datorat lipsei de instruire i profesionalism a
personalului, comportamentul inadecvat al acestora fa de oaspei, pot avea
consecine negative destul de importante. Respondenii sugereaz n acest
sens necesitatea selectarii personalului, acest lucru avnd un efect pozitiv
asupra satisfaciei cu privire la serviciul furnizat. Poate i un training al
personalului pe toate nivelele ierarhice ar elimina aceste deficiene ale
aspectelor relaionale.
lipsa serviciului de internet
lipsa internet.

Intrebai fiind dac au beneficiat de facilittle i serviciile cuprinse n oferta
unitii de cazare, toi respondenii cu excepia unuia singur afirm da sau
da, n proporie de 90%.

4.3.Cazare n pensiune vs cazarea la hotel / Opiuni, Motivaii
pentru alegere

Cei mai muli respondeni ( ~80%) apreciaz potenialul pensiunilor i l aleg
ca destinaie pentru vacanele lor, din diferite motive pe care le susin astfel :

formaliti simple de check-in
pensiunea e mult mai lejer, nu am nici multe formaliti, e genul meu
preuri accesibile
pentru c preul e mai avantajos
din cauza c pensiunile sunt mai acceptabile ca i pre
cadru intim, intercatiune facil i confortabil cu personalul
te simi ca ntr-o familie, simi c i poi spune ce ii place, ce nu-i
place, de ce ai nevoie, nu ca la un hotel, totul e aa de impersonal
e un spatiu mult mai intim fata de hotel
amplasament, privelite frumoasa, peisaj rustic, ambiana placua
ofera un peisaj mai rustic, ceva mai ieftin
mi se pare mai aproape de natur, e mai frumos, nu imi place la hotel


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[36]

dimensiune redus a spaiului de cazare, mai mult linite
e un loc mai restrans, poi s nchiriezi toat pensiunea dac eti cu
prietenii
spaiu primitor, relaxant
e mai primitor decat hotelul, te simi ca acas

In funcie de scop i de durata sejurului, unii respondeni prefer pensiunea
pentru o vacan de relaxare, ns pentru o deplasare n scop de afaceri ar
alege categoric un hotel. De asemenea n funcie de destinaie ar opta
pentru pensiune ntr-o vacan la munte i pentru un motel pentru zone
din jurul Bucuretiului.
Un respondent sintetizeaz acest aspect astfel: depinde unde te duci, dac te
duci la munte sau te duci ntr-un oras. Un altul se declar adept exclusiv al
pensiunii afirmnd de cate ori pot s evit betoanele , o fac cu cea mai mare
plcere.
Alegerea cazrii ntr-o pensiune de lng Bucureti a fost opiunea unui
respondent dat fiind amplasamentul unitii de cazare dar i de faptul c
pensiunea organizeaz excursii pentru a cunoate Bucuretiul.
Factorii care le pot influena alegerea i pe care respondenii i-au avut n
vedere se refer la aspectele:

calitatea serviciilor oferite
gradul de calificare al personalului
gradul de confort i calitatea produselor
aspectul camerelor
locaia
raportul calitate-pre
prerile prietenilor care i insoesc n sejur

Cu exceptia a 3 respondenti care se considera turiti exclusivi ai pensiunilor,
marea majoritate intrebai fiind dac se consider turisti care nu aleg hotelul ,
declar ferm nu sau nu neaprat.
Aproximativ 20% dintre respondenti indic hotelul ca i tip de unitate
turistic pentru vacana lor, alegere susinut de argumentele:
faciliti multiple, avantaje
pot avea mai multe facilitti ti poti alege mai uor camera
calitate mai bun a serviciilor
Un respondent precizeaz hotelul e mai mare, mai performant iar pentru
un alt respondent turist alegerea hotelului e determinata de faptul c ofer
mai mult libertate.



Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[37]

Dat fiind faptul c muli respondeni se afl n Bucureti n scop de afaceri,
alegerea unitii de cazare a fost fcut de ctre angajatori, deci opiunea nu
le aparine .
Relevant n acest sens este afirmaia:
am ales Intercontinentalul , asta prin intermediul muncii, acolo m-au cazat
ei.

4.4. Evaluarea serviciilor oferite de pensiunile/ hotelurile din
Romnia/ Criterii de evaluare

Respondenii n marea lor majoritate apreciaz serviciile oferite de pensiuni
ca fiind: destul de bune iar pe o scala de la 1-10 le-ar acorda nota 8,
unele tinznd spre foarte bine.
Pensiunile sunt apreciate datorit unui complex de factori, nu att pentru
serviciile de cazare, ct pentru ospitalitatea gazdelor, preurile accesibile,
personal receptiv la nevoile clientilor, ce si manifesta constant interesul fata
de turitii cazai, aa dup cum corect afirm un respondent se ocupa mai
mult de tine creznd ca vei reveni. Acest aspect privit din perspectiva
relaiei gazd-oaspete este resimit i constatat de respondeni mai ales n
unitile de cazare de tip pensiuni.
In general, ceea ce difereniaz o unitate performant de o unitate turistic
neperformant, const nainte de toate n ospitalitatea, entuziasmul i
rspunsul prompt, activ, al personalului angajat la solicitrile turitilor. Un
comportament profesional adecvat ajut unitatea turistic s-i mplineasc
obiectivul principal, de a-i csiga i fideliza clienii. Satisfacerea clienilor
i fidelizarea acestora poate fi privit ca o vnzare n perspectiv, pentru c
acest prim deziderat mplinit, va atrage aproape implicit rentabilitatea unitii
turistice.
Doi respondenti nu se declar foarte satisfacui de serviciile pensiunilor i le
apreciaz ct de ct acceptabile, hotelul fiind o optiune clar n cazul
acestora.
Hotelurile n schimb sunt cotate mai bine dect pensiunile, dar mai
scumpe n percepia general exprimat de respondeni. Chiar dac
apreciaz calitatea serviciilor hoteliere, un respondent precizeaz c din
lipsa banilor tot la pensiune ajungem, alegerea pensiunii n acest caz fiind o
alternativ dictat exclusiv de mrimea bugetului ca factor determinant al
tipului de cerere.
Dei pensiunile ofer o ambian placut, un mediu reconfortant i dotri
diverse precum i un loc n care te simti bine, relaxant , pentru unii
respondeni exigeni hotelurile sunt infinit mai bune din punct de vedere al
dotrilor i promovrii.
Hotelurile de 4 si 5* pot primi chiar nota 9 si 10, avnd condiii bune, dar
cu toate astea


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[38]

nu se compar cu cele din strintate.

4.5. Avantajele / Dezavantajele turismului de pensiune /Soluii
de mbuntire a serviciilor oferite de pensiuni

Un avantaj des invocat de respondeni pentru unitile de cazare de tip
pensiuni este dimensiunea redusa a spaiului de cazare , fapt ce confera
locaiei intimitate dar i confort.
Respondenii remarc i precizeaz o multitudine de avantaje ale unitilor de
cazare de tip pensiuni, dintre care:
mediu familiar, intim
la pensiune m simt mai n largul meu
te simi ca la tine acas, gazda poate fi mai apropiat de tine
relaia dintre gazd i turist este mai apropiat
Pensiunile sunt percepute ca fiind mult mai personale , sau mult mai calde
i mai puin rigide dup cum precizeaz un respondent, asigurnd un grad de
confort sporit comparativ cu unitile hoteliere clasice, unde derularea
activitilor specifice presupune o anume rigoare.
preuri accesibile
la pensiuni e mai ieftin
capacitate de cazare restrns, linite, lipsa constrngerii
spaii de cazare de dimensiuni mici, atenia acordat clienilor este mult mai
mare
la pensiune e mult mai linite, am libertate
mai putini oameni cazai, mai mult linite
Dat fiind dimensiunea redus sau relativ redus a ntreg disponibilului de
cazare , un respondent apreciaz posibilitatea de a putea nchiria ntreaga
pensiune, lucru care nu s-ar putea concretiza n cazul unui hotel.
ambian plcut, aer curat, spaiu verde
sunt n mijlocul naturii, e un aer pitoresc, i mult verdea
demers de rezervare facil
poi suna i rezerva o camera mai repede, sunt condiii bune cam ca la ar
gastronomie sntoas i posibilitatea alctuirii meniului
dac se afl ntru-un mediu rural, mnnci bio
ti alegi ce vrei s mnnci i gazda i prepar mancarea respectiv
Clienii respondeni prefer autenticitatea produselor naturale. Datorit
acestui aspect desprins din afirmaiile respondenilor turiti s-ar impune
ofertarea de ctre pensiuni a produselor tradiionale culinare locale dar i
prezentarea unor produse specifice ce pot fi comercializate ntr-un punct de
vnzare, la plecarea turitilor.
posibilitatea de amplasare a locaiei i n locuri mai greu
accesibile, dar pitoreti


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[39]

pensiunile se pot ridica mult mai repede chiar i pe un teren accidentat.
Un respondent sugereaz un alt avantaj al pensiunilor i anume acela c
sunt foarte rspndite.

Dezavantajele turismului de pensiune se regasesc n urmtoarele aspecte
generate de respondeni:
disponibil redus de cazare
au foarte puine locuri
Un avantaj al pensiunilor i anume cel al disponibilului de cazare redus poate
constitui i un dezavantaj , cel puin n perioadele aglomerate, dua cum
afirm un respondent pentru c
de multe ori sunt ocupate toate camerele.
lipsa unui spaiu destinat parcrii
nu prea au locuri de parcare
lipsa locurilor de joac amenajate pentru copii
foarte puine pensiuni au loc de joac pentru copii
meniu nediversificat
nu au meniul destul de variat
lipsa unei promovri eficiente
nu sunt foarte bine promovate, doar prin cunotinte sau rareori pe un site
calitatea serviciilor
confort modest
informaii neloiale, ofert neconform cu realitatea
uneori realitatea nu corespunde cu informaiile pe care le-ai gsit despre
acea pensiune.

Asteptrile turitilor se modific semnificativ dac constat c imaginea
creat de ofert nu este realist. Dat fiind nivelul din ce n ce mai ridicat al
concurenei n planul pensiunilor turistice, o afacere n aceast direcie poate
supravieui doar dac este orientat fidel ctre consumator. Proprietarii de
pensiuni trebuie s dezvolte i s ntrein o relaie loial cu turitii, avnd n
vedere faptul c turitii nu depind de ei, ci dimpotriv pensiunea este direct
dependent de turiti.
infrastructura deficitara, drumuri greu accesibile pana in locatie
nu mereu gaseti drumuri bune pn acolo

Soluiile de mbuntire a seriviilor oferite de pensiuni
Cei mai multi dintre respondeni indic necesitatea calificarii, instruirii
periodice a intreg personalului ce deservete pensiunea. Sederea ntr-o
pensiune a respondenilor consumatori este o experien influenat de o
complexitate de factori interni i externi, cum ar fi personalul, atmosfera,
ambiana locatiei, raportul calitate/pret, etc. Pentru a obine un client
satisfcut este necesar ca decalajul dintre ateptrile consumatorilor i


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[40]

experienta concret a acestuia din timpul sejurului sa fie inexistent sau ct de
mic posibil.
Soluiile propuse de respondeni se regsesc n afirmaiile:
instruirea personalului angajat / i a proprietarilor
personal mai amabil
s fie personalul mai bine instruit, mai mult ospitalitate
prin cursuri de calificare a celor care le conduc i apoi a angajailor
Un respondent sintetizeaz i subliniaz aceast necesitate de instruire
afirmnd: mai mult interes din partea patronilor, s nu mai mearg pe
principiul merge i aa, s se investeasc mai mult n personal, n
traininguri.
Pentru a satisface o clientel cu pretenii variate i exigente, este foarte
important ca ntreg personalul de servire s fie bine instruit, capabil s
interacioneze constructiv i prompt cu turitii.

instituirea serviciului de room service

mbuntirea serviciului de alimentaie sau completarea unitii
cu acest serviciu
la hotel ai sigur restaurant, pe cnd la pensiuni nu exist aa ceva, nu la
toate
s aib un meniu mai bogat, la mic dejun i la cin

Echiparea pensiunilor cu serviciul de alimentaie, respectiv includerea unui
restaurant, nu ar rspunde doar cerinelor clienilor respondeni, lucru dealtfel
deloc de neglijat dar ar constitui pentru pensiune o suplimentare a surselor de
venit. Orice initiaiv de mbuntire a calitii serviciilor dintr-o pensiune ar
trebui s aib n vedere dezvoltarea sau instituirea unui serviciu de mas.
Serviciul de cazare este principalul generator de venituri nsa maximizarea
profitului poate fi stimulat de o diversitate de servicii auxiliare i n special de
serviciul de alimentaie. Pentru a majora veniturile generate de o pensiune
exist mai multe posibiliti, ns unele dintre ele limitative. Mrirea spaiului
de cazare , de pild, se poate face doar cu o investitie important dar i n
limita numrului de camere agreat de lege pentru clasificarea unitii de tip
pensiune, majorarea tarifului pe camera ar putea fi o varianta dar i ea are un
caracter strict sezonier , ceea ce nseamna ca dezvoltarea serviciilor
suplimentare ar putea fi o soluie de mbuntire a serviciilor oferite de
pensiuni.

diversificarea serviciilor de entertainment i a facilitilor
s si mbunteasc oferta, s fac o petrecere seara unde s invite un
artist
s se apropie ct mai mult de hoteluri, s ii ofere mic dejun inclus n pre,
sauna, piscin


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[41]

s aib condiii de hotel , o baie cu cad, o piscin
printr-un pachet mult mai variat de servicii
O modalitate foarte eficient pentru a-i genera venituri adiionale este ca
pensiunea, s-i elaboreze pachete turistice ct mai variate, pentru a putea
oferi experiene turistice de neuitat clienilor si. De multe ori serviciile
suplimentare oferite, cu plata sau fara plata pot constitui una dintre cele mai
bune metode de atragere a turitilor, pensiunea personalizndu-i astfel
oferta. Obinerea reputaiei are drept consecin ctigarea suportului i
orientarea potenialilor clieni pentru achiziionarea produselor pensiunii.
diminuarea tarifelor
sa aiba niste tarife mai mici ca sunt aproape ca cele de la hotel
Reducerile ocazionale de pret prin ofertarea de pachete promotionale pot
determina cresterea substantiala a vanzarilor. Promotii mult prea dese pot
conduce la modificarea pretului de referinta in perceptia consumatorilor
finali, motiv pentru care doar reducerile temporare isi indeplinesc rolul de a
stimula achizitia. Cunoasterea acestor reguli de promovare a vanzarilor de
catre managerii de pensiuni, ar putea modifica in sens pozitiv asteptarile si
comportamentul turistilor.
promovare vizibila si eficienta
sa isi faca mai multa publicitate
Proprietarii de pensiuni, care realizeaza produse si servicii, trebuie sa
comunice cu clientii potentiali, pentru a-i informa si stimula sa achizitioneze
serviciile lor.
renovarea locatiei
putina renovare nu ar strica, nu pe stilul vechi
Respondentii apreciaza aspectul locatiei, motiv pentru care proprietarii de
pensiuni trebuie sa intretina unitatea si sa nu o lase afectata de o stare de
degradare, sa-i mascheze deficientele, sa gaseasca solutii pe care clientela lui
specifica le solicita.
Doi respondenti sugereaza o solutie punctuala sa investeasca mai mult.

4.6. Pensiunea ideala / Perceptii

Opiniile respondentilor cu privire la pensiunea ideala sunt diverse si au fost
generate de afirmatiile:

In afirmatiile multor respondenti se regasesc apreciate caracteristicile :
bine amplasata dar izolata, de preferat zona de munte, camere spatioase
dar putine numeric, liniste, cu restaurant si spatii verzi, teren amenajat
de sport si loc de joaca, facilitati moderne
sa fie cat mai izolata, intr-o zona de munte, sa fie maxim 2 etaje, cat mai
putine camere, sa aiba restaurant, sa fie moderna, cu multe spatii verzi, loc
pentru gratar


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[42]

sa fie localizata intr-o zona de munte, cu mult spatiu verde, liniste,
restaurant cu specific romanesc, teren de sport, parc amenajat, spa
o locatie cu maxim 20 de spatii de cazare, cu multa verdeata, intr-o zona
linistita in care sa te poti relaxa
undeva mai pustiu, sa aiba restaurant sau bar, TV, tel, internet, o camera
relativ spatioasa.
Este foarte apreciat de respondenti cadrul natural nealterat de nici un element
al progresului si civilizatiei actuale. Unul din cele mai relevante aspecte
desprinse din afirmatiile respondentilor este faptul ca acestia doresc sa-ti
satisfaca nevoia de liniste, indepartandu-se pe timpul sejurului de trafic,
aglomeratie, si de stresul caracteristic vietii urbane. Se desprinde nevoia de a
petrece vacanta intr-un alt ritm decat cel obisnuit, intr-o locatie dotata
modern, dar linistita, cu multiple facilitati sau servicii complementare, dar
daca se poate
cat mai izolata. Serviciile complementare sunt foarte apeciate de
respondentii consumatori, motiv pentru care dezvoltarea acestora nu trebuie
privita de intreprinzatorii in turismul de pensiune dintr- perspectiva financiara
de crestere a veniturilor, cat mai ales
dintr-o perspectiva de crestere a gradului de satisfactie al clientilor.

Unii respondenti indica necesitatea dotarii pensiunii cu bai generoase
obligatoriu cu cada si echipate modern, camere dotate cu pat
matrimonial
baie cu cada si un balcon pus la racoare.
Acelasi respondent isi exprima nevoia de liniste foarte sugestiv : sa fie liniste,
galagia mi-o fac eu.
o baie mare cu jacuzzi si o camera care sa iba un pat dublu si o canapea,
LCD sau plasma, pentru ca nu vreau sa ma deconectez total de la informatie,
spatiu verde cu teren de tenis, amplasata la munte.
Alte aspecte ce ar putea caracteriza pensiunea ideala se refera la ambientul
general, la activitatile de agrement si entertainment:
anturaj prietenos, organizari de petreceri in cadrul pensiunii cu tot
personalul, cu mai multa prietenie din partea angajatilor
Pentru respondentii care prefigureaza pensiunea ideala in mediu urban,
aspectele pe care
le-ar aprecia se refera la:
sa fie apropiata de centru, ca sa vizitez cat mai multe din obiectivele
turistice
sa fie cat mai aproape de Bucuresti, sa afiseze conditii optime


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL IV

UNITATI DE
CAZARE


4.1 Tipologia unitatii de
cazare aleasa in vacanta
actuala / Raportarea la
anii precedenti sub
aspectul clasificarii
unitatii de cazare /
Criterii decizionale /
Factori de influenta
4.2 Facilitati si servicii
din unitatea de cazare
actuala. Asteptari.
Satisfactii si insatisfactii
cu privire la serviciile
oferite
4.3 Cazare in pensiune
vs. cazare la hotel.
Optiuni. Motivatii pentru
alegere.
4.4 Evaluarea serviciilor
oferite de pensiunile /
hotelurile din Romania.
Criterii de evaluare
4.5 Avantajele /
Dezavantajele turismului
de pensiune. Solutii de
imbunatatire a serviciilor
oferite de pensiuni
4.6 Pensiunea ideala.
Perceptii

[43]


Capitolul V
SURSE DE INFORMARE

5.1.Surse de culegere a informatiilor despre unitatile de cazare
din Romania si obiectivele turistice din vacanta actuala/ Sursa
preferata, motivatii / Proces de selectie / Cuvinte cheie de
cautare pe internet

Piata virtuala a turismului este o piata extrem de competitiva, fiind un loc
propice de confruntarea a cererii cu oferta de aranjamente turistice. Achizitia
si vanzarea de servicii turistice via internet cunoaste o dezvoltare tot mai
accentuata, si proportionala cu cresterea numarului de utilizatori de internet.
Aceasta vasta retea de informatii care este internetul este o piata virtuala
ideala atat pentru furnizorii de aranjamente turistice dar si pentru clientii
frecventi , ocazionali sau doar simplii vizitatori care doresc informatii despre
posibilitatile de a petrece vacantele, de recreere si agrement.
Pentru culegerea de informatii despre unitatile de cazare din Romania si a
obiectivelor turistice din vacanta actuala, respondentii indica in primul rand
internetul, pe locul secund aflandu-se recomandarile prietenilor . Un
singur respondent precizeaza am cumparat si un ghid turistic.
Sursa preferat indicat de respondeni este de asemenea tot internetul.
Chiar dac unii respondeni detaliaz preciznd site-ul unitii de cazare,
sau motorul google, generic, internetul este optiunea preferat.
Unii respondenti indica punctual site-urile accesate infoturism ,
pensiuni.ro, hoteluri.ro, cazare.ro sau Booking.
Un mare avantaj al internetului, element care l face att de popular i de
utilizat este reeaua sa global. Expunerea global a informaiei i
disponibilitatea instantanee aduc un beneficiu uria acestui mediu de
informare electronic.
Exist studii care arat, iar afirmaiile respondenilor intervievai susin,
faptul c produsele turistice sunt unul dintre cele mai populare produsele
achiziionate pe web.

Motivatiile exprimate de respondeni i care sustin aceast alegere a
internetului sunt :

accesibil, sigur, usor de accesat, comod, rapid, ofera foarte multe
detalii
ofer cea mai complex informaie despre ceea ce vrei s vizitezi


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV

CAPITOLUL V

SURSE DE
INFORMARE


5.1 Surse de culegere a
informatiilor despre
unitatile de cazare din
Romania si obiectivele
turistice din vacanta
actuala /Sursa preferata ,
motivatii / Proces de
selectie / Cuvinte cheie
de cautare pe internet
5.2 Surse de
documentare utilizate
pentru obtinerea de
informatii despre
pensiuni / Motivatii

[44]

gseti absolut orice ntr-un timp foarte scurt
e mai accesibil, imediat poti sa le loghezi si cauti tot ce ai nevoie si gata
.

eficient, gasesti comentarii ale vizitatorilor, forumuri de discutii
exista foarte multe forumuri de specialitate in care foarte multi oameni isi
expun parereile despre locurile in care au fost... acest lucru reprezinta o foarte
mare baza de date, de informatii.... poti sa-ti faci foarte multe pareri

Un respondent sesizeaz i adaug un element important care susine
internetul i anume faptul c e ieftin i la ndemna oricui.
Chiar dac respondenii nu cunosc exact adresa web a unitii de cazare, iar
cutarea lor va implica mai muli pai, cu toate c pot fi distrai n timpul
cutrii de multitudinea de subiecte vehiculate pe pagina web, internetul este
sursa preferat de marea majoritate a subiecilor.

Alte surse de informare preferate de respondeni au fost generate de
afirmaiile:
recomandrile prietenilor
pentru c un client mulumit anterior , e elementul cel mai de ncredere
Dei internetul ofer un foarte vast univers de informaii, are dificulti de a
prezenta foarte concret realitatea. Din acest motiv unii respondeni prefer
recomandrile, referinele apropiailor, ca fiind n opinia lor o surs mult mai
veridic i demn de ncredere. Uneori informaiile postate pe site-ul unitii
de cazare sunt derutante , nu de puine ori deformnd realitatea.
ghidul turistic
pentru c acolo sunt trecute toate obiectivele turistice

telefonic, pentru simplu motiv c e mai uor.

fara documentare prealabila, direct la fata locului
chiar mergand fara sa stiu nimic si acolo vazand diverse pensiuni

Cuvintele cheie folosite in cautarile pe internet de respondenti au fost in
special cele legate de forma de turism, tipul unitatii de cazare si numele
orasului sau a al localitatii de destinatie.

cuvantul pensiuni, numele orasului de destinatie
pensiuni si orasul in care am plecat
cuvantul cazare, eventual urmat de indicii despre locatie sau de
tipul unitatii
cazare, eventual o anumita zona


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV

CAPITOLUL V

SURSE DE
INFORMARE


5.1 Surse de culegere a
informatiilor despre
unitatile de cazare din
Romania si obiectivele
turistice din vacanta
actuala /Sursa preferata ,
motivatii / Proces de
selectie / Cuvinte cheie
de cautare pe internet
5.2 Surse de
documentare utilizate
pentru obtinerea de
informatii despre
pensiuni / Motivatii

[45]

cazare Bucuresti, periferie
cazare pensiune Bucuresti
tipul unitatii de cazare, urmat sau nu de numele orasului de
destinatie
pensiune si orasul in care am plecat
tipul unitatii de cazare urmat de categoria unitatii de cazare
pensiune 3* Bucuresti
hotel 4 * Bucuresti
hotel si am scris 4 margarete sau 4 * si Bucuresti bineinteles
cuvantul turism urmat sau nu de numele orasului de destinatie
turism Bucuresti
Un respondent si-a sintetizat aspiratiile de vacanta si a folosit cuvintele
sejur de vis, conditii exceptionale, preturi mici.
Orice site web pentru a implini obiectivul principal pentru care a fost
construit trebuie inscris in motoarele de cautare, dupa o serie de cuvinte cheie
si dupa o serie de reguli.
Este foarte important ca site-ul unei unitati de cazare sa fie orientat catre o
audienta dornica sa-i cunoasca si sa-i cumpere serviciile, iar pentru asta e de
preferat ca inainte de constructia site-ului sa se stabileasca clar pentru ce
cuvinte cheie / de cautare se doreste ca site-ul sa fie gasit. Daca cuvantul
cheie este pensiune 3* Bucuresti de pilda, este important ca site-ul web al
pensiunii sa aiba in titlu pensiune 3* Bucuresti, cu alte cuvinte sa se
regaseasca acceasi fraza de cautare. Pentru reusita unui site , unitatea de
cazare trebuie sa examineze si sa analizeze competitia, sa inteleleaga piata si
concurenta. Din pacate, in practica, multe pensiuni au site-uri create, de
regula site-uri izolate, putin cunoscute pe internet. O negociere si o
colaborare cu firme reprezentative din turism, ar fi avantajoasa pentru o
pensiune in masura in care agentia ar fi dispusa sa ofere legaturi catre site-ul
acesteia. Daca serviciile oferite de pensiune sunt complexe, prompte si de
calitate, are sanse mari de fi vizitate pe site-ul unei firme de turism cu
rezonanta.

Intrebati fiind daca informatiile gasite pe internet au fost suficiente,
respondentii afirma:

informatiile au fost suficiente
Dupa cum indica in marea lor majoritate respondentii in mare parte da.

Daca doresc sa completeze informatiile de pe internet, un respondent
sugereaza daca s-a intamplat sa mai am intrebari dau un telefon la locatia
respectiva si aflu ce mai am nevoie.

informatiile nu au fost suficiente


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV

CAPITOLUL V

SURSE DE
INFORMARE


5.1 Surse de culegere a
informatiilor despre
unitatile de cazare din
Romania si obiectivele
turistice din vacanta
actuala /Sursa preferata ,
motivatii / Proces de
selectie / Cuvinte cheie
de cautare pe internet
5.2 Surse de
documentare utilizate
pentru obtinerea de
informatii despre
pensiuni / Motivatii

[46]

Pentru doi respondenti informatiile nu au fost suficiente si nici conforme cu
realitatea obiectiva.
nu prea au fost suficiente, nu coincid intotdeauna cu ceea ce vezi la fata
locului.
informatia de pe internet nu este niciodata explicita in totalitate, pozele nu
sunt la fel cu realitatea.

Din complexitatea informatiilor gasite pe internet, respondentii mentioneaza:
galerii foto, detalii despre facilitati, personal, comentarii ale
vizitatorilor si forumuri de discutii
preturi, facilitati, imagini, comentarii
poze, opinii ale vizitatorilor, comentarii

descrierea locatiei, cateodata detalii despre meniuri, preturi,
indicatii privind categoria de confort/clasificarea unitatii turistice
de cate * este, unde e amplasata, cat timp fac pana in centru, pret, ce
servicii au incluse, daca se poate manca acolo

mentiuni cu privire la conditiile de plata, filmari video cu locatia,
informatii cu caracter general: detalii de contact
Facilitati, conditii de plata, videoclipuri
locatia cu adresa exacta, contact, mail, numar telefon
informatii despre obiectivele de interes din preajma locatiei,
indicatii despre amplasament
informatii despre locurile care merita vizitate, locuri de divertisment
poze, descrierea succinta a pensiunii

Prezenta pe internet a unei unitati de cazare este esentiala pentru a fi
viziualizata si a-si atrage noi clienti, cu conditia ca profilul creat si postat sa
contina informatii precise si veridice. Aceasta neconcordanta intre informatia
furnizata si oferta concreta de servicii este sanctionata si exprimata de doi
respondenti astfel cand te duci acolo nu e ceea ce ai vazut pe net sau
pozele nu sunt ca realitatea.
Alte informatii necesare sugerate de respondenti ca fiind utile in procesul
de selectie al unitatii de cazare ar fi:

pretul pentru serviciile de masa, galerii foto mai mari si vizibile,
informatii suplimentare despre amplasarea locatiei, despre
obiectivele ce se pot vizita in imprejurimi, detalii suplimentare
privind serviciul de cazare respectiv: acceptul pentru animale de
companie, informatiile despre dotari, mai multe filme video si
forumuri de discutii.
Un respondent sintetizeaza si afirma: sa fie cat mai concisi, cat mai clari.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV

CAPITOLUL V

SURSE DE
INFORMARE


5.1 Surse de culegere a
informatiilor despre
unitatile de cazare din
Romania si obiectivele
turistice din vacanta
actuala /Sursa preferata ,
motivatii / Proces de
selectie / Cuvinte cheie
de cautare pe internet
5.2 Surse de
documentare utilizate
pentru obtinerea de
informatii despre
pensiuni / Motivatii

[47]



5.2. Surse de documentare utilizate pentru obtinerea de
informatii despre pensiuni / Motivatii

Sursa de informatii utilizata pentru colectarea informatiilor despre pensiuni
si indicata de majoritatea covarsitoare a respondentilor a fost internetul,
acesta surclasand recomandarile prietenilor sau apropiatilor si agentia de
turism.
In categoria generica internet respondentii includ si site-ul pensiunii,
site-uri de cazari, portalurile de specialitate sau indica motorul de cautare
google.
Cresterea popularitatii internetului, usurinta de accesare a acestuia, paleta
larga de informatii oferite, fac din internet cea mai populara forma de
informare si prima alegere a respondentilor.
Motivatiile pentru care internetul a fost mentionat cel mai adesea au fost:
este complex, accesibil, confortabil
oricine are acces la el, e accesibil
este cel mai simplu si gasesti aproape orice
cea mai confortabila metoda
ofera o gama larga de informatii, fotografii cu locatiile, preturi,
facilitati, referinte
acolo pot gasi locatia exacta, imagini, etc
internetul, google-ul, scriu cuvintele care ma intereseaza si imi apar
imagini, informatii, citesc si imi aleg ce imi convine.
In optiunea generica internet, unii respondenti detaliaza si precizeaza sursa
pe care o cauta in colectarea de informatii, folosind internetul:
cel mai mult folosesc internetul, intru pe site-ul pensiunii sa ma
documentez.
cel mai sigur ar fi site-ul pensiunii
Altii indica blogurile, forumurile:
poti sa mai gasesti informatii pe forumuri, pe bloguri, persoane care au mai
fost acolo si pot sa-ti dea mai multe detalii.

O alta sursa valida si importanta de informatii, clasata pe locul secund in
optiunile formulate de respondenti o reprezinta:
recomandarile prietenilor, apropiatilor.
Acest aspect este sustinut de afirmatiile:
as prefera mai mult prietenii


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV

CAPITOLUL V

SURSE DE
INFORMARE


5.1 Surse de culegere a
informatiilor despre
unitatile de cazare din
Romania si obiectivele
turistice din vacanta
actuala /Sursa preferata ,
motivatii / Proces de
selectie / Cuvinte cheie
de cautare pe internet
5.2 Surse de
documentare utilizate
pentru obtinerea de
informatii despre
pensiuni / Motivatii

[48]

internetul si prietenii mei apropiati care au mai fost si pot sa imi recomande
un loc, daca ei au fost multumiti e clar ca vor spune la cel putin 10 persoane
ce bine s-au simtit la pensiunea respectiva.
Culegerea de informatii prin intermediul agentiei de turism este optiunea unui
respondent care afirma:
Agentia de turism
apelez si la o agentie de turism cu care am mai lucrat.
Un alt respondent este rezervat cu privire la sprijinul pe care il poate furniza
agentia de turism , motivand:
de exemplu, daca te duci la o agentie de turism, nu sunt toate grupate, doar
la Romexpo atunci da, erau toate, dar altfel sunt departe de casa si nu poti sa
te duci.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV

CAPITOLUL V

SURSE DE
INFORMARE


5.1 Surse de culegere a
informatiilor despre
unitatile de cazare din
Romania si obiectivele
turistice din vacanta
actuala /Sursa preferata ,
motivatii / Proces de
selectie / Cuvinte cheie
de cautare pe internet
5.2 Surse de
documentare utilizate
pentru obtinerea de
informatii despre
pensiuni / Motivatii

[49]


Capitolul VI .
REZERVARE SI PLATA

6.1.Metoda optima de rezervare a camerelor la pensiunile din
Romania / Comportament

In continuare, respondentii au fost rugati sa precizeze care ar fi in opinia lor,
metoda optima de rezervare a camerelor la pensiunile din Romania.
Majoritatea covarsitoare a respondentilor indica ca fiind cea mai buna
metoda de rezervare a camerelor comunicarea directa prin telefon.

telefonic: Motivatii/ eficienta, usurinta, siguranta demersului,
accesibiltate, iti da posibilitatea de comunicare/negociere,
corectitudinea informatiei, detalii suplimentare , afli
disponibilitatea de cazare in timp real, conexiune fara
intermediari

pentru ca gasesti foarte repede numarul de telefon, afli daca sunt locuri
disponibile sau nu
cel mai bine e sa contactezi telefonic proprietarul, te intelegi mai bine cu el
decat printr-un mail
pur si simplu suni la ei si iti spun cand au locuri libere
telefonic pentru ca iti permite sa discuti, sa necociezi in unele cazuri si ai
certitudinea ca ce iti spune vei gasi acolo.
Un respondent argumenteaza concret motivul pentru care rezervarea
telefonica este sigura din punctul lui de vedere iar cea operata prin
internet/mail are neajunsuri.
suni si cineva iti rezerva camera direct. Mi s-a intamplat sa imi rezerv
camera prin mail si sa nu fie rezervata deoarece nu s-a verificat mail-ul.
Nefiind familiarizat cu modalitatea de rezervare prin internet/e-mail,
respondentul nu a asteptat o confirmare a rezervarii, astfel ca ajuns la fata
locului nu a beneficiat de camera solicitata. Acest demers a fost chiar
frustrant pentru respondent, datorita si unei gestiuni defectuoase a sistemului
de rezervari, care nu genera automat mesajul de confirmare sau anulare catre
adresa de e-mail solicitanta. Indiferent daca cererea de rezervare este ferma
sau doar provizorie/ prospectiva, biroul de rezervari sau personalul ce
urmareste ativitatea de pe site-ul sau e-mail-ul pensiunii, trebuie sa le preia si
sa le transmita raspunsul de acceptare sau de nedisponibilitate, catre turistul
solicitant.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL VI

REZERVARE SI
PLATA


6.1 Metoda optima de
rezervare a camerelor la
pensiunile din Romania /
Comportament
6.2 Metoda optima de
plata a serviciilor
turistice la pensiunile din
Romania/ Motivatii

[50]

Pentru ca rezervarile pe internet sau e-mail sa fie adevarate canale de vanzare
ale unitatii turistice este necesar ca intreprinzatorii /proprietarii pensiunii sa-si
defineasca o strategie proprie de actiune utilizand aceste mijloace de
comunicare. Daca site-ul propriu pensiunii pune la dispozitia potentialilor
turisti doar informatii despre serviciile oferite dar nu faciliteaza si vanzarea
acestora prin acest canal, induc ca singura modalitate de interactiune si
rezervare, contactul telefonic.
In acest sens un respondent precizeaza:
a rezerva on line nu confera suficienta incredere, prin telefon notez numele
persoanei cu care am vorbit, si nu este doar un mesaj trimis fara ca cineva sa
imi raspunda, vreau sa stiu cu cine vorbesc.

Respondentii in marea lor majoritate prefera comunicarea prin interactiunea
directa cu personalul din unitatea de cazare , pentru ca doar astfel pot
beneficia de consultanta, raspunsuri punctuale cu privire la servicii,
disponibilitatea locurilor de cazare, etc.
Un respondent argumenteaza siguranta unei rezervari telefonice prin remarca:
fiind de dimernsiuni mici (pensiunile) nu au implementate softuri
performante sau actualizate in timp real prin care poti sa faci o rezervare
online sau chiar o rezervare prin portal, rezervarera telefonica este asadar cea
mai sigura.
Un respondent sintetizeaza: poti sa faci lucrul asta prin internet dar cel mai
bun lucru este sa il faci prin telefon.

on line, Motivatii
pentru ca in momentul in care ajung la pensiune nu trebuie sa imi fac griji
pentru locul asigurat.

Un respondent admite ambele variante afirmand ori pe internet ori telefonic
pentru ca e mult mai usor avem posibilitatea sa intram pe internet oricand,
ba de pe telefon, de pe calculator si iti poti face rezervarea mult mai repede.
Un alt respondent prefera rezervarea pe internet dar vede acest demers sigur
doar in conditiile in care ar venii si o aprobare.

la fata locului
Un singur respondent din cei 30 intervievati prefera sa gaseasca spontan loc
de cazare , fara a face anticipat vreun demers de rezervare. Sustine aceasta
opinie astfel:
nu stiu sigur sistemul, nu sunt asa in tema, eu unul mi le gasesc spontan, imi
iau adresele de acasa si merg pe baza adreselor.
Prin agentia de turism


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL VI

REZERVARE SI
PLATA


6.1 Metoda optima de
rezervare a camerelor la
pensiunile din Romania /
Comportament
6.2 Metoda optima de
plata a serviciilor
turistice la pensiunile din
Romania/ Motivatii

[51]

Un singur respondent apreciaza cred ca pe internet se pot face rezervarile cel
mai usor sau prin agentii.

6.2. Metoda optima de plata a serviciilor turistice la pensiunile
din Romania/ Motivatii

Cei mai multi respondenti prefera plata cash, la destinatie si sustin aceasta cu
afirmatiile:

cash / Motivatii: siguranta, lipsa de incredere in banci, nu folosesc
cardul in mod uzual, incertitudinea perioadei de sejur , unele
pensiuni nu au sistem de plata prin terminale POS-uri, suma prea
mica pentru un virament bancar
cea mai buna metoda e sa platesti pe loc, e mai sigur
pe loc cash, poate ma razgandesc, spun ca stau 5 zile, poate ma razgandesc
si stau 3 zile ca poate trebuie sa plec mai repede...daca platesc cu cardul
atunci se va retrage toata suma de pe card
de obicei platesc cash, unele pensiuni nu au POS-uri
prefer numerar, suma pe care trebuie sa o dai este destul de mica in asa fel
incat sa fii nevoit sa recurgi la un virament bancar..
Un respondent prefera plata in numerar pentru ca mi s-a intamplat sa
platesc cu cardul si mi-a luat de 2 ori iar un altul declara ca isi cunoaste mai
bine disponibilul in numerar decat lichiditatea din cont e mai bine cash, ai
bani si stii cum sa te limitezi, e adevarat ca poti sa ai un extras de cont si esti
informat de sumele pe care le ai dar eu ma simt mai bine sa achit cash.
Plata cash poate fi intretinuta si de preferintele manifestate ale multor
proprietari de pensiuni de a solicita plata exclusiv cash. Platile prin banca
sunt admise doar pentru sume mai mari ( eventual mici grupuri sau perioade
mai lungi de sejur).
Dei muli respondeni sunt interesai s culeag informaii despre vacant,
uniti turistice i caut activ pe internet produse care s corespund
ateptrilor, n cea mai mare parte nu sunt dispusi s fac i tranzacia de
plat pe net, prefernd varianta cash.

cardul / Motivatii: facil, sigur, confortabil
Doar 3 respondenti din cei 30 intervievati agreaza plata cu cardul .
cardul bineinteles. E mai simplu sa faci transferuri sau sa pui in cont, sau sa
faci platile pe internet
cu cardul, pentru ca toata lumea beneficiaza de cel putin un card si este mai
sigur sa umblii cu un card decat sa iei banii la tine.

cash + on line / Motivatii: plata in transe


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL VI

REZERVARE SI
PLATA


6.1 Metoda optima de
rezervare a camerelor la
pensiunile din Romania /
Comportament
6.2 Metoda optima de
plata a serviciilor
turistice la pensiunile din
Romania/ Motivatii

[52]

cred ca in prima faza avansul printr-un transfer bancar, online sau la banca,
restul de plata cash
Pentru un respondent sunt agreate in egala masura cele doua formule card
sau cash.

on line, internet banking Motivatii: se cere plata integral
anticipata
pe internet in cazul in care nu ar putea sa ti permit sa platesti acolo

Desi respondentii nu exclud mediul on line pentru rezervarea aranjamentelot
turistice, si folosesc site-urile agentiilor sau unitatilor turistice pentru
informare si contactare, foarte putini opteaza pentru plata on line sau cu
cardul.
Pentru plata serviciilor la pensiuni nu se afirma cu putere utilizarea
cardurilor, comercianti acceptanti de carduri din randul pensiunilor avand o
cota mica pe piata. Instrumentul de plata preferat atat de respondentii turisti
dar si de catre gestionarii pensiunilor este plata in numerar. Plata cu cardul
acolo unde este agreata este specificata pe site-ul pensiunii ca o facilitate
generala


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL VI

REZERVARE SI
PLATA


6.1 Metoda optima de
rezervare a camerelor la
pensiunile din Romania /
Comportament
6.2 Metoda optima de
plata a serviciilor
turistice la pensiunile din
Romania/ Motivatii

[53]



Capitolul VII .
PROMOVAREA TURISMULUI DE PENSIUNE

7.1.Activitatea agentiilor de turism in promovarea turismului
de pensiune / Aprecieri si preferinte

In continuare le s-a cerut respondentilor sa-si precizeze perceptia cu privire la
promovarea turismului de pensiune prin intermediul agentiilor de turism.
Aprecieri
Respondentii apreciaza ca agentiile de turism sunt de regula preocupate de
promovarea pensiunilor din afara tarii, in detrimentul celor autohtone.
nu am apelat in Romania la o agentie de turism, dar din cate stiu nu se
promoveaza turismul de pensiune in Romania, mai mult turismul din afara
agentiile de turism nu prea promoveaza locatiile din tara noastra, mai mult
din strainatate..implicit turismul de pensiune sufera.
Deasemenea respondentii considera ca agentiile de turism prefera mai
degraba promovarea unitatilor hoteliere, nefiind preocupati de o promovare
activa a pensiunilor.
agentiile de turism nu prea promoveaza pensiunile, promoveaza de obicei
hotelurile
agentiile de turism nu au activitate buna, nu prea promoveaza, ei in general
lucreaza cu hotelurile si mai putin cu pensiunile.
Un respondent sintetizeaza nu sunt promovate cum ar trebui.

Desi oferta turistica din spatiul pensiunilor este destul de diversificata,
satisfacand un registru larg de motivatii turistice si detinand o varietate de
resurse turistice, aceasta nu beneficiaza de o promovare de amploare sau
macar permanenta din partea agentiilor de turism. Nu exista o retea speciala
de promovare si nici o strategie a agentiilor de turism in acest sens. Sporadic,
agentiile de turism promoveaza oferta pensiunilor, iar acest lucru se intampla
cu precadere in perioada Sarbatorilor de iarna si a Pastelui, pentru ziua de 1
Mai, etc. Aceasta promovare chiar daca nu are caracter permanent este corect
intuita si precizata de un respondent in afirmatia:
in ultimii ani se vede o atentie mai mare acordata de agentii pensiunilor si
motelurilor, in special in perioada Sarbatorilor, revenind tendinta pentru
turismul de sarbatori in zone agroturistice foarte frumoase.



Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL VII

PROMOVAREA
TURISMULUI DE
PENSIUNE


7.1 Activitatea agentiilor
de turism in promovarea
turismului de pensiune/
Aprecieri si preferinte
7.2 Promovarea
pensiunilor din Romania
pe internet / Preferinte,
aprecieri

[54]

Aproximativ 30% dintre respondenti sustin ca nu au apelat la sprijinul
agentiilor de turism pentru a rezerva o camera la pensiune, si nu se pot
pronunta cu privire la promovarea acestora de catre agentii.
nu am apelat niciodata la o agentie de turism pentru o pensiune
pana acum nu am apelat la o agentie de turism asa ca nu am ce sa va spun.

Pentru unii respondenti activitatea agentiilor de turism s-a imbunatatit in
ultimul timp insa nu considerabil, altfel spus de ei fac o treaba buna dar
daca s-ar stradui mai mult ar face o treaba si mai buna sau
in ultimul timp au inceput sa acorde mai mult interes si pensiunilor si fac o
treaba destul de buna.
Doi respondenti au opinii diametral opuse e o,k si parere proasta: insa
nu argumenteaza aceste aprecieri.

7.2.Promovarea pensiunilor din Romania pe internet /
Preferinte, aprecieri
Dat fiind caracterul complex al activitatii de promovare turistica, respondentii
vad in spatiul virtual , prin formele sale specifice de comunicare, un mijloc
ofertant de promovare si informare despre pensiunile din Romania.
Sintetizand opinia majoritatii respondentilor, unul dintre ei afirma: sa li se
faca o pagina unde sa le gasesti pe net.
realizare site/portal care sa includa toate pensiunile si care sa
cuprinda informatiile:
Galerie foto (imagini din camere, bai, interior, exterior), comentarii si
impresii ale vizitatorilor, detalii despre serviciile si facilitatile oferite,
localizare si descriere, preturi, indicatii despre obiectivele ce pot fi
vizitate in zona, filmare video a locatiei, lista de meniuri, referinte,
telefon de contact.
Afirmatiile care sustin aspectele mai sus mentionate sunt:
cel mai eficient mod probabil este tot in cazul portalurilor, cu ajutorul
portalului esti asigurat si de o vizibilitate un pic mai mare in cadrul
motoarelor de cautare.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL VII

PROMOVAREA
TURISMULUI DE
PENSIUNE


7.1 Activitatea agentiilor
de turism in promovarea
turismului de pensiune/
Aprecieri si preferinte
7.2 Promovarea
pensiunilor din Romania
pe internet / Preferinte,
aprecieri

[55]

sa fie un site care sa le contina pe toate sa nu stai sa cauti pagini care sunt
similare, sa fie mult mai concret.
sa aiba poze, comentarii ale vizitatorilor, toate informatiile legate de
pensiune, pretul, ce pachete de servicii iti ofera
sa fie scrise acolo obiectivele turistice pe care poti sa le vizitezi, care sunt in
apropierea pensiunii.
cat mai multe detalii legate de locatie, de zonele ce le inconjoara, absolut
tot.
Respondentii nu doresc o sinteza a informatiilor despre unitatea de cazare ci
informatii detaliate, punctuale , despre toate aspectele ce pot fi utilizate intr-
un aranjament turistic.
pensiunile sa aiba propriul site de promovare
1 respondent indica:
sa aiba fiecare pensiune site-ul ei
oferte avantajoase postate pe internet , videoclipuri
sa faca oferte cat mai avantajoase pentru buzunarul fiecarui cetatean si
multe videoclipuri.
cresterea numarului de linkuri catre unitatea de cazare (
pensiune) / marirea popularitatii link-ului catre pensiune
Cresterea numarului de legaturi ( link-uri) catre site-ul propriu unitatii de
cazare, determina si cresterea numarului de vizitatori. Realizarea si
promovarea link-urilor pentru site-ul propriu unitatii de cazare, poate duce la
realizarea obiectivului principal respectiv cresterea numarului de vizitatori/
turisti potentiali. Indicatorul care se refera la numarul de link-uri catre site-ul
unei pensiuni este un element important pentru managementul unitatii fiindca
poate genera vizitatori si potentiali clienti pe termen lung.
La cautarea cu ajutorul cuvintelor , conform afirmatiei unui respondent cand
scriu cuvantul cheie pensiuni sa-ti apara site-urile pensiunilor de 3*, sa-ti
apara o multitudine de pensiuni din zona in care vrei sa te duci,


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL VII

PROMOVAREA
TURISMULUI DE
PENSIUNE


7.1 Activitatea agentiilor
de turism in promovarea
turismului de pensiune/
Aprecieri si preferinte
7.2 Promovarea
pensiunilor din Romania
pe internet / Preferinte,
aprecieri

[56]

utilizand motoarele de cautare, este indicat ca site-ul pensiunii sa apara in
primele adrese afisate.
O legatura ( link) de la o firma de turism consacrata, de prestigiu, valoareaza
mult mai mult decat alte legaturi anonime, nevehiculate pe piata de profil.
Exista programe care pot genera liste de potentiali parteneri, selectia facandu-
se pe baza unor cuvinte cheie. Cresterea popularitatii link-ului, performanta
site-ului , poate determina cresterea profitului pentru unitatea turistica, prin
cresterea vanzarilor si a numarului de noi clienti.
Un respondent indica generic mai multa reclama fara insa a detalia.
Dincolo de informatiile relevante cu privire la locatie, servicii, facilitati si
comentatatii ale vizitatorilor , un respondent sugereaza interesant necesitatea
de a gasii informatii care sa ma atraga, sa prezinte avantaje si
dezavantaje ale locatiei, sa prezinte ceva care te atrage si te face sa
hotarasti sa vi acolo.
Dezvoltarea internetului ofera noi posibilitati de promovare a pensiunilor,
alaturi de promovarea prin mediile clasice. Conform afirmatiilor
respondentilor , pentru ca un site de promovare a unei pensiuni sa-si atinga
obiectivele trebuie sa cuprinda o paleta larga de informatii de la cele cu
caracter general despre unitatea turistica, la informatii detaliate despre dotari,
tarife practicate, eventual oferte speciale, itinerarii legate de destinatia aleasa,
harta locala, etc sau conform unui respondent sa dea mai multe amanunte.
Pentru ca site-ul sa fie usor utilizabil , conform sugestiilor respondentilor,
acesta trebuie sa fie judicios organizat, simplu de vizualizat si cu acces facil
la informatii atat pentru utilizatorul novice, ocazionabil cat si pentru cel
familiarizat cu ceasta facilitate. O opinie interesanta exprimata de un
respondent sugereaza un filtru de selectie pe site , prin distribuirea
pensiunilor pe judete, pe orase, pe stele, sau preturi. Aceste filtre ar
usura accesibilitatea vizitatorilor , permitand alegerea unitatii de cazare
dorite intr-un timp optim.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL VII

PROMOVAREA
TURISMULUI DE
PENSIUNE


7.1 Activitatea agentiilor
de turism in promovarea
turismului de pensiune/
Aprecieri si preferinte
7.2 Promovarea
pensiunilor din Romania
pe internet / Preferinte,
aprecieri

[57]

Un respondent a identificat un site complex despre pensiuni fara a-l indica
precis si precizeaza: exista un site unde gasesti doar pensiuni si ai informatii
relevante, cred ca e o.k.


Regiunea
BUCURESTI-
ILFOV
_______

CAPITOLUL VII

PROMOVAREA
TURISMULUI DE
PENSIUNE


7.1 Activitatea agentiilor
de turism in promovarea
turismului de pensiune/
Aprecieri si preferinte
7.2 Promovarea
pensiunilor din Romania
pe internet / Preferinte,
aprecieri

[58]









Titlul programului: Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane
Titlul proiectului: ntreprinztori n turism Pensiuni n Romnia
Editorul materialului: Fundaia Naional a Tinerilor Manageri
Data publicarii: martie 2012

Continutul acestui material nu reprezinta in mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a
Guvernului Romaniei

Perioada de implementare: 2011-2013
Grup tinta: actuali si viitori intreprinzatori in turism

Web proiect: www.intreprinzatorturism.ro
E-mail: turism@fntm.ro

Web portal: www.cazarelapensiune.ro
E-mail: contact@cazarelapensiune.ro

Partener principal:
Fundaia Naional a Tinerilor Manageri - FNTM
Sediu proiect: Str. Cristofor Columb, Nr.2,Sector 1, Bucuresti
Tel. (+40) 21 210 08 52. Fax: (+40) 318145925
E-mail: info@fntm.ro
Web: www.fntm.ro

Parteneri proiect:
Asociacin Agraria de Jvenes Agricultores de Almeria, Spania ASAJA, www.asaja.com
Asociaia Naional de Turism Rural Ecologic i Cultural ANTREC, www.antrec.ro

S-ar putea să vă placă și