STRVECHIUL SECRET AL

IZVORULUI TINEREII
Cartea 2
Redactarea: Peter Kelder i Beri S!Sid"el
1
STRVECHIUL SECRET AL
IZVORULUI TINEREII
Redactat de Peter Kelder i Beri S!Sid"el
n aceasta carte sunt prezentate ideile i tehnicile, care v vor ajuta s artai mai
bine i s v simii mai tineri cu 10-15 ani, ele v vor da putere, v vor mbuntii
sntatea, v vor prelungii via i v vor nv s v bucurai de ea
!"zvorul tinereii# are s v arate serii ntregi de e$erciii simple, care se numesc
Cinci ritualuri %otodat vei descoperi o multitudine de in&ormaii colaterale
privitoare la dieta, respiraie, energetica vocii i multe altele 'ei cunoate e$periena
nsu&leitoare a oamenilor, care practic cinci aciuni rituale. (i, a&ar de aceasta,
vei cunoate s&aturile i indicaiile medicilor, care ne- au mprtit aceste cunotine
)entru a activa procesul de ntinerire, v rugm nu ateptai o nt*lnire &aa n
&a cu moarte ncepei chiar acum
+
CUPRINS
Pre#a$%
&i 'artea edit(r)l)i
Ca'it(l)l *! C%)tarea i+,(r)l)i tiere$ii
,arr- ./inn
Ca'it(l)l 2! Occidet)l - c%)tarea .a"iei i /ecretel(r Ti0et)l)i
.ichard /eviton
Ca'it(l)l 1! P(,e/tiri ade,%rate de/'re ,idecare i -tierire
/ora 0ei %e$el
Ca'it(l)l 2! Secretele eer"iei a cel(r Cici Rit)al)ri
Ric3ard Le,it(
Ca'it(l)l 4! Cici rit)al)ri i 5("a: te3ica 'etr) re#acerea /%%t%$ii i
de 'rel)"ire a ,ie$ii
1e& 2igdou, doctor n medicina, n e$punerea /orei 0ei %e$el
Ca'it(l)l 6! C(.'ati0ilitatea ali.etel(r i dieta c(rect%
3octor 4tenli 45ass
Ca'it(l)l 7! Eer"etica ,(cii8 /)et)l)i i .edita$ia
.ichard /eviton
Ca'it(l)l 9! :&i/c)$ie c) d(ct(r)l R(0ert T(r.e;
/ora 0ei %e$el
&i 'artea edit(r)l)i
Ae<a *! C). /% /e (r"ai+e+e Cl)0)l Hi.alaiel(r
Ae<a 2! E<'erie$a e<ec)t%rii de catre di#eri$i (a.ei a ac$i)i cel(r cici
Rit)al)ri
/ora %e$el
Ae<a 1! Tradi$iile 3at3a=+("a: c). /% "%/i$i ) "r)' '(tri,it
/inda 6onsen
Ae<a 2! C). /% "%/i$i ) 'r(#e/(r 0)
4andra 7nderson
8
PRE>A
n aceasta carte spre analiza dv, vor &i prezentate ideile, tehnicile i opiniile,
care pot s v dea putere, s v mbunteasc sntatea, s v prelungeasc viaa i s
v nvee s v bucurai de ea 4 nu &ii nelinitii, ns, viaa nu are s vi s par prea
lung 'ei &i prea ocupai trind pe deplin i bucur*ndu-v de ea
7deseori eu nt*lnesc oameni, care ncep s triasc pe deplin numai atunci
c*nd descoper c su&er de o boal grav i c*nd devin contieni c sunt muritori
9*nd se nt*mpl acest lucru, ei triesc o renatere deplin at*t spiritual, c*t i cea
&izic nc*t se nt*mpl ca boal s dispar 9*nd un asemenea proces de rennoire
ncepe n &ora, mbtr*nirea nceteaz i ncepe ntinerirea ' rog, nu ateptai c*nd v
vei nt*lni cu moarte &aa n &a ca s ncepei s v ntinerii atunci ncepei chiar
acum
7ceasta carte este menita sa v ajute :a o s v arate serii ntregi de e$erciii
simple, care se numesc Cinci ritualuri %otodat dv vei descoperi o multitudine de
in&ormaii colaterale privitoare la dieta, respiraie, energie a vocii i multe altele 'ei
cunoate e$periena stimulatoare a oamenilor, care practic cinci aciuni rituale. (i,
a&ar de aceasta, vei cunoate s&aturile i indicaiile medicilor, care ne-au mprtit
aceste cunotine
ns atunci c*nd vei citi pagini urmtoare, s nu uitai, c n realitate aceasta
carte nu descrie ritualuri, e$erciii sau tehnici 3e &apt, aceasta carte este despre dv ;
despre unicitatea dv, despre credina i imaginaia dv, despre dorine i sperane,
despre potenialul dv, despre capacitatea dv de a v bucura de plintatea vieii
(tiina a dovedit c aciunile i g*ndurile noastre pot e$ercita o in&luena &izica
asupra corpului i creierului <in*nd seama de acest lucru, putem s modi&icm n mod
contient aciunile i g*ndurile noastre pentru a realiza e&ectele care ne sunt necesare
"ar e$erciiile i tehnica menionate n aceasta carte urmresc acest scop :u nsmi am
practicat Cinci Ritualuri i acestea mi-au creat o mulime de emoii 4unt convins c
dac vei &ace e$erciii n mod regulat i dac vei aduce n viaa dv bucurie, vei
mbunti at*t sntatea dv &izica, c*t i cea psihic i vei ncepe procesul de
ntinerire
"n a&ar de aceasta, vei obine accesul la energia &orei vitale, care este sensul
oricrui lucru i vei nva s o &olosii (tiina contemporan poate s descopere
e$istena acestei energii i ncepe s-o studieze :u am e$perimentat cu .atre ane$ate
la aceasta carte i am putut simi modi&icrile ale energiei provocate de ei
)ermitei-mi s v mprtesc aceasta poveste=
>dat, noaptea am meditat i am lucrat cu mantre &iind culcat n pat 7lturi de
mine dormitau ghemuite pisicile 4oia mea care se a&la n alt camer, a simit deodat
o energie neobinuit i a intrat la mine n camer s vad ce se petrece 9*nd ea a
intrat, eu am deschis ochii i am constatat c i pisicile mele simeau ceva neobinuit
:le edeau una l*ng alt cu atenie ncordat, iar eu niciodat nu le-am vzut at*t de
vioaie la ora 11 sear 9red c acest caz a demonstrat c*t de real i palpabil este
aceasta energie i cum ea poate s impun ca n viaa dv s aib loc schimbri care
vor &i recepionate i de cei din jurul dv
3e aceea vreau s v dau un s&at = acceptai acea in&ormaie preioas pe care o
vei nt*lni aici 0olosii-o pentru iluminarea i inspiraiile dv iar apoi creai
trans&ormarea proprie 4 nu uitai c este imposibil s gsii izvorul tinereii, uit*ndu-
v n toate prile nceputul tuturor schimbrilor se a&l n interiorul vostru
3eci, ncepei chiar acum?
@
Pace ,()%?
&(ct(r - .edici%
Beri S!Sid@el
&IN PARTEA E&ITORULUI
9*nd ultima tasta i-a lsat amprent sa, el a prsit maina de scris, a adunat
&ilele scrise ntr-un teanc i a aruncat o privire, n ea erau amestecate satis&acia i
nesiguran, pe titlul care spunea Ochiul Renaterii. Peter Kelder.
2anuscrisul pe care Aelder l inea n m*n, nu era o mrea opera literar
ns aceasta era o opera scurt, simpl, precis i compus cu iscusin (i, in a&ar de
aceasta, era o adresare care multora dintre dumneavoastra vi se va prea important i
chiar necesar ns n visele sale cele mai ndrznee Aelder nu-i putea imagina c
ncep*nd din anul 1B8B aceasta mic carte va &i tradus n zeci de limbi, chiar i n
limba nevztorilor, i va sluji multor generaii, milioanelor de oameni din lumea
ntreag
n cartea lui sunt descrise cinci e$erciii strvechi tibetane, care au &ost aduse n
>ccident de o&ierul n rezerv al armatei britanice, care este menionat n carte sub
numele colonelului 5rad&ord Cinci ritualuri , cum au &ost denumite aceste e$erciii,
sunt destinate s descopere secretul izvorului minunat al tinereii eterne
n cur*nd cartea lui Aelder a &ost publicat i dei ea nu a devenit bestseller,
totui avea o su&icient popularitate i a &ost reeditat cu opt ani mai t*rziu, n anul
1B@C 9hiar atunci c*nd reeditarea acestei cri a ncetat, ea se transmitea din m*n n
m*n i cu timpul a cptat statutul crii de cult sau de carte clasic
2ai t*rziu, n anul 1BD5 Aelder a creat o nou redactare a crii sale, i cartea a
&ost editat de editura !,arbor )ress# din denumirea !4trvechiul secret al izvorului
tinereii# )*n atunci a trecut mai mult de jumtate de secol de c*nd cartea a aprut
pentru prima data i n aceasta perioada lumea s-a schimbat complet 9ultura
occidental se a&la sub in&luena tehnologiilor generaiei noi i a nceput s caute
rspunsuri n strvechea nelepciune a >rientului 2isticismul oriental, concepia
despre o energie subtil, practicarea de -oga i credina c aceste lucruri e$ercit
in&luena asupra sntii i ntineririi &izice, nu se mai preau idei e$centrice ale unor
oameni stranii 3impotriv, aceste lucruri au ocupat poziii stabile n cultura
occidental
n s&*rit, soarta a sur*s micuei cri a lui )eter Aelder )ovestirile despre
aceasta carte se transmiteau de la om la om i popularitatea ei a nceput s creasc ; la
nceput ncet ; iar apoi, tot mai rapid n urmtorii zece ani !4trvechiul secret al
izvorului tinereii# s-a trans&ormat ntr-un &enomen editorial internaional n 4tatele
Enite el a ntrecut multe bestsellere ale lui !FeG HorI %imes# n 1ermania, 7ustria i
:lveia aceasta carte ntr-adevr poate &i numit ca o descoperire naional n
1ermania aceasta carte i azi, dup zeci ani de la prima ei ediie, se a&l pe lista celor
mai bune bestsellere 9artea lui Aelder a &ost editat n douzeci de limbi strine i
mesajul ei a nconjurat lumea ntreag
3esigur, cartea lui Aelder nu ar putea s se bucure de un asemenea imens
succes, dac nu i-ar &i ndeplinit promisiunea sa principal= s ajute pe cititor s ating
ntinerire, sntate i putere de via 3esigur, aceasta concluzie se con&irm de &lu$ul
scrisorilor cititorilor, primite de redacie n ultimii zece ani n cele mai di&erite opinii
ale cititorilor, de la cele mai modeste p*n la cele mai minunate, se povestete c*t de
mult i-au ajutat pe oameni cele Cinci Ritualuri.
5
"n a&ar de descrierile povestirilor despre realizarea succeselor, n scrisorile lor
cititorii adeseori pun dou ntrebri n primul r*nd, ei doresc s obin datele mai
detaliate despre temele di&erite, care sunt amintite pe scurt n originalul scurt al lui
Aelder n al doilea r*nd, ei vor s a&le mai mult despre autorul misterios al crii, &r
s mai vorbim despre eroul principal al crii, imperceptibilul colonel 5rad&ord
9artea, pe care o inei n m*n, a &ost scris ca rspuns la prima din aceste
ntrebri !>chiul .enaterii 9artea +# conine abundena de in&ormaii, care a &ost
atins ns nedezvoltat n originalul lui Aelder Jacum redenumit ca !4trvechiul
4ecret al izvorului tinereii 9artea 1#K 0iecare capitol al acestei cri este scris de un
e$pert n domeniul respectiv
n capitolul 1 este e$pus pe scurt povestea colonelului 5rad&ord i a e$pediiei
sale n %ibet pentru cei, care nu cunosc 9artea 1
9apitolul al doilea se adreseaz adnotrilor istorice n cutarea rspunsului la
ntrebarea, dac povestirea colonelului 5rad&ord este un adevr sau este o nscocire
(i aici tragem o concluzie = c povestea lui 5rad&ord poate &i adevrat, deoarece notele
primilor cltori n %ibet povestesc despre magie i secretele care nu sunt mai puin
neverosimile dec*t a ceea ce a &ost martor 5rad&ord
9apitolul trei con&irm e&iciena celor Cinci Ritualuri prin minunatele povestiri
din viaa real, trimise de oameni, care le-au practicat
9apitolul patru ptrunde n secretele celor Cinci Ritualuri, cut*nd rspunsul la
ntrebarea, de unde se ia magia acestor simple e$erciii
n capitolul cinci cele Cinci ritualuri sunt e$aminate din punctul de vedere al
medicului, care este i e$pertul n -oga :l descrie detaliat e$erciiile care sunt nsoite
de o multitudine de s&aturi
n capitolele ase i apte se discut dou probleme, care sunt atinse pe scurt n
9artea 1= in&luena asupra sntii a dietelor respective i combinarea alimentelor,
precum i energetica vocii, sunetului i meditaiei
n capitolul opt sunt prezentate considerentele ale unui om de tiin cunoscut
n lumea ntreag ; ale cercettorului %ibetului 3octorul .obert %urman prezint o
trecere istoric rapid n revista a rolului celor Cinci Ritualuri n cultura %ibetului
.m*ne nc o a dou problema care intereseaz pe cititorii notri=
personalitile lui Aelder i 5rad&ord 7ni de-a r*ndul cititorii i-au adresat editorului o
mulime de ntrebri privitoare la cei doi, care, dup cum au presupus toi, au prsit
aceasta lume Acea/ta 're/)')ere -l a.)+% 'e Kelder care i a+i e/te - ,ia$a i
e/te /%%t(/8 d)'% trecerea a )ei @).%t%$i de /ec(l di .(.et)l ')0lic%rii c%r$ii
/ale! mi &ace plcere s comunic, c eu m-am nt*lnit personal cu acesta i l consider
un prieten apropiat i de ncredere cu toate c nu cunosc prea multe lucruri despre el
3in pcate, Aelder a hotr*t s lase totul aa i s nu ridice vlul care acoper
secretul, care m intrig pe mine i pe muli alii 7cesta este un om singuratic i
nepretenios, care consider c cele scrise de el vorbesc de la sine (i el susine c
datele suplimentare despre el i despre colonelul 5rad&ord doar vor sustrage atenia de
la acel mesaj simplu, pe care l-a adresat omenirii
' ncredinez c nu am nici o dorina de a nu respecta singurtatea lui Aelder
%otodat, ns, neleg i dorina cititorilor de a cunoate mai aproape pe omul, al crui
cuvinte au e$ercitat o in&luena at*t de cov*ritoare asupra vieii lor i i-au schimbat
3e aceea, sper, c el m va ierta, dac pentru prima data eu voi comunica cititorilor
unele detalii despre viaa lui
Aelder a &ost un &iu adoptiv al unei &amilii iubitoare olandeze din 'estul
2ijlociu al 4tatelor Enite 0iind nc adolescent, el a prsit casa i av*nd
binecuv*ntarea prinilor a plecat ctre ncercri ale vieii 2ai t*rziu Aelder, ca i
colonelul 5rad&ord, !a &ost n cele mai ndeprtate coluri ale lumii# ca o&ier al unui
vas comercial :l s-a trans&ormat ntr-un om ra&inat, instruit, care cunotea multe limbi
i prin viaa sa a purtat dragoste pentru carte i biblioteci, pentru cuvinte i poezie
L
3e cur*nd, ntr-o memorabil dimineaa de primvar Aelder m-a acompaniat n
cltoria n 9ali&ornia de 4ud 9hiar n nordul dealurilor holiGoodiene, la &inele anilor
1B80, el a scris cartea sa !>chiul .enaterii# Fu, Aelder, nu a &ost un scenarist, dei un
timp a lucrat ca cercettor la unul din cele mai mari studiouri ale ,ol-God-ului 4pre
mirarea lui, multe lucruri despre care el amintea, s-au pstrat p*n n prezent, de
e$emplu, casa unde el a locuit, care este aezat sus pe dealurile ,ol-Good-ului, nu
departe de casa-legenda a cinematogra&iei lui :rrol 0linn, cu vedere spre /os 7ngeles
i >ceanul )aci&ic 7zi aceasta construcie modest este nconjurat de vile ale celor
mai bogate i cunoscute stele ale cinematogra&ului
Aelder susine c colonelul 5rad&ord a &ost copiat de pe un om absolut real, cu
el s-a nt*lnit nt*mpltor ntr-una din regiunile din /os 7ngeles n acea perioada a
vieii sale, dei !5rad&ord# ; este un pseudonim 7st&el am adus puin lumina n
aceasta taina
Fu mai puin interesant dec*t Aelder sau 5rad&ord este un alt om, despre care
puin tiu c*te ceva despre el 7cesta este ,arr- 6 ,ardner ; omul care a publicat n
anul 1B8B !>chiul .enaterii#, acion*nd printr-o mic editur !2idda- )ress#
)robabil c ,ardner a &ost acel om care primul l-a nt*lnit pe 5rad&ord, l-a prezentat lui
Aelder i l-a rugat pe )eter s scrie o carte despre aventurile tibetane ale lui 5rad&ord
Aelder puin vorbete despre relaiile ntre ei 'om &i nevoii s ne mulumim cu
cuvintele lui c el i ,ardner au devenit prieteni pentru toat via i au meninut
legturi unul cu cellalt p*n la moartea lui ,ardner n anii 1BC0 )e de alt parte,
5rad&ordM a intrat n viaa lor, iar apoi a disprut i ei niciodat nu l-au mai vzut, cum
acest lucru se descrie n cartea lui Aelder
(i dei din partea mea aceasta este doar o presupunere a mea, eu presupun c
dei )eter Aelder a scris !>chiul .enaterii# ca de la persoana nt*ia, el nu a &ost omul
care s-a mprietenit cu colonelul p*n la e$pediia lui n %ibet i din prima m*n a a&lat
despre cele Cinci Ritualuri dup ntoarcerea colonelului :u presupun c aceasta onoare
aparinea lui ,arr- ,ardner, care, probabil, l-a rugat pe Aelder, ca pe un scriitor
talentat, s scrie pentru el poveste, unde ,ardner s rm*n necunoscut, iar Aelder a
jucat rolul acestuia 7stzi, c*nd au trecut peste L0 de ani dup aceste evenimente, chiar
lui Aelder i-ar &i &ost greu s-i aminteasc ce &el de in&ormaie a primit el n urma
contactelor directe cu colonelul 5rad&ord, i ce a a&lat el de la ,arr- ,ardner %otodat,
nu este clar, c*t de mult Aelder a n&rumuseat povestea sa
:ste imposibil s dm un rspuns univoc Ia toate aceste probleme 3ar oare
acest lucru are vreo importanN 3up cum susine Aelder, aceste probleme se re&er
doar la o oarecare libertate a subiectului, ls*nd neatins sinceritatea povestirii n &inal,
este important o singur problema ; ce valoare reprezint pentru cititori cartea i dac
ea este capabil ntr-adevr s schimbe viaa lorN
4per s urmtoarele capitole v vor ajuta s dai un rspuns pozitiv
3oar dv trebuie s dai un rspuns de&initiv
Edit(r)l Harr5 R!Li


C
CAPITOLUL *
Cutarea izvorului tinereii
Harry R.Linn
D
7ceasta poveste este at*t de neverosimil, nc*t ar putea s se nasc n mintea
unui scenarist holl-Goodian cu o imaginaie e$trem de bogat (i totodat aceasta
poveste este captivant i emoionant, iar cuvintele ei sunt purttoare de nelepciune
i parc reprezint rezonan a ceea ce se a&l n ad*ncurile interiorului nostru
)este dou milioane de oameni din lumea ntreag au avut aceste sentimente
contradictorii n timpul citirii primei cri despre secretul strvechi al izvorului tinereii,
a unei mici cri, care a precedat prezenta carte
9um reiese din titlul, mesajul crii practic se re&er la &iecare om, care are @0
de ani n carte este vorba despre &aptul cum s &ie oprit i s devin reversibil procesul
de mbtr*nire, cum s capei sntate i &ora vital a tinereii eterne
)entru cei, care nu au citit cartea lui Aelder, redm mai jos cuprinsul scurt al
acesteia mpreun cu capitolele urmtoare , cuprinsul acestei cri are s v prezinte
ntreag in&ormaie coninut n 9artea 1 i chiar mai mult &e aceea ')te$i /% ) citi$i
'ri.a carte8 dei ,% rec(.ad di t(at% ii.a /=( #ace$i ! 9artea lui Aelder este
purttoare a inspiraiei i magiei, care este imposibil s &ie redat aici 2uli oameni,
care au citit aceasta carte, cu nc*ntare i amintesc de ea i o recitesc iar i iar 7r &i
pcat s trecem pe l*ng una din asemenea e$periene
7ceasta poveste a nceput ntr-o seara c*nd autorul crii )eter Aelder se delecta
cu un ziar de seara pe o banca din parc 3up un timp oarecare l*ng el s-a aezat un
domn n v*rst i a legat cu el o discuie
:l s-a prezentat drept colonelul 5rad&ord, o&ier n rezerv al 7rmatei 5ritanice,
care lucra n corpul diplomatic regal n timpul serviciului , el a &ost n cele mai
deprtate coluri ale lumii i acum putea s povesteasc lui Aelder unele din
nt*mplrile sale
nainte de desprire, ei s-au neles c se vor nt*lni din nou n cur*nd ei au
nceput s se nt*lneasc n mod regulat i relaia lor s-a trans&ormat ntr-o prietenie
puternic
ntr-o seara, colonelul 5rad&ord i-a spus lui )eter c de cur*nd a luat o hotr*re
neobinuit 9u c*iva ani nainte el a lucrat n "ndia, unde a auzit o poveste ciudat i
de neuitat " s-a povestit despre clugrii /ama ai unei mnstiri tainice, pierdute
undeva n munii ,imalai din%ibet n aceasta mnstire o nvtur strveche, care
de-a lungul mileniilor se transmitea din tata n &iu, aducea lumina asupra uneia din cele
mai mari taine a lumii /egenda spune c preoii i clugrii /ama ai acestei mnstiri
n-au motenit nimic altceva dec*t secretul izvorului tinereii
9a i muli ali oameni, n v*rst spre anii @0, colonelul 5rad&ord a simit c
tinereea lui l prsete &r s revin 9u c*t mai mult el auzea despre acest izvor al
tinereii cu at*t mai mult se convingea c un ast&el de loc ntr-adevr e$ist :l a
nceput s culeag in&ormaii= s-a interesat de caracterul localitii, de climatul i de tot
ce putea s-l ajute n cutarea acestui loc (i atunci c*nd colonelul a nceput cercetrile
sale, l-a cuprins dorina de a gsi acest izvor al tinereii
3up cum a spus el noului su prieten , aceasta dorina a devenit at*t de
imposibil de nvins, nc*t el a hotr*t s se ntoarc n "ndia i s nceap serios s caute
acest re&ugiu izolat i s caute secretul unei lungi tinerei (i colonelul 5rad&ord l-a
ntrebat pe )eter, dac n-ar vrea s i se alture n aceast cltorie
>are trebuia s mearg cu colonelul 5rad&ordN Aelder din rsputeri se lupta cu
aceasta ntrebare i, n s&*rit, scepticismul a nvins, i &r tragere de inima s-a dat
btut
ns undeva, n ad*ncul contiinei sale el era urmrit de o idee &i$ c izvorul
tinereii ntr-adevr poate e$ista 9e idee captivant? (i Aelder i-a urat colonelului din
toat inima, s-l gseasc
B
9olonelul 5rad&ord a pornit singur n nt*mpinarea sorii sale 7u trecut ani,
ns de la el nu s-a primit nici un cuv*nt Aelder aproape c l-a uitat pe vechiul su
companion i cutrile lui de 4hangri-/a tibetan, dar ntr-o zi a primit o scrisoare n
care i se comunica ca scopul colonelului a &ost atins i c n cur*nd el se va napoia
3up un timp oarecare, c*nd ei s-au nt*lnit din nou, Aelder a &ost martorul unei
trans&ormri uluitoare 4pre mirarea lui, 5rad&ord arta !aa cum, probabil, a artat cu
muli ani n urm, n &loarea vieii sale n locul unui om g*rbovit, bolnvicios, n &aa
lui se a&la un brbat nalt, zvelt 0a lui strlucea de sntate, iar claie de pr des de
culoare nchis era abia atins de pr crunt#
9olonelul 5rad&ord a povestit prietenului su pro&und tulburat despre tot ce s-a
nt*mplat cu el n timpul lipsei sale ndelungate :l a povestit despre anii de lupt i de
e&orturi, care n &inal erau ncununai de succes ; descoperirea mnstirii tibetane
ndeprtate, a crei locuitori nu mbtr*nesc niciodat
n aceasta mnstire nu s-au vzut brbai sau &emei n v*rst 9lugrii /ama
cu bunvoin se adresau colonelului cu numele de !9el mai btr*n#, deoarece de
&oarte mult timp ei nu au vzut pe nimeni care s &ie at*t de btr*n, cum a &ost el :l a
reprezentat pentru ei un tablou nevzut p*n atunci
!)rimele dou sptm*ni dup sosire, - povestea colonelul, - m-am simit ca un
pete aruncat din ap :ram mirat de tot ce vedeam i c*teodat cu greu credeam
ochilor n cur*nd sntatea mea a nceput s se mbunteasc 7m nceput s dorm
noaptea linitit i n &iecare diminea m trezeam tot mai proaspt i cu mai mult
energie n cur*nd am constatat c aveam nevoie de baston numai pentru plimbri n
muni
ntr-o dimineaa colonelul nt*mpltor s-a uitat n oglind i pentru prima data
n ultimii doi ani i-a vzut &a re&lectat n oglinda 4pre enorm sa nencredere i
mirare n &aa ochilor lui a aprut &igura unui brbat mult mai t*nr 9olonelul a neles
c el a trit o trans&ormare &izic= el a devenit mai t*nr cu cel puin 15 ani, dec*t cum a
&ost n ziua sosirii sale
!:ste imposibil s descriu prin cuvinte acea nc*ntare i acel entuziasm, pe care
le-am simit n sptm*nile i lunile urmtoare e$teriorul meu continua s se modi&ice
spre bine >ricine m vedea, observa aceste modi&icri 7 trecut puin timp i titlul meu
de onoare !9el mai btr*n# nu mi se mai potrivea
7poi, colonelul 5rad&ord a e$plicat cu precizie, cum a reuit s realizeze aceasta
ntinerire miraculoas
!9el mai important lucru, pe care l-am a&lat dup intrarea n mnstire, - spunea
colonelul, - const n urmtoarele= n corp se gsesc apte centre energetice, care n
englez se pot numi v*rtejuri "nduii le numesc chakre 7cestea sunt puternice
c*mpuri electrice, invizibile pentru ochi, i totui absolut reale 7ceste apte v*rtejuri
conduc apte glande de secreie intern din sistemul endocrin, iar glandele endocrine, la
r*ndul lor, regleaz &unciile corpului, inclusiv procesul de mbtr*nireO
ntr-un corp sntos, &iecare din v*rtejuri se rotete cu mare vitez, permi*nd ca
energia vital, numit i ea prana sau energie eteric, s se ridice n sus cu ajutorul
sistemului endocrin ns dac unul sau c*teva v*rtejuri i ncetinesc micarea, cursul
energiei vitale ncetinete sau se blocheaz i aceasta duce la mbtr*nire i la di&erite
boli
2etoda cea mai rapid de a-i recpta tineree, sntate i &ora vital const n
&aptul de a impune ca aceste centre din nou s se roteasc normal )entru aceasta e$ist
cinci simple e$erciii 0iecare din ele sunt &olositoare, ns pentru obinerea celor mai
bune rezultate sunt necesare toate cele cinci e$erciii 9lugrii /ama numesc aceste
e$erciii !ritualuri# i eu voi &olosi aceasta denumire
3up aceasta, colonelul a descris i a demonstrat lui Aelder cinci e$erciii -oga,
pe care le-a numit !cinci ritualuri# :l l-a s&tuit pe Aelder s e$ecute &iecare ritual de
10
trei ori pe zi, iar apoi s creasc treptat numrul repetrilor, p*n ajunge la +1 de
repetri pe zi ale &iecrui ritual
2ai t*rziu colonelul a e$plicat c ritualurile vor &i mult mai bene&ice la persoane
care practic celibatul neleg*nd, ns, c pentru majoritatea oamenilor acest lucru nu
poate &i ndeplinit, el a propus ritualul al aselea, care va &i de &olos celor care au
acceptat provocarea
n capitolul cinci al acestei cri sunt descrise i e$aminate detaliat toate ase
ritualuri 7cest capitol conine totodat i s&aturi, care vor &i de &olos celor, care
nt*mpin greuti cu unul din ritualuri, i indicaiile care vor ajuta s &ac e$erciii n
mod e&icient i &r pericol
9*nd 5rad&ord a demonstrat cele Cinci Ritualuri, Aelder a nceput cu entuziasm
s le e$perimenteze 3up trei luni el a obinut rezultate considerabile 7 avut o mare
dorina s mprteasc descoperirile colonelului 5rad&ord cu ali oameni i l-a rugat
pe colonel s nceap s in cursuri 9olonelul a &ost de acord i ast&el a aprut un mic
grup de studiu, care a &ost denumit !9lubul ,imalaielor# 1rupul se nt*lnea n mod
regulat, grupul practica cele Cinci Ritualuri i discuta problemele aprute, cum ar &i
dieta i alimentaie Jvezi capitolele 1 i LK (i ntr-adevr, membrii acestui club ; ai
cror v*rst depea 50 ani ; s-a convins n scurt timp de proprietile de ntinerire ale
celor Cinci Ritualuri.
3up deschiderea modest a primului 9lub al ,imalaielor al colonelului
5rad&ord, cititorii crii lui Aelder au preluat ta&eta i au nceput s organizeze grupuri
i cursuri proprii, &olosind adeseori denumirea de 9lub al ,imalaielor 7st&el, &oarte
muli oameni din lumea ntreag au a&lat despre descoperirea lui 5rad&ord i au devenit
participanii acesteia 3ac dorii s organizai propriul 9lub al ,imalaielor, cerei
in&ormaii din !7ne$a 7# , care se a&l la s&*ritul acestei cri n ultimele pagini ale
crii lui Aelder, colonelul 5rad&ord povestete despre nt*lnirile primului 9lub al
,imalaielor , dedicate celor dou probleme, care se re&er la sntatea i la cele Cici
Ritualuri:
)rimul din acestea este dieta 5rad&ord vorbete despre importana limitrii
produselor, care se mn*nc dintr-o data i despre combinarea lor
7 dou problema este vocea 9olonelul vorbete despre energetica vocii
umane din punctul de vedere al celor Cinci Ritualuri.
n capitolul ase al acestei cri, !9ombinarea alimentelor i alte s&aturi
dietetice#, iar n capitolul apte, !:nergetica vocii, sunetului i meditaiei# se cerceteaz
detaliat aceste dou obiective 0iecare capitol conine indicaii speciale i reprezint
interes i valoare pentru cei, care sunt curioi s a&le comentarii scurte pe aceste teme
ale colonelului 5rad&ord
/a s&*ritul crii 5rad&ord ia rmas bun de la membrii 9lubului ,imalaielor i
traseaz altor sarcina de a di&uza veti despre Cinci Ritualuri.
!)entru mine cea mai mare recompens a &ost s observ mbuntiri la &iecare
din voi, - ncheie colonelul '-am nvat tot ce pot s &ac eu 7v*nd n vedere ns c
cele Cinci Ritualuri continu s ndeplineasc sarcina lor, n &aa voastr sunt deschise
ui spre viitor pentru studierea continu i pentru progres 2ai sunt muli oameni, care
au nevoie de acea in&ormare pe care o am eu i pentru mine a sosit timpul s le merg n
nt*mpinare#
7st&el colonelul i-a luat rmas bun de la noi 7cest om eminent a ocupat un loc
special n inimile noastre i de aceea ne-a prut ru s ne desprim de el Fe-a bucurat
ns ideea c n cur*nd i alii vor obine o in&ormare nepreuit pe care el n mod nobil
ne-a mprtit-o noua 3esigur, noi considerm c am avut un mare noroc n decursul
ntregii istorii puini oameni au avut privilegiu de a a&la strvechiul secret al izvorului
tinereii
)eter Aelder a recunoscut c numele eroului principal din cartea sa ; este un
pseudonim 3ar cum s-a ncheiat povestea luiN >are putem s-o credemN 3espre ce este
11
vorba ; despre un adevr sau despre o invenieN >are se ntorceau din %ibet i ali
cltori din >ccident cu asemenea povestiri minunateN
>are a &ost posibil ca n anii +0-80 ai secolului PP s &ie depite piedici &izice,
care ascund de toat lumea !%ibetul "nterzis# i s &ie ridicat vlul taineiN >are p*n la
scrierea crii a lui Aelder au plecat i ali entuziati n !<ara Qpezilor# n cutarea
aezrilor pierdute i a tainelor mistice N >are e$ist n realitate 4hangri-/a unde
brbai i &emei nembtr*nii triesc n strlucire utopicN
n aceasta carte ne vom ocupa de aceste probleme
,arr- /inn
:ditor ,arbor )ress
1+
CAPITOLUL 2
Occidentul n cutarea maiei i
!ainelor !i"etului
Richard Leviton
18
9ea mai cutremurtoare din nlimi de pe supra&aa )m*ntului ; ast&el descria
la nceputul secolului PP unul din cltori ara muntoas tainica i imaginabil ;
%ibetul
)latoul tibetan, care ocup o supra&aa aproape egal cu :uropa >ccidental,
este amplasat n inima 7siei 9entrale la nlimea de trei mile deasupra nivelului mrii
:l este nconjurat de munii cei mai nali de pe )m*nt i ptrunderea acolo este
posibil numai prin trectori muntoase greu de strabatut, care se ridic la o nlime de
+0 000 pounds )*n la invazia chinezilor, n anii 50 ai secolului PP, %ibetul a &ost
aproape complet izolat de restul lumii, n primul r*nd din cauza particularitilor
aezrii lui geogra&ice
n primii decenii ai secolului PP c*iva cltori curajoi, ca i colonelul
5rad&ord, au ncercat s n&runte munii, care aprau %ibetul, ca s vad cu proprii lor
ochi minunile ascunse de ele 2ajoritatea din ei au su&erit un eec sau au pierit ns
acei puini, care au reuit , s-au napoiat n lumea e$terioar cu povestirile despre
pm*ntul miraculos i misterios :i povesteau despre preoii i clugrii /ama, care
aveau capaciti supranaturale, despre misticii zburtori, 2a&usailii i nelepii vii, care
nu sunt supui morii i care &ac minuni
9hiar n anii 50 ai secolului PP /ouel %omas-junior, un cunoscut cltor
american, descriind cltoria sa spre !pm*ntul nchis i tcut# al %ibetului, spunea=
!<ara muntoas tainica, aezat n spatele v*r&urilor munilor ,imalai pe acoperiul
lumii, mult timp era un :ldorado numrul unu pentru cercettori i cltori, care erau
nsetai s cunoasc tot ce este necunoscut#
9ltorii, care au nvins piedici geogra&ice i au intrat n %ibet, au descoperit
acolo o cultura cu o puternic baza spiritual )*n la invazia chinezilor care au distrus
sistemul mnstirilor %ibetului, pe teritoriul lui se a&lau peste L mii de mnstiri
budiste, n care locuiau peste L00 mii de clugri i @ mii preoi /ama En s&ert din
populaia masculin studia n universitile spirituale ; gonpa, unde se a&lau cele mai
bogate biblioteci, care conineau manuscrise unice strvechi
>ccidentul n cutarea magiei i tainelor %ibetului
9lugri n mnstirea )alIhor-9iod, 3jangdze J1B80K
)rimii cltori occidentali care au venit n %ibet, au descoperit acolo o cultura cu o baza
spiritual &oarte puternic= un s&ert din populaia masculina studia n universitile de pe
l*ng mnstiri, care se numea "('a n imagine ; unul din metodele de studiu, o
discuie &oarte activ
1@
7&ar de aceasta, cltorii au gsit n %ibet o societate nchis, care nu primea
cu bunvoina pe cei strini 9um scrie )eter ,opIirI n cartea !9ei care au ptruns pe
acoperiul lumii#R, ncep*nd din anii L0 ai secolului P"P, !cei care au nclcat
graniele ; ntre ei i misticii, botanitii n cutarea unor plante noi, cercettori i pur i
simplu cuttorii de aventuri ; au reprezentat un curent nentrerupt de a ptrunde n
%ibet n mod ilegal# Enii sperau s intre n posesia bogiilor mitice ale acestei ri, a
crei capitala, /hasu, era denumit !>raul interzis# 7lii voiau s cucereasc gloria
unor mari cltori
)uini au reuit n asemenea aciuni ns acei care au cutat o iluminare
spiritual au obinut mai mult Enul din primii care au &cut asemenea cltorii n
%ibet era :varist ,aI, misionarul catolic din 0rana care n anul 1DL@ a povestit /umii
>ccidentale despre ederea sa la mnstirea Aounboum 9u uimire au citit europenii
povestirile lui despre &enomene incredibile , de e$emplu, despre &aptul c preoii /ama
tibetani &r nici un &el de e&ort puteau s parcurg distane enorme, a&l*ndu-se n
corpul care, se prea, c este compus din cea i vise
Via$a 'ritre cei .%re$i!
7pro$imativ n anul 1D5C zvonuri despre asemenea minuni au adus n %ibet o rusoaic
:lena )etrovna 5lavatsIaia J1D81-1DB1K :a a trit acolo n total apte ani studiind la
marii maetrii spirituali :a i numea Mahatmami (Mreii), perfecii sau realizaii
i credea c ei cunosc unele nvturi cele mai strvechi i, posibil, cele mai spirituale
n lume
:$ist &oarte puine detalii privitoare la cltoria n %ibet a lui :)5lavatsIaiaM n
lucrrile sale ea i concentra atenia principal asupra nelepciunii spirituale dob*ndite
de ea 4e presupune ns c ea cltorea n %ibet clare pe cai sau pe iaci n cutarea
!cunoaterii i &orei superioare#
3up ntoarcerea sa n :uropa i n timpul ederii sale n 7merica, :)5lavatsIaia
susinea c a avut contacte permanente cu maetri spirituali tibetani 9on&orm
cuvintelor lui :)5lavatsIaia, acetia adesea apreau n apartamentul ei din FeG HorI,
au discutat cu ea, i dictau aliniate noi din cartea ei i demonstrau principiile ezoterice
)uin din cei care o cunoteau pe :)5lavatsIaia se ndoiau de &aptul c d*nsa avea un
dar e$cepional de clarvztoare, iar posesia cunotinelor pro&unde ezoterice i-a
convins pe muli c declaraiile ei despre contactul cu 2aetrii din ,imalai sunt
veridice
9uttorii adevrului, care au mers pe urmele lui :)5lavatsIaia ; i presupun*nd c
ntre ei se a&la colonelul 5rad&ord, - i sunt recunosctori pentru &aptul c d*nsa a
luminat calea spre .srit, pe care puteau s mearg generaiile cele mai t*rzii ale
cltorilor 9hiar n anii L0 ai secolului P"P, :)5lavatsIaia a artat >ccidentului, c
n %ibet pot &i nt*lnite minuni spirituale i pot &i gsite nvturile neobinuite
)eter ,opIirI, %respassers on the .oo& o& the Sorld
15
Occidet)l - c%)tarea .a"iei i taiel(r
Ti0et)l)i!
:lena )atrovna 5lavatsIaia J1D81-1DB1K
ncep*nd apro$imativ din anul 1B5C :lena
5lavatsIaia a cltorit prin %ibet n cutarea
!tiinei i &orei superioare# 7cele adevruri
pe care le-a a&lat de la marii maetrii spirituali
ai %ibetului, au devenit ideile centrale ale
2icrii %eoso&ice, pe care ea a n&iinat la
s&*ritul secolului al P"P
0otogra&ia portretului pictorului ,erman
4hmicen a &ost dat cu amabilitate de
4ocietatea %eoso&ic din 7merica, Siton,statul
"llinois
#inunile !i"etului $rin ochii oamenilor de tiin
)entru oameni cu concepii sceptice, lucrrile lui 5ard %4poldingR J1D5D-1B58K
reprezint o mulime de con&irmri documentare despre e$istena unor &enomene
spirituale uimitoare ale %ibetului 4polding, om de tiin, cercettor universitar,a
organizat n anul 1DB@ o e$pediie de cercetare n %ibet n componena acestei
e$pediii au intrat 11 oameni de tiin, iar scopul acestei e$pediii era studierea
capacitilor neobinuite i nelepciunea marilor maetrii din ,imalai
2embrii e$pediiei nu au &ost dezamgii 9on&orm spuselor lui 4polding, el i
nsoitorii lui au vzut oameni, care nvingeau moartea corpului uman, transmiteau
gnduri la distana i demonstrau telepatia, zburau n aer, peau pe &oc i ap%oate
acestea au cutremurat pe oamenii de tiina-practicieni care au &ost nvai s nu cread
n nimic &r dovezi su&iciente !Foi am plecat acolo ca sceptici nverunai, dar ne-am
ntors convini n totalitate i complet schimbai# , - scria 4polding
)rintre descoperirile minunate ale lui 4polding a &ost e$istena brbailor i
&emeilor, care, dup cuvintele lor, aveau c*teva sute de ani 4polding susinea s v*rsta
multora din aceti oameni depea 500 ani >dat, el i nsoitorii lui luau micul dejun
cu patru oameni neobinuii Enul din acetia a spus, c are o mie de ani, ns corpul lui
era puternic i mldios ca unui om n v*rst de 85 ani 9el care era aezat alturi de el
susinea c are C00 ani, dei el arta ca un brbat vioi de @0 de ani 9luza lui
4polding, maestru pe numele lui :mil, spunea c are 500 de ani i nc un maestru
3jast, dup cuvintele lui, era apro$imativ de aceeai v*rst cu :mil 7&ar de aceasta,
n &amilia neobinuit a lui :mil se a&lau nepotul de 115 ani i nepoat de 1+D ani,
ambii artau ca oameni n v*rst de p*n la @0 de ani 2ama lui :mil avea C00 ani
!7ceti oameni longevivi erau at*t de sprinteni i veseli, parc aveau +0 de ani#, - scria
4polding
9are era secretul lorN :i au nvat s-i prelungeasc viaa incredibil de mult,
!mbuntind# corpul 7 !mbunti corpul# ; nseamn s cunoti at*t de pro&und
elementele lui biochimice, ca s poi s-l dizolvi i s-l creezi din nou dup dorina ta
R 'ezi= 5ard % 4polding !'iaa i nvtur maetrilor >rientului ndeprtat#
1L
>mul poate s trans&orme corpul su din carne i oase ntr-un corp din cea i
vise i s &ac, &r nici un e&ort, cltorii spirituale n nivelele superioare ale
e$istenei n lumina unor asemenea realizri moartea &izic nceteaz s aib vreo
importana ; sau chiar nceteaz s &ie real 0r ndoial, acest lucru uimete
imaginaia, ns maetrii tibetani spuneau lui 4polding c aceasta tiina nu ar trebui
considerat ca ceva e$cepional
5ard %4polding
4polding, om de tiina cu studii
universitare, a organizat n anul 1DB@ o
e$pediie de cercetare n %ibet 4-a ntors de
acolo cu comunicrile privind minunile vieii
lungi, levitaiei, despre capacitile
incredibile de a se deplasa n aer i de a
merge pe ap-
5ard %4polding ; autorul crii !'iaa i
nvtur maetrilor >rientului ndeprtat#
publicat de editura !3evors )ublications#,
'enis, 9ali&ornia

0iecruia din noi spiritual s-a dat un corp per&ect, care poate tri multe secole, e$plica
:mil )ur i simplu maetri tibetani au nvat s ntoarc corpul n starea lui iniial,
pur
)robabil c longevitatea uimitoare a tibetanilor s-a transmis cumva lui 4polding,
care a trit B5 ani 9on&orm cuvintelor prietenului su apropiat, 4polding avea o energie
nestvilit, aproape niciodat nu era obosit i putea sptm*ni ntregi s doarm c*te
patru ore pe zi )*n la s&*ritul vieii sale ndelungate el era plin de via >are este
posibil, c el s-a uitat n "zvorul tinereiiN
!i"etul de%tainuie Occidentului tainele %ale
)rintre primii cltori occidentali, care au vizitat %ibetul, se a&la o cercettoare
&rancez a budismului 7le$andra 3avid-FilR J1DLD-1BLBK /upttoare pentru drepturi
egale cu brbaii n secolul p*n la nceputul micrii &eministe , ea are cinste de a &i
prima &emeie occidental, care a &ost la /has Jn v*rsta de 5@ aniK i pe care o&icial a
primit-o 3alai-/ama
3eoarece era e$trem de periculos de a cltori prin %ibet, 7le$andra 3avid-Fil
i nsoitorul ei, un lama-tibetan, au &ost nevoii s se mbrace n nalhor&$a, sau ca
pelerini- ceretori Fumai datorit anonimatului i travestirii ,ei au putut s se deplaseze
prin ar i, totui, ei trebuiau s se pzeasc de rzboinicii nomazi i de poliie
1uvernul britanic a cutat-o nencetat pentru a o e$ila din %ibetM aa ar &i procedat i
guvernanii %ibetului, dac ar &i tiut, cine se ascunde sub masca pelerinilor
n total 3avid-Fil a petrecut n %ibet peste 1+ ani, apro$imativ din 1B1+ p*n n
1B+@ :a a descris cltoria sa minunat i descoperirile sale ntr-o serie de cri
populare, care i acum se reediteaz i sunt cri captivante
1C
7le$andra 3avid-Fil practica budismul :a a studiat cultura i limba %ibetului
sub conducerea lui )ancen-/ama -stareul mnstirii-universitii %ashilumpo, care era
echivalentul universitilor >$&ord sau ,arGard 7ceasta mnstire-universitate era
aezat n apropierea oraului 4hihadze i avea o bogat bibliotecM n mnstire locuiai
8 D00 clugri n aceasta universitate 3avid-Fil a obinut echivalentul tibetan al
gradului de doctor n &ilozo&ie n studierea budismului, i a &ost decorat cu vemintele
de onoare de /ama )entru oricare om din >ccident, cu at*t mai mult pentru o &emeie
din 0rana, obinerea unei asemenea recunoateri n %ibet era o realizare neobinuit ;
i rm*ne ca atare i n zilele noastre 9on&orm cuvintelor )rea 4&initului 3alai-/ama
al )atrusprezecelea, 7le$andra 3avid-Fil era !primul om, care a prezentat
>ccidentului un %ibet !adevrat# i !a transmis o real arom a %ibetului aa, cum a
simit-o#
0r ndoial, povestea cltoriilor lui 3avid-Fil este &oarte atrgtoare, ns o
valoare real reprezint acele nvturi pe care le-am cunoscut datorit ei 9a i
5lavatsIaia i 4polding, 3avid-Fil a adus din %ibet povestiri despre minunatele &apte
eroice mistice i spirituale, cu ale cror comparaie plesc evenimentele, povestite de
colonelul 5rad&ord :a a descris capacitile neobinuite ale multor !sportivi spirituali#,
pe care i-a nt*lnit n cltoriile sale n realitate chiar 7le$andra 3avid-Fil era un
adevrat adept, doar ea era iniiat n tainele c*torva ritualuri ale %ibetului i c*teodat
demonstra capacitile sale neobinuite
7st&el, unii maetrii pot, st*nd dezbrcai n v*r&ul unui munte rece, nzpezit i
nvelindu-se n pturi udate cu ap ca ghea, s trans&orme ap n abur i s usuce
complet pturile :i &ac acest lucru datorit &elului special de respiraie sub denumirea
de tumo >mul genereaz n interiorul su cldur, combin*nd un anumit &el de
respiraie, anumite g*nduri i imagini %oate acestea contribuie la creterea cldurii
interioare n ple$ul solar Jvezi 9apitolul @K
7le$andra 3avid-Fil J1DLD-1BLBK n v*rst
de 5@ ani 3avid-Fil a devenit prima &emeie
occidental, care a vizitat capitala %ibetului
/hasa, unde a &ost primit o&icial de 3alai-
/ama n timp celor 1+ ani, c*t ea s-a a&lat n
%ibet, ea a vzut realizrile tainice, care par a
&i magice ale adepilor, maetrilor, nelepilor
i magilor
3ac o asemenea respiraie este e$ecutat
corect, ntr-adevr ncepei s simii cum se
nclzete tot corpul
7le$andra 3avid-Fil, care ntotdeauna
su&erea din cauza timpului rece, at*t de bine a
nvat respiraia tumo, nc*t putea s
cltoreasc prin %ibet mbrcat relativ uor
!umo a eliberat-o de team &a de &rig i de
&rigul nsui
7cum c*teva secole n urm unul din
remarcabilii -oga ai %ibetului a apreciat
respiraia tumo pentru valoarea ei practica, ca
o alternativa a mbrcmintei calde 7depii lui tumo pot s stea comod jos n munii
acoperii de zpad, mbrcai doar n haine uoare din bumbac 3emonstr*nd
capacitatea lor de a &olosi respiraia tumo, clugrii topeau ghea de pe pturi
3avid-Fil a vzut i lun&om Jmersul n transaK
1D
Hoga-pustnic demonstreaz
respiraia tumo )rimii
cltori occidentali n %ibet
Jprintre acetia 7le$andra
3avid-Fil n S":vans-
'entzK au povestit despre
acest &enomen neobinuit
7cei, care au practicat
respiraia tumo' puteau,
st*nd dezbrcai n zpad,
nvelii n pturi ude cu ap
ca ghea :i aveau
capacitatea de a trans&orma
ap n abur i s usuce
complet pturi
0otogra&ia a &ost &cut de %omas /Aelli, luat din cartea !%ibetul, re&lecia roii
vieii#, editat de editura !7bbeville )ress#, FeG HorI, n anul 1B88
>ameni care au aceasta capacitate pot nvinge distane mari n timp de multe
zile, &r a se opri, &r a m*nca sau &r a bea ap 2aetrii n lun&om parc zboar
deasupra pm*ntului ; aa descriau muli aceasta iscusin uluitoare
9lugrii /ama din %ibet stp*neau aceasta arta dup e$erciii tensionate, din
care &ceau parte e$erciii respiratorii, mantre i vizualizarea 2omentul-cheie n lun&
om ( este concentrarea contiinei asupra stihiilor aerului i asupra calitii , mai ales
asupra uurinei, at*t de tare, nc*t practic s se identi&ice cu aerul
3avid-Fil descria pe unul n lun&om&$a, care at*t de mult a stp*nit aceasta
tehnica, nc*t trebuia s-i pun lanuri grele din &ier, ca s stea pe pm*nt i s nu
zboare n aer >bserv*nd pe un mergtor de vitez, 3avid-Fil a observat c el nu &ugea,
ns !prea c plutete asupra pm*ntului, mic*ndu-se prin srituri# 0aa lui era
absolut calm, cu privirea ndreptat spre deprtri, ochii erau larg deschii, privirea era
aintit spre un obiect din deprtare )aii lui erau ritmici, la &el ca balansarea
pendulului, erau &ini i de &iecare data c*nd piciorul lui atingea pm*ntul, el srea n aer
ca o minge !9*nd lama trecea pe l*ng noi, servitorii mei s-au dat jos de pe cai i s-au
aplecat p*n n pm*nt, ns el a mers mai departe, probabil, c nici nu a observat
prezena noastr#, - scria 3avid-Fil
n aceasta transa mergtorii de vitez pot strbate n scurt timp distane imense
i cu toate acestea, se pare c ei nu se obosesc deloc 0r ndoial, c din punct de
vedere practic o asemenea deprindere era &oarte valoroas ntr-o regiune a )m*ntului
at*t de puin populat i cu o con&iguraie geogra&ic at*t de comple$
Lucrarea lui )*+,-&*),!. con/irm veridicitatea
-u%inerilor colonelului 0rad/ord
>mul de tiina american S":vans-'entz, care a trit n %ibet ntre anii 1B1C
i 1B++, scria c dac toate colile occidentale ar nva practica lun&om' nu ar mai &i
&ost necesar nici un mijloc de transport motorizat i nici de poduri 7&ar de aceasta,
spunea el, respiraia tumo ne-ar &i scpat de nclzirea central
5az*ndu-se pe cunotinele cptate n %ibet, :vans-'entz considera
capacitile -oga ; c*t cele psihice, at*t i cele &izice ; de nentrecut !n Hoga 2agul
1B
9el mai 2are ; este nelepciunea, - e$plica el ; 9ontrol*nd nelepciunea sa, maestrul
-oga poate controla totul n lumea &izic, p*n la atom# 9uvintele lui :vans-'entz
sunt asemntoare cu cuvintele colonelului 5rad&ord, care a povestit despre practica
tibetan n !>chiul .enaterii#, n care &ace parte o serie de e$erciii -oga, susinute de
magia spiritual
9a i 7le$andra 3avid-Fil, :vans-Fil era pionierul care a adus tiinele
%ibetului n >ccident 9a i 7le$andra 3avid-Fil, el nu &cea simple comunicri despre
capacitile uimitoare, ci e$plica i cile de stp*nire a acestora, cum &cea colonelul
5rad&ord, care a mers pe urmele lor apro$imativ dup zece ani mai t*rziu :ste
interesant de menionat din nou, c cele comunicate de oameni care au &ost n %ibet
naintea lui 5rad&ord, con&irm veridicitatea povestirii, pe care el a adus-o din muni
ndeprtai
!ineree i /ora raiuniii
!7cei cltori, puini la numr, care au putut s intre n contact str*ns cu %ibetul
i cu locuitorii lui , ne vorbesc iar i iar despre lucruri stranii, care s-ar prea c
contravin tuturor legilor ale naturii cunoscute tuturor#, - spunea scriitorul german
%eodor "llion n anii 80 ai secolului PP 9omunicrile despre realizrile uimitoare i
despre enigme de neptruns, at*t de mult l-au uimit pe acest cltor, nc*t la mijlocul
anilor treizeci el nsui a plecat n %ibet :l a vrut s vad totul cu proprii ochi, s-i
nt*lneasc pe pustnici legendari, care triesc n peteri, s vad personal &enomene
uimitoare, despre care a citit
9a i predecesorii lui, "llion cltorea n secret, n haine schimbate i n
peregrinrile sale se lovea de enorme greuti i cu permanente pericole ns n &inal,
e&orturile lui "llion au &ost ncununate de succes 9a i 3avid-Fil, el a vzut asemenea
minuni ca pe cei care mergeau n transa lun&om ( a vzut clugri lama zbur*nd,
care pluteau deasupra pm*ntului i, preau c ignor legea atraciei pm*ntului
9a i 5erd 4polding, "llion dorea s se nt*lneasc cu preoii i clugrii lama ai
%ibetului, care au reuit s &oloseasc maestria de prelungire a vieii, cu pustnicii care
triau n peteri i reueau s rm*n tineri &r de s&*rit :l a auzit c unii din pustnici
aveau 500 sau L00 ani
"llion a nt*lnit un asemenea om i a stat cu el cinci zile 7cest pustnic arta ca
un om n v*rst de 80 ani, dei, dup cum spunea acesta, el avea B0 ani >dat, &c*nd
cu acest pustnic e$erciii-pereche, "llion a atins corpului acestuia !9orpul lui era
mldios i elastic ca al unui adolescent de 1B ani#, - scris el )ustnicul a povestit lui
"llion, c el aproape c nu mn*nc nimic i cea mai mare parte a timpului o petrece n
posturi !3eci, de aceea tu ari at*t de bineN ! ; l-a ntrebat "llion !Fu, - a rspuns
pustnicul ; 4unt t*nr, &iindc sunt eliberat de to$inele &ricii, nelinitii i panicii# :l a
e$plicat c una din cheile vieii lungii i viguroase ; este arta rela$rii !Fu odihn ntr-
un &otoliu moale, ci linitea minii nu permite s te cuprind nelinitea, &ric sau panic,
spunea el lui "llion ;
%rebuie s gseti o asemenea stare de rela$are psihic, datorit creia mai
cur*nd e!ti tu, dec*t ai. 9*nd omul n permanena vrea ceva, acest lucru l pune n
starea unei tensiuni permanente, at*t a tensiunii mintale, c*t a celei &izice %ensiunea
permanent mbtr*nete mintea i corpul i n &inal reduce durata vieii
ns lucrul cel mai important, dac doreti s rm*i t*nr, - este s te simi
t"nr, continua pustnicul :ste imposibil de pstrat tinereea doar prin practici &izice
3ac n inima ta eti un btr*n, dac tu g*ndeti i procedezi ca un btr*n, btr*neea
vine repede, cu toate dietele i e$erciiile :ste imposibil s realizezi o tineree etern,
dac bei o licoare a nemuririi 9a s &ii mereu t*nr, n primul r*nd trebuie s depui un
e&ort interior de voin i s modi&ici cu adevrat punctul tu de vedere %inereea ;
+0
este, nainte de toate, crearea unei stri mintale i eliberarea de la modul obinuit de
g*ndire i de modul obinuit al vieii
(i din nou gsim rsunete ale acestor susineri n cuvintele colonelului
5rad&ord 2omentul-cheie pentru ca cele cinci aciuni rituale s aib e&iciena, este
starea psihologic 3ac vrei s devenii mai t*nr, trebuie s ndeprtai din contiina
voastr concepia despre mbtr*nire i s-o nlocuii cu imagini i sentimente ale unui
om t*nr 9olonelul 5rad&ord spune= #3ac putei s v vedei t*nr, cu toat v*rst dv
n cur*nd i alii v vor vedea t*nr#
-ecrete ale lonevitii a/late de la un Lama contem$oran
3in comunicrile publicate despre cltoriile n %ibet, care au &ost &cute la
&inele secolului P"P i la nceputul secolului PP, devine clar c ; &ie cltoria
colonelului 5rad&ord n %ibet a &ost real sau nu ; &r ndoial, aceasta a putut s aib
loc
2nstire-universitatea n %ashilumpo
J1B0CK
7ici 7le$abdra 3avid-Fil a studiat sub
conducerea lui )ancen-/ama
:a a obinut echivalentul gradului de doctor
n &ilozo&ie n studierea budismului i a &ost
decorat cu vemintele de onoare ale lamei
R2uzeul Faional de etnogra&ie 4uedia
3ar care este situaia cu cele Cinci
Ritualuri1 4unt ele realeN >are au e$istat n
%ibet nvturile despre prelungirea vieii,
care ar putea s con&irme c cele Cinci
Ritualuri sunt o strveche tradiie tibetanN
%eodor "llion, cltor german , a plecat n %ibet la
mijlocul anilor 80 ai secolului PP 9a i 3avid-
Fil, p*n la cltoria lui, el a vzut asemenea
minuni, cum ar &i lame zburtoare, care erau numii
!cei care merg n trans# ; lun&om.
>ricum, colonelul 5rad&ord nu putea s preia
aceste e$erciii din aerul munilor
Fe sunt cunoscute urmtoarele= n tradiia budist
sunt multe povestiri despre &aptul c prin
e$ercitarea unor practici speciale se poate prelungi
via 3in aceste povestiri &ac parte legendele
tibetane despre marii maetri, aproape
supraoameni, despre adepii, numii maha%iddhi' &
brbai i &emei, care au atins nivelul superior de
iluminare spiritual i care i nva pe alii ntre
maha%iddhi care sunt cunoscui prin &aptul c ei au
+1
atins nemurire sau o longevitate neobinuit i au rmas pe )m*nt pentru a-i nva pe
oameni acest lucru, e$ist i aa numiii ,ath&-iddhi.
4e spune c cei mai mari ,ath&-iddhi triesc n timpurile noastre i mediteaz
n peterile izolate din munii ,imalai :i au jurat s nu plece din e$istena &izic p*n
c*nd su&letele tuturor oamenilor nu vor &i salvate de su&erin
3ac ai avut impresia c povestirile despre ,ath&-iddhi i despre preoii lama
nemuritori ; este un &olclor strvechi, un e$emplu contemporan al lui rin$oce
Jnvtorul stimatK tibetan binecunoscut ne convinge despre altceva :l se numete
FamIhai Forbu Js-a nscut n anul 1B8DK, triete n "talia Forbu este unul din cei mai
cunoscut nvtori din %ibet, el este autorul c*torva cri n limba englez
9on&orm credinelor tibetane, marii maetrii ai trecutului au ascuns nvturile
sale despre adevr pentru generaii viitoare, de-a dreptul nmorm*nt*ndu-le n peteri
4arcina preoilor lama, care au trit n vremuri mai t*rzii ; este aceeai ca i sarcina
noastr, - s gsim aceste nvturi tainice i s le dm lumii ntregi
n anul 1BD@, medit*nd n petera s&*nt din Fepal, FamIhai Forbu a descoperit
real nvtur despre prelungirea vieii :l a obinut aceasta printr-un mijloc &oarte
neobinuit, printr-o serie de vise i meditaii 9hiar n aceasta peter, cunoscut ca
peter 'ieii /ungi, doi cunoscui maetri tibetani au obinut nemurirea acum c*teva
secole FamIhai Forbu a neles repede ce se nt*mpl= maetrii strvechi descoper
printr-un mod miraculos practica secreta de prelungire i consolidare a vieii :l trebuie
doar s o noteze pentru a o transmite numeroilor si elevi n >ccident 3in notiele lui
&ceau parte mantre, e$erciii speciale de respiraie i e$erciii pentru controlul &lu$ului
de energie, vizualizarea i in&ormarea, re&eritoare la cha2re i la canale energetice ale
corpului 7stzi Forbu pred aceasta practica de prelungire a vieii elevilor si din
4tatele unite i :uropa
3in nou vedem o paralela, de data aceasta paralela contemporan, care indic c
povestea colonelului 5rad&ord putea &i real )roblema privitoare la cha2re sau centre
energetice ale corpului, este o problema central n cele cinci aciuni rituale, despre
care a povestit colonelul 5rad&ord Jvezi capitolul @K 3escoperirea nvturilor
strvechi, realizat de rin$oce tibetan contemporan , care &ace corelaie practica pentru
prelungirea vieii cu c*mpuri energetice din corpul omenesc, con&irm valoarea
in&ormaiei comunicate de colonelul 5rad&ord
)entru cel, pentru care caracterul supranatural al povestirii colonelului 5rad&ord
a devenit piatra de ncercare, acest capitol va ajuta s construiasc un pode peste
prpastia nencrederii 7cest capitol povestete c la s&*ritul secolului al P"P-lea i
nceputul secolului al PP-lea cltorii n %ibet au &ost martorii unor &enomene uluitoare
i de neconceput i au vzut e$emple neobinuite ale longevitii "n&ormaiile pe care
ni le-au lsat con&irm esen, dac nu detalii, a ceea ce s-a nt*mplat cu colonelul
5rad&ord n lumina povestirilor martorilor oculari se poate admite n totalitate c peste
o jumtate de secol n urm colonelul 5rad&ord ntr-adevr ne-a adus un adevr mre
dintr-o ara muntoas !nchis i tcut#
3e-a lungul a douzeci de ani .ichard /eviton lucreaz ca ziarist i scrie despre
metode netradiionaliste ale tratamentului i ntririi sntii :l scria pentru !:ast
Sest 6ournal# J n prezent !Fatural ,ealth#-, !Hoga 6ournal#, !%he Tuest#K :l este
autorul multor cri, printre care= !0antezia %reimii# J!7ntroposophic )ress#, 1BB@K,
!9reatorii creierului#RR J!)rentice ,all# , 1BB5K i !n cutrile lui 7rthur#RRR
J!4tation ,ill )ress#, 1BB5K n prezent /eviton este redactor e& al revistei !7lternative
2edicine 3igest#K i a editurii !0uture 2edicine )ublishing#
.ichard /eviton, %he "magination o& )antecost
RR 5rain 5uilders
RRR /ooIing &or 7rthur
++
C+P3!OL4L 5
Pove%tiri adevrate de%$re vindecarea i ntinerire
Laura 6ay !e7el
+8
ntr-una din zilele dogor*toare i nbuitoare ale s&*ritului lui august ,n casa
mea a sunat soneria, care urma s schimbe viaa mea, oric*t de banal s-ar prea
aceasta &raz 0emeia care se a&l la captul cellalt al &irului a spus c este redactor al
editurii !,arbor )ress#, c ea a vzut articolul meu ntr-una din revistele naionale i c
ar vrea c lucreze cu mine la o carte "nima mea de scriitor a tresrit la g*ndul despre
posibilitile ce se deschid
.edactor a e$plicat c este vorba despre completarea crii sub titlul !>chiul
.enaterii ; taina strveche a preoilor lama tibetani# i la nceput am &ost oarecum
sceptic :a a spus c sarcina mea va &i s iau interviu de la oameni, crora e$erciiile
sau Ritualuri i-au ajutat s re&ac sntatea i s ntoarc napoi procesul de
mbtr*nire
7ceasta suna interesant, ns nu prea veridic
:u am citit !>chiul .enaterii# i, ca i la ali oameni cu care am discutat
ulterior, primul meu g*nd era= acest lucru este prea bun ca s &ie adevrat :ditorul mi-a
trimis copiile scrisorilor, care povesteau despre minunile vindecrii, acestea erau
povestiri entuziaste despre ntinerire i nsntoire 7utorii acestor scrisori susineau
c datorit celor Cinci Ritualuri din !>chiul .enaterii# ei au scpat de arterita
de&ormant, urmrile accidentului cerebral vascular i au nceput s arate cu 10-+0 de
ani mai tineri 1*ndul c asemenea e$erciii simple pot produce un asemenea e&ect
incredibil, mi se prea absurd (i totui am hotr*t s ncep singur s e$ecut aciuni
rituale, doar, eu, ca pro&esionist, nu pot discuta cu ali oameni despre un lucru, despre
care nu am nici o idee 7&ar de aceasta, vorbind cinstit, acest lucru era interesant >are
pot aceste cinci e$erciii simple ntr-adevr s &ac tot ce promite carteaN
3up o jumtate de an mi-a &ost clar, c acea sonerie dintr-una din zilele ale
lunii august, ntr-adevr mi-a schimbat viaa Fu era at*t de important &aptul c
semnarea ulterioar a contractului cu !,arbor )ress# s-a dovedit a &i &oarte avantajoas
i nici chiar &aptul c n timpul lucrului am primit o ans de a comunica cu oamenii
at*t de minunai i interesani )rincipalul reprezenta nsi cartea i acea in&ormare, pe
care am gsit n aceasta carte Cinci Ritualuri au umplut viaa mea cu o nou energie
i cu senzaia unei snti e$cepionale 7m descoperit c mai bine ca oric*nd s
nving JsuportK ritmul tensionat al vieii cotidiene= cu obligaiile de soie, mama a trei
copii i ca scriitor, care este ocupat ntreaga zi de lucru 7m observat c m schimbM
muli ani nu m-am simit at*t de bine i nu am &ost at*t de sntoas
2-au uimit at*t de mult schimbrile ce s-au petrecut cu mine, nc*t am nceput
s le propun tuturor persoanelor, pe care le cunoteam s nceap s practice cinci
aciuni ale ritualurilor. 9eea ce la nceput reprezenta pentru mine munc, n &inal a
devenit o parte integrant a vieii mele n cur*nd soul meu, precum i doi cei mai buni
prieteni ai mei au adugat aciuni rituale la gimnastica lor matinal /a serate, c*nd
oamenii m ntreab cu ce m ocup, rspunsul meu adeseori se termin cu o
demonstraie a celor Cinci Ritualuri i mai cur*nd eu &ac propaganda a !>chiului
.enaterii# dec*t povestesc despre munca mea de scriitor
<in*nd seama de cele spuse, nu pot s susin c abordarea mea a cercetrii
e&ectului practicrii !>chiului .enaterii# este pur tiini&ic sau absolut obiectiv 2-
am comportat cu &iecare de la care luam interviu, ca un om entuziast cu preri identice
i toi cu plcere mi mprteau impresiile lor :u am @8 de ani, am discutat cu
oameni care erau de dou ori mai n v*rst dec*t mine i care erau de dou ori mai
tineri dec*t mine Foi toi aveam aceeai unitate de preri c cele Cinci Ritualuri ne-au
ajutat s ne mbuntim sntatea i s trim o viaa la valoarea ei real 9eea ce am
auzit de la ali oameni, din care muli su&ereau de boli rare i grave, doar mi-au
con&irmat e$periena mea proprie +ciunile rituale pot aduce un real &olos i izvorul
legendar al tinereii este accesibil tuturor i &iecruia &r e$cepie )ovestirile
+@
uimitoare despre vindecarea i ntinerire au risipit acele rmie ale ndoielii despre
e&iciena celor Cinci Ritualuri, care mi-au mai rmas
6ohn Areimer ; este unul din acei care mi-a povestit e$periena sa
)li"erarea de durere i ntoarcerea la modul activ de viaa8
Pove%tire de%$re /a$tul' cum un om a rec$tat %ntatea $ierdut
6ohn Areimer are @+ ani, el pred n coal englez a oraului /ong-5itch n
statul 9ali&orniaR :ste cstorit, are dou &iice= de trei ani i jumtate i de ase luni
6ohn consider c ceea ce s-a nt*mplat cu el atunci , c*nd el a nceput s practice Cinci
Ritualuri, reprezint un miracol
nc n adolescen el a nceput s aib probleme serioase cu spatele, iar mai
t*rziu i s-a pus diagnosticul= spondiloartrit anchilozant, care este un proces in&lamator
rar n coloana vertebral n cazuri grave, vertebrele se sudeaz mpreun, la nceput n
partea in&erioar, apoi procesul nainteaz n sus pe coloana vertebral i n &inal
coloana vertebral se ndoaie spre &aa i devine rigid /igamentele i tendoanele se
osi&ic n cazul acestei boli c*teodat este greu de stabilit un diagnostic corect, boala
progreseaz treptat i este nsoit de dureri mari i n timpurile noastre deocamdat
aceasta boal este imposibil de vindecat
n anul 1BCB, c*nd 6ohn se apropia de v*rst de 80 ani, din cauza bolii aproape
un an el era n incapacitate de munc mpreun cu tatl su, pro&esor n medicin, care
lucra la Eniversitatea 4tan&ord, 6ohn a ncercat tot ce a putut s-i dea medicina ns
medici nu au putut s-i o&ere aproape nimic, n a&ar de medicamente analgezice, care ;
con&orm spuselor lui 6ohn ; !doar mascau problema principal i creau probleme noi#
.adiogra&iile &cute n acea perioada artau o coloana vertebral ca a unui om de 50
ani 0izioterapeutul i-a spus c majoritatea oamenilor care se a&lau n situaia lui, de
obicei depun armele i !se sudeaz# ns 6ohn a reacionat alt&el n &aa necazului su
!:ram gata s &ac orice ca s m nsntoesc#, - spunea el 7ceasta a &ost o
hotr*re serioas, chiar radical 9on&orm spuselor lui, aceasta hotr*re l-a scos !n
a&ar limitelor medicinii tradiionale# %atl lui 6ohn i &ratele lui erau medici i p*n
la un moment al vieii sale i el mprtea prerile su&icient de tradiionale despre
tratamentul i grija de sntate
!7m ncercat multe sisteme de e$erciii i tipuri de tratamente, printre care i
-oga, relaia biologic invers i tehnica lui .osen, care este ndreptat spre eliberarea
corpului de emoii chinuitoare 7m nceput s m interesez de medicina chinez i de
tiina despre energetica corpului uman 9*nd am avut 85 ani , eu tot am su&erit din
cauza bolii mele, care mi-a dat numele medicului care se ocupa de acupunctura, de
ierburi tmduitoare, i m-am nt*lnit cu acest medic %oate acestea m-au &cut s
privesc alt&el corpul meu i pe mine nsmi 7m neles ce nseamn sntate i ce
nseamn s &ii sntos ns nu am avut nc toate rspunsurile, de care am avut
nevoie, i am continuat s caut#
7cum c*iva ani 6ohn a auzit despre cartea !>chiul .enaterii# i a cumprat-o
:l a nceput s e$ecute aciuni rituale n Qiua .ecunotinei i treptat a dus numrul
repetrilor ale &iecrui Ritual p*n la +1 !Fu ncetez s m mir de modi&icrile, care se
petrec n corpul meu de atunci, de c*nd am nceput s practic zilnic cele Cinci
Ritualuri, - spune 6ohn ; 9oloana mea vertebral a devenit mai &le$ibil, inut s-a
mbuntit considerabil 7m devenit mult mai rezistent= eu pot s merg mai mult, &r
s m obosesc, i n ultimul timp am observat c n timpul activitii &izice tensionate
ali oameni se obosesc mai mult dec*t mine
3atele despre oameni care sunt menionai n acest capitol, sunt oarecum
modi&icate, pentru a preveni amestecul n viaa personal ; Fota autorului
+5
3atorit celor Cinci Ritualuri corpul meu n totalitate a devenit mai puternic i
mai mldios 7cum am muchi pe m*ini, pe care nu i-am avut niciodat, palmele i
picioarele au devenit mai puternice Fu am voie s ridic greuti, nainte nici a &i putut
s &ac acest lucru, ns acum, dac este necesar, eu pot ridica ceva, pot s iau n brae un
copil :u pot s m aez pe podea ca s m joc cu copii i din nou s m ridic &r s
depun un e&ort 7ceste lucruri au &ost imposibil de realizat nainte de a ncepe s practic
cele Cinci Ritualuri (i din nou eu pot s alerg 'reau s spun, s alerg cu adevrat,
pentru plcere sau atunci c*nd m grbesc s ajung undeva nainte acest lucru era
imposibil din cauza durerilor i din cauza mobilitii reduse a coloanei vertebrale
)robabil c au trecut +0 de ani, de c*nd am putut s alerg ultima oar 7zi, c*nd am luat
pe &iica din grdini, am &ugit mpreun o bucata bun de drum i tot timpul m-am
g*ndit, c*t este de minunat?
7&ar de aceasta, cele Cinci Ritualuri au in&luenat n mod miraculos respiraia
mea + $atra aciune ritual ntr-adevr deschide plm*ni :u simt c plm*nii au
devenit at*t de sntoi, cum nu au &ost niciodat nainte#
)entru 6ohn cea mai important aciune a celor Cinci Ritualuri era
mbuntirea strii coloanei vertebrale, ns Cinci Ritualuri au &ost &olositoare i n
alte privine !7m cutat sistemul de e$erciii, care s nu ocupe prea mult timp, - a
e$plicat 6ohn, - i imediat ce am nceput s practic aciunile rituale' am neles c ele
creeaz un corp puternic i l ncarc cu energie, iar pentru e$eciiul acestor aciuni
rituale este nevoie de puin timp :u depun e&orturi ca s not des, ns chiar dac nu
reuesc s m duc la bazin, aciunile rituale mi dau putere care este necesar pentru
viaa mea &oarte ocupat i tensionat 9iclul matinal al ritualurilor m ncarc cu
energie pentru o zi ntreag, chiar dac nu am dormit destul 2i se pare c somnul meu
n general a devenit mai pro&und i nviortor 7cum eu sunt mai energic cum nu am
&ost nainte
n a&ar de e$erciiul celor Cinci Ritualuri' 6ohn a nceput s se ocupe de
meditaii i acum studiaz medicina a-urvedic Jmedicina netradiional ; nota tradK-
sistemul de nsntoire i de tratament, aprut n "ndia antic, ale crei principii predau
azi n 4E7 un medic i scriitorul cunoscut 3ipaI 9hopra i ali muli tmduitori
2-am dus la con&erina doctorului 9hopra, - spune 6ohn, - i am luat cu mine
!>chiul .enaterii# ca s-o art doctorului 7m vrut s a&lu prerea lui despre aciunile
rituale :l mi-a spus c i este cunoscut acest sistem i c el &olosete Ritualuri n
programul su 7ceasta mi-a con&irmat e$periena mea proprie
7m nceput s practic cele Cinci Ritualuri cu 15 luni n urm i n decursul
ultimului an aproape c nu am su&erit din cauza durerilor )e scurt, cele Cinci Ritualuri
ntr-adevr m-au ajutat#
+L
PARTEA ANTBIA
Cititorii comunic rezultatele uimitoare
3in 1BD5, c*nd a ieit sub tipar ediia crii !>chiul .enaterii#, editura !,arbor
)ress# a primit sute de scrisori de la oameni, care, ca i 6ohn Areimer, cu emoie i
bucurie povestesc cum cele Cinci Ritualuri le-au schimbat viaa 2uli cititori scriau
c scurtele opinii ale oamenilor, care practicau Ritualuri , publicate la nceputul crii,
i-au stimulat i i-au nsu&leit n e$ecutarea e$erciiilor 3e aceea n ianuarie 1BB@
editura a trimis &ormulare la apro$imativ trei mii de oameni, pentru a a&la prerea lor
despre cele Cinci Ritualuri din !>chiul .enaterii#
)articipanii la completarea &ormularelor au &ost rugai s evalueze cartea pe
scara de la una p*n la zece note 3in +C5 &ormulare luate la nt*mplare, D8U au dat
crii nota B sau 10 7dmiraia rezultatelor ale aciunilor rituale adeseori reprezentau
observaii scrise pur i simplu pe marginile &ormularului nostru= #7sta ntr-adevr
&uncioneaz#, !%e inspir i nsu&leete# i !ncercai i vei crede singuri# Sein
2orris din Aamberland, statul 2ar-land i /ois 2unson din Aasper, statul Seioming,
au dat crii nota 15, ca s ne arate c*t de important i necesar consider ei aceasta
carte
4tudiind &ormulare i scrisori , am a&lat c oamenii au nceput s practice
aciuni rituale din di&erite motive )entru unii ele reprezentau ultima sperana dup ce
medicina tradiional nu a putut s vindece maladiile lor cronice )entru alii, aceasta
era cutarea permanent a mijloacelor de a obine i pstra sntatea robust Enii erau
mpini spre practicarea Ritualurilor de simpl curiozitate, iar alii ; nceputul
mbtr*nirii, boal neateptat, operaia sau trauma 2uli oameni au nceput s
practice aciuni rituale &iindc au vzut c*t de mult &olos au adus ele prietenilor sau
rudelor lor, sau &iindc au insistat soiile lor >ricare ar &i cauza, toi repede deveneau
!&anii# tehnicii !>chiului .enaterii#, deoarece rezultatele pozitive obinute dup un
timp relativ scurt, erau &r tgad
Cine $ractic Cinci Ritualuri1
'*rst participanilor la sondaj era ntre +0 p*n la B5 ani @0U din cei
intervievai ne-au comunicat c ei e$ecut cele Cinci Ritualuri peste doi ani, nc 88U
le practic n decurs de la L p*n la +8 luni 0aptul c un numr at*t de mare de oameni
este gata s continue aceasta practica am considerat ca un semn c ei au obinut
rezultate pozitive reale >are pentru ce ei continu s practice Ritualuri1
/a sondaje au participat reprezentanii aproape ai tuturor pro&esii ; de la medici,
&ermieri i nvtori p*n la constructori i ageni de v*nzri :courile veneau din
toat ar, din orae mari i mici aezri i singurul lucru care unea majoritatea lor ;
era convingerea c Cinci Ritualuri au mbuntit calitatea vieii lor
+C
)robabil c aciunile rituale sunt &olositoare oamenilor de v*rste cele mai
di&erite, cu cele mai di&erite nevoi &izice i cu di&erite capaciti
!mi place ideea, - ne scrie 5ond 5alton din 2ontgomeri, statul 7labama, n
v*rst de 8+ ani, - c &olosind 10-15 minute pe zi pentru e$erciii, pot s prelungesc
viaa mea cu 50 i chiar cu mai muli ani# :l a obinut un mare progres n aceasta
privin 3up ce a practicat timp de cinci luni cele Cinci Ritualuri, el a ncetat s ia
medicamente pentru tratamentul ulcerului gastric
/aura Felson n v*rst de 8B ani a su&erit n anul 1BDB un accident i i-
accidentat spatele 3in aceasta cauza ea nu putea s se mite, &r s mai vorbim c nici
nu putea s mearg timp de ase sptm*ni :a a &ost nevoit s ia calmante i rela$ante
musculare 9*nd dup un an i jumtate dup accident ea a primit nt*mpltor cartea
!>chiul .enaterii# ea tot mai avea probleme serioase cu spatele
!)entru ca s ajung la +1de repetri ale &iecrui Ritual a &ost nevoie de aproape
ase luni, - spune ea n &iecare zi m-am simit mai bine i mai puternic dec*t ieri 4unt
convins c aciunile rituale tibetane menin spatele meu ntr-o stare bun. 2uchii
mei din nou au captat elasticitatea, pe care o credeam pierdut de&initiv 3ac nu m
obosesc prea mult, nu am nevoie s m g*ndesc n mod deosebit la micrile mele ;
acestea din nou au devenit naturale +ciunile rituale tibetane sunt o tehnica uluitoare,
mai ales dac credei c pentru corpul dv nu mai sunt sperane 'oi continua s le
e$ercit p*n la s&*ritul vieii Fu mai vreau s pierd capacitatea de a m mica#
)rintre oameni n v*rst care au completat &ormularele noastre, a &ost o &emeie
din 9arbonda-le, statul "llinois n v*rst de B0 ani care ne-a scris chiar dup dou
sptm*ni dup practicarea celor Cinci Ritualuri :ra a &ost uimit c ntr-un timp at*t
de scurt tensiunea sa arterial a sczut de la 1B0VCD p*n la 1CDVLL 7&ar de aceasta, s-
a mbuntit senzaia de echilibru !0ii siguri ; scria ea, - eu voi continua s practic
acest minunat sistem de nsntoire#
3uglas 5la- din 4pocan, statul Sashington, are B1 ani 7cum patru ani el a
nceput s practice !>chiul .enaterii# i a modi&icat alimentaia sa :l nu mai are
nevoie de medicamente, pe care le lua din cauza anginei, ulcerului gastric i din cauza
problemelor cu sinuzita nazal 3up cuvintele lui, nrutirea vederii i boala
prostatei !au rmas n trecut#
9e la m"untirea %trii enerale de %ntate $:n la
tratamentul rcelii i a ri$ei
Enii oameni, ca i 3ouglas 5la-, au descoperit c cele Cinci Ritualuri au
produs minunate modi&icri n starea lor &izic, au dus la nsntoirea complet sau la
o mbuntire brusc n urm unei sau mai multor boli 7lii, ca i mine, au observat o
mbuntire general a strii de sntate 2odi&icrile cele mai evidente sunt creterea
energiei i rezistenei, mbuntirea tonusului muscular, precum i mobilitatea
articulaiilor i coordonarea micrilor 2ajoritatea corespondenilor au comunicat, c
au nevoie de mai puine ore pentru odihn noaptea i c somnul lor a devenit mai
pro&und i nviortor L1U din cei intervievai au comunicat c ei arat i se simt mai
tineri %oi cei care au participat n sondajele noastre , ne-au povestit despre unele sau
altele modi&icri n viaa lor, care au aprut ca urmare a practicrii celor Cinci
Ritualuri.
2uli din cei intervievai vorbeau despre mbuntirea evoluiei Jsau a
vindecriiK a unei liste lungi de maladii 3e e$emplu, tromboz sinusurilor nazale
nsoit de dureri de cap, in&ecii cronice a cilor respiratoare superioare, migrene,
alergii 7&ar de aceasta, la procentul cel mai mare din cei care practica Ritualuri
au ncetat complet sau au decurs mult mai uor a&eciunile organelor respiratoare, care
se repetau tot timpul, cum ar &i rceal i bronit
+D
>amenii care practic n mod regulat aciunile rituale, spun c le-a crescut
rezistena la mbolnvirile rsp*ndite, cum ar &i rceal i gripa :lis :glston, casnica n
v*rst de L5 ani, din )asseiic, statul FeG 6ersi, - este unul din e$emple %oat via :lis
a su&erit de angine, laringite, guturai i rceli :a capta orice in&ecie care aprea n
regiune 7a a &ost p*n ea nu a descoperit !>chiul .enaterii# i cele Cinci Ritualuri.
7m vzut reclama crii care suna at*t de uluitor, nc*t m-am hotr*t s arunc o
privire asupra acestei cri 7m citit-o, ns am continuat s cred c cele descrise n
carte nu pot &i adevrate ns curiozitatea mea nativ m-a &cut s le practic
ntotdeauna m-am interesat de modul de viaa sntos, mai ales prin metodele naturale
de vindecare, deoarece din &raged copilrie eram &oarte des bolnav n coala eram
absolvit de declamaii, deoarece deseori pierdeam voce#
3e atunci, de c*nd acum doi ani :lis a nceput s practice aciuni rituale ea nu
s-a mbolnvit niciodat, ceea ce n cazul ei este incredibil 9*nd soul i &iul au avut
gripa gastric, ea nu a &ost contaminat 2ai mult dec*t at*t, c*nd :lis simte c in&ecia
a ptruns n organismul ei , ea poate scap de in&ecie p*n la evoluia bolii
!9um am senzaie, care m previne c eu m pot mbolnvi, - spune :lis, - o
mic usturime n g*t sau simt nasul uor n&undat, imediat e$ecut prima aciune ritual
( rotire, i cea de-a treia ; aplecarea spre spate, ca un supliment la cea a +1 repetare
matinal, i simptomele pur i simplu dispar 7cum ele nu se trans&orm ntr-o rceal
adevrat, cum a &ost nainte n trecut, cu toate c ntotdeauna eu controlam sntatea
mea, totui m mbolnveam 3in tot ce am ncercat, Cinci Ritualuri ; este singurul
lucru care m-a ajutat i acestea sunt singurele e$erciii pe care le &ac n mod regulat
7cum am nvat s resping boala, c*nd simt c ea ncepe s m !ating# 7cest lucru
este su&icient pentru ea ,pentru totdeauna am devenit entuziastul celor cinci aciuni
ritualuri.
!ratamentul oricror maladii
En mare numr de oameni ne-a comunicat cu bucurie c de c*nd ei au nceput
s practice n mod regulat cele Cinci Ritualuri , ei au putut s reduc doza sau s
renune n totalitate la medicamente mpotriva astmului, ulcerului i hipertoniei
9arin Alallam din )ortervill, statul 9ali&ornia, este convins c aciunile rituale
au ajutat-o s renune la &umat
%otodat practica Ritualurilor, probabil , c ajut s stabilizeze nivelul
zaharului n s*ngele oamenilor cu diagnosticul de hipoglicemie sau diabet :&ectul de
nsntoire este mai vizibil la oameni care au urmat s&aturile date n carte n ceea ce
privete alimentaia :i au constatat c nsui combinarea principiilor de alimentaie cu
practica e$erciiilor e$pus de colonelul 5rad&ord, contribuie la tratamentul tulburrilor
digestiei i la mbuntirea activitii renale, vezicii urinare i intestinelor
7&ar de aceasta, practica complet contribuie la eliminarea spasmelor i
amoririi muchilor, simptomelor de colit i stimuleaz glanda tiroid care nu
&uncioneaz bine 9ei care &olosesc aceasta practica sunt &erm convini c aciunile
rituale e$ercit o in&luena pozitiv asupra vederii, auzului i memoriei, mbuntind
toate simurile
2uli oameni su&er de dureri de spate, de dureri n coloana vertebral, g*t i
articulaii, i numrul e$trem de mare al corespondenilor notri ne-au comunicat c
practicarea celor Cinci Ritualuri le-a adus o mbuntire imediat i uurtoare a
unor asemenea probleme /a oameni, care n mod regulat au vizitat pe chiropracticieni ,
dup nceperea e$erciiilor cu Cinci Ritualuri &ie c disprea n totalitate necesitatea
de a-i vizita, &ie ei au reuit s reduc n mod considerabil numrul edinelor
7cei oameni, care au su&erit de dureri n oase i articulaii, care le creau
slbiciune, senzaia recpatat a con&ortului &izic i capacitatea de a se mica liber le-au
dat o adevrat bucurie
+B
)rintre bolile care &oarte bine !se trateaz# cu cele Cinci Ritualuri adeseori
sunt amintite artrite de di&erite tipuri )hilis 4pelter, n v*rst de L+ ani din 4pring&ild,
statul >haio, ne-a comunicat c p*n la practicarea !>chiului .enaterii# din cauza
reumatismului ea era nevoit s urce scar &oarte ncet, treapta cu treapta, ca un copil,
care abia nva s mearg !3e c*nd am nceput s e$ercit practica >chiului
.enaterii, eu pot merge pe scar n mod obinuit#
0emeile au descoperit unele particulariti ale aciunii pozitive ale Ritualurilor
asupra organismului lor 4onia 2onde-l, la care menopauza a nceput la @C ani, a
constatat c dup trei luni de la nceperea e$erciiilor cu aciunile rituale la ea din nou
a aprut ciclul menstrual, dei un an de zile ea nu avea ciclul 4onia este convins c
&r ndoial corpul ei !ntinerete#
5arbara Aau&mann a &ost &ericit c*nd dup trei luni de practicare a #chiului
Rena!terii simptoamele "24 Jsindromul premenstrualK, care au in&luenat puternic
viaa ei, au disprut aproape complet !9el puin cu dou sptm*ni nainte de ciclul, la
mine apreau edeme, su&eream de depresie i su&eream din cauza unor spasme
puternice, - e$plic 5arbara ; 3e c*nd am nceput s practic aciuni rituale' unele din
aceste simptoame apar numai n preajm ciclului sau numai n prima zi
/a 2ar- 4hell-, n v*rst de @@ ani, datorit practicii #chiului Rena!terii, toate
problemele legate de &ibrom uterin pur i simplu au disprut 3up ce medicul ei
ginecolog i-a spus c are &ibrom, ea a nceput s practice Cinci Ritualuri de dou ori pe
zi 3up patru luni sonogra&ia a artat c a disprut orice urma a tumorii &ibroase
Pro"leme di/erite & rezolvarea e%te una %im$l
Cinci Ritualuri au e$ercitat o in&luena e$cepional asupra strii lui 6ohn )ras
n v*rst de @@ ani !2ama mea mi-a trimis de 9rciun !>chiul .enaterii# n acea
perioada am su&erit din cauza unor dureri chinuitoare n regiunea lombar Fu puteam
s stau drept i m micam cu mare greutate#, - spune 6ohn :l a &ost lovit de un cal i
ligamentele i cartilagii au &ost serios traumatizate !Fu am putut s ndoi genunchiul i
nu puteam s &ug deloc#, - spunea el 1erurile aspre din statul 2an nruteau starea
lui
!7m citit aceasta carte cu mult tulburare, - continua 6ohn ; :u nu iau
medicamente analgezice, de aceea la nceput mi-a &ost &oarte greu i aveam dureri mari
3e la bun nceput am neles c aceste e$erciii reprezint o metoda neobinuit 3up
c*teva luni , pentru prima data am simit c durerile de spate i de genunchi au slbit
mi plcea s &ac Ritualuri 3atorit lor m-am simit e$traordinar de bine 7m
continuat s &ac e$erciii i dup prima sptm*n am observat c durerea de spate a
nceput s dispar 7zi, dup 18 luni, genunchiul meu s-a re&cut apro$imativ cu B5U,
iar durerile n spate nu m mai deranjeaz :ste interesant de menionat c aciunile
rituale au ntrit voina mea i au mbuntit memoria 'ederea i auzul meu s-au
re&cut 100U :u cred n Ochiul Renaterii.
Rezolvarea $ro"lemelor leate de reutate
+ciuni rituale ajut s se normalizeze greutatea corpului >amenilor, care au
vrut s se ngrae , Cinci Ritualuri au produs o mbuntire considerabil i sntoas
a po&tei de m*ncare, ceea ce a dus la creterea greutii (i invers, acei, care trebuiau s
dea jos Iilograme, ne-au comunicat c au pierdut din greutate &r nici un &el de diete
!7m nceput s practic aciuni rituale acum cinci luni, - spune 9arolin %-udor,
n v*rst de @L ani, din 3enver, statul 9olorado ; 7m ncercat s slbesc cu 10 pounds
Jcca 5 IilogrameK timp de + ani 3up dou luni de e$erciii zilnice ale celor Cinci
Ritualuri aceste 10 pounds au disprut pentru totdeauna 7&ar de aceasta, am devenit
mai energic nainte adormeam pe canapea chiar la ora B seara 7cum pot s nu dorm
80
p*n la unsprezece i jumtate sau p*n la unu noaptea n &iecare zi mi place c acum
am c*teva ore libere n plus
7socierea pierderii n greutate i creterii energiei a &ost chiar i mai
considerabil la acei, care nu numai c practicau Cinci Ritualuri, ci i urmau s&aturi,
prezentate n carte, re&eritoare la alimentaie
;ntinerirea n locul m"tr:nirii
3esigur, una din cele mai atrgtoare promisiuni ale celor cinci aciuni rituale
( este promisiunea de a ncetini mbtr*nirea, de a restabili &orele i de a ntinerii
organismul vostru 3up 85 ani pentru oricare om pare &oarte atrgtoare ideea, c poi
s ari i s te simi mai t*nr 0r ndoial c n unele cazuri aciunile rituale au
nceput s trans&orme organismul, n timpul practicrii lor s-a mbuntit inuta lor, au
disprut petele v*rstei i riduri de pe &a, precum i acea e$presie stupid, c*nd obrajii
devin &lasc i moi /a muli oameni prul crunt a &ost nlocuit ; cel puin parial ; de
culoarea lui natural )rul rar a devenit des i strlucitor 3up @ luni de practicare a
>chiului .enaterii, la 6ams 2eis n v*rst de C5 ani , prul , care cdea n smocuri
ntregi, nu numai c a ncetat s cad, ci a nceput s creasc n acele locuri ale capului,
unde prul numai cretea de c*iva ani
(i brbai, i &emei ne-au comunicat despre revenirea corpului lor ntr-o &orma
bun )racticarea sistematic a aciunilor rituale a mbuntit aspectul e$terior al
multor oameni, revenindu-le !strlucirea ochilor, elasticitatea mersului i vioiciunea
tinereii#
)ractic*nd cele Cinci Ritualuri muli ncep s neleag c este posibil, c boal
care ne slbete ; este credina noastr n btr*nee 7proape toi mprtesc prerea
greit, c slbiciunea , bolile, nrutirea aspectului e$terior, ubrezire i chiar durere
sunt inevitabile ns pentru cei care practic cele 9inci .itualuri , cine s-a hotr*t s
ndrepte e&orturile sale spre sntate, probabil, c totul va &i absolut alt&el
Ochiul Renaterii ne d posibilitatea de a tri i de a mbtr*ni prin metoda
care este diametral opus &aptului cum am trit i cum mbtr*neam nainte :ste mai
simplu s nu crezi i s respingi practica i s numeti cele cinci aciuni rituale
ti"etane' care ne o&er perspectivele at*t de nelimitate i optimiste, drept mitul
visatorilor sau minciun pentru cei creduli !7ceste Cinci Ritualuri ; sunt ca o poveste,
- spune 9harles 1oodGin din 4alinas, statul 9ali&ornia ; %e ntrebi= cum te pot ajuta
eleN ns ele te ajut, ca i cum ar &i un miracol#
#eninerea %ntii emoionale i $%ihice
)entru majoritatea oamenilor, care practic Cinci Ritualuri , modi&icrile &izice
sunt nsoite de modi&icri n reglarea psihic :i vorbesc despre o stare mai calm,
clar i rela$ant a spiritului >ameni at*t de di&erii, cum ar &i mama a ase copii, n
v*rst de 8+ ani din "uta i pensionarul n v*rst de D5 ani din 0lorida, comunic c
datorit aciunilor rituale ei se simt bine nu numai din punct de vedere &izic, ci i din
punct de vedere emoional /i s-a creat impresia, c practicarea Ritualurilor a &cut,
dup prerea lor, universul mai clar, temperamentul mai stabil, iar raiunea ; mai
precis
!>bserv c n ultimul timp am atins un asemenea nivel intelectual, pe care
nainte l consideram imposibil de atins, - spune /i Sudol, n v*rst de 58 ani, din 4an-
0rancisIo ; )arc n corpul meu a intrat mintea unui om talentat, remarcabil 3ac
doar trei luni de practicare a acestor e$erciii pot da asemenea rezultate, privesc cu
optimism viitorul#
9omentariile corespondenilor notri de toate v*rstele constau n special n
&aptul c practicarea celor Cinci Ritualuri le-a creat o senzaie stabil a sntii, a
&ericirii i satis&aciei personale, a satis&aciei vieii i sntii 9orespondenii descriau
81
acest sentiment ca !dorina de a tri#, !vioiciune#, !energie#, !echilibru# i !&ericire#
En brbat a denumit aciunile rituale !un tonic e&icient#, iar altul a spus c el a
nceput !s se simt ca un om nou# 0r ndoial, c*nd oamenii se simt mai bine din
punct de vedere &izic i emoional, senzaia de tineree i interesul pentru viaa nu se
las ateptate
!9artea ne d speran, - spune asistenta medical 4ara /uri, - iar apoi ; i
credina, c ncepei s simii rezultatele celor cinci aciuni rituale. 7m nceput s le
practic n primvar anului 1BB1 7stzi m bucur de rezultatele e$erciiilor mele=
sntatea mea s-a mbuntit considerabil, am devenit mai activ, acum eu apreciez
mai mult viaa mea i am posibilitatea s ajut mai mult pe alii 4copul meu era s m
simt din nou t*nr i acest lucru am realizat#
)rintre sute de rspunsuri primite de noi, care seamn cu scrisoarea 4arei,
considerm cele mai interesante ecourile medicilor pro&esioniti i tmduitorilor n
partea a dou a acestui capitol vei cunoate pe unii din aceti oameni, cu povestirile lor
uimitoare 9eea ce v vor povesti ei, v vor nsu&lei i mai mult i are s v dea
sperana de nsntoire, re&acerea sntii i ntoarcerea acelei &ore vitale i bucurii,
pe care o au de obicei tinerii
J3ac dorii s a&lai mai mult despre e$periena personal a acestor oameni,
care practica #chiul Rena!terii, citii 7ne$a 5K
8+
P+R!)+ <
9in $unct de vedere al medicinii
7&irmaiile colonelului 5rad&ord &cute n prima carte a !>chiului .enaterii#
pot produce mirare i scepticism :voluia bolilor, nrutirea strii &izice i neputin
mbtr*nirii cu timpul par a &i inevitabile 2edicina contemporan nu ne o&er nici un
model de construcie energetic a organismului, care poate &i comparat cu concepia
tibetan despre v*rtejuri circulare, i &r tragere de inima medicina modern
recunoate e$istena dependenei ntre dispoziia psihic, stabilitatea emoional i
starea &izic Enii medici, ns, ncep s reconsidere vechile nvturi i practicile
alternative de nsntoire
Enele din cele mai emoionante i inspiratoare mrturii despre in&luena
bene&ic a celor Cinci Ritualuri sunt comunicrile primite de la oameni de pro&esie
medical, care nu numai c ei nii practic Ritualuri' ci le i recomand pacienilor
si :$periena lor proprie i pro&esional i-a convins c aciunile rituale pot
mbuntii considerabil starea general a sntii pacienilor
3octor n medicin .obert 9oup timp de +0 ani cerceteaz metode alternative
de tratament i este convins c la baza celor Cinci Ritualuri stau cunotine strvechi i
mai complete dec*t acele pe care le avem acum !2edicina occidental e$amineaz
corpul uman ca pe un automobil, pur i simplu pe o maina cu piese care pot &i
nlocuite i ca i nainte consider drept cauze ale bolilor numai &actori &izici ns
aceste e$erciii mbuntesc nu numai sntatea &izic
:u cred c ntre durerea emoional i cea &izic e$ist o legtur, c tulburrile
sntii &izice au multe nivele i ele pot &i legate de sentimentul &uriei, amrciunii sau
atitudinii negative &aa de ceva, - e$plic doctorul 9oup ; 9ele Cinci Ritualuri
lucreaz la ambele nivele :le reprezint doar o parte a tradiiei spirituale 3e aceea,
probabil, c ele nu produc plictiseal cum se nt*mpl cu alte sisteme de e$erciii :u
simt c aciunile rituale m in&lueneaz nu numai n sensul &izic#
3octorul 9oup, care are acum 51 ani, a nceput s practice !#chiul
Rena!teriin anul 1BB8 n &elul su aceasta a &ost o hotr*re de a ncepe o viaa nou
7stzi, bz*ndu-se pe e$periena proprie, el este at*t de convins despre &olosul
aciunilor rituale' nc*t nu pierde nici o zi &r e$erciii !2uchii mei au devenit mai
puternici, umerii ; mai drepi i muchii abdominali mai tari 3up ase luni de
e$erciii, prul crunt de pe cea& a nceput s capete culoarea lui natural de castaniu
nchis /-am convins pe &iul meu, care studiaz ntr-un colegiu de medicin, s nceap
s &ac e$erciii ale celor Cinci Ritualuri' spune doctorul 9oup
3octorul 9oup i-a nceput activitatea ca specialist de oto-laringologie, ns cu
timpul a renunat la metodele ale medicinii tradiionaliste, deoarece considera incorect
s &ac at*t de multe operaii, pe care trebuia s le &ac, i s prescrie at*t de multe
medicamente, pe care el nsi nu ar &i vrut s le ia n prezent metodele lui de tratament
nu corespund cu ceea ce el a nvat n colegiul medical n patria sa, n >landa n
munca cu pacienii la 4cottsland, statul 7rizona, doctorul 9oup &olosete tehnici
di&erite, ndreptate spre uni&icarea n procesul de vindecare a minii cu corpul i s
acioneze at*t asupra aspectelor &izice, c*t i asupra celor emoionale ale bolii
!Cinci Ritualuri nu sunt doar e$erciii pentru corp 3up e$ecutarea lor am
senzaia unei bine&aceri pro&unde, complete, care mi lipsete, dac pierd mcar o zi
&r e$erciii, - spune doctorul 9oup
88
:u cred n predestinarea lor ; de a stabili echilibrul ntre minte i corp 3e aceea
doctorul recomand multor din pacienii si s e$ecute aciuni rituale.
+devrul %trvechi i tiina contem$oran
2edicii cu care am discutat sunt de acord c aciunile rituale reprezint o parte
a tradiiei de tratament &oarte vechi i e&iciente !)rerea mea, - spune doctorul 9harles
5ouen, care este un chiropractician ; neurolog din 5illings 4tatul 2ontana, - c aceste
Ritualuri au &ost create cu mii de ani nainte pe baza unei noiuni intuitive a
principiilor de constituire i &uncionare a corpului uman, susinut de observaii atente
i precise#
!7m cumprat !>chiul .enaterii# acum c*iva ani, - spune doctorul 5oGen, -
deoarece editura a garantat restituirea banilor, dac nu voi &i mulumit de rezultatele
practicii 7m considerat c orice companie, care presupune aa ceva, trebuie s &ie
absolut sigur de produsul su 7m simit e&ectele pozitive ale aciunilor rituale chiar
dup prima data 3intr-o data am nceput s neleg mai clar ce se petrece n corpul
meu i n jurul meu, i am cuprins de energie, pe care a &i descris-o ca era o energie
stabil#
3octorul 5oGen, unul din 11B chiropracticieni-neurologi din lume, care au
primit un certi&icat o&icial, ncurajeaz pacienii si s e$ecute zilnic cele Cinci
Ritualuri :l are gradul de doctor n neurologie Jtiina despre sistemul nervos, care
dirijeaz toate sistemele &uncionale ale organismuluiK, i metodele lui neobinuite
e$clud intervenii chirurgicale i &olosirea preparatelor medicamentoase !%ot ce se
petrece n sistemul nervos, - e$plic doctorul 5oGen, - e$ercit o in&luena pro&und
asupra corpului :$periena mea proprie, precum i e$periena pacienilor mei arat c
cele cinci aciuni rituale trezesc ntreg sistemul nervos Fu-mi este greu s cred n ceea
ce pot &ace Cinci ritualuri' tiind totul despre &uncionarea corpului uman n cele
Cinci ritualuri nu este nimic mistic sau magic
9a s e$plicm ce are el n vedere, ca e$emplu, doctorul 5oGen susine c
aciunile rituale pot ajuta ca omul s arate mai t*nr !mbuntirea circulaiei
sangvine stimuleaz un &lu$ mai bun al s*ngelui ctre organe, mai ales ctre &aaM
s*ngele aduce pielii o$igenul proaspt i substanele hrnitoare i scoate produsele
prelucrate )racticarea zilnic a aciunilor rituale stimuleaz sistemul nervos, care, la
r*ndul su, controleaz sistemul circulaiei sangvine, i aceasta contribuie la &aptul c
omul ncepe s arate mai bine i mai t*nr
3octorul 5oGen, care timp de mai bine de 15 ani se ocup de neurologie, a
&ormulat o e$plicaie &oarte precis cum i de ce cele Cinci Ritualuri aduc &olosul at*t
de mare= !%otalitatea impulsurilor nervoase ale corpului care intr i ies n orice
moment se numete o stare general integrativ a sistemului nervos nchipuii-v c
acesta este contul dv la banca !3epunerile# provin de la receptorii micrii, de la
terminaiile nervoase specializate, amplasate n articulaii 9ea mai mare parte a acestor
terminaii nervoase se a&l n regiunea capului i n partea superioar a g*tului, i
aproape la toate Ritualurile trebuie ca g*tul s &ie ndoit sau alungit
%erminaiile nervoase asigur a&lu$ul permanent cerebral al in&ormaiei
senzoriale 2icrile articulaiilor stimuleaz receptorii micrii, ceea ce contribuie la
creterea activitii cerebelului i talamusului 7ceste pri cerebrale adun ntreaga
in&ormaie sosit i regleaz activitatea sistemului nervos simpatic i parasimpatic, care
controleaz &unciile automate, involuntare ale corpului ; cum ar &i &uncionarea inimii,
plm*nilor, intestinelor i glandelor de secreie intern 9u c*t mai multe !depuneri#
&acei, cu at*t mai buna este balana voastra i cu at*t mai multe posibiliti avei
4timularea insu&icient a sistemului nervos , c*nd ; s spunem ; ca omul este bolnav i
este legat de pat pentru un timp ndelungat, duce la scderea !restului din cont#
8@
3up prerea doctorului 5oGen, unul din &actorii cei mai importani , care
contribuie la mbtr*nirea noastr timpurile i la dezvoltarea bolilor cronice, este doar
modul sedentar de viaa /ipsa micrii duce la &r*narea activitii nervoase, ceea ce
in&lueneaz toate sistemele ale corpului 9*nd terminaiile nervoase sensibile nu
primesc semnale, ele ncep s se atro&ieze i aceasta duce la scderea &uncionrii
organelor
!+ciunile rituale stimuleaz receptorii de micare i contribuie la creterea
strii integrative, ceea ce, la r*ndul su, in&lueneaz sistemele imunitar i
cardiovascular, organele digestive, organele respiratorii i de e$creie "at de ce
practicarea celor Cinci Ritualuri reduce riscul mbolnvirilor din cauza rcelii, mai
nt*rzie apariia maladiilor distrugtoare, care sunt asociate cu btr*nee, i contribuie la
vindecarea unui numr at*t de mare al maladiilor, ncep*nd cu artrita i ncheind cu
sinuzit ma$ilar 7m vzut pacieni cu !pinteni# osoi, acesta este o varietate de
osteoartrita, c*nd articulaiile bolnave se contopesc 3ac nervii acestor articulaii sunt
stimulai, cum se nt*mpl n timpul practicrii aciunilor rituale, !pintenii# ntr-adevr
se resorb .adiogra&iile articulaiilor bolnave sunt dovada &aptului, c !pinteni# osoi
ncep s dispar n totalitate, i eu cred c aceasta se nt*mpl ca rezultat al asocierii
tratamentului propus de mine i practicrii acestor e$erciii#
3octor 5oGen are acum @0 ani, zilnic el e$ecut #chiul .enateri timp de 5 ani
9on&orm cuvintelor lui, ele i-au nlocuit ceaca matinal de ca&ea, deoarece l ncrcau
cu o energie mult mai mare !:$ecut*nd aciuni rituale, eu reuesc s obin creterea
capacitii de a obine tot, ce doresc s obin i descopr la ma$imum potenialul meu
uman#, - spune 5oGen
9a i doctorul 5oGen, doctorul .assel /iuis, care muli ani studiaz tradiiile de
nsntoire, consider c cele Cinci Ritualuri se bazeaz pe o nelegere pro&und a
construciei corpului omenesc i a &uncionrii acestuia ; pe cunoatere, care ntr-
adevr a dovedit valabilitatea sa odat cu trecerea timpului :l consider c aceste
e$erciii sunt bine g*ndite i con&irmate de e$periena multor oameni care le-au aplicat
/iuis, care peste 1C ani lucreaz ca chiropractician la 9harlston, statul 9ali&ornia de
4ud, d un e$emplu de acupunctura care de sute de ani este o metoda &oarte e&icient
de tratament, dei p*n n prezent nimeni nu a putut s-i dea o e$plicaie tiini&ic
e$haustiv
!n cei tei ani de practicare a #chiului Rena!terii, spune doctorul /iuis, - am
observat c aciunile rituale mi creeaz o senzaie de sntate i armonie 9red c
aceste rezultate pozitive sunt rezultatul aciunii principiilor &izice i meta&izice orientale
strvechi Eltima in&ormaie tiini&ic despre legtur dintre starea cerebral i corp
con&irm valabilitatea acestor principii
9u mult timp nainte ca unul din pacieni mi-a dat cartea !#chiul Rena!terii,
eram convins c starea cerebral trebuie s participe la modi&icrile reale i de lung
durat a strii &izice a omului 0iecare om trebuie s aib un rol activ n pstrarea
sntii sale i s-i asume o anumit rspundereO
:u consider c cea mai mare valoare a acestei cri const n &aptul c ea
propune oamenilor de orice v*rst tehnica, datorit creia ei pot s restabileasc i s
pstreze sntatea lor :u nu sunt interesat s triesc p*n la 1+0 ani )entru mine este
important calitatea vieii i eu cred c n acest sens aciunile rituale sunt &oarte
e&iciente 3e aceea eu nsumi le practic i propun ca i pacienii mei, printre care sunt
oameni de toate v*rstele care su&er de cele mai di&erite boli , maladii i tulburri
musculare i osoase, s &ac acest lucru :u consider c aciunile rituale $ este o
practica per&ect pentru spirit i corp#
)ovestea doctorului .assel 6oilett este un e$emplu cel mai potrivit 3octorul
6oilett a lucrat ca medic la ,art&ord, statul AentuIIi :l a ieit la pensie n anul 1BB8 i
n acelai an a nceput s practice cele Cinci Ritualuri. 3up apte luni el s-a nt*lnit
nt*mpltor cu colegul su care locuia n alt ora i pe care nu l-a vzut demult !3v nu
85
putei ieii la pensie 7vei doar @C ani, nu-i aaN# ; a ntrebat acel prieten 3octor
6oilett a rspuns c n realitate el are L8 ani, ns ca s dovedeasc acest lucru el a &ost
nevoit s arate carnetul su de conducere
)*n c*nd doctorul 6oilett a nceput s practice #chiul Rena!terii, el mergea
aplecat i nu putea s ntoarc capul din cauza unei vechi traume a g*tului )rul lui era
complet alb, el su&erea de greutatea e$cesiv i se simea &oarte btr*n !3in 1B iunie
1BB8 eu urmez cu strictee s&aturile care sunt indicate n cartea #chiul Rena!terii, -
spune doctorul 6oilett ; 7m slbit cu +0 de poundsRJcirca B IgK, am devenit mai
energic i mai activ )rul meu a devenit mai des, acum prul meu are culoarea de
castaniu nchis, au rmas doar c*teva uvie la t*mple )ot s stau drept i ntorc g*tul
absolut liber, &r dureri 2ersul meu a devenit uor i &le$ibil 3orinele i capacitile
se$uale au devenit normale >amenii care nu m-au vzut timp de patru ani, sunt uluii
de &aptul c*t de mult am ntinerit#
Cum /uncioneaz cele Cinci Ritualuri
0iecare din medici, cu care am discutat, e$plica de pe poziiile specialitii sale,
cum i de ce !&uncioneaz# aciuni rituale. ns toi erau de aceeai prere, c n cazul
practicrii permanente, cele Cinci Ritualuri e$ercita o aciune pozitiv asupra
ntregului corp i asupra psihicului ntr-un singur glas ei au con&irmat c aciunile
rituale ntresc sistemul muscular, mbuntesc mobilitatea articulaiilor, circulaia
s*ngelui i &unciile respiratorii, mbuntesc coordonarea, simul echilibrului, asigur
energia i claritatea g*ndirii
Enii medici consider c n urm mbuntirii circulaiei sangvine, care are loc
datorit Ritualurilor, din corp se elimin to$ine i depuneri, care se acumuleaz n
esutul grsos, n organe i articulaii 7lii acord o atenie deosebit &aptului c
aciunile rituale contribuie la mbuntirea a&lu$ului de o$igen spre creier, ceea ce
mbuntete &uncionarea acestuia 2uli medici sunt convini c stimularea chaIre-
lor sau a centrelor energetici, descris n cartea !#chiul Rena!terii, %n realitate este
stimularea sistemului en&ocrin al corpului. ('iscuia cu pri(ire la sistemul chakre$lor
o (ei gsi %n capitolul )).
!/ocurile de amplasare ale chaIre-lor n coloana vertebral corespund cu
glandelor principale de secreie intern, - e$plic doctorul 3avid 4elman ; 7ceste
glande ajut s menin balana homeostatic a elementelor biochimice ale corpului i
asigur e$ecutarea &unciilor automate ale organismului 1landa tiroida i glanda
hipo&iza, care sunt legate de producerea hormonului de cretere, care este responsabil
pentru procesul de maturizare a omului, - sunt pri ale sistemului endocrin :le sunt
amplasate n regiunea capului i g*tului, iar aciunile rituale acioneaz deosebit de
&avorabil aceste pri ale corpului i, n mod corespunztor, activeaz aceste glande n
cadrul cercetrilor tiini&ice s-a stabilit c introducerea n organism a unor doze mici
ale hormonului de cretere ncetinete procesul de mbtr*nire#
2icrobiologul doctorul 4alman mani&est un interes deosebit &a de legtur
ntre psihicul, corpul i sistemul imunitar n prezent el caut resurse &inanciare pentru
studierea in&luenei celor Cinci Ritualuri asupra capacitii organismului uman de a
produce hormonul creterii 7ceeai abordare tiini&ic de cercettor el a mani&estat i
&a de practica 9*nd acum patru ani el a citit pentru prima data cartea !>chiul
.enaterii#, , el a abordat practica tibetan e$pus n carte de pe poziiile unui om de
tiin-cercettor i a nceput s practice ; ca e$periment ; aciuni rituale.
4pre mirarea sa, doctorul 4alman, care avea L8 ani, a descoperit n cur*nd c se
simte mai t*nr i devine mai sntos i c, n mod deosebit, a devenit rezistent la
rceal i gripa 3up o luna de e$erciii el putea s joace trei seturi n tenis n timpul
cldurii din mijlocul zilei, ceea ce nainte era absolut imposibil pentru el )artenerul lui
8L
n jocul dublu, avea @8 ani, ns 4alman spune nu-i era deloc greu s joace cu acest
partener !2 simt mai bine dec*t atunci c*nd aveam +D ani (i art mai bine nlimea
mea ; L &ootsRJcirca 1D0 cmK i de c*nd am introdus aciuni rituale n regimul meu
zilnic, oric*t a m*nca, greutatea mea este stabil ; 188 poundsR Jcirca L0 IgK,# ;
vorbete cu m*ndrie doctorul 4alman
7v*nd n vedere c doctorul 4alman este un om de tiin, el nu este gata s
susin c doar aciunile rituale erau cauza mbuntirii minunate a sntii :l
consider c pe e$emplul unui singur om nu se poate &ace o analiza tiini&ic obiectiv
!:u nu pot s spun cu siguran, cum m-a &i simit, dac nu a &i practicat cele Cici
Rit)al)ri8 = spune el ; :u doar tiu c le practic i am simit c ele m ajut "at de ce
eu povestesc despre ele la seminare i lecii#
+tenie $rinci$al ( %$re m"untirea %ntii
!9el mai mult m intereseaz rezultatele, - e$plic doctor n medicina 9atlin
4ortini, dec*t &aptul cum i de ce ceva lucreaz pentru pacienii mei :u sunt gata s m
narmez cu tot, ce poate s-i ajute 9*nd ceva, ce o&er tiina medical este cel mai
bun dar nu e$ercit o aciune &avorabil, eu sunt gata s ncerc i altceva >amenii vor
s &ie sntoi i eu mprtesc punctul lor de vedere# 3atorit unei asemenea
atitudini, ea a aplecat urechea spre cuvintele uneia din pacientele sale, 9intia, care
susinea c cele Cinci Ritualuri au schimbat total starea i viaa ei
n prezent doctor 4ortini pred la &acultatea de medicin a Eniversitii din
0lorida de 4ud, i, totodat, este coordonator n problemele de obstetric i ginecologie
n programul de ajutorare a &amiliilor, care este aplicat de 9entrul medical din ,ali&a$
din oraul 3a-ton-5itch )entru prima data ea a nt*lnit-o pe 9intia cu opt ani i
jumtate n urm 7tunci 9intia avea +C ani, avea o mulime de probleme cu sntate,
inclusiv &uncia redus a glandei tiroide i tulburarea po&tei de m*ncare, din a cror
cauza 9intia era e$trem de slab i at*t de slbit, nc*t trebuia s depun un mare e&ort
ca urce un singur etaj pe o scara obinuit 3octor 9ortini a nceput s-o trateze pe
9intia i i-a recomandat s viziteze un psiholog cu care lucra
ns nici consultaiile la psiholog, nici medicamente nu ajutau 9on&orm
cuvintelor lui 9intia, ea se simea !mai btr*n dec*t majoritatea oamenilor btr*ni#, i
se prea c ea moare !%ot timpul i-a &ost &rig#, !arta ngrozitor ; slab, cu prul &r
luciu, &ire de pr &ragile i pleoapele care acopereau ochii pe jumtate# 9u greu ea
reuea s-o ngrijeasc pe &iica ei n v*rst de L ani
9u puin timp nainte de cea de-a dou sarcina, 9intia pur i simplu a dat peste
cartea !#chiul Rena!terii. ntr-o zi ploioas ea a vzut pe trotuar un teanc de cri,
care a &ost lsat ca s &ie luat de gunoieri :$amin*nd crile ude n cutarea a ceva
interesant, 9intia a gsit cartea lui Aelder, una singur care a rmas absolut uscat
3enumirea crii a intrigat-o i 9intia a luat-o acas, a citit-o i aproape imediat a
nceput s practice aciuni rituale. n cur*nd i ea, i doctor 4ortini au nceput s
observe schimbrile pozitive n starea ei de sntate 9intia a nceput s aibe po&ta de
m*ncare i a nceput s ia n greutate 3ispoziia ei s-a mbuntit brusc, ea a devenit
mai energic 9intia era convins c aceasta stare era rezultatul celor Cinci Ritualuri.
!:u nu am auzit de !#chiul Rena!teriii de cele cinci aciuni rituale p*n c*nd
9intia nu mi-a atras atenia asupra lor, - e$plic doctor 4ortini, - i la nceput le-am
privit sceptic, cum ar &i procedat orice medic n locul meu :u am considerat ns c
aceste e$erciii nu pot s-i &ac nici un ru i nu am avut nimic mpotriv e$erciiilor ei
%impul trecea i cu greu am crezut c aceste schimbri se petrec cu 9intia :a a devenit
un alt om 7rta mai bine, se simea mai bine, a nceput mai bine s &ac &a treburilor
ei, control*nd &oarte bine viaa i sntatea sa#
!9*nd am &ost gravida prima data, - spunea 9intia, - am &ost nevoit s petrec
ultimele dou luni &r s m ridic din pat 9*nd din nou am rmas nsrcinat i at*t
8C
doctor 4ortini, c*t i eu ne temeam &oarte mult c nu voi putea purta sarcina i nu voi
putea nate copilul, i chiar dac voi putea, nu voi avea putere s-l ngrijesc 9hiar m-
am g*ndit s ntrerup sarcina# ns sarcina lui 9intia a trecut &r complicaii i acum
cinci luni ea nscut o &etia sntoas 9intia a practicat prima, a treia !i a patra
aciune ritual p*n n ziua c*nd a &ost dus la spital, i a putut s renceap practicarea
celor Cinci Ritualuri dup ase sptm*ni de la natere
!)rietena mea, care a nscut imediat dup mine, arat tot aa ca i cum ar &i
gravid ns peste nou sptm*ni de la naterea &iicei mele, nu ai spune c de cur*nd
eu am nscut un copil, - spune 9intia entuziasmat- &ceam c*te + repetri din &iecare
aciune ritual i m simeam minunat :ram plin de energie i aceasta a &ost o
senzaie cu totul nou pentru mine 7cum eu pot s ngrijesc pe ambii copii i a&ar de
aceasta ; un petior i un iepura 3ac nu am n acelai timp dou sau trei treburi de
&cut, nu tiu ce s &ac cu mine 9*ndva, dac ncercam s aduc n casa copilul i c*teva
pachete de alimente dintr-o dat, aceasta aproape c m omora 7stzi nu observ nici
un e&ort )rul meu arat minunat, nu-mi este &rig i nu iau medicamente pentru
tratamentul glandei tiroide 9ele Cinci Ritualuri ntr-adevr m-au ajutat 7m &ost o
&emei t*nr care arta ru, acum, ns, am tineree i sntate#
3octorul 4ortini con&irm cuvintele 9intiei !9a adeptul metodelor tiini&ice,
nu pot s con&irm categoric, c schimbrile i mbuntirile , pe care le-am observat la
9intia, au &ost numai rezultatul celor Cinci Ritualuri. 9u toate acestea m-a impresionat
&oarte mult ceea ce am vzut 2 intereseaz &oarte mult metodele, care i ajut pe
oameni i, &r ndoial, cele Cinci Ritualuri au ajutat-o pe 9intia#, - spune doctorul
4ortini
9intia crede c 3umnezeu i-a trimis cartea !>chiul .enaterii# chiar la
momentul oportun, c*nd ea a ajuns la un punct critic !7m &ost bolnav i am obosit
&oarte mult din cauza bolilor mele, - spune ea 2edicamentele luate de mine nu m
ajutau n nici un &el 7m simit c m poate ajuta ceva din interiorul meu, ns nu am
tiut despre ce este vorba 9ele Cinci Ritualuri au rspuns la toate aceste ntrebri
;ncetinirea m"tr:nirii
9*nd doctorul 542ell, care lucreaz ca psihiatru n clinica local de psihiatrie
din 6acIson, statul /uisiana, a auzit pentru prima data despre cartea !>chiul
.enaterii#, el se temea c este ameninat de unele probleme cu inima 7vea L8 ani, a
&ost slbit i era supraponderal 9*ndva el avea practica particular i adeseori lucra
c*te L0 ore pe sptm*n, ns n timpul, despre care vorbim, el nu mai putea s lucreze
nici cele D ore lucrtoare pe zi :l simea c deodat ncepe s mbtr*neasc
!7m cumprat cartea &iindc ea a trezit curiozitatea mea 7&ar de aceasta, nu-
mi plcea starea mea &izic, - e$plic doctorul 2ell, - i am hotr*t c voi &ace e$erciii
vreo trei luni i voi vedea, dac obin unele rezultate 4pre s&*ritul lunii a treia am
observat la mine schimbri uimitoare#
)racticarea celor Cinci Ritualuri a mbuntit considerabil capacitatea de
munc a doctorului 2ell 7cum trei ani, p*n c*nd el a a&lat despre .itualuri,el avea
nevoie de cel opt ore de somn n cele +@ ore i, oricum, spre mijlocul zilei el simea
oboseal !n cei mai buni ani ai mei dormeam @-5 ore pe zi, - spune el, - i, dei acum
eu dorm mult mai puin, eu niciodat nu simt oboseal 2 scol la ora @ dimineaa i
m simt mprosptat, lucrez productiv o zi ntreag i m simt vioi, am uitat despre acea
moliciune, pe care o simeam dup masa 9hiar seara, c*nd m culc, nu m simt
epuizat#
7&ar de aceasta, doctorul 2ell a slbit cu 10 pounds Jcirca 5 IgK i greutatea
lui rm*ne stabil 9ircum&erina taliei s-a redus cu 8 inchi Jcca C,5 cmK, se restabilete
tonusul muscular i place ce vede n oglind 4trnutul cronic, de care su&erea din
8D
cauza hipertro&iei mucoaselor nazale, a ncetat, iar respiraia greoaie, pe care a
observat-o n ultimul timp, a disprut cu desv*rire
!'z*nd ce s-a nt*mplat cu mine n perioada celor 8 luni, am hotr*t s
continui e$erciiile, - spune doctorul 2ell ; 7cum aciunile rituale au devenit pentru
mine ceva obinuit, i n decursul acestor ani am ntrerupt e$erciiile doar cinci zile :u
tiu, nu numai c m simt mult mai bine, n realitate am devenit mai sntos 3e c*nd
am nceput s practic cele Cinci Ritualuri, niciodat nu m-am mbolnvit grav9*nd
simeam c ncepe o mic rceal, am continuat s practic Ritualurile, i rceal
disprea n dou zile 3e cur*nd am e&ectuat un consult medical complet i consultul a
artat c starea mea este normal 2edicul meu nu putea s cread c avem aceeai
v*rst " s-a &cut untarea venoas colateral, ns el arat cu 10 ani mai btr*n dec*t
mine#
!2 ndoiesc c practicarea aciunilor rituale ntr-adevr poate s &ac
reversibil procesul de mbtr*nire, - spune cu z*mbetul pe buze doctorul 2ell, - ns
dac omul are su&icient voin pentru a &ace aceste e$erciii, sunt convins c va
%m*tr"ni %ncet.
9omentariile doctorului 2ell, ale doctorului 4ortini, ale doctorului Aoup i ale
tuturor medicilor, menionai n acest capitol, - nu este o trucare de reclam :le nu
pornesc de la !v*nztorii grsimii viperelor#, care ncearc s v*nd ele$irul vieii, i
nici de la arlatani JescrociK care vor s pun m*n pe banii votri 2edicii, ca toi ali
brbai i &emei, care au &ost de acord s vorbeasc cu mine, nu au primit nimic n
schimb 4ingur lor recompens pentru &aptul c ei au mprtit povestirile lor
incredibile, - este &aptul c ei tiu c povestirile lor pot s aduc &olos altor oameni
=%ii %ur%a voa%tr de tineree
n acest capitol ai citit despre oameni reali, care triesc o viaa obinuit, ca i
noi toi n povestirile lor nu este nimic supranatural sau misterios 7ceti oameni sunt
deosebii din cauza c ei niciodat nu au visat la un izvor al tinereii, ns au descoperit
c n realitate !apele vieii# curg n ei nii ,otr*nd s practice aciuni rituale, &iecare
din ei a putut s activeze capacitatea natural a corpului su de a se vindeca i ntineri
pe sine
3in ecourile primite de noi devine clar c cele Cinci Ritualuri au o capacitate
uimitoare !de a reaciona acolo, unde avei dureri# :le pot schimba modul vostru de
via sau pur i simplu s v &ac viaa mai uoar, vindec*nd bolile voastre sau s
rezistai mai bine la ele 3atorit lor putei s v artai mai tineri, dec*t n realitate i s
v simii aa, cum nu v-ai simit de muli ani )rincipalul ns este c ele pot schimba
prerea despre dv
Fu este obligatoriu s credei 9inci aciuni rituale ti*etane - nu este o practica
religioas 4ingur cerin pentru cei care ncepe cercetarea personal a aciunii celor
Cinci Ritualuri, $ este dorina de a ncerca 9u toate realizrile tiini&ice i medicale
ale secolului al PP, nu se poate nlocui cu nimic dorina de a cerceta cile spre
sntatea i starea bun ns muli din noi au pierdut aceasta dorina Foi am devenit
dependeni de specialiti i de medicamente, care ne sunt prescrise 5rea n cercetrile
biomedicale a creat un val de a&lu$ al noilor proceduri scumpe i de nalt tehnologie,
care eclipseaz metode mai tradiionale i mai simple de tratare a corpului n procesul
de dezvoltare a tiinei medicale am jert&it noiunea &aptului, cum s ne ajutm pe noi
3e aceea, n &aa &iecrui cititor se pune doar o singur ntrebare= dac cele cinci
aciuni rituale dau cea mai mic speran pentru o sntate bun, eliberarea de durere i
ansa de a pstra sau a obine din nou bunul pe care ni-l d tinereea, de ce s nu
ncercmN %ot ce v este necesar, - este dorina de a se schimba i 10-+0 minute pe zi
>amenii, despre care ai citit n acest capitol, sunt tot at*t de reali ca vecinul
vostru sau prietenul vostru cel mai bun :i au &ost de acord s vorbeasc cu noi pur i
8B
simplu &iindc consider c cele Cinci Ritualuri sunt o tehnica minunat i vor s
mprteasc e$periena lor altora
%oi aceti oameni susin c ntr-un &el sau altul aciunile rituale i ajut n
capitolul urmtor vom &ace unele e$plicaii posibile, de ce practicarea #chiului
Rena!terii vindec bolile i ncetinete procesul de mbtr*nire
+imp &e peste ,- ani .aura /a0 este cunoscut ca scriitor, ca ziarist !i cercettor.
.ucrrile erau e&itate %n multe e&iii locale !i naionale, printre care %n .a&ies 1ome
2ournal (Re(ista pentru femei), 3areting (Re(ista pentru prini), 4atural
1ealth (5ntatea natural), 4e6 7ge (8ra nou), +he Cle(elan& 3lain
'ealer 5un&a0 Magazine (re(ista &e &umineca Cle(elan& sincer), +he 7kron
9eacon 2ournal 5un&a0 Ma&azin (Re(ista &e &umineca /arul &e la 7kron) !i
Cle(elan& 3arent (Re(ista &e Cle(elan& pentru prini)$
.aura este autorul crii :uctria tra&iional &in Cle(elan&; (8&itura
<ra0 an& Compan0, =nc.), >??@). 7cum ea lucreaz la c"te(a proiecte &e cri pe
teme &iferite, inclusi( sntate !i %n(m"nt.
*:rte>ul ca e%ena vieii
3e-a lungul secolelor oameni au tins spre unire, stabilitate i per&eciune Enul
din simbolurile tradiionale ale acestui ideal pentru oamenii din lumea ntreag a
devenit cercul 9ercul nu are nici nceput, nici s&*rit :l este deschis n aceeai msur
n toate direciile 3in toate &igurile geometrice supra&aa cercului la un perimetru dat ;
este cea mai mare 3in timpuri strvechi p*n n zilele noastre 3ivinul,
adic ceea ce reprezint &ora, care depete materia &izic, cel mai des este
reprezentat sub &orma unui cerc
9ercul tridimensional ; este un glob sau s&era 4&er are o stabilitate mare i are
o integritate structural, precum i cel mai mare volum la aria dat a supra&eei Fu
nt*mpltor toate stelele i planetele ale Eniversului au &orma unui glob
a s vedem mani&estarea s&erei n a patra dimensiune a timpului, la nceput pare o
problematic, deoarece simim micarea timpului numai ntr-o singur direcie 9a s
uurm aceasta sarcina, reprezentai-v dou cercuri care se ating unul de cellalt
1sii n cercul din partea st*ng un punct, care s corespund orei B pe cadranul
ceasului i trasai o linie n jumtatea superioar a circum&erinei n punctul, unde toate
cercurile se ating, trecei spre cercul al doilea i trasai linia pe jumtatea in&erioar
7st&el vei vedea c cercul este reprezentat n timp sub &orma unui ciclu oarecare
3ac vei privi n jur, vei observa c &enomenele cele mai di&erite se mani&est
n timp ciclic 9iclul de zi i de noapte n +@ ore 9iclul anual al anotimpurilor
7&lu$uri i re&lu$uri /una pleac i vine 9orpurile noastre urmeaz n mod regulat
ciclul de temperatura de-a lungul celor +@ ore n ultimii c*teva decenii cercettorii au
descoperit cicluri n s&erele cele mai di&erite ale vieii pe )m*nt ; de la modi&icarea
numrului populaiei animalelor p*n la oscilaiile preurilor la burs >bserv*nd
urcrile i scderile unei oricrei activiti , este important s inem seama de &aptul c
aceasta este o evoluie natural a procesului n timp 7cum s &acem nc un pas i s
prezentm cercul n timp i n spaiu .idicai degetul deasupra capului i ncepei s
descriei cercuri cu degetul, cobor*nd totodat m*n 'ei observa c degetul dv
descrie n aer o vril JvrieK sau spiral 7ceasta este e$primarea cercului n timp i n
spaiu 4piral n rotaie se numete v*rtej :ste posibil c e$emplul cel mai rsp*ndit al
v*rtejului este tornad )e e$emplul tornadei vedem c v*rtejul are o enorm energie i
&or
; .aura /a0 +aAel, Cle(elan& 8thnic 8ats.
@0
3ac vei observa lumea din jurul dv, peste tot vei gsi v*rtejuri 0otogra&ierea
ncetinit arat c o sm*n ncolind nu scoate lstarul vertical, n sus, ci n spiral
3esenul seminelor de &loarea soarelui sau ramurilor pe brad ; este tot un v*rtej
ngheat n materie &izic
Qonele de nalt i joas presiune, care creeaz vreme JtimpulK, are &orma
v*rtejurilor '*rtejuri pot &i gsite n ntreg Enivers 3ac vom aeza o &otogra&ie a
uraganului &cut prin satelit alturi de &otogra&ia galacticii, vei vedea c ele sunt
aproape identice
n lumea industrial uruburi i boluri, care prind JconsolideazK o mulime de
construcii i mecanisme, au i ei &orma de spiral
n ceea ce privete corpul nostru, putem vedea spirale pe perniele degetelor i
n desenul creterii prului pe cap 9*nd aspirm aerul, acesta se mic prin intrrile
nazale sub &orma unor mini-v*rtejuri, ast&el c atunci c*nd aerul ajunge la plm*ni, el
se nclzete i se &iltreaz i este gata pentru a &i &olosit de corpul dv :ste posibil c un
e$emplu cel mai elocvent reprezint moleculele 73F, care stau la baza &ormei noastre
&izice, deoarece conin codul nostru genetic, - ele au &orma a dou spirale mpletite
'*rtejul este mijlocul cu care energia puternic a Eniversului strbate toate
nivele ale e$istenei >amenii din antichitate demult au descoperit c n corpul &izic
e$ist centre energetice, v*rtejuri n rotaie, prin care energia Eniversului intr n
corpurile noastre i le umple cu via 7deseori, odat cu v*rst aceste centre energetice
se !murdresc# i cursul energiei este ngreunat 9ele Cinci Ritualuri ndeprteaz
!gunoiul# pentru ca energia puternic a Eniversului, curg*nd n spiral, din nou s
poat umple cu &ora viabil corpurile noastre
9harles 7lbert 2ar$
@1
CAPITOLUL 2
TAINELE ENERCIEI CELOR
CINCI RITUALURI
Ric3ard Le,it(

@+
(tiina i medicina contemporan spun c procesul de mbtr*nire este
ireversibil ns colonelul 5rad&ord i sute de cititori, care respect s&aturile lui Jai citit
despre ele n capitolul anteriorK, susin c ei au atins imposibilul i au nceput s arate
cu c*iva ani mai tineri
n sprijinul a&irmaiilor lor, cel puin trei oameni de tiina au dovedit c n
contradicie unor idei obinuite, mbtr*nirea &izic a organismului poate &i ncetinit i
adeseori reversibil
#editaia /ace rever%i"il $roce%ul de m"tr:nire
n anul 1BCD Aeit Solles, psiholog al Eniversitii 9ali&orniene din /os-
7ngeles, a dovedit aciunea direct a meditaiei n timpul procesului de mbtr*nire :l
a msurat trei indicatori biologici= tensiunea arterial, vzul i auzul n cursul practicii
regulate a meditaiei toi aceti &actori s-au mbuntit, i Solles a susinut c n aceste
cazuri oamenii ntr-adevr deveneau mai tineri din punct de vedere biologic '*rst
biologic a oamenilor, care au practicat meditaia timp de mai puin de cinci ani Jv*rst
biologic era stabilit cu ajutorul testelor biologiceK, era cu cinci ani mai mic dec*t
v*rst lor cronologic "ar v*rst biologic &uncional a celor, care practica meditaia
mai mult de cinci ani, era cu 10 p*n la 1+ ani mai mic dec*t v*rst cronologic 9u
alte cuvinte, meditaii regulate reduc v*rst voastr &uncional, adic v ntineresc
3ipac 9horpa, doctor n medicina i colegul acestuia doctorul 6ez 1leiser au
dovedit i ei c meditaia &ace reversibil v*rst de mbtr*nire 9horpa ; medic
endocrinolog, a devenit autorul de bestsellere populare n lumea ntreag i o
autoritatea naional n problema dependenei dintre meditaia, vindecarea i
mbtr*nire n cartea sa !9orpul &r v*rst, raiune atemporal# el o&er ateniei
cititorilor rezultatele cercetrilor ale acestei dependene, care dovedesc c meditaia
poate s ntinereasc organismul
n anul 1BDD 9hopra i 1leiser au e&ectuat cercetarea aciunii hormonului
3,:7 asupra mbtr*nirii corpului uman 7cesta este unicul hormon cunoscut n
prezent, al crui secreie se reduce, ncep*nd de la v*rst de +5 ani, c*nd atinge cea mai
mare valoare a sa 3e &iecare data c*nd trecei prin stres, doza rezervei voastre n
3,:7 este &olosit ca s produc di&erii hormoni legai de stres ; cum ar &i adrenalina
i cortizon 7st&el, nivelul 3,:7 ; este un indicator sigur c n timp se modi&ic
capacitatea organismului de a suporta stres 9ercetrile e&ectuate pe oareci au artat c
atunci c*nd le introduceam 3,:7, procesul natural de mbtr*nire se stagna i
devenea reversibil, iar oarecii captau din nou vioiciune, proprie oarecilor tineri
9hopra i 1leiser au vrut s vad, dac acelai lucru se petrece cu oameni
.ezultatele cercetrilor pe oareci l-au &cut pe 1leiser i 9hopra s se
g*ndeasc c dac omul va putea s reziste la aciunea stresului asupra organismului,
nivelul 3,:7 va rm*ne mare n acest caz procesul de mbtr*nire care se consider
ireversibil i care nsoete reducerea n organism a cantitii de 3,:7 , ar putea &i
oprit i, posibil, ar putea ncepe ntinerirea 1leiser a cercetat nivelul 3,:7 la 8+D
persoane, care practicau meditaia, i a comparat acest nivel cu rezultatele a 1@L+
persoane care nu practicau tehnici de meditaie n toate grupele &eminine nivelul
3,:7 a &ost mai mare la cele care practicau meditaiiM printre brbai care practicau
medicaii nivelul 3,:7 a &ost mai mare la D grupe din 11
)entru 1leiser i 9hopra aceasta a constituit o dovad a &aptului c meditaia
ncetinete mbtr*nirea biologic, dac aceasta va &i msurat prin nivelul de 3,:7 n
organism 9hopra comunic c di&erena cea mai mare a &ost observat la persoane cu
v*rst mai mare /a brbai cu v*rst mai mare de @5 ani care practicau meditaia,
nivelul 3,:7 a &ost mai mare cu +8U, iar la &emei ; cu @CU mai mare Fivelul 3,:7
a depins i de alimentaie, e$erciii &izice, greutate i de consumul de alcool Fivelul
@8
3,:7 care s-a observat la cei care practicau meditaii, mai cur*nd era de ateptat la
brbai i &emei mai tineri cu 5-10 ani
9e &el de mecanism tainic poate s produc o asemenea evoluie a timpului
biologic n revers >are cele Cinci Ritualuri activeaz acest mecanism i dac da,
atunci cumN n acest capitol vom cerceta rspunsurile posibile la aceste ntrebri
neobinuite
6ora eneriei vitale de "aza
3up cum e$plic colonelul 5rad&ord, la baza aciunii celor Cinci Ritualuri ale
#chiului Rena!teriise a&l principiul de lucru cu !energia vital# 3e obicei cu
noiunea de !energie# noi asociem un combustibil oarecare= de e$emplu, crbune sau
iei )entru colonelul 5rad&ord, ns, energia este ceva mai subtil= aceasta este o &ora
vital impertepcibil dar puternic, acea energie de baza, care dirijeaz via
9olonelul ne spune c practicarea celor Cinci Ritualuri stimuleaz circulaia n
corp a acestei celei mai importante energii vitale "nduii o numesc $rana i colonelul
a comunicat acest termen elevilor si 9on&orm noiunilor induilor, $rana este ; dac
vorbim ad literam ; !respiraia vieii#, - circul n interiorul omului, e$ercit*nd
in&luena asupra tuturor laturilor vieii lui, inclusiv g*nduri, sentimente i starea &izic
3ei nu putei vedea aceasta &ora vital, simii zilnic in&luena ei puternic
n anul 1B0D doctorul Solter Ailner, un medic britanic i cercettor, a creat un
dispozitiv unic, numit !ecranul lui Ailner# 3atorit acestui instrument au &ost &cute
&otogra&ii ale energiei &orei vitale a omului Ailner e$plica, c &ora vital are &orma
unui c*mp energetic sau o &orma a aurei, care nvelete corpul i c ecranul lui
&otogra&iaz acest c*mp energetic 9u ajutorul acestui dispozitiv au &ost descoperite i
c*mpuri energetice, care nconjoar unele pri ale corpului, de e$emplu ; degetul mare
al m*inii, i alte organisme vii, de e$emplu ; &runze 3escoperirea !e&ectului Airlian#
cum l numesc acum, a &ost nc o dovad c toate organismele biologice sunt
nconjurate de c*mpuri energetice invizibile
Fu demult, la mijlocul anilor D0 ai secolului PP, .ichard ,erber ; doctor n
medicina i medicul de &amilie din 2ichigan, a asociat n cartea sa !2edicina
vibriional# ideile orientale despre energie vital cu principiile medicinii occidentale
tradiionale 3octor ,erber consider c energia vital nu dirijeaz pur i simplu
activitatea corpului i raiunii, aceasta energie este organizat n sistemele energetice
interdependente complicate 7ceste sisteme energetice, pe care doctorul ,erbert le
numete !vibriionale#, alimenteaz i umplu cu energie toate organele i sistemele ale
corpului :le asigur &uncionarea normal a corpului i e$ercit in&luena asupra
tuturor glandelor, hormonilor, nervilor i celulelor !4istemele vibriionale de vindecare
; sunt cheia spre lrgirea orizonturilor ale tiinei medicale contemporane i spre o mai
bun nelegere, diagnosticare i tratamentul bolilor#, - e$plic ,erber
4prijinindu-se pe concepia de energie vital de baza, se poate obine o imagine
a ceea ce se petrece c*nd practicai cele Cinci Ritualuri: probabil, micrile i poziiile
corpului, pe care le includ, mbuntesc circulaia energiei vitale n contiina i n
corp, sau n termene ale medicinii scolastice ; %n corp$con!tiin;.
7cum din nou s e$aminm e$plicaiile pe care ni le-a &cut colonelul 5rad&ord :l
spunea c energia &orei vitale trece printr-o serie de centre energetice ale corpului, care
se numesc chakre
R n engleza min&*o&0. n corpul-contiina nu e$ist separare ntre activitatea mental i cea &izic a
omului 9ontiina lucreaz prin corp, iar corpul lucreaz prin contiin
@@

Centre eneretice a%cun%e ale cor$ului
%radiia oriental spiritual nva c noi avem apte centre energetice ascunse,
amplasate pe o linie vertical, ncep*nd din regiunea inghinal i termin*nd cu cretetul
capului :le sunt ascunse deoarece n condiii obinuite nu le putem vedea sau
descoperi printr-o oarecare alt metod :le se numesc chakre, ceea ce nseamn
!roile care se rotesc#, deoarece, con&orm cuvintelor clarvztorilor, care susin c pot
s le vad, ele seamn cu v*rtejuri sau roi care se rotesc 0orma acestor centre
energetice i micarea acestora, seamn cel mai mult cu un crater Jp*lnieK care poate
&i vzut, c*nd apa se scurge n jgheab JcanalK, sau, dac s ne uitm la uragan de pe
sputniI
4e consider c chaIre e$ercit in&luena asupra corpului &izic prin apte glande
ale secreiei interne 7ceste glande, care i ele sunt amplasate n ordine vertical de la
regiunea inghinal p*n la cretetul capului, regleaz a&lu$ul n organismul omului a
hormonilor importani 9on&orm nvturilor orientale, energia vital trece prin chaIre
i se repartizeaz n corp prin sistemul endocrin /a &el cum chaIre regleaz circulaia
energiei prin corp, tot aa glandele, la r*ndul lor, regleaz echilibrul hormonal al
corpului
7ceasta teorie corespunde n totalitate celor comunicate de colonelul 5rad&ord
despre chaIre 3up cuvintele lui, e$cesul sau lipsa oricrui hormon, secretat de
sistemul endocrin, - este rezultatul problemelor aprute n &uncionarea uneia sau a
c*torva chaIre %ulburarea &uncionrii sistemului endocrin imediat duce la
mbolnviri, slbiciune, mbtr*nire i chiar la moarte 7st&el, concepia despre chaIre
este o concepie central n e$plicarea aciunii celor Cinci Ritualuri asupra sntii i
procesului de mbtr*nire, pe care ne o&er colonelul 5rad&ord 3up cum el spune
elevilor si, chaIre sunt ! &ormaiuni puternice ale c*mpului, care nu sunt vizibile cu
ochi, ns care e$ist tot at*t de real#
n continuare colonelul e$plic c viteza de rotaie a chaIrelor ; este momentul
cheie n aciunea celor Cinci Ritualuri. /a un om sntos toate apte chaIre se rotesc nu
mare viteza, ridic*nd energia &orei vitale de la regiunea inghinal p*n la cretetul
capului 7&ar de aceasta, la un om normal sntos toate apte chaIre se rotesc cu
aceeai viteza i se interacioneaz n mod armonios Fe vine n cap analogia din viaa
cotidian ; stropitorul care lucreaz n plina &or, care trimite prana n toate direciile
3ac una sau c*teva chaIre sunt blocate, dac rotaia lor natural este ncetinit
sau, cu at*t mai mult, se oprete, - spune colonelul 5rad&ord, energia vital nu poate
circula normal 3rept urmare apar boli i btr*nee nsui procesul de modi&icare a
strii organismului uman, odat cu v*rst, poate &i descris n termenele unei rotaii
normale sau incorecte a v*rtejurilor energetice !4tarea anormal# a chaIrelor ; lipsa
rotaiei sau rotaia cu o vitez incorect, direcia incorect a rotaiei ; slbesc sntatea
i duc la mbtr*nire ns aceasta legitimitate poate s descopere secretul tinereii
eterne= accelerai rotaia chaIrelor i vei ncetini procesul de mbtr*nire 9on&orm
spuselor colonelului 5rad&ord, secretul e&icienei celor Cinci Ritualuri const n
normalizarea vitezei de rotaie i armonizarea activitii tuturor chaIrelor
!2etoda cea mai rapid i cea mai radical de restabilire a sntii i tinereii const n
a da v*rtejurilor caracteristicile lor energetice normale#, - ne spune colonelul 5rad&ord
ns ce nseamn !caracteristici energetice normale#N 3up spusele colonelului, acestea
sunt caracteristici ale v*rtejurilor unui brbat sau ale unei &emei puternice i sntoase
n v*rst de +5 ani )rimul pas pe drumul spre normalizare a &uncionrii chaIrelor ;
este e$ecutarea primei aciuni rituale B rotire, care crete viteza tuturor celor apte
v*rtejuri Rotirea $ este un &el de aciune pregtitoare pentru acordarea precis a
@5
&iecrei chaIre n parte, care se realizeaz n cursul e$ecutrii celorlalte patru
Ritualuri.
9e vedei la un om obinuit de v*rst mijlocieN nainte de toate ;
dezarmonizarea, nu aceeai viteza de rotaie a v*rtejurilor energetice, ne spune
5rad&ord !.otaia nceat duce la nrutirea strii organelor corpului iar rotaia
rapid provoac nervozitate, nelinite i epuizare#, e$plic el 9u alte cuvinte, viteza de
rotaie a chaIrelor prea mare sau prea mic provoac nrutirea sntii 3in asta se
poate trage o concluzie, c cele Cinci Ritualuri coordoneaz i chiar accelereaz rotaia
celor apte centre energetice ale corpului umanM ele ajut s repartizeze energia vital
prin glandele de secreie intern i prin ele ; ctre organele i sistemele ntregului
organism 3atorit acestui &apt are loc ntinerirea , iar drept urmare ; prelungirea vieii
3n/luena %trii cha2relor a%u$ra "olii'
vindecarea i m"tr:nire
nvtorii orientali spun c chaIrele sunt !&lori de lotus#, deoarece chaIre sunt
asemntoare &lorilor, au numrul di&erit de petale i o tulpin lung, cu care ele se
unesc cu coloana vertebral 7ceste petale i &loarea !ntreag# a chaIrei se a&l n
rotire permanent, obin*nd i repartiz*nd &ora vital Fumrul petalelor variaz n
chaIra in&erioar de la patru p*n la o mie n chaIra din cretetul capului
:$istena legturii ntre chaIrele i glandele de secreie intern concrete nu
creeaz discuii contradictorii deosebite (i, dei proprietile concrete ale acestei
legturi sunt determinate di&erit, muli specialiti au preri analoage n ceea ce privete
amplasarea chaIrelor i in&luena lor asupra glandelor endocrine=
C3aDra A.'la/area Clada
1 3e rdcin sau de baza 5aza coloanei vertebrale 1lande se$uale
+ 9haIra sacral )artea in&erioar a abdomenului 4uprarenale
8 9haIra ple$ului )artea superioar a abdomenului )ancreatic
@ 9haIra cardiac %orace %imic
5 9haIra &aringo-laringian 1*tul 1land tiroid
L 9haIra glabellar 9entrul &runii ,ipo&iz
C 9haIra parietal 9retetul capului :pi&iz
>ric*t am corela chaIrele cu glandele de secreie intern, nsi e$istena
legturii ntre ele ; este un moment cheie n e$plicarea principiilor de e$ercitare a
in&luenei Ritualurilor, propuse de colonelul 5rad&ord )entru a-l nelege este bine s
ne imaginm c chaIrele se re&er la anumite zone ale corpului 3ac vom mpri
corpul uman n apte zone, cum ar &i ,de e$emplu, regiunea inghinal, abdomenul,
cordul, g*tul, capul, i s presupunem c &iecare din ele se a&l sub in&luena unei
anumite chaIre, obinem un tablou simplu i clar al &aptului c chaIrele regleaz
activitatea corpului
7v*nd n vedere c boal ; este un semn de tulburare a echilibrului n sistemul
chaIrelor, g*tul bolnav ; este rezultatul unei chaIre !bolnave# a g*tului, ulcerul gastric
; este rezultatul unei chaIre !bolnave# a abdomenului 7sta nseamn c sunt
perturbate caracteristicile energetice ale chaIrei g*tului sau abdomenului, adic ; ele se
rotesc ori prea ncet, ori prea repede
9larvztoarea 3ora Auntz i doctorul n medicina 4ha&iI AaragullaR susin c
ei au descoperit peste +00 de cazuri de legtur ntre activitatea uneia sau celeilalte
chaIre i o anumit boal 9on&orm spuselor lor, n aceste cazuri se observa dependena
dintre starea chaIrei i boala !sistemului uman#, sau corp-raiune
3up prerea 3orei Auntz, modi&icarea calitii petalelor chaIrei ; a culorii, a
ritmului i direciei de micare, intensitii strlucirii, a &ormei, elasticitii i te$turei ;
@L
arat c e$ist probleme serioase cu sntate 3rept rezultat poate &i ori boala glandelor
endocrine, legate cu aceasta chaIra, ori boal acelor pri ale corpului, pe care chaIra le
alimenteaz cu energie 3e e$emplu, dac ceva nu este n regul cu culoarea, te$tur
sau caracteristicile energetice ale chaIrei g*tului, pot apare probleme cu g*tul= angina,
b*lb*ial, tulburarea vorbirii, laringit, tonzilit sau chiar ceva mai serios
>bservaiile lui Auntz conirm spusele colonelului 5rad&ord c dis&uncia
chaIrelor duce la boli i slbiciune 4e poate presupune c procesul &uncioneaz i n
direcia invers 9u alte cuvinte, dac caracteristicile chaIrei g*tului s &ie aduse la
normal, se va mbunti starea glandei tiroide i a g*tului
3eci, ajungem la concluzia c dac s-ar putea gsi metoda de a normaliza
&uncionarea celor apte chaIre i s-le &ac s se interacioneze n mod armonios, am
putea s asigurm cursul liber al energiei vitale prin toate chaIrele 7ceasta ar
mbunti &uncionarea sistemului endocrin i a corpului n ntregime >are este posibil
c odat cu aceasta s aibe loc ncetinirea mbtr*nirii i ntinerirea organismuluiN 4-ar
putea c tocmai n aceasta const secretul minunat al celor Cinci RitualuriC
#e%a>ele cha2relor
9haIrele e$ercit in&luena nu numai asupra sntii voastre &izice, ci i asupra
strii psihice :le v trimit !mesajele# lor prin dispoziie, sentimente i simuri 9ea
mai mare parte din noi nu pot vedea chaIre, ns noi toi observm mesaje, pe care ele
ni le trimit
7mintii-v cum descriem unele senzaii obinuite= !n interiorul meu totul a
czut#M !mi-e grea din cauza &ricii#M !inima mea s-a str*ns#M !simt un nod n g*t#M
!parc n cap au ptruns ace# 7cestea sunt e$emple ale acelui &apt, c energia
chaIrelor comunic cu voi prin di&erite senzaii i stri spirituale n cazul unei
sperieturi sau panici, auzind despre moartea cuiva sau despre o boal grav, putei s
simii un &el de descrcare electric, aproape o vibraie, n regiunea inghinal 7ceasta
se nt*mpl din cauza stimulrii chaIrei in&erioare 7cest centru este legat de bazele
vieii &izice= supravieuire, alimentaie, c*tigul de bani, asigurarea securitii,
stabilitatea i sigurana e$istenei &izice i de procesele biologice principale ale
corpului
)robabil c ai avut ocazie s avei senzaia unei ateptri nervoase, care
adeseori este descris ca o senzaie neplcut n stomac, nainte de apariie n public sau
nainte de o discuie neplcut JgreaK, mai ales dac mergei n cabinetul e&ului 7cest
mesaj energetic este al celei de-a treia chaIre ; centrul ple$ului solar :a este legat cu
e$primarea personalizat, cu autodeterminare, cu mani&estarea &orei i voinei
personale 9haIra ple$ului solar in&lueneaz asimilarea ; &ie c este vorba de hran,
in&ormaia senzorial sau idei
Fodul n g*t ; este mesajul celei de-a cincea chaIre , chaIra g*tului n acest
caz sentimentele umplu peste msur centrul cardiac i se ridic spre g*t ; care este
centrul de autoe$primre al vorbirii, care este legat cu comunicarea i autoe$primare
3esigur, e$prim*nd mani&estrile chaIrelor n acest &el, noi simpli&icm mult
procesul comple$ al acionrii chaIrelor asupra psihicului nostru, ns ast&el putem s
prezentm, cum centrele energetice in&lueneaz viaa noastr 0iecare chaIra
ntruchipeaz o oarecare calitate de baza )rima chaIra, sau centrul de baza, se re&er
la nrdcinarea voastr n universul &izic, a dou chaIra, amplasat n regiunea
organelor genitale, rspunde pentru e$primarea se$ual, reproducere, pentru
mani&estri emoionale i relaii cu ali oameni 7 treia chaIra ; este &lacr voinei
individuale 7 patra chaIra, chaIra inimii, este mijlocitorul ntre toate cele apte centre,
n ea se a&l nelepciunea compasiunii, dragoste total, capacitatea de a depi i de a
pstra armonia ntre interesele interne i cele e$terne, ntre !eul# vostru i univers
%oate aspectele autoe$primrii verbale &ac parte din cea de-a cincea chaIra 7 asea
@C
chaIra ; 7l %reilea >chi, amplasat ntre spr*ncene, - rspunde pentru dezvoltarea
nseninrii raiunii, perspicacitii, intuiiei i imaginaiei 7 aptea chaIra, sau chaIra
cretetului capului ; este locul concentrrii contiinei pure, nelegerii universale i
nelepciunii spirituale 3ac cel de-al aptelea centru este su&icient de sensibil, prin el
putei primi sc*ntei ale sinceritii divine, care la nivelul &izic se percepe ca nepturile
n scalp 3up cum vedei, chaIre e$ercit in&luena asupra tuturor aspectelor vieii
3up spusele colonelului 5rad&ord, dac acionai cu pricepere ; cu ajutorul practicii
#chiului Rena!terii B vei putea s ncepei vindecarea organismului i
autoper&ecionarea, precum i s &acei reversibil procesul de mbtr*nire :nergia
voastra vital va putea decurge printr-un &lu$ liber i n plintatea lui, cre*nd o sntate
&izic i psihic optim
*ia i vindecarea n marea Chi
(i n medicina chinez e$ist concepia despre &ora vital, care n aceasta
tradiie a &ost denumit Chi 9a i prana, cu care practica reprezint sensul practicii
#chiului Rena!terii, Chi este imaterial i invizibil, ns reprezint baza ntregii viei
9on&orm medicinii chineze, toate aspectele vieii depind de calitatea i caracteristica
&lu$ului Chi
'orbind mai simplu, dac nu e$ist Chi, nu e$ist via (i planta care se
o&ilete , i omul slab cu vocea nceat su&er de lipsa lui Chi >mul, la care Chi se a&l
n e$ces, este puternic i energic 3e e$emplu, la copii, care cu veselie se joac n curte,
e$ist mult Chi, la un bolnav Chi este prea puin , la un om iritabil cursul armonizat al
lui Chi este tulburat 3atorit reaciei propriului corp putem s ne imaginm, ce este
Chi i s nelegem c*nd avem un Chi bogat i c*nd Chi ne lipsete 4pre &ericire,
ncepem viaa cu o cantitate imens de energie vital 4ecretul obinerii accesului spre
izvorul natural al lui Chi n corpul nostru ; este practica celor Cinci Ritualuri.
Liniile eneretice i $unctele de acu$unctura ale cor$ului
9ursul corect i repartizarea lui Chi la &el ca i repartizarea energiei vitale a
colonelului 5rad&ord, sau a pranei, sunt deosebit de importante pentru meninerea
sntii %ehnica milenar a acupuncturii cunoate cu precizie cile cursului lui Chi n
corpul uman i stabilete - dup corpul$raiune B unde i cum trebuie s se acioneze
asupra Chi pentru a distruge boal
9oncepia cheie a acupuncturii const n &aptul c Chi curge pe anumite
meridiane sau canale ale energiei &ine 7ceste meridiane traverseaz corpul din cap
p*n n picioare, de la v*r&urile degetelor p*n la ochi )e &iecare meridian e$ist o
mulime de puncte ale acupuncturiiM introduc*nd n aceste puncte ace mici pentru un
timp stabilit, se poate regla Chi ; s direcionezi cursul acesteia, s creti, s reduci i
s curei &lu$ul ei n timpul edinei de acupunctura acele se introduc n punctele strict
stabilite pe piele i se las acolo apro$imativ 80 minute 3ei maestrul n acupunctur
ar putea s nu &ie de acord cu o asemenea analogie, pentru noi, ns, este comod s
comparm sistemul meridianelor de acupunctur cu liniile de metrou, care traverseaz
corpul din cap p*n n clc*ie nchipuii-v c corpul vostru ; este un imens ora cu
zeci de linii de metrou cu sute de opriri 0iecare din aceste !opriri# ; este un punct de
acupuncturM &iecare din liniile de !metrou# ; este itinerarul lui Chi. ntr-un sens
oarecare, Chi; este !un tren al (ieii, care circul prin corpul vostru i care aduce
energie n &iecare punct al micrii sale
3e obicei, maetri n acupunctur lucreaz cu paisprezece meridiane principale
i cu c*teva sute de puncte cheie de pe aceste meridiane, dei muli vindectori sunt de
acord c n realitate meridiane i puncte de acionare sunt mult mai multe n mod
tradiional se descriu apro$imativ 8L5 puncte, ns majoritatea maetrilor n
@D
acupunctur cunosc cel puin 1000 %oate aceste puncte au denumiri poetice ale
caracteristicilor energetice "at, de e$emplu, punctele de acupunctur ale 2eridianului
.inichiului= "zvorul tumultuos, 'alea strlucitoare, 2arele 3e&ileu, /acul /acrimilor,
2area 4trlucitoare n permanena Chi circul prin aceasta reea complicat a
canalelor energetice :le sunt legate unul cu cellalt i cu anume organe i sisteme ale
organismului
0iecare meridian are organul su-cheie i sistemul &iziologic corp$raiune. 3ar
asta nu nseamn c n mod obligatoriu el trece prin acest organ 3e e$emplu,
meridianul "ntestinului 1ros se ridic de la v*r&ul degetului arttor p*n n umr, apoi
merge pe g*t spre obraz i n sus spre nas :l nu traverseaz intestinul gros %otui,
dac se va introduce acul n oricare din punctele de acupunctur, aceasta va in&luena
energia intestinului gros 3ac ns avei probleme cu acest organ, nu este neaprat
nevoie s lucrai cu 2eridianul "ntestinului 1ros 4e poate aciona asupra acelor
meridiane, care trec pe l*ng de el, deoarece i ele in&lueneaz starea lui 2etodele
medicinii chineze par c*teodat ncurcate i de neneles 3ar asta nu este important
3oar totul are loc n marea lui Chi, unde ghidarea cursului i repartiiei energiei aduce
&olos corp$raiune al &(.
9*teodat, n locul acupuncturii tmduitorii &olosesc acupresare, ns mai des
aceasta se &olosete n comple$ul acesteia 9*nd studentul ,arvard-ului, viitorul doctor
3avid :isenberg studia acupunctura la )eIin la mijlocul anilor D0 ai secolului PP, el
personal a evaluat aciunea bine&ctoare a masajului acupresor, care i &cea maestru
pe nume 9hiju 9hiju avea o capacitate incredibil de a gsi !punctele de pornire#
7cestea erau puncte, unde Chi din corpul lui :isenberg erau temporar blocate sau se
a&lau n stare de stagnare !)entru a restabili i a redireciona cursul Chi i a crea din
nou armonia corpului, maestru &olosea presarea i ntinderea muchilor, ligamentelor i
oaselor#, - e$plic :isenberg 7cion*nd asupra !punctelor de pornire#, 9hiju repede a
mbuntit starea &izic a lui :isenberg 7ceasta a &ost o rela$are plcut i pro&und
:isenberg descria aceasta stare ca !o senzaie stranie de presiune intern, de plenitudine
i de cldur n corp# i spunea c se pare c contientiza &iecare nerv i muchi
3octorul :isenberg a studiat n 9hina tainele energiei subtile sub conducerea
medicilor i maetrilor artelor de lupt Jarte marialeK 3e &apt, el era primul student
american, care a plecat n 9hina prin schimb pentru a studia medicina chineza la )eIin
Fu trebuie s ne mirm c ceea ce a vzut el acolo l-a ocat 2etodele medicinii
chineze nu &ceau parte din cadrul concepiei medicale occidentale cunoscute lui, ns
totui aduceau oamenilor uurare i vindecare 5olnavul putea s scape de boala sa, de
dureri i senzaii neplcute pur i simplu datorit introducerii acelor n anumite puncte
ale corpului lui 3octor :isenberg a simit personal aciunea bine&ctoare a
acupuncturii, cu tot scepticismul su .ezultatele l-au surprins i l-au &cut curios ca i
pe muli oameni de tiin occidentali !Fu tiu, ce s cred despre Chi#, - a recunoscut
:isenberg &a de un vindector chinez :l putea s vad in&luena lui Chi, dar cum s-o
e$pliceN
3octorul :isenberg i-a ndemnat pe specialitii chinezi n acupunctur i pe
medicii occidentali s deschid un dialog creator n scopul studierii a dou abordri
di&erite de tratament ; a modelului mecanic occidental i a modelului energetic chinez
>are se poate gsi modul de a uni prile puternice ale ambelor sisteme pentru a crea o
abordare nou, comple$ a tratamentului omuluiN
9eva mai devreme , n anul 1BC1, ziaristul american 6aims .eston a descris
e$periena uluitoare de tratament prin acupunctura n 9hina "-a &ost e$tirpat
apendicele, &r a se &olosi nici un &el de anestezice, n a&ar de ace, introduse n
anumite puncte ale corpului %mduitorii chinezi au cutat s-l conving c datorit
acestor ace el nu va simi durere n timpul operaiei :i au avut dreptate, cum a
comunicat cu bucurie .eston, napoindu-se acas 3atorit lui .eston &orele tainice ale
energiei &ine au nceput s vin n &lu$ul cunotinelor medicale
@B
-ecretul i /ora !ziun
9on&orm ideilor chineze, poi s cunoti propriul <zi prin comple$ul artelor de
lupt, care se numesc#%zigun, $ a& literam B munca cu energie sauarta &e a
con&uce energia (ital. 9on&orm aciunilor celor Cinci Ritualuri, +zigun-ul cuprinde
e$erciii i micri, prin care omul nva s acioneze energia sa vital, sau 9hi, i s
controleze evoluia acesteia 9olonelul 5rad&ord susine c cele Cinci Ritualuri
vindec bolile, iar maetri %zigun, la r*ndul su, susin c %zigun vindec maladii
grave, cum ar &i prostatit, reumatism, ocluzia intestinului gros, tulburri nervoase i
slaba memorie 3atorit practicrii, %zigun ca i a practicrii #chiului Rena!terii,
captai nu numai o sntate obinuit normal, care este doar starea bolnvicioas
care poate &i condus, dv obinei o sntate absolut per&ect n prezent oamenii de
tiin occidentali ncep s studieze pro&und principiile de in&luena a acupuncturii i
%zigun
<innd seama de acele miracole ale rezistenei &izice, pe care ni le arat maetri
igun, aceasta tehnica poate s par ca ceva supranatural 7deseori maetri +zigun &ac
demonstraii ale &orei Chi n &aa publicului n timpul unei demonstraii maestru s-a
aezat n patru labe n &aa unui bloc gros de marmur, a e$ecutat c*teva cicluri
speciale de respiraie, a ncordat toi muchii corpului i un strig scurt a lovit cu
&runtea, precum cu un baros, blocul de marmur i s-a spart n dou nu capul lui, ci
piatr )e &runtea e$ecutantului nu a rmas nici o urm 4e consider c maetri Tigong
direcioneaz per&ect a sa Chi i dac doresc pot s-o direcioneze n orice parte a
corpului, iar n cazul de &a ; spre &runte
En alt maestru Tigong se culca pe saltea, apoi pe el erau aezat o alt saltea,
iar deasupra se punea o plac de ciment n greutate de 1000 pounds Jcirca @50 IgK,
care se urcau 1+ persoane 9*nd aceasta construcie era ndeprtat, pe corpul
maestrului %zigun nu rm*neau nici un &el semne :l trimitea 9hi a sa spre jumtatea
superioar a corpului, crein un &el de tampon, care rezista la aceasta greutate imens
nc un maestru %zigun concentra Chi n regiunea abdominal n aa &el, nc*t putea s
se balanseze pe dinii &urcii
4chema punctelor de acupunctur pe
2eridianul 9onductor, creat n timpul
dinastiei chineze 2in J18LD-1L@@K
'esenul a fost luat &in primul (olum al crii
3o(estiri a&e(rate &espre acupunctur
chinez, e&itat &e 7ca&emia Mo!tenirii
#rientale &in 9ancou(er, Colum*ia
:ritanic, Cana&a, %n anul >?D@. Cu
ama*ilitate cartea a fost pus la &ispoziie &e
1enri 5..ou.
nc un maestru prin mobilizarea propriei
Chi ntrea corpul su nc*t acesta devenea
tare ca oelul i dac peste el trecea un 6eep,
pe corpul lui nu rm*nea nici zg*rietur
2aetri n %zigun nu consider c aceste
capaciti reprezint ceva deosebit 9ursul 9hi
; este cursul nsi a vieii !9a s radiez 9hi
pentru mine este acelai lucru ca a respira, -
50
e$plica un maestru ; :a este n mine :a reprezint o parte din mine, cum ar &i m*n
sau respiraie >are se poate s neleg n totalitate respiraiaN#
)robabil c maetrii %zigun pot nu numai s deplaseze pe Chi a sa interioar ,
ci s-o i trimit n a&ar corpului ca o oarecare &ora mecanic /a nceputul anilor D0 ai
secolului PP "nstitutul de 2edicina %radiional 9hinez din 4hanhai a &cut un scurt
&ilm documentar despre tehnica %zigun 2aestru %zigun se aeza n &aa oscilogra&ului
/a comanda el radia Chi din degetele m*inii drepte i n acest timp oscilogra&ul
nregistra un &lu$ de energie, emi*nd semnale scurte la &iecare und de radiaie
!9oncluzia care se trage din acest &apt, - Chi e$ist n &orma &izic i maet %zigun o
pot radia dup dorina#, - aa a comentat acest e$periment doctorul :isenberg
n anii C0 ai secolului PP cercettorii chinezi din ,ong Aong au e&ectuat
e$periene cu grupuri de oameni, care lucreaz cu energia Chi n &iecare grup au intrat
opt medici, care prin g*nd trimeteau Chi celor opt pacieni, &r s-i ating &izic
9ercettorii au observat c n timpul transmisiei Chi temperatura v*r&ului nasului al
&iecrui medic a cobor*t cu 1-+ grade, n timp ce temperatura v*r&ului nasului al
&iecrui pacient a crescut tot cu at*t )robabil c aceste modi&icri de temperatura au
&ost condiionate de transmiterea energiei de la tmduitor spre pacient
9on&orm tradiiilor chineze, creterea n corp a cantitii de Chi &ace dintr-un
om bolnav un om sntos, iar din omul slab ; un om puternic 9on&orm spuselor
e$pertului american 5rjus Aumar 0rancis, care a studiat %zigun timp de 80de ani at*t
n 9hina, c*t i n a&ar granielor ei, cretera energiei corpului mbuntete starea
&izic, limpezete raiunea i produce chiar inspiraie spiritual !)racticarea sistematic
a e$erciiilor %zigun ntr-adevr restabilete tinereea corpuluiVcontiinei, ast&el nc*t
!timpul de aur# al vieii ntr-adevr devine !de aur#, - spune 0rancis :l menioneaz c
apro$imativ 50U din chinezi, care ncep s practice ori %zigun , ori +aiEiFuan Jnc
un tip de arte mariale Kdup L0 de ani, c*nd mbtr*nirea devine o realitate inevitabil
pentru ei !3ac un sistem oarecare de e$erciii poate s restabileasc chiar organismul
unui om btr*n, atunci in&luena lui asupra oamenilor tineri sau oamenilor de v*rst
mijlocie este de nepreuit#, - adaog 0rancis
:$erciiile %zigun propuse de 0rancis sunt simple dar e&iciente, ele cuprind
rsuciri, micri rotative i ntinderea coloanei vertebrale 4e consider c ele
activizeaz porile acustice i mbuntesc cursul Chi. 3ei aceste e$erciii nu lucreaz
n mod concret cu chaIre i tehnica e$ecutrii lor se deosebete de cele Cinci Ritualuri,
elementele lor de baza sunt asemntoare cu primul e$erciiu al colonelului 5rad&ord,
care stimuleaz rotirea v*rtejurilor tuturor chaIrelor 7&ar de aceasta, e$erciii %zigun,
recomandate de 0rancis, ca i practicarea #chiului Rena!terii, dovedesc c micrile
corpului n combinaie cu dispoziia psihic corect i tehnicile de respiraie
in&lueneaz direct cursul 9hi prin corp$raiune, mbuntesc considerabil sntatea i
prelungesc via
Practiuc:nd !ai>i?uan zilnic n decur%ul a @<A ani
9a i %zigun, taijiWuan ; este tehnica psiho&izic chinez, care ntrete
sntatea i prelungete via, a crei sens ; este mbuntirea ma$im a circulaiei
energiei vitale n scopul vindecrii i ntineririi organismului 9on&orm celor spuse de
maestrul 3a /iu, care la mijlocul anilor 50 ai secolului PP a &cut cunoscut n 4tatele
Enite taijiWuan, care este un sistem precis de micri lente, line i controlate detaliat#
9a i #chiul Rena!terii B acesta este un comple$ de e$erciii rela$ante i toni&iante
care elibereaz energia vital n corp$raiune i ast&el mbuntesc considerabil starea
&izic 7propiindu-se de cea de-a B0-a aniversare a zilei de natere, 3a /iu preda, ca i
nainte, taiEi elevilor si americani
3a /iu povestea o poveste minunat despre nvtorul su /i <in "ene, care s-a
nscut n 9hina n anul 1LCD 9on&orm spuselor lui 3a /iu, nvtorul lui a &ost
51
cstorit de paisprezece ori, a avut 1D0 de descendeni direci de-a lungul a unsprezece
generaii i a trit peste +50 ani 9u trei ani nainte de moarte, n anul 1B80 /i <in Hen
s-a nt*lnit cu un general chinez, care mai t*rziu l descria ast&el= are vedere bun i
mersul rapid, nlime ; C &ootsR Jcca + m 10 cmK , unghii &oarte lungi la m*ini i &aa
rumenit 2uli elevi ai lui /i aveau peste 100 ani n ce a constat secretul longevitii
luiN 9*nd avea 180 ani, el a nt*lnit n muni un om &oarte btr*n 7cest om susinea c
are 500 ani i c el a putut s triasc at*t de mult datorit practicrii unor e$erciii
speciale, asemntoare cu taijiWuan 7ceste e$erciii se numeau 5agua J5aguazhangK i
cuprindeau sunete speciale, e$erciii de respiraie, recomandri pentru alimentare i
tratamente cu ierburi )ustnicul montan a transmis aceasta tehnica lui /i <in Hen, iar
acesta l-a nvat pe 3a /iu
!/ongevitatea mea, - spunea maestrul /i <in Hen, - a devenit posibil datorit
&aptului c eu am practicat zilnic aceste e$erciii ; regulat, corect i sincer ; de-a
lungul a 1+0 de ani# 3up spusele lui, timpul cel mai bun pentru e$erciii ; este ntre
orele 11 seara i 11 dimineaa, c*nd trebuie repetat &iecare e$erciiu de + p*n la L ori
7ceasta seamn cu s&atul colonelul 5rad&ord dat lui )eter Aelder i elevilor si= s
studieze zilnic i treptat s aduc numrul repetrilor al &iecrui Ritual p*n +1 ori
)ractica regulat, sublinia colonelul , va &ace un e&ect puternic care cu timpul va crete
9e &el de concluzie putem trage din aceste povestiri uimitoareN )robabil c n
corpul uman e$ist o cantitate imens de canale energetice, prin care circul energia
vital n decursul multor ani adepii tradiiei orientale au creat comple$e de e$erciii,
care mresc la ma$imum cursul acestei energii i o repartizeaz n mod optim prin
corp, din care cauza sntatea devine mai bun, raiunea devine mai clar i crete
rezistena vital 9on&orm acestor nvturi, &ie ca este vorba de 9hina sau de %ibet,
-longevitatea este o tiina i nu un dar al sorii :$ecut*nd e$erciiile tehnicilor
chineze, ca i n e$ecutarea celor Cinci Ritualuri ale colonelului 5rad&ord, noi &acem
aplecri, ntoarceri i ntindem corpul, ceea ce stimuleaz i toni&iaz punctele noastre
de acupunctur, porile energetice i chaIre %oate acestea elibereaz Chi care se a&l
n stare de inactivitate, sau prana, sau energia vital, i ea, ca izvor, ncepe s v umple
cu ape preioase ale &orei i rezistenei
Cum cele Cinci Ritualuri /ac rever%i"il $roce%ul de m"tr:nire
9olonelul 5rad&ord i sute de cititori, care practic aciuni rituale, susin c ei
ntorc napoi sau cel puin ncetinesc procesul de mbtr*nire i c secretul lor ; este
activizarea energiei vitale i &olosirea corect a acesteia ns cum s e$plicm
principiul acionrii lor ast&el nc*t acest lucru s satis&ac un om occidentalN
n primul r*nd s totalizm tiina colonelului 5rad&ord=
1 /a baza in&luenei bine&ctoare a celor Cinci Ritualuri st principiul de
lucru cu energie vital sau prana 7ceasta energie nu este palpabil, ns este
o &ora real i puternic, care ghideaz via
+ )racticarea regulat a celor Cinci Ritualuri prin succesiunea corect
activizeaz rezervele voastre enorme ale energiei vitale i mbuntesc
circulaia acesteia prin corp$raiune 3rept rezultat sntatea devine
puternic, crete energiticitatea i se prelungete via
8 :nergia voastra vitala circul prin cele apte centre energetice !invizibile#,
care se numesc chaIre i care, dup aspectul lor, seamn cu roi care se
nv*rtesc sau cu v*rtejuri
@ 9haIrele lucreaz cu corpul prin apte glande ale secreiei interne :nergia
vital circul prin chaIre i se repartizeaz n corp prin sistemul endocrin
5 %ulburrile n distruibuirea hormonilor, produi de sistemul endocrin sau
lipsa unuia din acetia apar atunci c*nd &uncionarea uneia sau alteia din
5+
chaIre este incorect > proast &uncionare a sistemului endocrin duce la
boli, slbiciune, mbtr*nire sau chiar la moarte
L 4tarea sntii i durata vieii depind , n primul r*nd, de viteza de rotaie a
chaIrelor /a un om sntos toate apte chaIre se rotesc &oarte repede i cu
aceeai vitez 9retei viteza de rotaie a chaIrelor ; i ncetinii procesul
de mbtr*nire 3ac una sau mai multe chaIre sunt blocate, rotaia lor
natural a ntcetinit sau chiar s-a oprit, atunci apar boli i mbtr*nire
C 9ele Cinci Ritualuri cresc viteza rotaiei chaIrelor, armonizeaz rotaia
di&eritelor chaIre ntre ele i distribuie n mod egal prin sistemul endocrin
energia vital pur, care, la r*ndul ei, o distribuie prin organe i sisteme ale
corpului 3rept rezultat este sntatea optim, restabilirea corpului i
obinerea &orei vitale i vioiciuni tinereii
4curt noastr cercetare a tehnicilor chineze %zigun i taijiWuan a artat c
e$erciiile &izice combinate cu cunoaterea precis a principiilor de lucru cu sistemul
energetic al omului pot mbunti &lu$ul 9hi n adevratul sens al cuv*ntului, d*ndu-v
via :$erciile %zigun sunt ndreptate spre stimularea &lu$ului de energie prin chaIre
%ot, ce &acei pentru mbuntirea &lu$ului 9hi ntotdeauna aduce &olosul ntregului
corp 7st&el vedem c energia vital 9hi se mic prin chaIre i printr-un numr imens
de meridiane, stimul*nd organele interne i glandele endocrine
7m a&lat c n unele culturi au &ost create e$erciii &izice pentru activizarea i
acumularea energiei >cup*ndu-se de practicile asemntoare cu #chiului Rena!terii
(+zigun, taijiWuanK, care lucreaz cu centrii energetici ai dv,cel mai probabil, vei
observa modi&icri pro&unde n starea dv &izic, psihic i emoional
3e e$emplu, chaIra ple$ului solar, care in&lueneaz asimilarea alimentelor i
este legat cu &icatul, pancreasul, stomacul, vezica biliar i splina 3ac practicai
e$erciiile, care in&lueneaz chaIra ple$ului solar, cu timpul aceste e$erciii vor ncepe
s in&lueneze procesul digestiv i metabolismul, precum i toate organele i hormonii,
care sunt legate cu asimilarea hranei 3ac acestea sunt e$erciii destul de puternice i
dac le practicai un timp ndelungat, ele vor schimba considerabil &lu$ul energiei prin
anumite organe ale corpului dv 3igestia dv se va mbunti, vei asimila mai bine
hran i, probabil vei m*nca mai puin "ar sntatea dv se va mbunti i va crete
&ora vital, iar asta nseamn c vei arta i v vei simi mai bine i, probabil, vei &i
mai tineri
7cum nmulii acest &olos cu apte pentru a vedea c*t de mult vei putea
schimba corpul dv practic*nd e$erciii pentru cele apte chaIre i toate organele i
sistemele corpului, pe care le deservesc )ractic*nd comple$ul de e$erciii, care
in&lueneaz toate chaIrele, obinei acces la bazele &uncionrii corpului vostru ; la
circulaia energiei, organelor, glandelor i proceselor biochimice, prin care energia
vital &uncioneaz n corp 3atorit acestor e$erciii, chaIrele ncep s se roteasc mai
repede i mai armonios i mai mult energie de baza se repartizeaz n corpul vostru
3ac nainte &lu$ul energiei n corpul votru era ngreunat, acum energia se poate
deplasa liber (i iar nmulii aceste rezultate cu apte pentru a vedea e&ectul total, pe
care l obinei lucr*nd cu toate chaIrele
)racticarea celor Cinci Ritualuri creeaz o bucl a legturii energetice inverse
ntre corpul vostru i organele acestuia, glandele i seciei hormonale, chaIrele i &lu$ul
energiei prin acestea i izvorul vieii nsui 7lungirea, ncordarea, ntoarcerile i
aplecrile corpului, care &ac parte din aciuni rituale, stimuleaz &uncionarea glandelor
de secreie intern i accelereaz rotaia chaIrelor prin presarea i rela$area alternante
3rimul Ritual (rotaie) accelereaz rotaia v*rtejurilor ai celor apte haIre 7 &ou
aciune ritual, probabil c lucreaz cu primele cinci chaIre ; de la chaIra de rdcin
58
p*n la chaIra g*tului 7 treia aciune ritual stimuleaz chaIrele inimii i ale g*tului
7l patrulea Ritual lucreaz cu toate cele apte chaIre, mai ales cu chaIrele capului ; a
asea i a aptea, - deoarece include aplecrile capului spre spate i n jos 7l cincilea
Ritual, probabil c acioneaz n primul r*nd asupra chaIrei de rdcin, sacral i
asupra celor dou sacre ale capului 9u alte cuvinte, c*nd e$ecutai cele Cinci
Ritualuri, realizai un contact energetic cu toate aspectele ale e$istenei dv
n timpul practicrii celor Cinci Ritualuri dv ca i cum masai centrele dv
energetice i prin ele ; glandele, pe care aceste centre le deservesc, iar prin glande ;
toate organele interne >dat cu practica regulat a #chiului Rena!terii, in&luena ei
bine&ctoare devine mai mare n cur*nd ncepei pur i simplu s modi&icai corpul
din interior
9u c*t mai mult timp &acei e$erciii, cu at*t mai mult obinei de la ele ,
amintete colonelul 5rad&ord Cinci Ritualuri vor ajuta s se normalizeze rotaia
v*rtejurilor, ast&el nc*t corpul devine i mai sensibil la &olosul e$erciiilor#, - e$plic
colonelul >are merit s ne mirm c practica #chiului Rena!terii a dat asemenea
rezultate uimitoare at*tor oameni, &c*ndu-i s arate mai tineri, s se simt mai sntoi
i s triasc mai multN
:$ist nc un moment important 3ei noi am stabilit apro$imativ care chaIre
in&lueneaz &iecare aciune ritual, tehnica #chiului Rena!terii lucreaz n integritate
0iecare aciune ritual in&lueneaz ntreg corpul 2odelul, pe care ni l-a propus
colonelul 5rad&ord, se bazeaz pe abordarea unitar a organismului uman 0ilozo&iile
tibetane, hinduse i chineze vd materia i energie, spiritul i substana, psihicul ntr-o
unitate indiviza, ca un ntreg 7ceasta nseamn c prin practica sistematica vei
percepe in&luena pozitiv asupra tuturor aspecte ale e$istenei sale= corpul dv va arta
mai t*nr, iar g*ndurile vor deveni mai clare )utei s v ateptai c vei percepe mai
complet totul ce se petrece n interiorul i n jurul dv i c via dv, calitatea ei se vor
mbunti
9a i nainte ne este greu s spunem c &iecare aciune ritual anume
in&lueneaz &iecare chaIra i glanda :ste posibil, chiar ncercarea unei asemenea
concretizri s &ie o greeal a unei abordri occidentale, mecanice Foi, ns, putem &i
convini, c schimbul energetic intern, care, prin presupunere, are loc prin practica
#chiului Rena!terii i in&luenele ei generale asupra chaIrelor n realitate sunt posibile
i ntr-un mare grad probabile
3up toate cele spuse, putem, n s&*rit, s ne adresm aciunii rituale
suplimentare, descrise de colonelul 5rad&ord 3up spusele lui, practicarea ei este de
dorit, dar nu este obligatorie 7cesta este cel de-al (aselea .itual
+l a%elea Ritual8 acumularea ne$reuitei enerii vitale
Cinci Ritualuri vor restabili sntatea i &ora dv vital ,- susine colonelul
5rad&ord !ns, pentru a aduce corpul ntr-o stare ideal i s-l ntinerii considerabil ,;
continu el, e$ist nc o aciune ritual B cea &e$a !asea.
)robabil, c cel de-al aselea Ritual este cel complicat din tot ce ne-a nvat
colonelul 5rad&ord, deoarece acest e$erciiu retransmite energia se$ual pentru scopuri
mai nalte 3up spusele colonelului, pentru a deveni !supraom# este necesar
abinereaR de la comunicarea se$ual, i cea &ora vital, care este cuprins n dorina
se$ual, trebuie s &ie !concentrat i ghidat din v*rtejul al doilea ctre toate
celelalte#
9olonelul era nevoit s e$plice detaliat, ce anume are n vedere :l nu vorbea
despre nbuirea dorinei se$uale 3impotriv, el sublinia n mod deosebit c p*n
c*nd dorina se$ual nu a devenit puternic i stabil, nu se poate e$ecuta cel de-al
aselea Ritual. n aceasta const greutatea= s nu realizezi dorina se$ual acut,
aprut la dv, ns s nvai s redirijai i s modi&icai aceasta &ora puternic cu
5@
ajutorul celei de-a !asea aciuni rituale. "at ce nseamn !s transmutai dorina
se$ual activ# 3vo modi&icai, eliber*nd o energie imens nchis n ea 4e poate
spune, c !ridic*nd n sus# energia se$ual, sau energia s&erei de reproducere, aceasta
poate &i trans&ormat n energia longevitii
9ea de-a !asea aciune ritual include lactul respirator, sau !bandhu#, cum l
denumesc hatha--oga n timpul unei e$pirri puternice, eliberai plm*nii de aer i
tragei abdomenul, apoi dup un timp , reinei respiraia n -oga bandhu ; sunt tehnici
avansate, care la nceput se e$ecut cu mare precauie i numai dup o pregtire
su&icient, i ideal ar &i ; sub observaia unui maestru cu e$periena :ste posibil c
tocmai din acest motiv colonelul 5rad&ord a lsat la urma e$punerea acestei tehnici n
esen, al aselea Ritual, ca i &oale de &orj, scoate !cldur animal# din cele dou
chaIre n sus, spre centre superioare 7bstinena se$ual este necesar pentru a acumula
aceasta energie preioas, care ,n caz contrar, se va consuma n comunicarea se$ual
n timpul e$ecutrii celei de-a !asea aciuni rituale, bandhu i respiraia pro&und
&olosesc energia se$ual ca un &el de combustibil
n timpul vieii un brbat mediu ejaculeaz apro$imat de 5000 ori 7sta
nseamn de D0 de ori pe an de-a lungul a L5 ani n acest timp el produse apro$imativ
@ galoane Japro$imativ 15 litriK de sperm i la &iecare ejaculare se elimin ntre +00
p*n la 500 milioane de spermatozoizi 4perm produs n cursul ntregii viei este
su&icient pentru crea a unui trilion de &iine umane 3in punctul de vedere energetic ;
asta este o colosal &ora creatoare nchipuii-v , ce ai putea &ace cu aceasta energie,
dac ai &i &olosit-o alt&el nainte de toate, probabil, c ai &i trit mai mult !ntr-un
sens &oarte real, &iecare brbat poate s creeze o mai puternic rezerva de energie
se$ual dec*t o bomba atomic#, - spunea cunoscutul maestru daossian 2anteI 9hiaRR
"at n ce const esena celui de-al aselea Ritual: dac v vei abine de la
comunicarea se$ual, vei putea acumula o energie puternic din s&era reproducerii i
s-o modi&icai n scopul obinerii sntii optime, ntineririi organismului i vieii
lungi ns colonelul tia c puini sunt de acord cu abinerea se$ual, de aceea el a
recomandat s am*ne cea de-a !asea aciune ritual p*n c*nd nu vei &i ntr-adevr
gata s &acei acest pas hotr*tor
)%te im$ortant % credei c $utei deveni mai t:nr
)entru completarea celor ase Ritualuri colonelul 5rad&ord &ace o recomandare, care
este tot at*t de important ca i e$erciii %rebuie % credei c ntr-adevr putei s
oprii procesul de mbtr*nire sau cel puin s-l ncetinii la ma$imum > asemenea
dispoziie psihic este totul #9u toat v*rst dv cronologic, dac dv nsui v simii
t*nr, i cei din jur v vor considera ca pe un t*nr# ,- e$plic colonelul 5rad&ord
7ceasta n &elul ei este o magie, scamatorie, ns numai auditoriu pe care trebuie
s-l convingei , - este contiina dv necredicioase 5rad&ord spunea elevilor si c
atunci c*nd ncepea s e$ecute aciuni rituale n %ibet, el se strduia s-i vad mai
t*nr, dec*t era n realitate n loc de a se aga de propria sa imagine !a omului btr*n
i slab#, el amintea aa cum era el n de$lin n/lorire a /orelor. n aceasta imagine de
om t*nr el depunea n &iecare zi o energie psihic i !o dorina &oarte puternic#
%reptat el a nceput s observe c arat mai bine /a &el l vedeau i oamenii cu care se
nt*lnea )robabil c ai auzit asemenea e$presii= !%oate acestea se a&l n contientul
dv 3v creai propria realitate 9ontientul este superior materiei :l a creat acest lucru
prin voina sa# 9e este asta ; o trucare mechereascN 4au descrierea precis a
proceselor ce au loc n realitateN
R n cartea lui 9rito&er Ailhem !9inci perle tibetane# se spune c n timpurile noastre o asemenea
abordare este nvechit i cel de-al aselea Ritual poate &i e$ecutat i un om care nu practic abinerea
se$ual 2ai ales dac aceasta se re&er la acei care mcar ntr-o msur oarecare practic %antru sau
tehnicile daossiene de pstrare a energiei se$uale ; :$ red
55

n timp ce tiina contemporan tinde s separe contiina de materia &izic,
numindu-le &enomene care nu sunt legate ntre ele, &ilozo&iile orientale ne nva
contrariul :le consider c tot ce este material este produsul contiinei JraiuniiK
.aiune ; este primul principiu de creare ; a celui ceva din ce este compus materia
2ateria ; este o contiin condensat sau concentrat
n secolul al PP-lea &izica cuantica a nceput s dovedeasc justeea
concepiilor &ilozo&ice orientale %reptat oamenii de tiin ajung la concluzie c este
posibil, c contiina JraiuneK omului ntr-adevr acioneaz asupra materiei Enii din
ei chiar ncearc s creeze noi metode de tratament ; !medicina vibriional# i
!tmduire cuantic# 3ac contiina ntr-adevr reprezint materia prima pentru
materie, este logic s se trag concluzia c g*ndurile dv &ormeaz realitatea noastr
&izic Jcorpul dvK i modeleaz comportamentul lui Jsntatea dvK
3ipaI 9hopra e$plic o asemenea opinie despre corelaia contiina-materie,
combin*nd iluminarea mistic a meditaiei, teoriile &izice contemporane i propria
e$periena a tmduitorului practician 9hopra consider c trim n &lu$ul
potenialelor, crora contiina le d &orma i materialitate .ealitateta nu are limite i
se dezvolt permanent .ealitatea poate &i orice
7cest lucru este veridic chiar la nivelul electronilor nainte noi am crezut c
electronul este asemntor cu o mic planeta, care se rotete n jurul nucleului
atomuluiM acest lucru ar &i &oarte previzibil i noi am putea s-l gsim mereu acolo 7zi,
ns, &izicienii consider c punctul de vedere tradiional despre electron e$ist numai
datorit &aptului c noi l susinem n realitate, spun ei, electronul nu e$ist ntr-un
punct concret, potenial el e$ist peste tot )unctul nostru de vedere despre electron i
d doar o determinare 9u alte cuvinte, el arat a!a cum %l (e&em 7cest lucru ne
amintete c unul din momentele cheie n realizarea de ctre colonelul 5rad&ord a
succeselor lui uimitoare n ceea ce privete ntinerirea corpului su a &ost concentrarea
lui asupra imaginii sale ca despre un om t*nr
0enomenul numit efectul place*o, arat n mod e$cepional, c ateptrile i
convingerile noastre pot in&luena direct starea noastr &izic )lacebo ; sunt tablete din
creta i zahr, care sunt date pacienilor, conving*ndu-i c aceste tablete sunt un
medicament &oarte e&icient 7pro$imativ la o treime din pacieni, crora li s-a
administrat placebo, starea lor ntr-adevr s-a mbuntit 4e presupune c aceasta
mbuntire a strii are loc datorit dispoziiei psihice a pacienilor i ateptrilor
acestora pentru mbuntirea strii
2unca psihoterapeutului , doctorului n &ilozo&ie :velin 4ilvers din /os 7ngeles
arat c*t de puternic poate &i e&ectul placebo 3octorul :velin 4ilvers spunea pacienilor
si care su&ereau de dureri cronice, c n corpul lor e$ist !o &armacie interioar# :a
&olosea o tehnic special n care sugestia era combinat cu vizualizarea ghidat i cu
ajutorul creia pacienii ca i cum stimulau producia intern a !medicamentelor#
analgezice 5olnavii au &ost rugai s-i imagineze c ei acumuleaz o mare rezerv de
endor&ine Jsubstane analgezice naturaleK, care apoi pot &i introduse mintal Jprin g*ndK
n s*nge .ezultatele au &ost impresionante 0olosind aceasta tehnica, muli pacieni au
putut s anihileze sau s reduc durerile i s nceteze s ia preparate analgezice, care
produc dependena 2ai t*rziu doctor 4ilvers a &olosit o tehnic asemntoare pentru
a-i ajuta pe narcomani s se vindece dup perioade di&erite de dependena narcotic ;
de la @ p*n la @0 ani
!:u consider c acesta este un e$emplu &oarte bun al &aptului c raiunea
JcontiinaK poate vindeca, - spune 3ipaI 9hopra ; "mediat ce contiinei i-a &ost o&erit
un instrument adecvat, ea i-a permis s nving graniele vechi# 9reierul ; este un
agent neutru &r voina sa proprie, spune 9hopra :l este !un servitor in&init de
inventiv#, care poate &ie s accepte, &ie s resping orice dependen
5L
9a dependena, 9hopra are n vedere credina stabil n &aptul c mbtr*nire i declinul
&izic sunt imposibil de oprit
3up spusele lui 9hopra, !eul# ; este stp*nul principal Fe vom delecta cu o
viaa lung, dac vom crede c acest lucru este posibil 3in punctul de vedere al
&ilozo&iei lui este clar, de ce colonelul 5rad&ord subliniaz importana dorinei,
dispoziiei i credinei pentru cei, care doresc s nving btr*neea i declinul
Oamenii de tiin cerceteaz eneria vital
:nergia i in&luena acesteia ;iat sensul celor Cinci Ritualuri ale colonelului
5rad&ord, care permit s bem din izvorul tinereii >are pot oamenii de tiin s vad,
s msoare i s calculeze cantitatea acestei energii imposibil de perceput, dar &oarte
puternice, care se numete prana sau 9hiN >are ntr-adevr ea joac cel mai important
rol n pstrarea sntii i n vindecarea bolilor, cum susin maetri chinezi n
acupuncturN >are e$ist n prezent dovezi tiini&ice ale teoriilor energetice orientaleN
9u toat rezistena medicilor i oamenilor de tiina, care cu perseverena menin
JurmeazK opiniile occidentale despre materia, asemenea dovezi e$ist
:ste posibil c unul din evenimentele recente, care a deschis ua n aceasta lume
a energiei invizibile, a &ost apariia n anii D0 ai secolului PP a aparatelor medicale de
nalt tehnicitate, care nregistreaz c*mpurile energetice electromagnetice, care
nconjoar organe i corpul n ntregime 7zi oamenii de tiin pot &otogra&ia cele mai
subtile c*mpuri electromagnetice
n timpurile noastre &olosind metodele cum ar &i tomogra&ia magnetic de
rezonan i altele, cu ajutorul sistemelor computerizate medicii pot obine imagini ale
creierului i ale altor organe 7zi tomogra&ia magnetic de rezonan se &olosete pe
scar larg n spitale i laboratoare ca o tehnica e&icient de diagnosticare
7&ar de aceasta, e$ist cercetarea uimitoare a doctorului 5jord Fordenstrom
din "nstitutul 9arolina n 4uedia Fordenstrom promoveaz presupunerea c corpul are
un sistem de reele electrice i c activitatea electric constituie baza procesului de
vindecare 2unca lui a artat c dac &lu$ul electric, care circul prin corp,
este mrit, este posibil oprirea creterii celulelor canceroase 4istemul
electric al corpului, susine Fordenstrom, joac un rol tot at*t de important n pstrarea
sntii omului, ca i circulaia s*ngelui
Eltimele descoperiri n domeniul acuterapiei au avansat ncercrile de a dovedi
e$istena energiei invizibile 4pecialistul german n acupunctur ; doctorul .einhard
Soll a invental un dispozitiv, care se numete dermatron, i tehnica, care se numete
electroacupunctur 3octorul Soll &olosete computerul pentru a observa parametrii
electronici ai punctelor de acupunctur din corp 9omputerul calculeaz indicatorii de
p*n la i n timpul edinei de acupunctura, ghid*nd aciunile medicului
9ercettorul japonez doctor ,irosi 2oto-ama a inventat un aparat pentru
msurarea &uncionrii meridianelor i organelor interne corespunztoare, care i el
lucreaz cu punctele de acupunctura 7cest aparat are +D de electrozi, pe care medicul
le cupleaz cu punctele de acupunctur ; de obicei pe degetele m*inilor i picioarelor
9omputerul adun datele electrice, obinute de aparat 3atorit aparatului su, doctorul
2oto-ama a descoperit c ntre meridianele care nu sunt echilibrate electric i starea
bolnvicioas a organelor care corespund cu aceste meridiane e$ist o legtur direct
!:$perimente la care au participat apro$imativ +000 pacieni, presupun cu o mare
parte de probabilitate, c valoarea relativ a indicatorilor electronice de pe piele re&lect
starea &uncional a energiei Chi din meridianele respective#, - a comunicat 2oto-ama
3octorul 2oto-ama a inventat i un dispozitiv pentru lucru cu chaIre, care
stabilete JdeterminK modi&icrile abia perceptibile ale strii energetice a ntregului
corp i a acelor pri ale acestuia, care se asociaz cu di&erite chaIre :l a presupus c,
deoarece chaIre sunt legate de nodulii sistemului nervos i cu organele respective,
5C
modi&icrile caracteristicilor &lu$urilor electrice n timpul activitii &izice sau mentale a
omului trebuie s &ie accesibile pentru a &i msurate cu acest dispozitiv .ezultatele
obinute l-au dus la concluzii uluitoare= #)si-energie JChiK, care &uncioneaz n chaIre
poate ndeprta sau crea energia la nivelul &izic# 9u alte cuvinte, Chi din chaIre
in&lueneaz direct calitatea i sntatea organelor noastre &izice, i 2oto-ama a obinut
date tiini&ice, care pot con&irma acest lucru
2oto-ama, Soll i Fordenstrom ; sunt numai unii din muli oameni de tiin
i cercettori, care acum studiaz c*mpul energetic al omului :i ne povestesc despre
construcia corpului, despre amplasarea canalelor energetice i despre in&luena lor
asupra sntii, bolilor, vindecrii i mbtr*nirii :i ne o&er metode noi de
interaciune cu energie, care st la baza vieii noastre :ste &oarte probabil, c
rezultatele acestor cercetri vor con&irma i vor apro&unda nvtur colonelului
5rad&ord 0r ndoial, ele ne vor ajuta pe noi, oameni occidentali, care se intereseaz
de cele Cinci Ritualuri, s nelegem mai bine mecanismele biochimice i energetice,
care &ac posibil longevitatea )utem spune cu sigurana, ca i colonelul 5rad&ord, c
izvorul tinereii ntotdeauna se a&la n noi, ns acum ne sprijinim i pe date tiini&ice
9u toate acestea, dac vom insista c tot, ce ne-a povestit colonelul 5rad&ord,
trebuie s &ie dovedit tiini&ic, putem &i dezamgii )entru asta tiina nu are
instrumente i concepii necesare (i totui n mod obligatoriu trebuie s credem totul
ce este spus n cartea !>chiul .enaterii# 9olonelul 5rad&ord nu este singurul care
comunic rezultatele uimitoare a longevitii n spatele acestor comunicri se a&l
tradiii mree care au trecut prin ncercarea timpurilor 3e mult vreme secretele i
&ora energiei puterii vitale sunt studiate n 9hina, "ndia i %ibet, precum i n alte ri,
i ceea ce pentru majoritatea din noi pare a &i o taina, pentru locuitorii acestor ri ; este
obinuitul bun sim i chiar o cunoatere standard 3ac acest curs scurt de &ilozo&ie a
culturilor orientale, din ale cror punct de vedere energia viei este tot at*t de
perceptibil, cum este pentru voi ; m*n voastr, nu v-a dovedit nimic, dovada cea mai
bun va &i e$periena proprie 3ac 5rad&ord ar &i &ost acum cu noi, el ar &i putut spune
apro$imativ urmtoarele= #3ac vrei, cercetai JstudiaiK tainele energiei, ns
practicai cele Cinci Ritualuri i singuri evaluai rezultatele lor#
3ac cunoatei -oga, vei vedea c cele Cinci Ritualuri i -oga sunt
asemntoare din multe puncte de vedere n cursul anilor ce au trecut, iar i iar se
ridicau probleme despre legtur ntre -oga i cele Cinci Ritualuri n capitolul urmtor
vom cerceta aceasta legtur important 7&ar de aceasta, muli oameni i puneau
ntrebri despre practica mai e&icient de e$ecutare a celor Cinci Ritualuri . n capitolul
urmtor vom rspunde la aceste ntrebri i ne vom opri &oarte detaliat la tehnica
e$ecutrii a aciunilor rituale nii.
%imp de +0 de ani .ichard /eviton lucreaz ca ziarist i scrie despre metode
netradiionaliste de tratament i de ntrire a sntii :l scria pentru :ast Seest
6ournal Jn prezent !Fatural ,ealth#K, !Hoga 6ournal#, !%he Tuest# :l este autorul
multor cri, printre acre ; !%he "magination p& )entecost# J!7ntroposophic )ress#,
BB@K, !9reatorii creierului# J!5rain 5ulders#K, !)rentice ,all#, 1BB5 i !n cutarea lui
7rthur# J!/ooIing &or 7rthur#K, !4tation ,ill )ress#, 1BB5 n prezent /eviton este
redactor e& al revistei !7lternative 2edicine 3igest# i a editurii !0uture 2edicine
)uvlishing#
5D
CAPITOLUL 4
Cinci Ritualuri i yoa8 tehnica $entru re%ta"ilirea
%ntii i $entru $relunirea vieii
6e&& 2uzgo-, doctor n medicina,
n e$punerea lui /aura 0a- %e$el
5B
4n vechi %ecret al izvorului tineretii ve%nice. Cartea <. Cele Cinci Ritualuri %i Boa
9ele cici Rit)al)ri, descrise in cartea X#chiul Renasterii#, pot &i numite pozitii
modi&icate de hatha 0oga Fu ma indoiesc ca X>chiul .enasterii# si hatha -oga au
acelasi izvor /a baza lor sta unul si acelasi mod de intelegere a mecanismului si
&unctionalitatii corpului omenesc
Hoga nu este o religie, este o stiinta straveche, care da omului posibilitatea sa-si
uni&ice corpul, constiinta si su&letulM insusi cuvantul X0oga# inseamna Xunitate#
>amenii >ccidentului pentru descrierea conceptiei de -oga pot intrebuinta cuvantul
Xintegritate# )ozitiile de -oga sunt destinate pentru insanatosirea si intarirea
organizmului, pentru calmarea simturilor si luminarea mintii, putand &i practicate doar
pentru atingerea acestor scopuri %otusi, elementul principal in practica -oga este
considerat a &i meditatia
A .edita, inseamna a &ace un e&ort constient, orientat spre pastrarea linistii, tacerii si
constiintei, in acelasi timp )racticarea meditatiei poate &i mult mai inaintata si poate
include perceptia unui alt nivel de realitate, independent de convingerile si credinta
dumneavoastra )uteti numi ceea ce &aceti rugaciune, contemplare sau o munca cu
constiinta, dar meditatia este o urmarire atentaVe$aminare in tacere si multa
concentrare, datorita careia puteti e$perimenta prezenta :u descriu prezenta ca pe o
senzatie puternica a legaturii cu ceea ce se intampla inlauntrul si in jurul meu
3atorita practicarii zilnice a e$ercitiilor -oga si a meditatiei, eu percep mult mai clar
ce &ac in &iecare clipa a vietii mele 4imt vigoare, energie, o dispozitie pozitiva si
capacitatea de a da vietii mele o importanta adevarata
3estinatia practicii -oga este aceea de a crea o rela$are &izica si liniste su&leteasca, care
sunt obligatorii pentru a atinge o calitate superioara a vietii :$ercitiile de -oga ajuta
la Xlegarea intr-un singur nod# a partilor &izice, mintale si su&letesti ale omului, pentru
ca acestea sa se poata servi reciproc si &unctiona in armonie "nsasi indeplinirea
pozitiilor de -oga deja il ajuta sa intre pe cel care le practica intr-o stare de meditatie
"n a&ara de aceasta, pozitiile JasaneK -oga ajuta la dezvoltarea &ortei &izice si la
rezistenta organismului, obligatorii pentru practicarea tehnicii meditative spirituale
3rana este un termen hindusVindian, pe care il &olosesc cei care practica -oga, aceasta
inseamna energie si su&let :le sunt strans legate intre ele 1recii antici au descoperit si
ei aceasta legatura pe care au numit-o pne(ma ; respiratie si su&let 1anditi-va la un
simplu &apt= in timpul meditatiei, trebuie sa stati destul de multa vreme in pozitie
dreapta total nemiscati 2ajoritatea oamenilor moderni, este cam nervoasa, cam
incordata si prea obosita, acestia sunt in stare sa stea &ara miscare doar cateva minute
)ozitiile de -oga antreneaza corpul si il pregateste pentru a putea sta mult timp in
pozitie nemiscata, cu picioarele incrucisate, indreptandu-si coloana vertebrala
nesprijinindu-se de nimic in tot acest timp "n literatura tantrica Jtestele religioaseK
este scris ca insusi 5uddha a spus odata= X0ara un corp in intregime sanatos, omul nu
poate cunoaste &ericirea#
"n ultimii ani, stiinta moderna a inceput sa recunoasca si sa con&irme actiunea bene&ica
psihologica si &iziologica a practicii -oga, a meditatiei si a tehnicilor asemanatoare cu
cele -oga, cum ar &i cele din X>chiul .enasterii#
"n X6urnalul cercetarilor medicale indiene# au &ost publicate rezultatele unui
e$periment, care &ac dovada &aptului ca dupa sase luni de practicare zilnica a pozitiilor
de -oga, se observa o scadere a &recventei pulsului, a tensiunii sangelui in artere,
insotite de marirea volumului plamanilor si a cavitatii toracice si, in a&ara de aceasta,
L0
practicantii simt mult mai rar nelinistea. 9ercetarea ulterioara a aratat ca practicarea
regulata a e$ercitiilor -oga duce la scaderea stresului &iziologic, la diminuarea
nivelului colesterolului, la normalizarea nivelului de zahar in sange, la cresterea
cantitatii undelor-al&a ale creierului Jcare sunt asociate cu rela$areaK si la imbunatatirea
generala a starii sanatatii omului
7lte numeroase cercetari au aratat rezultate asemanatoare % 6 %orp, doctor in &iloso&ie
de la Eniversitatea din %enessee JNK, a descoperit ca oamenii care practica in mod
regulat -oga, se nelinistesc mai rar sau se supara 2ulti dintre cei cercetati de acesta au
inceput sa su&ere mai putin de insomnie, oboseala, dureri de cap, diverse tulburari in
corp, ameteli, de&ormari ale coloanei, o proasta miscare a articulatiilor si boli de piele
Hoga a ajutat oamenii care su&ereau din cauza obezitatii, au &ost chiar si cazuri de
micsorare a cantitatii consumului de alcool si nicotina %ot in cadrul rezultatelor
positive se incadreaza si dobandirea echilibrului, linistii su&letesti si bucuriei,
imbunatatirea relatiilor personale si cresterea capacitatii de concentrare
"n decursul altui e$periment, doctorul ', 3hanara- de la Eniversitatea din 7lberta -
9anada, a comparat un grup de oameni care pe parcursul a sase saptamani au practicat
-oga, cu un grup de oameni care au practicat in aceeasi perioada e$ercitii &izice
obisnuite 7cesta a descoperit ca in primul grup urmatorii indici &izici erau cu mult
mai buni decat la cei din grupul al doilea= metabolismul celular, consumul de o$igen,
volumul plamanilor, cantitatea celulelor rosii de sange, cat si moblitatea articulatiilor
Din India pana in Tibet: legatura istorica dintre yoga si tehnica Ochiul
Renasterii
4avantii considera ca maestrul buddhist 2ilarepa a adus -oga in %ibet din "ndia in sec
P" sau P"" :u consider, ca in acele vremuri antice, ca si astazi, oamenii care locuiau
in %ibet, nu-si separau viata lor su&leteasca de e$istenta zilnica :i aveau convingerea
ca prezenta lui 3umnezeu poate &i simtita, cu ajutorul propriei puteri de viata :i
e$perimentau cu ajutorul diverselor tehnici, care ii ajutau sa isi lege corpul &izic cu
esenta sprituala, cu su&letul 4unt convins, de &aptul ca odata cu trecerea timpului,
calugarii tibetani au descoperit pentru sine o combinatie e&icienta de e$ercizii -oga pe
care noi o numim astazi tehnica X>chiul .enasterii#
9onditiile aspre de viata in munti, se pare ca au conditionat accentul deosebit de
practica in dezvoltarea &ortei si rezistentei
9red ca cele Cinci Ritualuri sunt destul de speci&ice, in sensul ca, &iind o tehnica &oarte
veche, au ajuns la noi &ara a su&eri denaturari 9omparati= majoritatea seturilor de
e$ercitii -oga, care sunt predate in ziua de azi in >ccident, au &ost create in ultimii 50
ani %ehnicile de meditatie si pozitiile raman in continuare stravechi, dar metodele prin
care se practica, sunt adesea rezultatul unei adaptari moderne 9on&orm traditiei,
tehnica indeplinirii pozitiilor -oga se preda oral de la pro&esor la elev si de aceea se
modi&ica in permanenta %otusi, in ceea ce priveste &orma si continuitatea indeplinirii
celor Cinci Ritualuri, consider, ca acestea raman neschimbate deja de sute de ani 4i,
dupa parerea mea, este deosebit de important sa urmam instructiiunile colonelului
5rad&ord, neschimband nici tehnicile de e$ecutare si nici continuitatea celor Cinci
Ritualuri :u sunt medic si totusi practic -oga si #chiul Renasterii, si de aceea imi este
clar de ce Ritualurile sunt puse anume in aceasta ordine 2ulti oameni gasesc aceasta
tehnica e&ectiva si primesc rezultate positive, ceea ce este cea mai buna dovada a
&aptului ca aici nu trebuiesc introduce schimari
L1
Schema energetica a corpului: planul general de manipulare a energiei
"n con&ormitate cu acele sisteme de gandire in care se iau in consideratie inceputurile
-oga si X>chiul .enasterii#, in om e$ista o anumita cantitate de centre energetice "n
-oga acestia se numesc chacra, iar calugarii tibetani le descriu ca pe niste (arteEuri.
2iscarile speciale pot stimula si Xdeschide# aceste centre energetice Jvezi capitolul @K
Hoga a&irma ca aceste chacra nu sunt distribuite in corpul insusi :le creaza asa zisul
corp eteric, adica campul energetic, care inconjoara corpul dvs &izic 3ar locul lor
corespunde anumitor puncte din corp, unde energia de viata se scurge in sistemul
nervos
>amenii, ce practica si inteleg -oga, considera ca noi, nu numai ca suntem capabili de
a produce energie in corp, dar primim energie si din a&ara 7lte culturi si sisteme de
insanatosire contin conceptii asemanatoare= in 9hina aceasta energie de viata se
numeste +zi "ar in X>chiul .enasterii# colonelul 5rad&ord &oloseste termenul indian
prana Jenergie de viataK J> analiza mai amanuntita a chacrelor o veti gasi in capitolul
@K
)entru mentalitatea occidentala, idea despre punctele de energie invizibile si a energiei
subtileVpatrunzatoare la inceput poate parea destul de ciudata 3ar oare este mai ciudat
decat principiul &unctionarii televizoruluiN > antena parabolica, montata pe acoperis,
capteaza undele elecromagnetice invizibile Foi nu vedem cum aceste unde curg prin
vazduh, dar stim &oarte bine ca ele e$ista 7tunci, cand intreg sistemul &unctioneaza in
&elul acesta, ele se trans&orma in imaginile colorate de pe ecranele televizoarelor
noastre
9hacrele sunt ca aceste antene parabolice= ele Xcapteaza# energia necesara noua "n
esenta, din povestirea lui )itter Aalder reiese= calugarii tibetani il invatau pe colonel
ca aceste vartejuri sunt puternice campuri electrice 7tunci cand acestea sunt
balansate si se invart cu o viteza normala, energia puterii de viata se scurge prin corp
intr-un mod corespunzator
4tiinta a con&irmat deja ca aceasta opinie straveche asupra constructiei corpului uman,
are baze biologice reale 7stazi cu totii stim ca pe locul &iecarei chacre, se a&la un
manunchi de &ibre nervoase, care se numesc pleAuri 7ceste ple$uri sunt parti ale
sistemului nervos re&le$iv, care ajuta la trezirea si stimularea activitatii organelor si
glandelor corpului 7cesta este acel sistem Xde activare#, care, de e$emplu, porunceste
inimii sa bata, iar plamanilor , sa se dilate si sa se comprime
Doua cai catre o viata sanatoasa
3esi, intre -oga si practica X>chiul .enasterii# sunt multe parti asemanatoare, e$ista
si di&erente intre acestea 2ie mi se pare ca cele 9inci .itualuri, sunt o metoda mult
mai simpla si o practica de a obtine aceleasi rezultate, pe care le obtinem prin
practicarea serioasa a e$ercitiilor -oga .itualurile ne descurajeaza mai putin si avand
instructiuni precise, &ac posibila invatarea lor &ara pro&esor, caci sunt mai usor de
retinut, decat pozitiile neobisnuite si destul de complicate ale -oga traditionale
7ctiunile .itualurilor sunt mai atragatoare pentru omul modern, deoarece presupun
repetarea unora si aceleasi miscari, care ne aduc aminte de e$ercitiile &izice "n a&ara
de acest lucru, pentru indeplinirea lor, nu ne trebuie prea mult timp si oamenilor le
place acest lucru
L+
%otusi, este important sa intelegem, ca actiunile ritualurilor si -oga nu concureaza intre
ele :u nu vreau sa spun ca una este mai buna decat alta 7cestea sunt tehnici care se
leaga intre ele, desi sunt di&erite, de aceea, ele pot in mod e&icient sa se completeze una
pe cealalta
7numitor oameni, li se poate parea la inceput ca, indeplinirea .itualurilor este mai
complicata decat e$ercitiile -oga :le pot deveni o adevarata provocare, deoarece
pentru indeplinirea corecta si completa a acestora este necesara &orta musculara, o
anumita &le$ibilitate si un simt al echilibrului En bun ajutor pentru cei incepatori pot
&i pozitiile de baza -oga, care, in majoritatea cazurilor, se mentin pe timpul a +0 sec si
care pot &i indeplinite in calitate de e$ercitii de incalzire, inainte de actiunile ritualice
care necesita o anumita tensiune
Procesele interne: ce schimba yoga si cele Cinci Ritualuri in
corpul dvs.
4i -oga si >chiul .enasterii, indiderent daca practicati una dintre aceste tehnici, sau pe
ambele, prin practicarea lor regulata, provoaca un anumit e&ect de intinerire 3in
punct de vedere medical, acest lucru este usor de e$plicat
Circ)latia /a"el)i: c3eia catre ( /aatate de #ier
7mbele tehnici actioneaza in mod nemijlocit si pozitiv asupra circulatiei sangelui
7meliorarea circulatiei sangelui intensi&ica procesul de insanatosire si activeaza
sistemul imunitar 9ontractandu-se de mai putine ori, inima pompeaza mai mult
sange, asa incat sarcina asupra ei scade >data cu cresterea a&lu$ului de sange catre
organele din corp, &iecare celula primeste o$igen si substante hranitoare, iar produsele
activitatii vitale sunt eliminate in mod mult mai e&icient
Itierirea E cel)la c) cel)la
>$igenul, zaharul si substantele hranitoare dau celulelor combustibilul de care au
nevoie 7cest combustibil ajunge la ele prin sange )roducand energie, celulele
elimina bio$id de carbon, de care trebuie sa scape 7ceasta este, in esenta, respiratia si
digestia la nivel celular 7tunci cand respiram, tragem in piept o$igen si eliminam
bio$id de carbon 7tunci cand prelucram hrana Jin timpul digestieiK &olosim substante
hranitoare si eliminam ceea ce nu ne trebuie
"maginati-va ca &iecare celula a organismului dumneavoastra este o &abrica minuscula
> circulatie imbunatatita a sangelui inseamna ca mai mult combustibil si ma multe
Xreserve# ajung la timp, asa ca producerea de energie se mentine la un nivel inalt
4angele actioneaza ca o banda rulanta, ducand cu sine produsele prelucrate si gunoiul
cu atat mai e&icient, cu cat este mai activa circulatia sangelui
)arerea mea este ca, anume aceasta intinerire a celulelor e$plica anumite schimbari
Xmiraculoase#, care apar datorita practicarii celor 9inci .itualuri, cum ar &i revenirea
parului alb la culoarea naturala sau re&acerea procesului de crestere a parului,
imbunatatirea aspectului pielii, aceasta devine mai elastica si mai &erma, cat si o cu
totul noua senzatie de sanatate si &orta
L8
Rela<area: ( cale reala catre re#acere
:ste necesar sa intelegem cat este de important sa asociem rela$area cu orice &orma
de e&ort &izic, &ie ca este vorba de aerobica sau e$ercitii izometrice, -oga sau X>chiul
.enasterii# :$ercitiile si practicile active -oga, cat si cele 9inci .itualuri, intensi&ica
tensiunea musculara, deaorece presupun importante e&orturi &izice si psihice
%ensiunea musculara crescuta, &avorizand un a&lu$ mai mare de sange catre muschi,
micsoreaza, de asemenea, a&lu$ul de sange catre organele interne "n acest caz creste
riscul de producere a traumelor, creste tensiunea sangvina, apar stari de neliniste si
creste sarcina asupra inimii 3e aceea, este &oarte important, ca pana la inceperea
e$ercitiilor, sa incalzim corpul, iar dupa e&ectuarea lor, sa ne rela$am, pentru a inlatura
tensiunea musculara
.ela$area practicata pana la e$ercitiile tensionante si dupa, inclusiv pana la cele 9inci
.itualuri, va permite sa va rela$ati muschii si sa cresteti a&lu$ul de sange catre
organele interne :ste imperios necesar sa marcati timpul acordat pentru rela$are
pana la si dupa practicarea acestor e$ercitii ale celor 9inci .itualuri, pentru ca acele
rezultate &izice, psihice si sprirituale positive, pe care le obtineti, sa nu se trans&orme in
unele negative printr-un e&ort prea mare 3atorita rela$arii &olosul obtinut in urma
actiunilor ritualice va &i considerabil mai mare?
3aca va plac e$ercitiile aerobice sau e$ercitiile izomerice, va recomand sa indepliniti
cele 9inci .itualuri sau pozitiile -oga ca supliment la antrenamentele dumneavoastra
zilnice obisnuite 3aca nu aveti vreun anumit program de e$ercitii &izice, puteti
considera cele cinci ritualuri si -oga ca pe un ciclu complet de antrenament al corpului
si constiintei dvs
St)dierea a'r(#)data a itre")l)i c(r'
2ajoritatea e$ercitiilor occidentale actioneaza doar asupra unor parti separate ale
corpului 4eturile de pozitii -oga si de #chiul Renasterii actioneaza bene&ic asupra
tuturor partilor organismului, asupra tuturor centrelor energetice, tuturor organelor si
sistemelor 3e e$emplu, .itualurile presupun miscarea corpului, contra gravitatiei
7cest lucru stimuleaza &ormarea osteoplastelor Jcelule care ajuta la cresterea oaselorK
9ercetarile, la care au participat &emei mai mari de varsta de C0 ani, au aratat ca, daca
acestea e&ectuau de patru ori pe saptamana cate o plimbare de +0 min, care reprezenta
in sine un e$ercitiu impotriva gravitatiei, procesul de osteoporoza Jde distrugere a
oaselorK se incetinea aproape pana la un nivel care era inregistrat la acestea pana la
menopauza "maginati-va ce e&ect bene&ic poate aduce practicarea -oga siVsau a celor
cinci ritualuri, in cadrul carora intra miscari repetitive ale intregului organism,
orientate contra e&ectului negativ al &ortei gravitatiei
"nca o metoda, prin care -oga si actiunile ritualurilor in&luenteaza bene&ic in
permanenta corpul, este cea a masajului organelor interne 7pasarea, strangerea si
eliberarea, care are lor in cadrul actiunilor ritualurilor doi, patru si cinci, stimuleaza
eliminarea to$inelor si a sangelui care stagneaza in organelle sistemului de digestie,
aducand cu sine sange proaspat, care spala pur si simplu aceasta murdarie 9eea ce, la
randul sau, actioneaza asupra imbunatatirii &unctiilor de digestie si eliminare
.itualurile trei si cinci actioneaza in acelasi &el asupra plamanilor, curatand si
prelucrand bine muschii pieptului, ce participa la procesele de respiratie, si dia&ragma
.espiratia dvs ramane pro&unda si libera chiar si dupa indeplinirea celor 9inci
.itualuri, ceea ce, cred eu, e$plica in parte de ce oamenii care practica #chiul
Renasterii, observa ca se simt mai bine pe parcursul intregii zile
L@
CELE CINCI RITUALURI
4unt cateva momente importante pe care dumneavoastra trebuie sa le cunoasteti,
inainte de inceperea practicarii celor Cinci Ritualuri=
1 )e parcursul primei saptamani repetati &iecare actiune ritualica de trei ori ,o
singura data pe zi 7poi in &iecare saptamana, timp de noua saptamani, adaugati
cate doua repetari ale &iecarui .itual /a s&arsitul celei de-a noua saptamani,
veti &ace &iecare e$ercitiu de cate +1 ori 3aca trebuie sa cresteti cantitatea
repetarilor mai rar, &oarte bine 9el mai bine este sa practicati
>chiul .enasterii se e&ectueaza dimineata, pentru ca rezultatele positive sa se simta
pe parcursul intregii zile 3aca doriti, puteti indeplini intregul set de doua ori pe zi,
dimineata si seara, dar pentru acest lucru, pentru a obtine rezultatele dorite, este de
ajuns sa e&ectuati cate +1 repetari ale &iecarui .itual zilnic
+ 0aceti e$ercitiile celor 9inci .itualuri in con&ormitate cu instructiunile >rice
abatere scade e&icienta acestora 9hiar daca sunteti din punct de vedere &izic
&oarte sanatos si sunteti capabil sa e&ectuati mai multe repetari, indepliniti
&iecare e$ercitiu doar de cate ori s-a recomandat 3aca doriti sa aveti o sarcina
suplimentara, e&ectuati e$ercitiile cu o viteza mai mare sau adaugati la regimul
dvs, zilnic un alt tip de antrenament 5ene&iciul principal al celor 9inci
.itualuri, se creaza prin miscari, care grabesc si armonizeaza rotirile
vartejurilor energetice ale corpului
8 "n viata dvs, cu siguranta vor aparea zile cand nu veti putea indeplini intregul
set de e$ercitii, atunci cand veti &i bolnavi sau &oarte ocupati 4a &aceti cate trei
repetari ale &iecarui ritual, ceea ce va va lua apro$imativ doua minute, este mult
mai bine, decat sa nu &aceti nimic
@ >rice tip de e$ercitii, noi pentru corp, trebuie asimilate cu multa grija
"ndeplinirea celor 9inci .itualuri poate da nastere multor modi&icari &izice /a
inceput actiunile ritualice care imbunatatesc circulatia sangvina, pot provoca un
e&ect de deto$i&iere puternic, si acesta este unul din motivele pentru care
cantitatea de repetari trebuie marita treptat 3upa un anumit timp, dupa
inceperea e$ercitiilor, veti putea observa ca urina dvs are o culoare inchisa sau
un miros puternic 4unt posibile senzatii de arsura in timpul urinarii /a &emei
poate aparea o in&lamatie vaginala slaba 'eti observa la un moment dat o
intetire a mirosului transpiratiei sau mici eruptii pe piele 4e poate, de
asemenea, dezvolta o in&ectie usoara a cailor superioare respiratorii sau o
senzatie neplacuta in articulatii %oate aceste simptoame sunt temporare,
normale si chiar dorite 7cestea demonstreaza ca otravurile si murdariile care s-
au acumulat in organe, articulatii si mucoase, acum sunt pe cale sa se elimine
3ar, pentru a &i convinsi ca aceste simptome nu necesita tratament si nu sunt
rezultate ale anumitor probleme de sanatate, ce nu sunt legate de practica
e$erciitiilor ritualice, consultati me&icul
3upa ce va veti convinge ca aceste simptome sunt rezultatul procesului de
deto$i&iere, dati-le ragaz o saptamana pentru ca sa treaca Fu incercati sa le
usurati cu ajutorul medicamentelor 3atorita curatarii organismului, va veti
simti mai bine 3aca reactia dvs vi se pare prea puternica, &aceti mai putine
repetari ale &iecarui .itual in parte sau indepliniti-le mai lent "n a&ara de
aceasta, beti mai multa apa in tot acest timp, ca sa spalati organismul
)ot &i bene&ice de asemenea, anumite schimbari ale modului de alimentare
3iminuati consumul de produse lactate, a carnii de vita, de porc, a grasimilor,
zaharului, painii, ca&elei si altor produse care contin co&eina 3aca &umati,
incercati sa reduceti macar la jumatate numarul tigarilor &umate "n realitate,
L5
practicarea celor 9inci .itualuri este o metoda ideala de a va lasa de &umat?
2ancati mai multe &ructe proaspete si legume, cat si cereale integrale
"n curand veti observa, ca sunteti mai energic si mai sanatos >chii dvs vor
straluci mai mult, pielea va &i mai elastica, iar articulatiile mai mobile
Pregatirea: exercitii de incalzire, intindere si
fortificare
:u am creat un set de e$ercitii pa baza pozitiilor -oga, care pot &i e&ectuate
inainte de indeplinirea celor 9inci .itualuri, in calitate de antrenament de
incalzire si pentru a intari e&ectul acestora de intinerire Enele dintre aceste
e$ercitii, corespund .itualurilor 3aca va vine greu sa indepliniti anumite
actiuni, e$ercitiile de incalzire va vor ajuta sa va dezvoltati &orta si
elasticitatea necesara pentru indeplinirea acestora 2ulte dintre aceste e$ercitii
de intindere se pot &ace pe parcursul zilei 3aca din anumite motive nu puteti
indeplini unul din ritualurile mentionate, acestea pot &i inlocuite cu e$ercitiile
de incalzire corespunzatoare Jvezi X0olosirea e$ercitiilor de incalzire in calitate
de variante alternative#K Enele dintre e$ercitiile propuse, pozitii de -oga,
altele, inventate de mine sau de alti pro&esori de -oga, intrebuinteaza principiile
acesteia )entru indeplinirea intregului set sunt necesare de la D la 10 min
7ceste e$ercitii de incalzire, intindere si &orti&icare inlatura tensiunea in e$ces,
ceea ce duce la prevenirea traumelor si la o concentrare mai buna asupra
tuturor senzatiilor din corp 7sa veti putea cu &oarte mare usurinta si e&icienta
indeplini cele 9inci .itualuri &ara sa depuneti un e&ort mult prea mare 7cestea
sunt miscari linistite si incete, putand &i &acute de majotitatea oamenilor,
indi&erent de varsta lor si conditia &izica
:u propun sa e&ectuati aceste e$ercitii de incalzire si intindere in ordinea in care
sunt descrise, deaorece setul este intocmit in asa &el, ca sa pregateasca in mod
optim corpul uman pentru indeplinirea ritualurilor
)uteti &ace toate e$ercitiile sau le puteti alege doar pe acelea pe care le
considerati necesare pentru sine, dar nu schimbati ordinea lor "ntotdeauna
indepliniti acest antrenament de incalzire inainte de cele 9inci .itualuri
J"nainte de indeplinirea &iecarui e$ercitiu, puteti sa veri&icati instructiunile,
pentru ca sa va lamuriti din timp asupra continuitatii miscarilorK
LL
Relaxarea corpului cu ajutorul respiratiei ventrale
7sezati-va pe spate si puneti mainile pe podea cu palmele in sus
0aceti cateva inspiratii si e$piratii lente si adanci
/a inspiratie ridicati usor mijlocul de pe podea, &ara a va dezlipi de pe podea
umerii si &esele
>data cu e$piratia rela$ati-va muschii ventrali si reveniti in pozitie initiala
"n timpul indeplinirii acestui e$ercitiu scanati mental corpul dvs, incepand de la
cap si mergand incet in jos, oprindu-va atentia asupra &iecarei parti a corpului
3e &iecare data in timpul inspiratiei &ocalizati-va atentia la o alta parte a
corpului
3e &iecare data in timpul e$piratiei indepartati tensiunea si rela$ati complet o
alta parte a corpului
.epetati acest lucru timp de + minute
Leaganul
7sezati-va pe spate, trageti picioarele in piept si apucati-le cu mainile pe dupa
genunchi
4trangeti barbia in piept, indoiti-va coloana si leganati-va inapoi in asa &el incat
articulatiile umerilor dvs sa se atinga de podea )e urma leganati-va inainte, in
asa &el, incat coccisul dvs sa se atinga de podea
.espirati normal si
continuati sa va leganati
inainte si inapoi 0aceti
acest e$ercitiu de mai
multe ori
9a supliment la
acest e$ercitiu sau
impreuna cu acesta, puteti
&ace urmatorul lucru=
7tunci cand ati adus
picioarele la cutia
toracica, leganati-le usor
in parti si inapoi de cateva
ori .espiratia este
normala, incercati sa nu
ridicati spatele de pe
podea
"ndepliniti aceasta
leganare timp de 15-+0
sec
LC
Podetul
7cest e$ercitiu va va pregati pentru .itualul patru si in caz de nevoie, il poate
inlocui 7cesta slabeste tensiunea in partea de jos a spatelui si a bazinului
7sezati-va pe spate si puneti mainile lateral cu palmele in jos
4trangand picioarele de la genunchi, puneti talpile pe podea in apropierea &eselor
0aceti o inspiratie si ridicati bazinul in sus, la 5-10 cm deasupra podelei
/a e$piratie rela$arti incet si lasati in jos bazinul in pozitia initiala
0acti acest e$ercitiu de 10 ori

Intarirea muschilor burtii
"ntarirea muschilor burtii va va
pregati pentru indeplinirea celui
de-al doilea .itual, si chiar il poate
inlocui pe acesta in caz de
necesitate
7sezati-va pe podea, intindeti
picioarele inainte si sprijinindu-
va pe coate, ridicati capul si
partea superioara a trupului
7ntebratele trebuie sa stea pe
podea, palmele sunt indreptate in
jos
0aceti o inspiratie si ridicati
picoarele deasupra podelei la 15
cm "ncercati sa nu indoiti
picioarele, continuati sa le
mentineti in aceasta pozitie 10-
+0 sec "n timp ce tineti
picioarele deasupra podelei, respirati ca de obicei >chii tineti-i deschisi si uitati-
va la degetele picioarelor
LD
"n timpul e$piratiei lasati picoarele in jos in pozitia initiala 0aceti o pauza
0aceti acest e$ercitiu de 8-5 ori, pentru intarirea muschilor burtii
Intarirea muschilor picoarelor
7cest e$ercitiu rela$eaza picioarele si &ace sa
dispara tensiunea din picoare, ducand la
intarirea copselor
7sezati-va pe podea si, sprijinindu-va pe
coate si antebrate, ridicati partea superioara a
corpului, e$act ca in e$ercitiul anterior
.idicati picoarele pe rand deasupra podelei,
indoindu-le usor de la genunchi, dar &ara a
ridica calcaiele de la podea
.espirati normal, ochii tineti-i deschisi si
uitati-va la picoare
:&ectuati acest e$ercitiu timp de 15-+0 sec
Pisica
7cest e$ercitiu va va ajuta sa indepartati tensiunea din spate si solduri si va va
intari aceste zone
7sezati-va pe podea pe patru mainiVlabe, sprijinindu-va de podea cu mainile,
genunchii si cu pernutele de la degetele picoarelor Emerii trebuie sa se a&le
deasupra palmelor, iar bazinul ; deasupra genunchilor
0aceti o inspiratie si indoiti-va spatele "n acelasi timp, intindeti-va in sus barbia
si ridicati in sus coccisul
"n timpul e$piratiei incovoiati spinarea, sprijiniti barbia in piept si lasati coccisul
in jos
0aceti acest lucru de trei ori
LB
Intinderea
)ozitia initiala este aceeasi ca si in e$ercitiul
anterior, totusi, pernutele degetelor de la picoare nu
se sprijina de podea, iar talpile sunt indreptate in
sus
7sezati-va cu &esele pe calcaie, &ara sa schimbati
pozitia palmelor sau a genunchilor
0aceti o inspiratie si strangeti barbia in piept
"n timpul e$piratiei intindeti mainile cat se poate
de departe inainte, alunecand cu palmele pe podea
.amaneti in aceasta pozitie timp de 15 sec,
respirand adanc si lent
.ela$ati-va si intoarceti-va in pozitia initiala
"ndepliniti acest e$ercitiu doar o singura data
riunghiul
7cest e$ercitiu
este o buna
pregatire pentru
al 9incilea
.itual, iar in caz
de necesitate il
poate inlocui pe acesta
)ozitia initiala este aceeasi ca si la
e$ercitiul anterior, doar ca talpile sunt
indoite in asa &el, incat pernutele degetelor
de la picoare sa atinga podeaua
>data cu inspiratia indreptati genunchii si
ridicati &esele in sus, in asa &el, incat corpul
dvs sa aduca aminte de &orma unui
triunghi cu var&ul in regiunea bazinului
)icoarele trebuie sa &ie &oarte drepte, iar
mainile sa se a&le pe aceasi linie cu
spinarea .amaneti in aceasta pozitie timp
de 15 sec, respirand adanc si lent
>data cu e$piratia reveniti in pozitia
intiala
0aceti acest e$ercitiu doar o singura data
C0
Papusa de carpe
3in pozitia in picioare &aceti o aplecare
inainte, indoindu-va de la mijloc
.amanand in aceasta pozitie, dati
posibilitatea corpului dvs, capului si
mainilor sa atarne liber in jos 'eti simti o
usurare si o rela$are completa )icoarele
trebuie sa &ie drepte sau usor indoite de la
genunchi
.amaneti in aceasta pozitie timp de 15-+0
sec, dupa care intorceti-va lent in pozitia
initiala
0aceti acest e$ercitiu doar o singura data
!licopterul
7cest e$ercitiu rela$eaza si elimina tensiunea din partea superioara a spatelui, din
umeri si gat 7cesta reprezinta o buna pregatire pentru e&ectuarea )rimului .itual si in
caz de necesitate il poate inlocui
"ncepeti din pozitia stand in picoare, talpile stau strans lipite de podea, distanta
dintre ele este de 80 cm, ochii sunt deschisi
"ntindeti mainile drepte in patri la nivelul umerilor, palmele sunt indreptate in jos
"ntoarceti corpul in dreapta inapoi si in stanga inapoi, in asa &el, incat mainile
dvs sa &aca niste &luturari ritmice 9oloana vertebrala trebuie sa se intoarca in
dreapta si in stanga, mainile sunt rela$ate
9and va intoarceti spre
dreapta, loviti-va cu mana
stanga umarul drept, iar cu
dreapta, pe spate
9and va intoarceti spre
stanga, bateti cu mana
dreapta umarul stang, iar cu
mana stanga pe spate
/asati picioarele sa se duca in
directia corpului si a mainilor,
atunci cand va intoarceti spre
dreapta, calcaiul stang trebuie
sa se desprinda de pe podea,
si invers 3ar nu se
recomanda sa ridicati talpa de tot de pe podea
9and va intoarceti spre dreapta, rotiti capul la stanga, si invers
0iecarei intoarceri trebuie sa-i corespunda o inspiratie sau o e$piratie
0aceti +0 de ast&el de intoarceri
C1
Rotirea capului
7cest e$ercitiu rela$eaza gatul, partea superioara a spatelui si umerii 7juta la
evitarea tensionarii in zona gatului
4tati drept si &aceti o inspiratie adanca
:$pirand lent, aplecati usor capul catre umarul drept .amaneti in aceasta pozitie
5 secunde
"nspirati si intorceti-va in pozitia initiala

:$pirand aplecati capul
usor inainte, lipind
barbia in piept
.amaneti ast&el timp de
5 secunde
"nspirati si intorceti-va
in pozitia initiala
:$pirand usor aplecati
capul catre umarul stang
.amaneti in pozitia
aceasta timp de 5
secunde
"nspirati si intorceti-va
in pozitia initiala
:$pirand usor dati-va capul pe spate, .amaneti in
pozitia aceasta 5 secunde
"nspirati si intorceti-va in pozitia de baza
7ceste miscari se indeplinesc doar o singura data
C+
Rotirea umerilor
7cest e$ercitiu va va ajuta sa va rela$ati umerii si partea superioara a spatelui si va
duce la disparitia tensiunii din aceste zone
4tati drept, mainile stau drepte pe langa corp, respiratia este libera
0aceti o miscare circulara lenta cu umerii inainte de 5 ori
)e urma, &aceti 5 miscari rotative lente in spate
/a terminarea e$ercitiului &aceti cateva inspiratii si e$piratii adanci, incercand sa
&olositi intreg volumul plamanilor
Paian"enul
7cest e$ercitiu
intareste
palmele
mainilor si
ajuta la
indepartarea
C8
tensiunii din acestea 7cesta va va pregati pentru indeplinirea .itualurilor )atru si
9inci
4tati drept, impreunati palmele si ridicati-le la nivelul pieptului in asa &el, incat
antebratele sa &ie aproape paralele cu podeaua, iar coatele indreptate in parti
3eschideti degetele mainilor, ca sa obtineti un Xevantai# )ernutele degetelor de
la ambele maini, trebuie sa se atinga, in timp ce palmele nu trebuie sa se atinga
una de alta
"mpingeti ambele maini una spre alta, ca sa se atinga intre ele cu toata supra&ata
degetelor )almele tot nu trebuie sa se atinga
7poi, din nou puneti mainile in pozitia intiala si rela$ati palmeleVlabele mainii
.epetati incet aceasta strangere si des&acere a mainilor de 10 ori >chii sunt
deschisi, privirea indreptata asupra labelor mainii, respiratia este normala
#pasarea incheieturilor mainii
7cest e$ercitiu va intari incheieturile mainii si va
indeparta tensiunea din acestea 'a va pregati
pentru indeplinirea .itualurilor patru si cinci
4tati drept si apucati cu palma dreapta
incheietura stanga, tinand mainile la nivelul &etei
.espiratia este normala
3egetul mare de la mana dreapta trebuie sa se
a&le pe supra&ata interioara a antebratului stang
7pucand puternic incheietura, strangeti-o apasat
de 10 ori
4chimbati mainile si repetati procedura
Intarirea soldurilor
7cest e$ercitiu va va pregati pentru indeplinirea celui de-al %reilea .itual si in caz
de nevoie poate sa-l inlocuiasca pe acesta
7sezati-va cu &ata la perete, la o distanta de 80-@5 cm de la acesta 3istanta
dintre talpi este de apro$imativ 15 cm
C@
0ara a dezlipi talpile de la podea, lasati corpul in spate, pana va atingeti cu &esele
de perete
"nspirati :$pirand,
incepeti a va lasa in jos,
indoind picoarele de la
genunchi, alunecand cu
&esele pe perete 'a opriti
atunci cand soldurile dvs
vor &i paralele cu podeaua,
ca si cand ati sta pe un
scaun invizibil
/ipiti de tot spatele de
perete 0aceti o inspiratie
pro&unda si e$pirati
.amaneti in aceasta pozitie
pana la 15 sec 3aca stati in
pozitia corecta, veti simti
un tremur in solduri
"nspirati, alunecad in sus pe perete "nainte de a repeta e$ercitiul, &aceti cateva
inspiratii si e$piratii pro&unde
0aceti acest e$ercitiu de +-8 ori
3upa indeplinirea acestor
e$ercitii de incalzire, &aceti o
pauza de cateva minute si
odihniti-va 7cest lucru va va
ajuta sa va rela$ati inainte de
e&ectuarea celor Cinci Ritualuri
!fectuarea exercitiilor de incalzire in locul celor cinci
ritualuri
3aca starea dvs nu va permite sa e&ectuati un anumit ritual sau medicul dvs va
recomanda sa nu-l &aceti, puteti sa-l inlocuiti cu unul din e$ercitiile de incalzire
corespunzatoare descrise mai sus
C5
)rimului .itual ii corespunde e$ercitiul numit X:licopterul#
9elui de-al 3oilea .itual ii corespunde e$ercitiul X"ntarirea muschilor burtii#
9elui de-al %reilea .itual ii corespunde e$ercitiul X"ntarirea soldurilor#
9elui de-al )atrulea .itual ii corespunde e$ercitiul X)odetul#
"ar cel de-al 9incilea .itual poate &i inlocuit cu X%riunghiul#
Instuctiunile pas cu pas privind cele Cinci Ritualuri
2ajoritatea oamenilor, indi&erent de varsta si starea &izica, este capabila sa
e&ectueze cele cinci ritualuri intr-atat de bine, incat sa traga cele mai bune &oloase
in urma lor pentru sanatate, cu conditia, sa acorde su&icient timp acestui lucru,
rabdare si e&ort Fimeni nu va putea sa e&ectueze in mod corect toate .itualurile
din prima incercare sau sa atinga per&ectiunea 3aca conditia dvs nu va permite sa
indepliniti un anumit e$ercitiu, puteti sa-l inlocuiti cu unul din e$ercitiile pentru
incalzire, pe care le-am descris mai sus 3aca nici acest lucru nu va este cu putinta,
atunci, continuati sa e&ectuati ceea ce puteti &ace si intorceti-va la indeplinirea
actiunii ritualice sau a inlocuitorului acesteia, pe cat de repede posibil
7numite a&ectiuni va pot impiedica sa &aceti ritualurile date /a s&arsitul descrierii
&iecarui e$ercitiu, am dat lista acestor a&ectiuni 3aca su&eriti de una dintre ele, va
s&atuiesc sa va consultati cu medicul dvs inainte de inceperea e$ercitiilor
3esigur, aceste liste nu sunt complete 3aca su&eriti de vreo boala si sunteti sub
observatie sau tratament medical, analizati obligatoriu impreuna cu medicul dvs
aceste actiuni ritualice, inainte de a va apuca de ele
"n timpul indeplinirii celor 9inci .itualuri, incercati sa respirati pro&uncd, rar si
regulat 9alitatea respiratiei dvs actioneaza in mod direct asupra e&ectului bene&ic
al e$ercitiilor 2ajoritatea oamenilor isi &olosesc doar doua treimi din volumul
plamanilor .espiratia adanca curata plamanii, inlocuieste aerul stagnat cu unul
proaspat si umple sangele cu o mare cantitate de o$igen 4angele saturat cu o$igen
re&ace celulele si le umple cu energie > respiratie incetinita imbunatateste &unctiile
inimii si ast&el, sangele &ara nicio greutate ajunge in &iecare celula a organismului
nostru
Pri.)l Rit)al
)rimul .itual necesita e$plicatii speciale "n comparatie cu celelalte, acesta se
aseamana cu pozitiile si e$ercitiile traditionale de -oga, desi, o ast&el de tehnica se
intrebuinteaza in cazul a &oarte multe traditii ezoterice si religioase "n acest caz
atentia nu este indreptata catre poztitie, ci catre miscare, care consta intr-o
rotireVrotatie cu scopul de a stimula &lu$ul de energie in corp "n islam e$ista o
secta mistica a sufitilor 7deptii acesteia au primit denumirea de &er(isi rotitori,
tocmai pentru ca acestia practica miscarile de rotatie pentru atingerea starii de
constiinta superioara
"n best-seller-ul sau X%rimiterea mutantului in jos si in sus# 2erlot 2organ JNK
descrie un &apt uimitor= aborigenii din 7ustralia percep, de asemenea, miscarea de
rotatie ca pe o metoda de stimulare a &lu$ului energiei vitale "n timpul acelor
catorva luni pe care 2organ le-a petrecut printre membrii unui grup mic de
aborigeni, aceasta a a&lat ca, in corp e$ista sapte centre-cheie energetice si ca, cu
CL
ajutorul miscarii de rotatie se poate ridica nivelul energiei in &iecare dintre acestea
4i ea a intrebuintat cuvantul (arteEuri pentru a descrie aceste centre
:u cred ca, &iecare om poate, in mod natural, sa-si deschida pentru sine e&ectul de
rotatie si, de aceea, aceasta tehnica a &ost intrebuintata in culturi atat de di&erite
.otatia are loc in mod spontan la -oghini, atunci cand nivelul lor de energie este
&oarte ridicat si devine o metoda de transmitere a acestei energii prin intregul
sistem nervos :a poate sa provoace senzatia de &ericire si, am citit undeva, ca
pentru su&iti, aceasta este e$primarea e$tazului 3ar la un nivel mult mai simplu,
rotirea este pur si simplu placuta :ste distractiva si se pare ca de aceea le place
copiilor &oarte mult sa se invarteasca 7m observat ca atunci, cand &etita mea Aell-
se invarteste in timpul jocului, se roteste aproape intodeauna dupa acele de
ceasornic 7ceasta directie este &oarte importanta= anume asa vor sa miste
chacrele
Are ) e#ect 0ee#ic
in cazul dilatarii varicoase a venelor
in cazul osteoporozei
in cazul durerilor de cap
Acti)e tera'e)tica
)rimul .itual imbunatateste circulatia sangelui, ceea ce are un e&ect terapeutic in
cazul dilatarii varicoase a venelorM de asemenea, intareste mainile si va poate
ajuta daca su&eriti de osteoporoza in aceeasta zonaM intensi&ica viteza de rotatie a
energiei in toate chacrele, mai ales in acelea, care sunt situate in crestetul capului,
in regiunea &runtii, pieptului si in genunchi
4timuland reinnoirea celulelor, are o in&luenta pozitiva asupra maduvei din coloana
vertebrala, lucru care duce la limpezirea gandurilor si la prevenirea durerilor de cap
3aca veti e&ectua zilnic )rimul .itual, veti incepe procesul de intinerire a intregului
corp
P(+itia de 0a+a
4tati drept, mainile intindeti-le in parti in asa &el, incat sa &ie paralele cu
podeaua, palmele sunt intoarse in jos Fu trebuie sa va incovoiati sau sa va
incordati umerii, mainile trebuie sa se a&le la nivelul umerilor"maginati-va pe
podea un cadran, in centrul caruia stati dvs cu &ata spre ci&ra 1+ 9and veti
incepe sa va invartiti, rotiti-va in aceeasi directie cu cea a acelor de ceasornic
Acti)ea
"nvartiti-va de la stanga la dreapta,
descriind un cerc complet %rebuie sa
incepeti si sa s&arsiti rotirea in ritm lent,
marind si micsorand viteza treptat 7cest
lucru va va ajuta sa protejati corpul de un
stres nedorit "n timpul rotirii respirati rar
si regulat
)uteti simti o usoara ameteala 9a sa
evitati acest lucru, inainte de rotire
&ocalizati-va privirea pe un punct stabil
a&lat chiar in &ata dumneavoastra 9and
CC
incepeti sa va invartiti, incercati cat se poate de mult sa va mentineti privirea pe
acel punct 9and acel punct va &i din nou in campul dvs vizul, &ocalizati-l din
nou
/a s&arsitul rotirii, &aceti cateva inspiratii si e$piratii adanci pe nas .ela$ati-va
corpul "ntindeti-va si pregatiti-va sa treceti la cel de-al 3oilea .itual 7steptati
pana cand va disparea si cea mai mica senzatie de ameteala Fu incepeti
urmatoarea actiune ritualica, pana nu va veti reveni complet
S#at)ri
/asati picoarele sa urmeze pur si simplu directia mainilor
"ncercati sa nu va miscati din loc in timpul rotirii "ncheiati miscarea de rotatie
apro$imativ in acelasi loc in care ati inceput-o
7veti grija ca barbia sa nu se lase in jos, iar umerii sa ramana rela$ati
I ca+)l i care a'ar c(.'licatii
"ncepeti si terminati miscarea de rotatie lent 3aca tot veti intampina greutati,
atunci invartiti-va mereu intr-un ritm lent
3aca simtiti o durere in umeri sau gat, puteti indoi mainile de la coate, va &i mult
mai bine decat atunci cand sunt intinse, in cazul in care muschii nu sunt pregatiti
0aceti cateva repetitii, pana va veti simti mai con&ortabil
3aca simtiti o ameteala puternica, mai alegeti-va inca trei puncte pe langa
primul pe care sa va &ocalizati privirea "ntrebuintand modelul cadranului,
alegeti-va punctele la ci&rele 1+, 8, L si B 0iecare punct se poate a&la pe un
obiect oarecare, de e$emplu, pe geam, pe lampa, pe un anumit detaliu al mobilei
si pe un portret 9and va intoarceti catre aceste puncte, lasati privirea pentru o
clipa sa &ocalizeze &iecare dintre aceste obiecte 7veti grija ca palmele dvs sa &ie
orientate in jos - acest lucru impiedica, de asemenea, ameteala
9a sa va recapatati echilibrul la s&arsitul rotirii, ridicati-va si asezati-va
picioarele la nivelul umerilor )uneti mainile pe piept si uitati-va la degetele
mari de la maini 4tati in aceasta pozitie pana trece senzatia de ameteala
&aca d(riti .ai .)lt
"nvartiti-va mai repede, dar nu pana intr-atat incat sa va pierdeti echilibrul
Atetie
"nvartirea va poate provoca greata, durere de cap si pierderea echilibrului 3aca
&aceti acest lucru pentru prima data, invartiti-va incet
It(tdea)a r(titi=,a d)'a acele de cea/(ric?
C(/)ltati=,a c) .edic)l
7vand in vedere &aptul ca rotirea poate provoca agravarea anumitor boli, este
obligatoriu sa va consultati cu un medic de specialitate, daca su&eriti de boala
)arIinson Jsau boli asemanatoareK, de boala 2inier JNK, de ameteli, greata in timpul
sarcinii, amnezie puternica sau daca luati pastille, care pot genera ameteala 3aca
aveti inima marita, probleme cu canalele inimii sau daca ati su&erit un prein&arct in
ultimele trei luni, nu se recomanda sa e$ecutati acest ritual &ara acordul total al
medicului dvs
CD
Rit)al)l al &(ilea
Are i#l)ete 0ee#ice
in cazul artritei
osteoporozei
in caz de menstre neregulate
in cazul simptoamelor menopuazei
in caz de a&ectiuni ale tractului gastro-intestinal
in caz de dureri de spate
in caz de senzatie de amortire in zona gatului si picioarelor
Acti)e tera'e)tica
7l 3oilea .itual are un e&ect toni&iant asupra glandei tiroide, suprarenale, rinichilor,
organelor digestive, asupra organelor si glandelor genitale, inclusiv, asupra
prostatei si uterului :ste bene&ic in cazul ciclurilor menstruale neregulate si
usureaza anumite simptome ale menopauzei 3e asemenea, actioneaza in mod
pozitiv, in cazul problemelor legate de tractul gastro-intestinal 7ctioneaza bene&ic
asupra circulaltiei sangvine, asupra respiratiei si lim&ei, toni&ica muschiul inimii si
dia&ragma 7ceasta miscare intareste, de asemenea, muschii ventrali, picioarele si
mainileM indeparteaza tensiunea din partea de jos a spatelui, lucru care duce la
indepartarea dureriiM are un e&ect terapeutic in cazul amortirii gatului si picioarelor
)oate &i de un mare ajutor celor care su&era de artrita in zona gatului si a
soldurilor sau de osteoporoza in articulatiile bazinului si &emurului, in zona
picioarelor si gatului "n a&ara de aceasta, creste viteza de rotatie a energiei in
punctele JchacreleK 5, 8, +, si 1 care se a&la in gat, in partea de sus si de jos a burtii
si coccisului, respective
Pozitia de "aza
7sezati-va pe podea, cu &ata in sus, picioarele intinse 9el mai bine este sa
indepliniti acest e$ercitiu pe un covor gros sau un covoras pentru e$ercitii, acest
lucru va va ajuta sa evitati lezarea coloanei si contactul direct cu podeaua rece
"ntindeti mainile in paralel cu corpul, palmele sunt orientate in jos, degetele sunt
stranse bine
7ctiunea
"nspirati pe nas, radicand capul de pe podea si ducand barbia in piept "n acelasi
timp, ridicati picioarele drepte vertical in sus, incercand sa nu ridicati bazinul de
la podea
:ste &oarte important sa tineti picioarele &oarte drepte 3aca nu reusiti sa &acetri
acest lucru, puteti sa le indoiti de la genunchi atat cat este nevoie )e viitor veti
invata sa ridicati picioarele &ara sa le indoiti de la genunchi
/asati incet capul si picioarele in jos in acelasi timp, tinand in continuare
picioarele cat se poate de drepte "n acest timp, e$pirati pro&und pe nas
/asati muschii dvs sa se rela$eze o clipa, apoi repetati aceasta miscare
CB
-/aturi
7tunci cand ridicati picioarele,
apasati puternic cu palmele, cu
antebratele, cu coatele si umerii
in podea
%ineti burta trasa si &ocalizati-va
mintea asupra acesteia 7tunci
cand ridicati capul, acesta
trebuie sa &ie rela$at, iar la
coborare, capul se lasa usor in
jos in acelasi timp cu picoarele
9aca a$ar com$licatii
)uneti sub &ese un prosop
impaturit sau o plapuma pentru a
va usura ridicarea picioarelor
9and veti observa ca va este mai
usor sa &aceti aceasta miscare,
renuntati la acest suport
9resteti numarul repetarilor
treptat, iar intre ele &aceti o
pauza, daca simtiti nevoia
9a sa va ajutati sa ridicati picioarele, incercati cateva &eluri de respiratie 0aceti
o prima inspiratie atunci cand va a&lati in pozitia de baza, 7poi, &aceti o e$piratie
concentrata, in momentul cand ridicati picioarele si capul /a s&arsitul acestei
miscari, mai &aceri o inspiratie, apoi, o e$piratie lenta, lasand inapoi picoarele si
capul in jos 7tunci cand o sa invatati sa ridicati usor picioarele, treceti la
e$ersarea respiratiei, descrisa in sectiunea X7ctiune#
3aca nu sunteti in stare sa &aceti aceasta actiune ritualica, o puteti inlocui cu un
e$ercitiu de incalzire, care se numeste X"ntarirea muschilor burtii# Jvezi pag
188K
&aca d(riti .ai .)lt
3aca sunteti in stare sa ridicati picioarele in pozitie verticala, &ara sa indoiti
genunchii, atunci puteti duce picioarele si mai departe Xcatre sine#, pana cand
simtiti sa bazinul se ridica de la podea
"ndepliniti toate repetarile intr-un ritm crescut
7%:F%":
3aca su&eriti de dureri in partea de jos a spatelui sau in zona gatului, din cauza
tensiunii &oarte mari sau a senzatiei mari de amorteala din umere sau picioare, sau
daca aveti ulcer, amnezie ridicata, boala )arIinson sau cele asemanatoare cu
aceasta, &ibroame, sindromul oboselii cronice, muschi ventrali &oarte slabi sau
tensiune arteriala mare, controlate cu ajutorul medicamentelor, &aceti acest ritual
incet si cresteti numarul repetitiilor cu unul sau cu doua pe saptamana 0emeile
a&late in perioada menstruatiei trebuie sa &ie &oarte atente, caci, este posibila
ampli&icarea spasmelor sau intreruperea ori stoparea completa a menstruatiei
C(/)ltati=,a c) .edic)l
D0
3aca su&eriti de hernie, glanda tiroida marita, vertigo sau boala 2inier, neaparat
consultati-va cu medicul si asigurati-va ca acest e$ercitiu este ino&ensiv pentru
dvs "n perioada sarcinii, in caz de tensiune arteriala ridicata necontrolata, glanda
tiroida matita, artrita puternica in regiunea spatelui, aveti probleme cu coloana,
aveti nevoie in mod obligatoriu de acordul medicului inainte de e&ectuarea
e$ercitiilor acestui ritual 3aca aveti inima marita, aveti probleme cu valvulele
inimii, daca ati su&erit un atac de cord in ultimele trei luni sau ati su&erit o
interventie chirurgicala in zona burtii in ultimele sase luni, nu aveti voie sa
e&ectuati acest ritual &ara acordul medicului
Rit)al)l al Treilea
7re un e&ect bene&ic
in caz de artrita
in caz de menstruatii neregulate sau lente
in cazul simptoamelor menopauzei
in caz de probleme de digestie
in caz de dureri ale spatelui si in zona gatului
in hemostaza sinusurilor nazale
Acti)e tera'e)tica
9el de-al %reilea .itual ca si cel de-al doilea, intareste glanda tiroida, glanda
suprarenala, rinichii, toate organele de digestie, toate organele si glandele se$uale,
inclusiv prostata si uterul 7cesta este ideal mai ales pentru &emeile care se a&la la
menopauza, sau &emeile cu ciclu neregulat 7cesta toni&ica si intareste zona
ventrala si dia&ragma, &ace respiratia mai pro&unda, indeparteaza tensiunea
musculara din zona gatului si partea de jos a spatelui, micsorand durerile si
amorteala din aceste zone 7cesta poate ajuta la curatarea sinusurilor nazale si
usureaza simptoamele artritei din zona gatului si partea de sus a spatelui
"ndeplinirea acestei miscari grabeste rotirea tuturor chacrelor, dar mai ales 5, 8 si +,
care se gasesc in gat si in partea de jos a burtii, imbunatatind nivelul general al
energiei dvs si &orta vitala
P(+itia de 0a+a
7sezati-va in genunchi pe podea, degetele picioarelor sunt indoite in asa &el,
incat pernutele lor sa se atinga de podea, celelate parti ale corpului sunt drepte
7pucati cu palmele partea din spate a soldurilor, in a&a &el, incat degetul mare sa
&ie indreptat inainte, respirati pen as
Acti)ea
:$pirati pe nas si aplecati usor capul inainte, ducand barbia in piept
"nspirati lent si pro&ound lasandu-va pe spate, indoind coloana sub &orma de arc
si lasand capul pe spate cat se poate de mult
:$pirati si intoarceti-va in pozitia de baza "nspirati si repetati e$ercitiul
S#at)ri
)entru suport si echilibru va puteti sprijini cu mainile de solduri in timpul indoirii
si intoarcerii inapoi
%ineti capul si gatul rela$ate
D1
&aca a'ar c(.'licatii
3aca simtiti durere in
genunchi, puneti sub ei un
prosop impaturit sau o
plapuma
3aca nu puteti indeplini
acest e$ercitiu ritualic,
inlocuiti-l cu unul din
e$ercitiile de incalzire,
numit X"ntarirea soldurilor#
Jvezi pag 1@DK
&aca d(riti .ai .)lt
:&ectuati repetitiile intr-un
ritm crescut
A,erti/.et
3aca aveti tensiune arteriala
puternica si luati
medicamente, nu lasati capul
mai jos de nivelul inimii 3aca
simtiti dureri in zona gatului
sau partea de jos a spatelui,
aveti muschi ventrali &oarte
slabi, dureri &recvente de cap,
amnezie, su&eriti de boala
)arIinson sau una
asemanatoare, &ibromiozita sau sindromul oboselii cronice, &aceti &iecare repetitie
lent si adaugati in &iecare saptamana cate una sau doua repetitii
C(/)ltati=,a c) .edic)l
3aca aveti hernie, tensiune arteriala necontrolata, artrita in zona spatelui, glanda
tiroida marita, probleme cu coloana, boala 2inier sau vertigo, consultati-va cu
medicul inainte de a incepe acest ritual "n perioada graviditatii si in cazul in care
ati su&erit o interventie chirurgicala in zona burtii in ultimele sase luni, consultati-va
obligatoriu cu medicul 3aca aveti inima marita, probleme cu valvulele inimii sau
ati su&erit un atac de cord in ultimele trei luni, nu e&ectuati acest ritual &ara acordul
medicului
Rit)al)l al Patr)lea
D+
Are i#l)eta 0ee#ica
in caz de artrita
osteoporoza
in caz de menstruatii neregulate
in cazul simptoamelor menopauzei
in hemostaza sinusurilor nazale
Acti)e tera'e)tica
9el de-al )atrulea .itual intareste glanda tiroida, toate organele tractului gastro-
intestinal, toate organele si glandele se$uale, inclusiv prostata si uterul, de
asemenea, in&luenteaza bene&ic circulatia sangelui si a lim&ei %oni&ica cavitatea
ventrala, muschiul inimii si dia&ragma, intareste muschii ventrali, soldurile, mainile
si umerii 3aca aveti nasul in&undat, va poate ajuta sa curatati sinusurile nazale
3aca su&eriti de artrita in regiunea umerilor, gatului, soldurilor si genunchilor,
aceasta miscare va va &i in mod special bene&ica 3e asemenea, se recomanda si
celor care su&era de osteoporoza in zona bratelor, a picioarelor si a articulatiilor din
zona soldurilor
7ceasta miscare &ace
respiratia mai pro&unda si
grabeste rotatia chacrelor de
baza J5,@,8,+ si 1K, a&late in
zona gatului, cavitatea
toracica, in partea de sus si
jos a cavitatii ventrale si in
coccis "n a&ara de aceasta,
activeaza rotirea energiei in
punctele JchacreK
suplimentare, care se a&la in
zona genunchilor, de
asemenea, ridica nivelul
general al &ortei vitale si
sustine la nivel inalt sistemul
imunitar
P(+itia de 0a+a
7sezati-va pe podea, indreptati spatele si intindeti picioarele in &ata dvs, in asa
&el incat talpile sa se a&le in dreptul umerilor
)uneti palmele pe podea langa &ese, tineti mainile drepte, degetele indreptate
inainte "nspirati
D8
Acti)e
9and e$pirati lipiti barbia de
piept 7poi, inspirati din nou
lent, dati capul pe spate cat se
poate de mult si ridicati corpul
inainte pana la pozitia
orizontala 9orpul dvs se va
sprijini pe maini si picioare,
indoite de la genunchi
2ainile trebuie sa &ie drepte si
perpendiculare &ata de podea,
toracele, burta si soldurile vor
&i si acestea paralele cu
podeaua
7&landu-va in aceasta pozitie,
incordati-va &iecare muschi al
corpului dvs si tineti-va
respiratia 7poi, e$pirati usor,
golind in intregime plamanii, rela$ati toti muschii si intoarceti-va in pozitia de
baza
0aceti o pauza, inspirati si repetati miscarea
S#at)ri
7tunci cand ridicati corpul, apasati mai puternic cu mainile si calcaile in podea
9and ridicati bazinul in sus, va puteti concentra atentia in gand asupra acestei
miscari
"ndreptati &esele ca sa ajutati miscarea partii de jos a spatelui
3aca aveti simptoame de menopauza, tineti burta trasa
"maginati-va ca intre genunchi tineti o minge de basIet, acest lucru va va ajuta
sa nu indepartati genunchii
%ineti capul pe aceeasi linie cu coloana "ncepeti miscarea, lipind barbia in piept
7poi aduceti capul in pozitia normala, odata cu ridicarea in sus a corpului 7veti
grija ca, capul dvs sa se a&le pe linia paralela cu podeaua si sa nu se abata de la
aceasta in jos
&aca a'ar c(.'licatii
"ndepliniti e$ercitiile pentru intarirea soldurilor de 8 ori pe zi Jvezi pag 1@DK
.idicati corpul in sus pana va veti simti con&ortabil 9u timpul il veti putea
ridica mai sus %ineti minte, nu trebuie sa va grabiti?
3aca aveti leziuni la incheietura mainii sau va dor labele mainilor, strangeti
mainile in pumni, ca sa va puteti sprijini in ele
3aca nu puteti indeplini acest ritual, inlocuiti-l cu e$ercitiul pentru incalzire,
numit X)odetul# Jvezi pag 18+K
&aca d(riti .ai .)lt
0aceti miscarea intr-un ritm crescut
A,erti/.et
3aca aveti tensiune arteriala mare, controlata cu ajutorul medicamentelor, ulcer,
amnezie, &ibromiozita, boala )arIinson sau una asemanatoare cu aceasta, daca
aveti sindromul oboselii cronice, simtiti dureri in partea de jos a spatelui si in zona
D@
gatului, aveti muschi ventrali slabi, daca simtiti o slabiciune sau amorteala in umeri
sau picioare, atunci &aceti acest ritual lent si cresteti viteza repetitiilor treptat, nu
mai mult de 1-+ ori pe saptamana %rebuie, de asemenea, sa tineti cont de &aptul ca
acesta poate duce la intreruperea menstruatiei sau poate creste intensitatea
spasmelor
C(/)ltati=,a c) .edic)l
3aca ati &ost diagnosticat ca &iind su&erind de o anumita boala, care se a&la in
urmatoarea lista, &aceti e$ercitiile acestui ritual in ritm incetinit si doar cu
permisiunea medicului dvs= hernie, glanda tiroida marita, boala 2inier, vertigo "n
perioada sarcinii si in cazul in care ati su&erit o interventie chirurgicala in zona
burtii in ultimele sase luni, consultati-va neaparat cu medicul 3aca aveti hernie
sau hernie hiatala JNK, artrita acuta in zona spatelui, tensiune sangvina
necontrolabila, aveti probleme cu inima, cu valvele inimii sau ati su&erit un atac de
cord in ultimele 8 luni, nu aveti voie sa indepliniti acest ritual &ara acordul
medicului
Rit)al)l al Cicilea
7re o actiune bene&ica
in caz de artrita
osteoporoza
in caz de menstruatii neregulate sau slabe
in hemostaza sinusurilor nazale
in cazul a&ectiunilor tractului gastro-intestinal
in cazul durerilor de spate
in cazul amortelilor in picoare si in zona gatului
Acti)e tera'e)tica
.itualul al 9incilea imbunatateste &unctia glandei tiroide, a glandei suprarenale,
rinichilor, tuturor organelor sistemului digestiv, a organelor si glandelor genitale,
inclusiv a prostatei si uterului 7cesta imbunatateste circulatia sangvina si a lim&ei,
&apt care actioneaza bene&ic asupra sistemului imunitar, &ace respiratia mai
pro&unda, creste nivelul de energie si &orta vitala si inteteste toate chacrele
"ntareste cavitatea ventrala, muschiul inimii, dia&ragma, muschii burtii, ai
picioarelor, mainilor si ajuta la diminuarea durerilor din partea de jos a spatelui,
maini si gat
9a si cel de-al doilea, al treilea si al patrulea ritual, acesta este mai ales bene&ic
pentru &emeile cu simptoame de menopauza sau cu ciclu neregulat 7cesta ajuta la
curatarea sinusurilor, ajuta in cazul bolilor tractului gastro-intestinal, osteoporoza
in zona mainilor si picioarelor si usureaza senzatiile pricinuite de artrita in zona
soldurilor, spatelui, umerilor, mainilor si talpilor
P(+itia de 0a+a
/uati pozitia de suport stand indoit "n acest timp, corpul se sprijina in maini si
pe pernutele degetelor de la picioare Emerii trebuie sa se a&le chiar deasupra
palmelor, talpile la nivelul umerilor
D5
.idicati corpul in asa &el, incat
picioarele si bazinul san u se
atinga de podea %rebuie sa va
indoiti din coloana, toracele se
a&la mai sus de bazin
Acti)e
"nspirati incet pe nas si lasati usor
capul pe spate cat puteti de
departe
9ontinuand sa inspirati, ridicati
&esele in sus in asa &el, incat in
partea de sus corpul sa imite un
triunghi 9and luati aceasta
pozitie, capul dvs se duce in mod
normal in &ata /ipiti barbia in
piept incat sa va puteti vedea
talpile 9alcaiele pot &i usor
ridicate, iar restul talpii trebuie sa &ie strans lipit de podea
0aceti o e$piratie completa si intoarceti-va in pozitia suport, stand cu mainile si
picioarele intinse si capul lasat pe spate "nspirati si repetati miscarea
S#at)ri
%ineti minte, ca nu trebuie sa va intoarceti in pozitia de baza stand intins pe
podea, pana nu terminati toata seria de repetitii
%ineti burta trasa, iar &esele stranse in timpul miscarii in sus
0ocalizati in minte umerii si partea din spate a picioarelor "maginati-va ca
indreptati coccisul in directia cerului
%ineti capul si gatul in stare rela$ata, ca sa evitati tensiunea nedorita din zona
gatului
&aca a'ar c(.'licatii
.idicati doar corpul, lasand in jos soldurile, pana ce mainile dvs vor deveni mai
puternice
"ndepliniti e$ercitiile pentru intarirea labelor, mainilor si umerilor de 8 ori pe zi
Jvezi pag 1@5-1@CK
3aca aveti anumite leziuni la incheieturi sau va dor labele mainilor, tineti
mainile stranse in pumni, pentru a va putea sprijini pe ele
3aca simtiti o durere in genunchi, puteti sa-i indoiti usor in timpul miscarii
corpului si soldurilor in sus
3aca nu puteti indeplini .itualul 9inci, pentru inceput inlocuiti-l cu e$ercitiul
pentru incalzire numit X)isicuta# Jvezi pag 185K
&aca d(riti .ai .)lt
"ndepliniti repetitiile intr-un ritm crescut
A,erti/.et
3aca su&eriti de ulcer, aveti dureri in partea de jos a spatelui, in zona gatului, aveti
muschi ventrali slabi, simtiti amorteli sau slabiciune in zona picioarelor si umerilor,
aveti amnezie, boala )arIinson sau una asemanatoare, &ibromiozita sau sindromul
DL
oboselii cronice, e&ectuati aceasta miscare lent si mariti cantitatea repetitiilor
treptat, nu mai mult de 1-+ ori pe saptamana
C(/)ltati=,a c) .edic)l
3aca su&eriti de tensiune sangvina ridicata, hernie, artrita acuta in zona coloanei,
daca aveti glanda tiroida marita, su&eriti de boala 2inier, vertigo, in caz de
interventie chirurgicala in zona burtii in ultimele sase luni, cat si in perioada
sarcinii, atunci trebuie sa va consultati neaparat cu medicul, inainte de inceperea
acestui ritual 3aca aveti inima marita, aveti probleme cu valvele inimii sau ati
su&erit un atac de cord in ultimele trei luni, nu incepeti acest e$ercitiu ritualic &ara
acordul medicului
Relaxarea la sfarsitul celor Cinci Ritualuri
3upa indeplinirea celor cinci ritualuri este &oarte bene&ica rela$area timp de 5-10
minute "ncercati urmatoarea tehnica= intindeti-va pe podea pe spate si inchideti
ochii 0aceti X4canarea corpului# si X.espiratia abdominala#, descrise la inceputul
acestui capitol )entru o ast&el de perioada de rela$are, este caracteristica respiratia
lenta, usoara, indepartarea tensiunii care ar putea aparea in timpul indeplinirii
e$ercitiilor, diminuarea senzatiei de intepenire si amorteala din diverse zone ale
corpului .ela$area acioneaza, de asemenea, in mod bene&ic asupra glandelor si
organelor corpului dvs .ela$area acorda chacrelor dvs timpul necesar pentru
redistribuirea energiei, iar mintea dvs are posibilitatea sa se linisteasca si sa revina
in starea de pace, care va poate prinde bine pe parcursul intregii zile
Rit)al)l al Sa/elea
9el de-al 4aselea .itual se a&la intr-o pozitie deosebita "n X)ractiva straveche a
preotilor tibetani 9artea 1# acesta era descris separat de celelalte cinci
7btinerea de la contactele se$ulale este conditia obligatorie pentru indeplinirea
celui de-al 4aselea .itual 7cest lucru se e$plica prin &aptul ca energia vitala, care
este consumata de obicei pe viata se$uala, in procesul de indeplinire a acestui ritual
trebuie sa se indrepte catre alte centre energetice ale corpului 9olonelul 5rad&ord
sublinia di&erenta dintre traditiile monahale occidentale, in care impulsurile
se$ulale sunt pur si simplu reprimate, si punctul de vedere oriental, care propune
orientarea energiei se$uale in alte directii si intrebuintarea ei in scopuri superioare
J)entru mai in&ormatii mai detaliate cu privire la aceasta problema vezi capitolul
patruK
9erinta de abstinenta nu ar &i ceva nou pentru cei care se a&la pe calea spirituala "n
traditia -oga abstinenta se practica destul de des pentru pastrarea energiei 7numite
persoane privesc reorientarea impulsurilor se$uale ca pe o conditie obligatorie in
calea dezvoltarii spirituale 7ceasta alegere va va ridica deasupra &lu$ului vietii
cotidiene obisnuite si va va conduce pe calea sprituala
3esi colonelul sustinea ca pentru practicarea celui de-al 4aselea .itual este
obligatorie abstinenta totala, eu personal nu sunt convins de acest lucru .enuntarea
la viata se$uala nu este o masura obligatorie in toate scolile tibetane buddhiste
9unostintele mele personale ma conduc spre idea ca, chiar daca o persoana nu duce
o viata neprihanita, cel de-al saselea ritual o poate ajuta sa descopere noi metode de
e$primare a energiei se$uale
DC
2ulti oameni au uneori un
surplus de energie se$uala sau
simt o emotie se$uala in lipsa
unui partener cu care sa le
poata impartasi 7tunci,
energia se poate e$prima sub
&orma de nervozitate, neliniste
sau agitatie )racticarea celui
de-al saselea ritual va va ajuta
sa scapati de o ast&el de
tensiune cu ajutorul unei
metode usoare si sanatoase
3upa indeplinirea acestui
e$ercitiu veti deveni mai
rela$at si, bineinteles, veti
deveni si mai tanar
:u cred ca noi putem intrebuinta energia se$uala ca pe un combustibil in multe
domenii ale vietii noastre pentru atingerea multor scopuri "n urma indeplinirii
celui de-al 4aselea .itual aceasta energie devine intr-adevar accesibila pentru noi
7st&el, chiar daca nu veti lua hotararea unei abstinente totale, sunt de parere ca
acest e$ercitiu ritualic va va aduce oricum un bene&iciu %rebuie sa-l indepliniti
atunci cand simtiti o sete se$uala, pe care nu o puteti satis&ace din diverse motive,
sau in cazul in care aveti un surplus de energie se$uala
P(+itia de 0a+a
4tati drept, talpile sunt
usor departate si lipite
de podea 2ainile stau
liber pe langa corp
Acti)e
:$pirati lent si indoiti-
va inainte din talie,
sprijinindu-va cu
mainile pe genunchi
9ontinuati sa e$pirati
pana cand veti simti ca
plamanii s-au golit
complet de aer
0ara a inspira inca,
reveniti in pozitia de
stat in picioare )uneti mainile pe talie si apasati cu mainile in jos, ridicand
concomitent umerii 2omentul cheie al acestui e$ercitiu este acela ca, atunci
cand umerii dvs sunt ridicati, trebuie sa trageti burta si sa ridicati toracele cat se
poate de sus 4i toate acestea trebuie sa le e&ectuati cu respiratia oprita, dupa
e$piratie 7nume in acest moment energia se ridica in sus pe chacre .amaneti
in aceasta pozitie cat se poate de mult
7tunci cad veti simti ca nu va mai puteti tine respiratia, inspirati liber pe nas
9and plamanii dvs se vor umple din nou cu aer, e$pirati pe gura, rela$ati in
acelasi timp burta si lasati mainile in jos in pozitia normala
DD
"nspirati si e$pirati pro&und de cateva ori, pe nas %oate acestea sunt considerate
o repetitie completa a acestui ritual )uteti &ace doar + sau 8 repetitii
Cate,a /#at)ri /)'li.etare
:&ectuati ritualurile in ordinea aratata in carte
:&ectuati cele 9inci .itualuri in &iecare zi 3esigur, sunt zile cand nu este
posibila alocarea a +0-80 minute pentru indeplinirea lor 3ar incercati, totusi, sa
nu sariti peste mai mult de o zi, in caz contrar, nu veti putea bucura in intregime
de toate bene&iciile celor cinci ritualuri pentru sanatatea dvs
3aca sunteti bolnav, ocupat sau &oarte emotionat, este mai bine sa indepliniti
&iecare ritual de trei ori, decat sa sariti cu totul peste ele /ucrul acesta nu va va
lua mai mult de 5 minute > ast&el de scurtare a procedurii poate &i comparata cu
o spalare usoara in loc de dus 9aci, oricat de tare nu v-ati grabi dimineata, tot va
veti spala, desi poate nu aveti timp pentru un dus
3aca ati sarit peste mai mult de o zi, va s&atuiesc sa &aceti un pas mic inapoi=
&aceti cateva repetitii mai putin, decat de obicei Fu se recomanda sa mariti
numarul de repetitii pentru a recupera ce-ati pierdut :ste &oarte important sa nu
incepeti din start cu e&ectuarea a +1 repetitii ale &iecarui ritual in parte, ci sa va
indreptati treptat catre acest lucru
4i daca chiar sunteti in stare sa e&ectuati din start &iecare e$ercitiu de +1 ori,
urmati instructiunile 9resteti numarul de repetitii treptat "n comparatie cu
gimnastica ritmica sau alte e$ercitii obisnuite, .itualurile au de a &ace cu lucruri
mult mai &ine decat &orta musculara si rezistenta 0aceti e&ort nu in sensul
cantitatii, ci concetrati-va asupra calitatii
)racticarea insistenta si urmarea instructiunilor va vor aduce, in mod sigur,
succesul 3aca veti crede acest lucru, atunci veti descoperi ca nu este atat de
greu sa indepliniti e$ercitiile zilnic si nu veti simti inainte de e&ectuarea
e$ercitiilor senzatia de greata sau ameteala
%rebuie sa repetati &iecare ritual de +1 ori Fu trebuie sa depasiti aceasta ci&ra
3aca doriti, puteti sa &aceti e$ercitiile de doua ori pe zi, dimineata imediat dupa
ce va treziti si seara, dupa + ore de la ultima masa 4au in locul celei de-a doua
sesiuni, puteti sa practicati alte e$ercitii ajutatoare de rela$are si analiza a
organismului propriu, de e$emplu, -oga
9el mai bine este sa e&ectuati e$ercitiile dimineata, imediat dupa trezire, pe
stomacul gol 'a recomand sa va treziti cu o jumatate de ora mai devreme, ca
sa va ramana su&icient timp pentru indeplinirea celor 9inci .itualuri 4tiu ca
acest lucru vi se poate parea destul de greu, mai ales la inceput, dar e&orturile
dvs vor &i rasplatite din plin 'a veti incepe ziua bine dispus, rela$at, plin de
energie si veti consuma mai putin timp pentru odihna si somn
:ste &oarte important sa va imbracati in haine lejere, comode, care sa nu va
impiedice miscarile > varianta ideala o pot constitui tricourile, maieurile,
pantalonii scurti, pijamalele sau lenjeria intima 9el mai bine este sa &iti descult,
dar daca simtiti ca va ingheata talpile, puneti-va ciorapii 9a si in timpul
e&ectuarii altor e$ercitii, cei care poarta ochelari, trebuie sa-i scoata
7ceste actiuni ritualice presupun rela$area, de aceea cautati-va un loc linistit si
comod, unde nu va poate deranja nimeni si unde aveti su&icient spatiu pentru
e$ercitii
3aca nu aveti covor pe podea, atunci puneti un presuletVcovoras sau o patura mai
groasa, pe care sa incapeti in pozitie culcat 0iti atent si concentrat in timpul
indeplinirii .itualurilor 7cesta este timpul in care intreaga atentie trebuie
concentrata asupra corpului dvs, cand ascultati de acesta in intregime 2i se
DB
pare ca cel mai bine este sa va &aceti e$ercitiile in liniste deplina, desi unora s-ar
putea sa le placa pe &ondul muzicii %otusi, aceasta ar putea sa va abata gandurile
de la corpul dvs
)entru e&ectuarea e$ercitiilor este de dorit sa va creati un mediu corespunzator,
dar uneori acest lucru poate &i ireal 2acar &aceti in asa &el, incat membrii casei
dvs sa nu va deranjeze in timpul acesta
"n timpul e&ectuarii e$ercitiilor, incercati sa nu va ganditi la ziua care incepe, la
treburi si griji 3aca veti observa ca v-ati indepartat gandul de la senzatiile
corpului dvs, atunci indreptati-va din nou atentia asupra a ceea ce &aceti 2ie
mi se intampla des acest lucru si, atunci, trebuie sa-mi intorc iar si iar gandurile
catre corpul meu
:$ista un viclesug care va va ajuta sa evitati acest lucru, concentrarea asupra
respiratiei 7cest lucru va va ajuta sa va si rela$ati
9ele 9inci .itualuri trebuie sa devina o parte din viata dvs "n comparatie cu alte
tehnici, venite din >rient, indeplinirea celor cinci ritualuri nu va va cere
schimbarea modului de viata, a opiniilor personale sau a religiei 9hiar daca
acestea isi au radacinile in traditia veche spirituala, ele pot &i privite ca niste
simple e$ercitii
9ele 9inci .itualuri constituie o buna pregatire si un bun suport pentru cei care
sunt interesati de meditatie :ste de dorit sa le indepliniti inainte de meditatie 4i
chiar daca nu e$ersati meditatia, dupa e&ectuarea acestor e$ercitii, puteti incerca
sa va asezati, sa va rela$ati si sa va limpeziti mintea 4au pur si simplu sa stati
intins pe spate 10-15 minute 7cest lucru va creste simtitor actiunea bene&ica a
celor cinci ritualuri, deoarece rela$area joaca un rol important in capacitatile
corpului de autovindecare si sustinere
Din experienta mea personala
:u mi-am pus la punct un set propriu de e$ercitii de dimineata, care ma duc la
starea de deplina capacitate de munca, lipsindu-ma de nevoia de a bea o ceasca de
ca&ea si de consecintele consumului de co&eina, de asemenea, acest lucru imi
economiseste timpul
"ndeplinesc e$ercitiile de inviorare imediat dupa trezire 7cestea ma ajuta sa imi
concentrez atentia asupra corpului si alunga acea stare de somnolenta si slabiciune
in care ma a&lu de obicei dimineata :u m-am obisnuit sa gandesc ca inviorarea imi
porneste motorul 7poi, indeplinesc cele 9inci .itualuri :&ectul apare neintarziat
1andurile mele devin &oarte clare, apare senzatia de &orta mintala si &izica 7m
senzatia de satis&actie si bunavoie "n a&ara de aceasta, e$ercitiile ritualice imi
usureaza practicarea -oga "nchei intotdeauna prin rela$are si meditatia obisnuita
Qilele mele sunt pline pana la re&uz de evenimente 7cestea incep &oarte de
dimineata si se termina seara tarziu 4i atunci cand e&ectuez cele 9inci .itualuri,
simt ca sunt gata sa intampin greutatile &ata in &ata, deoarece am rezerva necesara
de sanatate si energie
'reau sa va s&atuiesc sa incepeti si dvs practicarea celor 9inci .itualuri si sunt
convins ca acestea va vor ajuta sa atingeti starea de sanatate deplina si intinerire
6e&& 2igdoG JNK, doctor in medicina, si-a e&ectuat studiile la Eniversitatea din
"llinois, 9hicago, continuandu-le la spitalul din Sashington in calitate de intern
7poi, timp de 15 ani a &ost medic practicant "nca de pe cand era student la colegiu,
B0
doctorul 2igdoG a citit despre e&ectele terapeutice ale -oga si a inceput s-o
practice personal 7 descoperit o anumita legatura intre opiniile occidentale
stiinti&ice si principiile de baza ale -oga si a demonstrat ca actiunea bene&ica a
-oga asupra corpului omenesc se poate e$plica din punct de vedere stiinti&ic 4-a
convins, de asemenea, ca practicarea -oga are un e&ect bene&ic asupra sanatatii sale
si tonusului de viata
/ucrand in spital, acesta mergea sa viziteze bolnavii sapte zile pe saptamana si
adesea era nevoit sa stea in picioare +-8 nopti pe saptamana 7vand in vedere ca nu-
i prea ajungea timp pentru e$ercitii complicare si indelungi de -oga, si-a pus la
punct pentru sine scurte serii de e$ercitii, care nu-i luau mai mult de 10 minute
3octorul 2igdoG este convins ca anume acest lucru l-a ajutat sa treaca peste
aceasta perioada grea si tensionata "n comparatie cu ceilalti colegi ai sai, el se
simtea intotdeauna sanatos si plin de energie
Hoga era o parte importanta din viata acestuia, cand a ajuns la practicarea
particulara 7cesta era in mod special interesat de hatha--oga, in care accentul era
pus pe e$ercitiile &izice 9u cativa ani in urma, un pacient i-a povestit despre cele
9inci .itualuri si i-a dat o copie a 9artii X)ractica straveche a preotilor tibetani#
)e doctorul 2igdoG l-au atras imediat e$ercitiile ritualice, caci ii aminteau de
-oga, dar necesitau timp mai putin 7cesta nu numai ca a inceput sa le practice de
unul singur, dar ii s&atuia pe toti pacientii sai sa o &aca 2ulti il instiintau ca dupa
doua-trei luni de practicare a acestor e$ercitii acestia se simteau mai sanatosi,
plini de energie si &orta si doctorul 2igdoG s-a convins ca atat .itualurile, cat si
e$ercitiile -oga, grabesc procesul de insanatosire
"n momentul de &ata doctorul 2igdoG lucreaza in 2assachusset JNK, in unul din
cele mai mari centre din lume de intrebuintare -oga pentru imbunatatirea sanatatii
7cesta recomanda atat practicarea -oga, cat si a celor cinci ritualuri, deoarece este
convins ca si una si alta are un e&ect terapeutic, imbunatateste sanatatea si este o
metoda &oarte buna de a-i ajuta pe oameni sa se simta mai bine si sa-si &aca viata
mai plina
%imp de +0 ani, /aura 0e- %a$el JNK a lucrat ca scriitoare, jurnalista si cercetatoare
/ucrarile ei au &ost publicate in cele mai mari si renumite reviste /aura este
autoarea cartii# 7limentarea etnica# si in prezent lucreaza asupra catorva proiecte
pe tema sanatatii si educatiei
B1
97)"%>/E/ L
Com"inarea alimentelor %i o dieta corecta
3octorul 4tanle- 4 5ass
'orbind despre sanatate, longevitate si cele cinci ritualuri, colonelul 5rad&ord da
cateva s&aturi cu privire la dieta, modul de alimentare si, in general, despre acel rol
important pe care il are in viata omului hrana 3upa parerea lui 5rad&ord, o dieta
corecta duce la aparitia Xsemnelor de imbunatatire a starii &izice# ,aideti dar sa
analizam recomandarile acestuia cu privire la dieta
En secret al unei sanatati de &ier, con&irmat in timp, este hrana obisnuita 7cesta
scrie ca, lamele Jcalugarii tibetaniK care indeplineau munci &izice grele, se hraneau
cu roadele propriei munci si erau, in general, adeptii alimentatiei vegetariene, cu
adaugarea oualor, untului si branzei
"n a&ara de aceasta, la o masa lamele mancau neaparat doar un singur &el de
mancare 9olonelul 5rad&ord nu insista supra unor limite de acest gen, dar
recomanda ca X&ructele, legumele si produsele cu continut de amidon sa &ie
consummate separat de carnea mami&erelor, carnea de pasare si peste#
9olonelul 5rad&ord ne atentioneaza asupra surplusului de mancare ; problema
generala a multora dintre noi 3upa doi ani petrecuti in manastire, povesteste
5rad&ord, X unul dintre primele lucruri care mi-au atras atentia, atinci cand am
ajuns in unul dintre orasele "ndiei, a &ost cantitatea mare de mancare, mancata de
oameni care au pentru acest lucru destule surse 4ub ochii mei, un barbat a mancat
atat de mult, incat aceasta cantitate ar &i &ost de ajuns pentru @ calugari tibetani care
lucreaza din greu, pentru o intreaga zi#
"n a&ara de aceasta, pe colonelul 5rad&ord il indigneaza amestecul produselor
X>bisnuit ca la o masa sa vad 1-+ &eluri de mancare, am ramas uimit intr-o seara,
cand pe masa stapanului am numarat +8 &eluri de mancare Fu este de mirare de ce
oamenii >ccidentului au o sanatate atat de precara :i nu-si imagineaza cat de mult
sunt legate intre ele dieta, sanatatea si &orta#
9olonelul 5rad&ord recomanda sa mancam incet, sa mestecam bine ce avem in
gura X2estecarea este primul si deloc neglijabilul stadiu de digestie si asimilare a
hranei de catre organism, e$plica acesta %ot ce mananca omul, trebuie sa &ie mai
intai mestecat in gura si apoi de stomac#
0acand un rezumat cu privire la combinarea produselor si e&ectele bene&ice ale unei
alimentatii rationale, colonelul precizeaza= X 9ombinarea corecta a produselor,
modul corect de consumare a lor si masura in modul de alimentare, dau impreuna
un rezultat e$traordinar 3aca aveti Iilograme in plus, le veti da jos, daca insa
sunteti prea slab, veti incepe sa luati in greutate#
"n continuare colonelul aduce cinci reguli ale unei alimentatii rationale, dupa care
ne putem imbunatati sanatatea=
1 Fu combinati niciodata carnea cu produsele care contin amidonM totusi, cat
sunteti tanar si puternic, nu este strict obligatoriu sa respectati aceasta regula
B+
+ 3aca ca&eaua are un e&ect negativ asupra dvs, nu adaugati in ea nici lapte, nici
&risca 3aca nu se schimba nimic in acest sens, scoateti ca&eaua din alimentatia
dvs zilnica
8 2estecati bine hrana, pana ce aceasta se trans&orma intr-un terci lichidM mancati
incet
@ "n &iecare zi serviti cate un galbenus proaspat de ou 0aceri acest lucru pana la
masa sau dupa masa, dar nu in timpul mesei
5 .educeti numarul &elurilor de mancare la cel minim
"n acest capitol vom incerca sa dezvoltam recomandarile colonelului 5rad&ord
legate de dieta
Igiena fireasca si izvorul tineretii
3esi continutul de baza al sitemului dietetic al colonelului 5rad&ord se aseamana cu
practicele dietetice tibetane, )itter Aalder presupune ca radacinile acesteia se a&la
in populara scoala a sanatatii din anii 80 ai sec PP Jca si astaziK, numita X"giena
naturala#
"ntr-adevar, din punct de vedere al igienii naturale moderne, principiile de
alimentare sustinute de colonelul 5rad&ord sunt absolut corecte : adevarat, un
reprezentant al acestei scoli, v-ar s&atui sa va deziceti complet de ca&ea, cat si sa nu
consumati oua crude din cauza riscului de a va imbolnavi de salmonella
:ste posibil ca )itter Aalder a auzit ceva sau a citit despre tezele de baza ale igienii
naturale ale dr-lui ,erbert 2 4helton, omul , care a putut practic de unul singur sa
dea nastere scolii &iloso&ice din sec P"P, cunoscuta sub denumirea de X"giena#
3octorul 4helton a adunat la un loc, a imbunatatit si a reinnoit pozitiile acestei
invataturi si i-a dat o noua denumire X"giena naturala# 3octorul 4helton a editat o
revista lunara, a scris un manual scolar in C volumeM de asemenea, a &ost autorul
articolelor, publicate in revistele lui 5erner 2a$-0adden, dedicate educatiei &izice,
cat si in alte publicatii alternative, specializate in acele vremuri in domeniul
sanatatii 2ult timp igiena naturala a avut sustinatori, desi devotati, &oarte putini
"n anul 1BD5 ,arve- si 2aril-n 3a-mond au publicat cartea XEn pas in
intampinarea vietii#, in care erau analizate problemele de sanatate si dieta si erau
e$plicitate pozitiile igienii naturale 7ceasta carte, scrisa intr-un limbaj simplu,
plina cu povestiri captivante despre succesele di&eritelor persoane, a devenit best-
seller )e multi aceasta ea invatat sa manance si sa traeasca mult mai sanatos,
popularizand prin aceasta ideile igienei naturale
7stazi, deja sute de oameni &ormeaza societatea americana a igienei naturale "n
ciuda &aptului ca despre aceasta au &ost scrise sute de carti, esenta acestui sistem
poate &i e$primata in cateva &raze 3aca urmam aceste cateva reguli simple de bun
simt, atunci si sanatatea si viata intreaga a omului se va imbunatati intr-atat, incat
este greu de imaginat chiar=
1 2ancati alimente simple, vegetale, neprelucrate prea mult din punct de vedere
culinar
+ 9ombinati in mod rational produsele
8 .espirati aer curat
@ 9at se poate de des, zilnic, e$puneti-va corpul la soare 3ar, nu lasati pielea sa se
arda
5 5eti apa simpla, curata
B8
L 4omnul si odihna trebuie sa decurga cel putin D ore din +@
C 3e trei ori pe saptamana, macar pentru +0 minute, &aceti e$ercitii &izice Enii
specialisti recomanda e$ercitii aerobice= alergat la pas marunt, inotul, mersul pe
bicicleta si alteleM altii, va s&atuiesc sa &aceti atletica grea si miscari bruste
2ajoritatea sustine insa ca mersul zilnic pe jos timp de jumatate de ora cu pas
grabit, este un e$ercitiu nemaipomenit si universal
D .espectati regulile de igiena personala
B "ntotdeauna incercati sa sustineti echilibrul emotional prin actiune si nu
reactiune
10 :vitati temperaturile e$treme
11 "nstruiti-i pe membrii &amiliei dvs, si pe prieteni in acest sens
.ecunoscand &aptul ca, departe de a &i pe plac tuturor alimentele crude, vegetale,
promovate de igiena naturala, doctorul 4helton a dezvoltat anumite
pozitiiVconsideratii ale acestui sistem, legate de combinatia produselor, indreptate
catre optimizarea digestiei 7tunci cand produsele sunt alese correct, tractul gastro-
intestinal &unctioneaza mai e&icient, se asimileaza mai usor substantele hranitoare,
ceea ce duce la imbunatatirea sanatatii
Ce inseamna $combinatia alimentelor%
)roblema combinarii produselor &ace parte din tema consumului simultan al
di&eritelor tipuri de hrana= la inceput o lingura de salata de rosii si castraveti, apoi,
legume &ierte pe aburi, apoi, o gura plina de terci sau paine, insotita de o bucatita de
carne, o inghititura de suc de &ructe sau alt&el de bautura si din nou la salata "n
majoritatea cazurilor acest ciclu se repeta, pana cand &ar&uria se goleste, dupa care
urmeaza desertul, insotit si de ceva de baut
En ast&el de amestec al di&eritelor produse nu trece &ara sa lase urmeM pentru
digerarea &iecaruia dintre ele, este nevoie de di&erite perioade de timp Jvezi pag
1B8-1BBK ,rana mai concentrata Jacestea sunt de obicei proteineleK este asimilata
de organism mai incet decat oricare alta, in timp ce aceasta incepe sa se digere in
primul rand %impul, necesar pentru asimilarea proteinelor poate &i numarat in ore,
iar daca sunt prezente si grasimi mai mult decat e de dorit Jchiar si o cantitate
micaK, procesul se prelungeste si mai mult
"n acest timp, produsele usor asimilabile, precum &ructele si legumele, sunt nevoite
sa se retina in stomac, asteptand sa se digere Xmancarea grea# %oate acestea se pot
prelungi si D ore intregi 7steptandu-si randul, &ructele proaspete si legumele &ierte
incep in stomac sa se descompuna si sa rataceasca 4tomacul, incercand totusi sa
digere acest amestec, emana gaze, acid si chiar alcool Jnu mai vorbim de
indigestieK 3igerarea hranei se termina atunci, cand ajunge la intestine, de unde
&ermentii suplimentari trebuie sa indeparteze resturile neasimilate de organism ale
produselor, iar substantele minerale sa neutralizeze acizii )rincipiile e$puse in
mod clar, ale combinarii produselor ne atrag atentia asupra a ceea ce putem sau nu
combina pentru atingerea unei digestii optime si pentru o sanatate durabila
&rmarile unei combinatii incorecte a produselor
9e se poate, totusi, intampla daca nu urmam aceste s&aturi legate de alimantatia
disociata 3esigur, totul depinde de particularitatile individuale ale organismului,
dar de regula, la combinarea produselor de di&erite categorii, in stomac are loc
B@
&ermentatia, ceea ce duce la dereglarea procesului de digerare si arsuri dupa masa
)rintre alte neplaceri putem enumera gazele, ragaielile, aciditate marita, balonarea
stomacului, acumularea lichidelor in organism si chiar o abrutizare mintala,
imposibilitatea de a te concetra vreme indelungata dupa masa
> combinare incorecta a produselor este in stare sa incetineasca digestia timp de +
pana la D ore "n acest caz, pentru procesul de digerare a hranei se consuma &oarte
multa energie, ceea ce duce la o oboseala rapida si la necesitatea de odihna si
somn %oate acestea pot deveni motiv de iritabilitate, depresie, hiperestezie,
dispozitie proasta, cinism, de asemenea, de acumulare a substantelor to$ice in
organism
"n a&ara de aceasta, acumularea to$inelor, care are loc in urma dereglarii procesului
de digestie, provoaca guturai, sta la baza multor boli, slabeste sistemul imunitar,
duce la imbatranire prematura, scade apetitul se$ual si potenta, poate &ace ovulele
mai vulnerabile 3aca ne e$primam mai pe scurt, atunci, combinarea incorecta a
produselor este capabila sa inrautateasca sanatatea &izica, mintala si spirituala,
ducand chiar la prescurtarea vietii
#vanta"ele unei combinari corecte a alimentelor
9ei care practica hrana disociata, pot observa o imbunatatire neintarziata a
sanatatii, deoarece sarcina asupra tractului gastro-intestinal scade > combinare
corecta a alimentelor garanteaza o hrana optima, o digestie imbunatatita, o buna
dispozitie, mai putin stres
3eoarece in organism apar mai putine substante to$ice si aproape ca dispar
procesele de &ermentatie, multi considera problema alergiei alimentare ca pe una
rezolvata Fu o data, dupa doar cateva zile, dupa inceperea unei combinari corecte
a alimentelor cei care multi ani la rand au su&erit de balonari, simt ca s-au vindecat
complet 4e pare ca hrana disociata contribuie la ridicarea tonusului si scaderea in
greutate
2ai jos pueti citi despre e&ectul bene&ic pe care il are combinarea corecta a
alimentelor organismului=
1 =m*unatatirea procesului &e &igestie >rganismul dvs va incepe sa digere mult
mai bine hrana cu conditia indeplinirii corecte a regulilor de combinare a
produselor alimentare Jvezi pag 1BC-1BBK 1azele, , um&larea burtii,
constipatiile, ragaielile, tot ce va supara de ani de zile, se va rezolva in doar
cateva zile 2ulti spun= X:u nu pot sa mananc disociat :ste destul de
complicat acest lucru# "n acest caz, va putem recomanda sa &aceti un
e$periment pe parcursul unei saptamani )ropunandu-va o ast&el de cale, noi
stim= ca odata ce vor simti ce inseamna o digestie buna, care vine imediat in
urma unei combinatii corecte a produselor, acesti oameni nu vor mai dori sa se
intoarca la vechiul mod de alimentare
+ 5ca&erea in greutate 7tunci cand veti incepe sa mancati disociat, veti constata
cu multumire ca scadeti in greutate 3e ceN 3eaorece toate Iilogramele dvs in
plus de pe solduri, tesutul pu&os de pe maini si pliurile de celulita vor disparea
ca prin minune 2ajoritatea celor care asociaza correct produsele, constata cu
placere ca, odata cu trecerea &iecarei saptamani acestea scad in greutate de la o
jumatate de Ig pana la +,5 Ig, printre altele, anume din depunerile de grasimi
si nu numai prin eliminarea din organism a surplusului de grasimi
B5
"n ceea ce ma priveste pe mine, in primele @ luni de cand am inceput sa mananc la
o masa doar alimente din aceeasi categorie si sa urmez principiile igienei naturale,
greutatea mea a scazut de la BL Ig Jla o inaltime de 1L@ cmK pana la C+ Ig?
3atorita &aptului ca vi se va imbunatati digestia, celulelor corpului dvs nu le va
trebui pentru curatare atat de multa apa si, atunci, burta dvs nu se va um&la din
cauza retinerii acesteia in organismM %alia dvs va deveni zvelta si trasa 9a sa va
potoliti &oamea, va va trebui mai putina hrana, iar acest lucru inseamna ca se va
micsora cantitatea zilnica de calorii intrebuntata, iar odata cu acestea se va duce si
greutatea dvs?
"n plus, veti economisi o groaza de bani, caci veti avea nevoie de mult mai putine
produse alimentare 9el mai important lucru este insa ca, cu cat veti manca mai
putin, cu atat veti trai mai mult Fivelul de uzura a organismului din cauza
procesului de digestie se va micsora /uigi 9oriano, scriitorul italian, un aristocrat
al sec P"P, se hranea de doua ori pe zi, mancand apro$imativ 8L0 g de alimente si
band pana la @+0 g de suc de struguri 9ombinand corect produsele si pastrandu-si
in acest &el energia sistemului digestiv, a trait 10+ ani 7 inceput sa tina un ast&el de
regim la varsta de 85 ani, atunci cand din cauza unor abuzuri sanatatea lui incepuse
sa se zdruncine :l a ascultat de doctorii care l-au s&atuit sa duca un mod de viata
mai cuminte pentru a evita o moarte rapida si a devenit unul din cei mai mari
propagandisti ai sanatatii
8 Cresterea energiei 7tunci cand consumati doar produse din aceeasi categorie,
pentru prelucrarea hranei, organismul va economisi multe &orte, in urma carui
&apt veti simti un a&lu$ de noi energii
@ # *una sanatate 7limentatia disociata va da ragaz tractului gastro-intestinal si
va permite sa va simtiti mai proaspeti, mai energiciM vi se va imbunatati starea
&izica si veti aloca mai putin timp pentru somn 'eti deveni mai vigurosi, caci,
produsele care nu se asociaza unele cu altele, nu Xvor intra in con&lict# la dvs
in stomac %oate acestea dau senzatia de sanatate si &ericire
Ta0el)l de c(.0iare a ali.etel(r
7ici este dat tabelul cu clasi&icarea alimentelor pe categorii, lucru care va va ajuta
sa combinati corect rezervele de hrana si sa tineti o dieta sanatoasa 7numite
alimente care &ac parte din categorii di&erite, sunt mentionate in rubrica X%impul
necesar organismului pentru digerarea alimentelor#
).>%:"F:
alune si seminte
boabe uscate
arahide
mazare boabe
oua
lapteR
soia JboabeK
branza
linte
lastar de linte
lastar &loarea-soarelui
carne Jmami&ere,
pasare, pesteK
lastar de naut
).>3E4: 9E 9>F%"FE% 3: 72"3>F
9arto&ul, castanele, painea, nucile de cocos, seminte coapte cu continut de amidon,
carto&ul dulce, pastele, &asole boabe, curcubitacee de toamna, &asole verde,
graminee si cereale, radacina de ovaz, guliile, anghinarele, dovleacul, pastarnacul
BL
1.74"2"
7vocado, maslinele, uleiul vegetal, semintele, untul, nucile, &risca, arahidele,
margarina, soia, untura de porc
0.E9%:/: 79.:
)ortocalele, grep-&ruit, ananasul, &ragii, Iivi, rosiile, lamaile, cumcvat JNK, &ructele
laima, rodiile
0.E9%:/: 3E/9"-79."4>7.:
2ango, visinele, merele, piersicele, prunele, caisele, celemai multe soiuri de
struguri, perele, nectarinele
0.E9%:/: 3E/9"
5ananele, curmalele, strugurii X%ompson#, muscat, hurma JNK, papa-a, &ructele
uscate
):):F:/:
)epenele rosu, pepenele alb de muscat, penenele de mosc, pepenele-cantalupa,
pepenele de iarna, pepenele-crenshoG, pepenele de 9raciun, pepenele persian si din
9anare
7/"2:F%: 9E 9>F%"FE% 4/75 3: 72"3>F 47E 07.7 9>F%"FE% 3:
72"3>F
%elina, varza chinezeasca, conopida, calarabele, vinetele, ceapa, boabele verzi,
varza de 5ru$elles, castravetii, curcubitaceele de vara, ardeiul gras, sparanghelul,
s&ecla, usturoiul, varza, mazarea prospata, morcovul, spanacul, seminte dulci,
broccoli, boI-cio- JNK, ridichea, salata, mugurii de lucerna
R produsele lactate se recomanda a &i evitate
impul consumat de organism pentru prelucrarea hranei
0olositi urmatoarele date pentru determinarea perioadelor de timp necesare
asimilarii celor mancate, cele mai bune asocieri ale alimentelor si cantitatea de
hrana recomandata
A'a 9and beti apa pe burta goala, ea ajunge direct in intestine
5ucuri. 4ucurile de &ructe, cat si sucurile de legume si bulioanele se asimileaza in
15-+0 minute
7limentele semilichide 5alatele amestecateGasortate J mi$ati pana la concentratia
lichida &runzele de salata, telina, un castravete si rosiiM mancati asta ca pe o supaK,
cat si &ructele si legumele se digera in timp de +0-80 min
/ructele )epenele rosu se asimileaza in +0 min 9el mai bine ar &i, daca la o masa,
acesta va &i singurul &ruct de pe masa dvs 9elelalte tipuri de penene J pepenele-
cantalupa, crenshoG, alb de muscatK se digera in 80 minute 4e pot amesteca doua
&eluri di&erite de pepene, dar nu mancati mai mult de jumatate de Ig la o masa
BC
3ortocalele, strugurii si grep$fruit ; le necesita si acestea pentru asimilare o
jumatate de ora )uteti amesteca uneori doua &eluri, dar masa totala nu trebuie sa
depaseasca o jumatate de Ig
2erele, perele, piersicile, visinele si alte &ructe semi-dulci se gigera in @0 minute
)uteti amesteca doua sau trei &eluri din acestea, avand grija, totusi, san u mancati
mai mult de 850-500 g la o masa
/egumele crude /egumele care merg la salata crude, cum ar &i= rosiile, salata
JXroman#, de 5oston, rosie, cu &runze, de livadaK, castravetii, telina, ardei rosu gras
sau verde si alte legume suculente, necesita pentru digerare 80-@0 minute 3aca la
salata se adauga ulei vegetal, atunci timpul de digestie se mareste pana la o ora si
ceva 7ceste legume pot &i, de asemenea, combinate intre ele, deoarece pentru
asimilarea lor e nevoie de aceeasi cantitate de timp "ntrebuintand metoda descrisa
mai sus Jvezi# 7limente semi-lichide#K, puteti mi$a aceste legume
/egumele &ierte pe aburi sau in apa 9er&eata Jsalata esIariol, spanac, varzaK se
asimileaza in @0 minute
'o(leceii, *roccoli, conopi&a, fasolea, porum*ul fiert cu unt, se asimileaza in @5
minute
)entru ca organismul sa poata prelucra acele radacinoase, cum ar &i ri&ichea,
morco(ul, sfecla rosie si pastarnacul, vor &i necesare nu mai putin de 50 minute
O0/er,atie= doua-trei tipuri de ast&el de legume pot &i asociate Jcate 1+0 g din
&iecareM in general, nu mai mult de +@0 gK mai intai mancati verdeata, apoi
radacinile
/egumele cu continut de amidon )entru digerarea unor ast&el de alimente, cum ar
&i guliile, dovleacul, carto&ul dulce si obisnuit, castanele, etc, va &i nevoie de
apro$imativ o ora >ricare doua &eluri dintre produsele enumerate mai sus, pot
constitui &elul principal de pe masa dvs
,rana pe baza de amidon #rezul &ecorticat, hrisca, graul Jeste de pre&erat sa
intrebuintati anume aceste cerealeK, faina &e porum*Gmalai, crupele &e o(az,
lo*o&a, arpacasul , se asimileaza in medie in jur de L0-B0 minute 9antitatea
ma$ima pentru mancare este de 1+0 g uscata, ceea ce inseamna in stare &iarta ; @D0
g
5oboasele ; amidon si proteine .intea, fasolea, nautul, mazarea si altele, necesita
pentru asimilare B0 minute 4e consuma ma$im pentru o singura persoana 1+0 g in
stare uscata J+10 in stare &iartaK 80-@5 g de masa uscata se poate asocia cu B0-1+0 g
de orez si se va manca ori totul impreuna, ori boboasele dupa orez 4oia se digera
in 1+0 minute Jma$im la o masa 80-1+0 gK
4eminte si nuci 5emintele &e floarea$soarelui, &e &o(leac si susan negru, se digera
in jur de doua ore )uteti manca in total de la 80 pana la 1+0 g de doua tipuri
di&erite de seminte 7st&el de nuci ca migdalele, arahidele JneprajiteK, nucile- pecan,
IesheG JNK, nucile grecesti si cele braziliene se asimileaza in +,5-8 ore 2ancati
doar un &el de nuci la o masa si daca nu e&ectuati o munca &izica grea, nu mai mult
de B0 g 3aca semintele si nucile se vor lasa peste noapte in apa, iar apoi se vor
pisa, acestea se vor asimila mai repede
BD
/actatele Jnu se recomandaK Casca(alul &e casa &egresat, *ranza &ulce &e (aci si
telemeaua se digera timp de B0 minute 4e manaca ma$im la o masa de la 1+0
pana la +@0 g
5ranza dulce de vaci din lapte integral JnesmantanitK se digera in + ore Fu mancati
mai mult de +@0 g la o masa
9ascavalul tare din lapte integral, cum ar &i caizerul, necesita pentru digerare @-5
ore /a o masa se recomanda ma$imum L0-1+0 g
N(ta= 9ascavalul tare se digera mai greu, decat celelalte produse, din cauza unei
mari cantitati de grasimi si proteine pe care le contine
)roteine de provenienta animaliera= 80 minute sunt necesare pentru prelucrarea
galbenusului de ou, @5 ; a unui ou intreg Forma zilnica 1-+ oua
Carnea &e peste, precum *atogul, calcanul, cat si pestele &ile se digera in 80
minute 9antitatea ma$ima de consumat ; 1D0 g , se pot amesteca doua &eluri
5omonul, pastra(ul, tonul, scrum*ia Jpeste mai grasK se digera in stomac in timpul
a @5-L0 minute Forma ; la &el ca la punctual anterior
Carnea &e pui J&ara pielitaK ; + ore si jumatate 2a$imum ; 1+0 g
Carnea &e curcan J&ara pielitaK ; + ore ; + si 15 min Fu mancati mai mult de 1+0
g o data
Carnea &e (ita si oaie se digera timp de 8-@ ore Forma ; 1+0 g
Carnea &e porc se digera in @,5-5 ore Forma ; tot 1+0 g
Hleiul (egetal, untul, grasimile= uleiul de masline si alte tipuri de uleiuri, obtinute
prin aceeasi metoda de &abricatie, se poate aduga in salate, peste legumele &ierte la
aburi si alte alimente 7cestea se re&era si la untul sarat si nesarat Jin &unctie de ce
pre&eratiK, totusi, este de dorit sa evitati produsele lactate )uneti in mancare nu mai
mult de 15-80 g de ulei vegetal sau 1-+ lingurite de unt
'oua reguli ale igienei naturale cu privire la asocierea produselor
alimentare
7cum, cand cunoasteti timpul de asimilare a diverselor alimente si calsi&icarea lor,
haideti sa apelam la s&aturile lui ,erbert 4helton, legate de asocierea produselor
alimentare=
1 4u consumati alimente pline &e proteine impreuna cu pro&usele ce contin
ami&on 9olonelul 5rad&ord si calugarii tibetani subliniau importanta acetui
principiu 3e ce oareN 3eoarece proteinele pot &i asimilate in mod corect de
organism, doar daca in stomac sunt secretati multi acizi, care distrug amilaza
continuta in saliva, iar acest &erment este &oarte necesar pentru descompunerea
amidonului 3rept rezultat, proteinele si amidonul nu se pot prelucta in acelasi
timp "nseamna oare acest lucru renuntarea completa la carne cu carto&iN 3a,
daca doriti, ca digestia dvs sa nu &ie dureroasa, iar sanatatea de &ier?
BB
+ 4u com*inati alimentele cu continut &e ami&on cu pro&usele care contin acizi
Jvezi punctul 1K
8 4u mancati mai mult &e un fel &e mancare cu continut &e proteine la o masa
3i&eritele tipuri de proteine necesita pentru asimilarea lor di&erite perioade de
timp si moduri de &unctionare di&erite din partea glandelor cu secretie
digestiva 3aca pentru asimilarea unui singur produs pe baza de proteine
organismul munceste destul de mult, atunci, la prelucrarea a doua sau mai
multe produse acesta va consuma prea multa energie /imitandu-va la un singur
produs cu continut de proteine, va veti economisi energia, evitand consumul
nedorit al acesteia si starea de oboseala ce urmeaza imediat dupa
@ 4u amestecati fructele acre cu proteinele )epsina, un &erment necesar pentru
prelucrarea proteinelor, se distruge sub actiunea majoritatii acizilor, inclusiv a
celor din &ructe "n mod neutru pepsina reactioneaza doar in cazul acidului
clorhidric
5 4u amestecati proteinele cu grasimile 1rasimile impiedica secretia sucului
gastric si digerarea proteinelor
L 4u amestecati alimentele cu continut &e ami&on cu &ulciurile 7tunci cand in
organism patrund in acelasi timp zaharul si amidonul, primul care va &i supus
digerarii este zaharul Qaharul ajuns in stomac &ermenteaza, producand un
&erment care distruge amilaza din saliva, necesara pentru prelucrarea
amidonului 3aca la micul dejun mancati cereale Jterci,crupeK cu &ructe, iar
apoi su&eriti din cauza indigestiei, acuma cunoasteti care este motivul acestui
lucru, cat si metodele de evitare 2ancati doar &ructe, organismul v-a prelucra
zaharul natural, iar dvs veti scapa de procesele de &ermentatie
C 4u amestecati proteinele cu zaharul Qaharul, de asemenea, impiedica secretia
sucului gastric si prelucrarea proteinelor 7cesta se digera dupa proteine si,
asteptandu-si randul, incepe sa &ermenteze
D 3epenele gal*en mancati$l separat )epenele galben se digera neobisnuit de
repede 3aca o sa-l mancati inainte de masa sau pur si simplu, acesta va trece
rapid prin tractul gastro-intestinal 7proape toata viata am incercat sa nu
manac pepene rosu si galben, deoarece dupa aceea aveam colici si gaze
puternice 7cum insa mananc cate un soi de pepene galben o data si savurez
dulceata si prospetimea acestuia, &ara incetinirea procesului de digestie?
B 8(itati laptele si pro&usele lactate, &ar &aca nu este posi*ila renuntarea
&eplina la aceastea, nu le amestecati cu alte pro&use 0ermentul numit
himozina, necesar pentru digerarea laptelui, se gaseste in cantitati su&iciente
doar la micuti 7deptii igienii naturaleVnaturiste, cat si multi medici Jinclusiv
doctorul 4poI, spre regretul multor magnati ai industriei lactatelorK, va
recomanda sa scoateti laptele si produsele lactate din alimentatia zilnica
2aturii nu au &ermentul capabil sa prelucreze laptele, lucru care provoaca
alergie /aptele nu trebuie sa-l asociati cu nimic, acesta continand multe grasimi
si proteine
/a inceput, regulile alimentatiei disociate s-ar putea sa vi se para complicate
4chema prezentata pe urmatoarea pagina, le va descrie intr-un mod mult mai simplu
si va va ajuta sa va plani&icati alimentarea
(faturile colonelului )radford si igiena naturista
3upa cum putem vedea, calugarii tibetani JlameleK i-au dat colonelului cateva
s&aturi intelepte, ce corespund cu principiile con&irmate in timp ale igienei
naturiste %otusi, unele din recomandarile acestuia merita o atentie mai mare
100
7sa deci, acesta a&irma= X2asa dvs poate sa se compuna doar din carne 3aca
doriti, puteti amesteca mai multe tipuri de carne 9onsumul untului, oualor si
cascavalului impreuna cu carnea nu va va &ace un rau prea mare, puteti chiar sa beti
putin ceai sau ca&ea, totusi, sa asociati toate acestea cu ceva dulce sau cu continut
de amidon, bomboane, pudding-uri, prajituri, nu se recomanda#
0ara doar si poate, adeptii igienei naturiste nu va vor recomanda niciodata sa
mancati doar carne la o singura masa, caci acestia stiu ca Jsi cercetarile medicale
actuale con&irma acest lucruK, continutul mare de proteine din carne este periculos
pentru sanatate "n a&ara de aceasta, asocierea painii cu carnea provoaca la
anumite personae &ermentatie, gaze si stres al sistemului de digestie 4&aturile
anterioare ale colonelului, sa mancati la o singura masa un singur &el de mancare,
par mult mai aproape de adevar, decat ceea ce sustine in &ragmentul citat mai sus
4e pare ca, cele a&irmate de el, se e$plica prin cautarea unui compromis care sa
ajute oamenii sa &aca primul pas catre trecerea la o noua dieta
9olonelul 5rad&ord nu are nimic importiva laptelui, ceaiului sau a ca&elei 4i
acesta este un compromis pentru incepatori "giena naturista a&irma ca, sanatatea
dvs doar va avea de castigat daca veti inceta sa consumati aceste produse 9eaiul
si ca&eaua contin elemente daunatoare omului numite alcaloide, iar partea
componenta a laptelui pasteurizat este o componenta a proteinei, cazeina, care intra
in structura celui mai puternic clei cunoscut astazi, capabil sa incleie un copac
3ar oare mai merita sa ne miram ca, dupa ce ati mancat mult cascavalVbranza sau
inghetata, a doua zi va simtiti ca vi s-a incleiat totul in interiorul dvs si &ara un
purgativ nu veti scapaN 7cum cunoasteti adevaratul motiv
3in pacate, in ciuda a ceea ce sustin reclamele scumpe la produsele lactate, in
care, posibil, dvs credeti, laptele nu aduce niciun &olos organismului 3aca va
indoiti, e$plicate-mi de ce hemoroizii, de care am su&erit multi ani la rand, au
disparut, imediat ce am renuntat Jla s&atul mediculuiK sa mai consum lapte si
produse lactateN 4i daca nu credeti acestei dovezi ale mele, mergeti la biblioteca si
consultati un tratat de medicina din ultimii +0 ani, unde se precizeaza destul de clar
si &ara dublu inteles ca laptele trebuie evitat cu totul?
9olonelul vorbeste putin despre bauturi Jin a&ara de ceai si ca&eaK, totusi, practic,
cu totii bem ceva in timpul mesei .eprezentantii scolii igienei naturiste ne
s&atuiesc sa nu bem nimic in timpul mesei, deoarece lichidul dizolva &ermentii si
acizii gastrici, impiedicandu-i sa digere mancarea 5and ceva la masa, nu lasati
procesul de digestie sa se duca la bun s&arsit 7numiti cercetatori moderni nu sunt
de accord cu acest lucru, dar cei care practica regula X sa nu bei in timpul mesei#,
considera ca le este pur si simplu bene&ic acest lucru 7scultati de organismul dvs,
acesta mai sigur decat orice cercetari, va va spune ce este mai bine pentru el
9olonelul 5rad&ord aduce un omagiu oualor crudeM si noi consideram galbenusul
de ou ca &iind cel mai bun dintre produsele ce contin proteine 4i totusi, in acele
oua care se vand astazi in supermarIeturi, destul de des se contine virusul
salmonella, de aceea, nu v-am s&atui sa beti oua crude 9a sa pregatiti ouale moi,
incalziti apa pana la &ierbere si stingeti &ocul %ineti in apa ouale trei minute, apoi
scoateti-le si mancati doar galbenusul 7lbusul aruncati-l, asta daca nu sunteti
sportiv si nu &aceri &oarte mult e&ort &izic
:$ista parerea ca, galbenusurile de ou au un e&ect bene&ic asupra creierului si
sanatatii corpului 9olonelul 5rad&ord este total de accord cu acest lucru
101
)agina 108 J%75:/K
A/(cierea c(recta a 'r(d)/el(r ali.etare
).>%:"F: 72"3>F
Fuci, boabe uscate, 9arto&, &asole lima, dovleac,
4eminte, mazarea uscata grane coapte, crupe,
anghinare 7sociere incorecta
7rahide, linte, oua, gulii, castanet, nuca de
cocos,
lapteR,cascavalR, carneR macaroane, piane
R nu se recomanda
7sociere corecta
7sociere corecta
7sociere corecta
':.3:7%7 4" /:1E2: 9E
9>F%"FE% 2"9 3: 72"3>F
9alata, rosii, castraveti, telina, ardei gras rosu si verde, spanac, di&erite tipuri de
varza, dovlecei, broccoli, s&ecla, conopida, &asole &ibroasa, dovleac
7sociere & buna 7sociere prosta 7sociere & buna
0ructe acre 0ructe dulci-acrisoare 0ructe dulci
)ortocale, mango, mere, caise banana, curmale,
mandarine, grep-&ruit, pere, piersici, visine, smochine, &ructe uscate,
lamai, &ragi, ananas, majoritatea soiurilor de struguri struguri X%ompson#,
Iivi, rodii prune 2uscat
%"F:%" 2"F%:= "3:7/ :4%: 47 27F97%" EF 0:/ 3: 27F97.: /7 >
4"F1E.7 2747
4a ne aducem aminte cuvintele= X:u stiam inainte ca galbenusurile de ou sunt
hranitoare, dar adevarata lor valoare am inteles-o doar dupa cunostinta pe care am
&acut-o in manastire cu alt european, care a studiat candva biochimia 7cesta m-a
lamurit ca oule contin o buna parte din toate substantele bene&ice, obligatorii
pentru &unctionarea creierului, sistemului nervos, a intregului organism in general
9hiar si in cantitati &oarte mici, aceste elemente trebuie sa ajunga in organism,
pentru asigurarea sanatatii spirituale si &iizice#
9olonelul 5rad&ord ne mai da inca un s&at pretios= amestecati &oarte bine
alimentele in gura 4coala medicinei naturiste ne invata sa amestecam hrana pana
cand aceasta nu se va trans&orma intr-un terci subtire 3ar 4pallanzani J1C+B-1CBBK,
unul dintre primii cercetatori ai procesului de digerare stomacala, a descoperit ca
visinele coapte, dar inghitite intregi si strugurii, asa si ies din organism, intregi
7ceasta observatie, nu &ara interes, ne vorbeste inca o data despre &aptul ca este
10+
&oarte important sa amestecam bine hrana 4e asimileaza doar ceea ce dupa
consistenta se aseamana cat se poate de mult cu un lichid
#limentatia succesiva: ultimul pas catre o asociere corecta a
produselor alimentare
7sa dar, urmarea regulilor alimentatiei disociate, va imbunatati considerabil
digestia si starea dvs de sanatate in general 3ar daca veti avea dorinta de a merge
mai departe si veti vrea sa imbunatatiti mai mult digestia si sa va intariti sanatatea,
veti dori sa incercati alimentatia succesiva, pe care o numim culmea asocierii
produselor alimentare
:nergia economisita cu ajutorul alimentatiei succesive, poate &i intrebuintata in
scopuri terapeutice, in directia curatarii organismului de reziduuri, munca
cerebrala sau activitate emotionala
3upa cuvintele colonelului 5rad&ord, digerarea hranei are lor succesiv, strat cu
strat 9eea ce a &ost mancat mai devreme, se va digera mai devreme si, daca ati
mancat succesiv, &ermentii necesari pentru &iecare tip de aliment, vor putea sa se
secrete liber, &ara sa se amestece intre ei Jvezi pag 1DB-1B1K X 7vantajele unei
corecte asocieri a produselor#K "n acest caz, toata hrana se digera in cateva ore, &ara
sa va &aca sa simtiti senzatii neplacute
)acientii care vin la mine si se plang de o proasta digestie, dureri de burta, ragaieli,
burta um&lata, constipatii, diaree, de obicei, sunt s&atuiti sa treaca de la modul de
alimentare traditional la unul mai calitativ :u le spun ca trebuie sa evite produsele
care necesita o prelucrare culinara serioasa, cat si la gustari, consumand in loc de
acestea legume verzi, nuci, seminte si &ructe Enii re&uza categoric sa renunte la
obiceiurile alimentare cu care s-au obisnuit 3ar nu-i tai de pe lista mea, ca &iind
&ara de speranta, le propun pentru inceput sa schimbe pur si simplu succesivitatea
alimentelor mancate "n chiar mai putin de o saptamana, ei scapa de multe
neplaceri, legate de digestie? 3esigur, sunt multumiti de rezultate 3upa un asa
inceput multi dintre ei hotarasc sa &aca si urmatorii pasi in legatura cu schimbarea
modului de alimentare
:u continui sa ma ocup de alimentatia zilnica a pacientului pana cand, acesta
doreste singur sa respecte acest lucru si poate sa urmeze recomnadarile mele 3ar
recomandarea mea cea mai importanta ramane cea legata de alimentarea succesiva
7cei pacienti la care s-a imbunatatit procesul de digestie, datorita carui &apt
substantele nutritive au inceput sa se asimileze mai bine, iar sanatatea s-a stabilizat
in general, sunt deja gata sa-si schimbe si alimentatia lor zilnica
"nca un rezultat important al alimentatiei succesive este si scaderea rapida in
greutate 1anditi-va= atunci cand va umpleti pana la re&uz gura cu diverse bucate,
apetitul dvs creste nu gluma?, in urma carui &apt mancati mult mai multe elemente
care in mod normal trebuiesc organismului in cantitati mai mici 2ancand succesiv,
chiar si daca nu veti alege prea tare alimentele, tot veti slabi, deoarece veti manca
mai putin?
Principiile de baza ale alimentatiei succesive*alternative
108
"n ciuda unei pareri general vehiculate, in stomac hrana nu se amesteca, doar daca
nu ati amestecat-o de la bun inceput 2ancarea inghitita se digera pe rand, strat cu
strat
"n X2anualul de &iloso&ie# al doctorului Silhelm ,aGel putem citi urmatoarele=
X3octorul 1ruttner a hranit sobolanii succesiv cu bucatele de mancare de di&erite
culori 9and dupa un anumit timp sobolanii au &ost adormiti, iar stomacurile lor
au &ost deschise, s-a descoperit ca, straturile de mancare nu s-au amestecat intre
ele#
En alt caz cunoscut, ce con&irma teoria digerarii pe etape a alimentelor in stomac,
a avut loc in timpul razboiului civil din 4E7 7cesta este descris de catre doctorul
&iziolog 5umon= un soldat a &ost impuscat in stomac din cauza carui &apt, i s-a
&ormat o gaura in stomac En timp aceasta a ramas deschisa si cativa medici au
avut ocazia sa vada ca mancarea se digera in stomac pe etape
3aca doriti sa va convingeti singuri de acest lucru, mancati mai intai pepene rosu,
apoi salata, dupa aceea cascaval 9and va veni timpul, va veti convinge ca, scaunul
dvs se compune din straturi di&erite= intai vor iesi resturile de pepene, acestea vor
&i de culoare rosie, apoi va urma salata ca&enie inchisa si resturile de cascaval
%oate acestea vor iesi din organism in ordinea in care au &ost inghitite 7cest
e$periment este pe masura oricui, dar nu uitati ca trebuie sa mancati pepenele,
salata si cascavalul pe rand
7tunci cand alimentele ajung in stomac pe rand, atunci in di&erite straturi de
mancare au loc di&erite procese de digestie )entru &iecare strat din peretii
stomacali se secreta di&eriti &ermenti, in urma carui &apt creste e&icienta intregului
process de digestie
3ati-mi voie sa va descopar un principiu de alimentare de baza , vehiculat de
"giena Faturista= mancati produsele in ordinea diminuarii continutului de apa din
ele/a s&arsit mancati produsele cele mai putin apoase si mai concentrate
F"9">37%7 nu &aceti invers
9olonelul 5rad&ord subliniaza, de asemenea, importanta alimentatiei succesive
7limentatia de acest gen este legata de modul de alimentare sustinut de acesta care
consta in a manca un &el de mancare la o singura masa V o singura data /a animale
si primate care se hranesc anume in acest mod, procesul de digestie nu este
impiedicat de nimic
2ai jos sunt date cateva reguli simple legate de alimentarea succesiva=
1 "ncepeti masa cu cele mai apoase produse si incheiati-o cu cele mai putin
apoase
+ 2ajoritatea bauturilor dilueaza si spala din stomac &ermentii de digerare, ceea
ce creaza greutati in procesul de asimilare a hranei Fu beti nimic dupa masa
8 /egumele si &ructele se asociaza &oarte bine intre ele, daca vor &i mancate in
ordinea corecta 4alata de legume J&ara adaos de uleiK trebuie mancata inainte
de &ructe, pentru a se asimila mai bine substantele minerale
@ 3aca mancati mai mult de o masa pe zi, nu asociati &ructele cu mancarea gatita
3aca veti manca &ructele dupa produsele cu continut mare de amidon, de
proteine sau grasimi, acestea nu vor putea sa iasa din stomac pana nu se va
10@
digera hrana greu asimilabila si cea care a ajuns in stomac mai devreme "ar
daca &ructele vor ramane ore intregi in stomac, unde in a&ara de ele s-a adunat si
amidonul, proteinele si grasimile, atunci acestea vor incepe cu siguranta sa
&ermenteze "ar acest lucru, la randul sau, va da nastere gazelor, ragaielilor si
dereglarii procesului de digestie )e cand, daca veti manca &ructele inainte de
restul alimentelor, nu veti simti niciun &el de neplacere
3aca luati o singura masa pe zi, atunci pentru o mai buna asimilare a hranei,
&aceti o pauza de jumatate de ora intre &ructe si legumele pregatite
5 Fu mancati nicioadata produse acre, inclusiv &ructe acre dupa alimentele cu
amidon
L Fu consumati nimic dulce, nu beti sirop si nu mancati &ructe prospete sau
uscate dupa produsele cu mare continut de amidon, proteine sau grasimi
C 7deptii bucatariei traditionale pot manca peste, dar cel mai bine este sa &aceti
acest lucru pana sau dupa consumarea carto&ului, caci acesta se digera mai
repede Jraportul continutului de amidon in carto& si in crupe se e$prima 1=10K
7ceasta este una dintre e$ceptiile, cand puteti amesteca amidonul cu
proteinele
D )uteti asimila produsele anumitor categorii, caci au apro$imativ acelasi timp de
digerare 3e e$emplu=
se asociaza &oarte bine doua soiuri di&erite de pepene galben sau trei &eluri
di&erite de &ructeM
se poate pregati o salata din legume proaspete suculente, cum ar &i rosiile,
cateva &eluri de salata verde, castraveti, ardei gras, rosu sau verde, cat si alte
legume proaspete si verdeataM
legumele pregatite prin di&erite metode, este cel mai bine sa le mancam in mai
multe reprise= la inceput verdeata, apoi legumele cu o consistenta mai mare
Jdovlecei, conopida, broccoliK si numai dupa aceea radacinoasele tari, precum
morcovul, napulVgulia, s&ecla si ridicheaM
se pot, de asemenea, asocial mai multe &eluri de carto&iM carto&ul dulce este
pre&erabil sa-l lasati la s&arsit "nainte de carto&i puteti manca cateva cereale, iar
in stare crudaVproaspata acestea se pot asocial cu &ructeleM
daca aveti o digestie buna, puteti asocia di&erite crupeVcereale 3upa terciVcasa,
se poate &oarte bine manca putina &asole JboboaseK 3e e$emplu, la 1+0 g de orez
se pot adauga 80 g de linte Jse indica greutatea produsului uscatKM
&oarte bine se asociaza doua tipuri di&erite de seminte, de e$emplu, de &loarea-
saorelui si dovleac sau susan negru Eneori se pot asocia si cateva tipuri de nuci,
dar e mai bine sa ne limitam la unul singur 3aca pe noapte nucile si semintele
sunt lasate in apa, iar inainte de mancare se vor macina, acestea se vor asimila
mult mai e&icientM
+-8 &eluri de peste se asociaza &oarte usor intre ele, cat si doua &eluri de pui sau
carne %otusi, nu uitati, ca trebuie sa evitati diversitatea e$cesiva, deoarece acest
lucru duce la ghi&tuire
Corecta asociere a produselor alimentare
:ste dat mai jos planul unei mese corect combinate=
aK +@0 g se suc de morcov, telina si castravete, pentru prelucrarea carora va &i
nevoie de 15 minute
bK +@0-8L0 g de salata de legume J mi$ate pana la obtinerea unei mase lichide
uni&orme, salata Xromen#, rosii, telina, castravete si ardei rosu sau verdeK, care
se digera in +0 minute
105
cK 8L0-500 g de pepene galben de doua &eluri sau &ructe suculente proaspete
J mere sau pereK %imp de prelucrare ; 80 minute
dK Jla alegereK 80-L0 g de seminte sau alone J+-8 ore pentru prelucrareK
)e schema de mai sus este aratat ca sucul de legume ocupa in stomac zona JaK
timp de 15 minute
4alata de legume JbK paraseste stomacul dupa +0 minute, cu 5 minute mai tarziu
dupa suc
)epenele galben sau &ructele JcK raman in stomac timp de 80 minute, cu 10 minute
mai mult decat salata
3aca ati mancat semintele de &loarea-soarelui sau de dovleac JdK, se vor prelucra in
jur de doua ore si jumatate si vor parasi stomacul dupa &ructe
#limentarea de trei ori pe zi dupa doctorul )ass
2ancati alimentele JaK, JbK, JcK si JdK in ordinea care este mentionata in te$t
%recand la &elul doi, nu va intoarceti la cel anterior 0iecare masa este bine
echilibrata si contine toate substantele necesare pentru sanatate
2"9E/ 3:6EF
J7K ++0 g de suc de &ructe din parti egale de suc de morcovi, telina si
castravete
J5K ++0 g de salata de legume din rosii, salat Xpomen#, castraveti, telina
siVsau ardei gras verde sau rosu
J9K )epene rosu ; nu mai mult de 500 g )epenele rosu se poate inlocui cu
aceeasi cantitate de alte tipuri de &ructe J doua-trei &eluriK sau +-@
banane
J3K +@0-500g in total, la alegere=
- 1-+ oua moiM
- 80 g de seminte sau nuci neprajiteM
- 1+0 g de terci Jde ovaz, de grau, orez sau hrisca, carto&, carto& dulce,
cereale, patisson Fucile si semintele e mai bine sa le inlocuiti cu
galbenus de ouK
Fota= produsele din grupa J3K se recomanda celor care indeplinesc munci &izice grele
sau incepatorilor Jcelor care abia au trecut la dieta "gienei FaturisteK 'ara, cand
organismul are nevoie de multe lichide, puteti manca mult pepene
/EF9,Y1E4%7.:
10L
J7K 4uc de legume Jvezi X2icul dejunK
J5K ++0-8L0 g de salata din verdeata, rosii si castraveti
J9K En &ruct oarecare sau 1-+ stiuleti de porumb crud
J3K 4eminte neprajite sau nuci J80-L0 gK sau avocado J+@0 gK 3e doua ori pe
saptamana nucile se pot inlocui cu telemea, nesarata si degresata sau cu
cascaval de tip chedder sau munster JL0-1+0gK 9ei care nu sunt vegetarieni,
pot manca de doua ori pe saptamana peste
).7FQ
J7K 4uc de rosii, castraveti si dovlecel J+@0 gK
J5K +@0-8L0 g salata de verdeata, rosii si castraveti, o lingura de ulei si o lingurita
de suc de lamaie
J9K 1-+ legume &ierte la aburi J&iecare de 1+0 gK
J3K 7legeti doua produse= un stiulete de porumb sau dovleac cu carto&i, sau
carto&i cu carto& dulce J-amsNK J in total, nu mai mult de 500gK 3e trei ori pe
saptamana respectati urmatoarea succesiune= in 1-a, 8-a, a 5-a si a C-a zi
mancati un stiulete de porumb sau un carto& cu orice &el de legume din &amilia
curcubitaceelor, sau carto& cu -ams J sa nu depaseasca impreuna 500 gK 7 +-a,
a @-a si a L-a zi la J7K, J5K si J9K adaugati B0-1+0 g J greutatea produsului
uscatK de orez decorticat, grau sau hrisca, cat si 80 g Jtot greutatea produsului
uscatK de &asole, linte sau naut
Cei care manaca carne, trebuie sa sara la pranz peste punctul J3K, in locul caruia
se poate manca un carto& sau +@0-8L0 g de orez &iert, hrisca, arpacas sau alt tip de
crupe, dupa care 1+0 g de peste, carne de pui sau curcan /a inceput nici sa nu
mancati carne mai mult de 5 ori pe saptamana, reducand acest numar treptat la +-
8 ori pe luna
3e +-8 ori pe saptamana se poate manca peste sau in loc de peste, carne de pui, dar
doar o data pe saptamana 9arnea de pui se poate inlocui cu +-8 oua
9and nu mancati acasa, mai intai mancati salata de verdeata, castraveti si rosii,
apoi carto&ul, apoi pestele sau carnea de pui "n restaurantul chinezesc se pot
comanda legume, apoi peste, iar la s&arsit orez 'egetarienii pot renunta la carne,
luandu-si mai multe legume, apoi orez
3aca doriti sa slabiti, treceti la alimentatia de doua ori pe zi .enuntati la micul
dejun sau lunch, dar nu uitati de masa de pranz Ailogramele dvs in plus se vor
topi pur si simplu? 3aca mancati doar produse crude, inlocuiti cina cu lunch-ul
Jlunch dimineata si searaK 4chimbati zilnic &elul principal al lunch-ului 0aceti
micul dejun una din cele trei mese pe zi
)osibil ca, nu veti putea renunta la masaVportia cu care v-ati obisnuit 3ar si in
acest caz, puteti sa evitati inghitirea haotica a produselor Ermati pur si simplu
regula principala a alimentatiei succesive= "ncepeti cu produsele mai apoase,
incheind cu cele mai tari si concentrate %otusi, un om intelept se va stradui sa
traiasca cat se poate de chibzuit - acesta se va hrani cu produse de cea mai buna
calitate, succedandu-le corect, &ara a depasi normele
9e inseamna o norma nutritivaN 7ceasta este cantitatea minima de hrana care
asigura organismul cu toate substantele nutritive necesare pentru o viata
indelungata si sanatoasa, in care nu va &i loc de boala si oboseala 2ulti specialisti
10C
de nutritie ne s&atuiesc sa mancam de trei ori mai putin, decat ne-am obisnuitM altii
ne recomanda sa ne ridicam de la masa cu senzatia de &oame 9olonelul 5rad&ord
aduce e$emplul calugarilor tibetani, care mancau putin si nu traiau deloc rau cu
acest regim modest
Itre0ari le"ate de a/(cierea 'r(d)/el(r
Care este mo&ul corect &e a&augare a (itaminelor la hrana zilnicaC
3aca veti urma s&aturile relatate in acest capitol si veti tine regimul vegetarian,
organismul dvs si asa va &i asigurat cu toate vitaminele necesare, in a&ara poate
de vitamina 51+, care poate &i luata special de + ori pe saptamana 3esi multi
specialisti a&irma ca tractul digestiv al vegetarianului &abrica singur aceasta
vitamina, altii nu sunt de acord cu acestia, recomandand vitamina 51+ ca supliment
4u (a simti organismul o foame &e proteine fara consumul &e carneC
Fumeroase cercetari ale medicilor si &iziologilor au demonstrat ca omul occidental
consuma prea multe proteine, ceea ce duce la aparitia unor boli ca osteoporoza, artrita,
cancerul intestinului gros si altele .enuntand la carne, veti inceta sa va otraviti
organismul cu antibiotice, hormoni de crestere Jsi inca 3umnezeu stie ce?K, cu care
sunt indopate bietele animale la &erme pentru a creste mai repede in greutate si a &i
taiate si vandute 2ancand zilnic B0-1+0 g de nuci neprajite si nesarate sau doua oua
moi, asa cum ne s&atuieste colonelul 5rad&ord, veti asigura organismul dvs cu
cantitatea necesara de proteine
4e sfatuiti sa nu *em lapte si sa nu consumam pro&use lactate. Cu sa ne
asiguram atunci resursele &e calciuC
9ercetarile au aratat ca in hrana vegetariana se contine su&icient calciu 3estul de mult
in verdeata, nuci neprajite si seminte, in crupe, &ructe proaspete si uscate, legume
precum, broccoli sau &asolea &ibroasa, in carnea peste= sardine si somon
Cum se (a reflecta o astfel &e hrana asupra colesterolului &in sangeC
3upa renuntarea la produsele lactate si trecerea la dieta vegetariana, nivelul
colesterolului se va micsora considerabil 7numiti doctori, pentru atingerea unui e&ect
asemanator siVsau pentru scaderea tensiunii sangvine, recomanda medicamente, pe
care omul trebuie sa le ia toata viata "nlocuindu-le cu o dieta vegetariana, cu cele
9inci .itualuri si cu mersul zilnic pe jos cu pas rapid, veti economisi bani si veti evita
e&ectele secundare pe care le provoaca preparatele medicale
3ieta de &ata recomanda galbenusurile de ou= acestea contin lecitina, care impiedica
&ormarea colesterolului pe peretii arterelor
7ceasta &ieta nu se potri(este nici&ecum cu cele patru grupe tra&itionale
&e pro&use recoman&ate, nici cu noul sistem &e alimentare, creat &e
Ministerul agriculturii &in 5H7. +re*uie oare sa ignoram acest lucruC
3a, nu ascultati de recomandarile medicinei XrespectabileM sute de doctori din intreaga
lume critica ministerul de agricultura pentru &avorurile pe care le &ace lobb--ul
in&luent de la Sashington industriei de carne si lactate
3upa lectura cartilor unor autoritati ca doctorul 6ohn 3ugal, dr 3een >rnish si dr
2ichael Ala-per, orice om intreg la minte va ajunge la concluzia ca produsele din
carne si cele lactate sunt unul dintre motivele de boala si sanatate proasta "n cartea lui
Fil 5ernard X ,rana pentru viata# veti citi, despre cum anume situatia Xadevaratelor#
patru grupe de produse J&ructe, legume, cereale si boboaseK, care reprezinta cea mai
10D
sanatoasa hrana, a devenit un sprijin stiinti&ic al dietei vegetariene )uteti chiar sa va
consultati cu programul dr "rina >rshina X9um sa procedam pentru a &ace sa regreseze
boala de inima# 4au studiati ceea ce se numeste cartea de capatai a vegetarianului ; X
9alea catre sanatatea ideala si o talie supla pentru o viata intreaga# de 2acI-3ugal
7m &eEa peste I- ani. 9a in&eparta oare alimentatia &isociat efectele
(echiului haos in mo&ul &e alimentareC
7cest lucru nu trebuie garantat, dar va veti simti cu siguranta mai bine "giena
naturista nu promite un rezultat instantaneu 4coala igienei a&irma ca daca incepem sa
ne alimentam corect, sa &acem e$ercitii, vom dormi su&icient si ne vom odihni, cat si
daca vom urma celelalte s&aturi, mentionate mai sus, organismul se va vindeca
7semenea &enomene precum, dereglari ale stomacului, gaze, costipatii, arsuri, sa, vor
deveni mai rare sau vor disparea de&initiv 7numite persoane observa o imbunatatire
considerabila a sanatatii chiar si in cazul bolilor cronice, desi igiena nu garanteaza
acest lucru 9u cativa ani de respectare a modului sanatos de viata nu intotdeauna
putem lichida cu totul rezultatele actiunii negative indelungate asupra organismului,
dar, totusi, putem atinge serioase rezultate in acest sens
+re*uie oare sa a(em griEa ca si copiii sa asocieze corect pro&usele
alimentareC
3aca copilul are gaze, constipatii, dereglari si alte probleme de digestie, atunci
alimentatia disociata si succesiva ar trebui sa micsoreze sau sa inlature de tot aceste
&enomene 3ar, daca &amilia dvs si asa consuma hrana vegetariana, atunci nu trebuie
neaparat sa obositi copilul cu regulile de asimilare a produselor, deoarece hrana
naturala deja ii asigura acestuia un process de digestie normal "n comparatie cu
adultii, a caror digestie este stricata cu trecerea anilor de consumul de surogate
alimentare si di&eritele bauturi, copilul inca nu a reusit sa &ie supus actiunii incorecte in
modul de asociere si succesiune a produselor 2asa trebuie sa &ie pentru copil o
sarbatoare Jsi pentru maturiKM nu trebuie sa &ie luata pe &uga, intr-o atmos&era neplacuta
si tensionata 3aca &elurile de mancare sunt servite intr-o ordine corespunzatoare,
copiii vor insusi destul de rapid obiceiurile corecte si &ara prea multe indicatii
7Euta alimentarea &isociata persoanelor care sufera &e *oli precum
&ia*etul, tensiune arteriala mare, ulcer, hipoglicemie si alteleC
2ajoritatea oamenilor care se alimenteaza disociat, au de castigat, acestia su&era mai
putin de dereglari, gaze si ragaieli
%otusi, daca ceva va nelinisteste, consultati-va cu doctorul, inainte de a aduce anumite
schimbari in dieta dvs zilnica si modul de viata 3aca aveti neincredere in principiile
alimentatiei disociate, consultati-va cu un specialist in dieta alternativa 2ajoritatea
medicilor si specialiastilor in domeniul nutritiei, care au &acut studii traditionale, nu
se descurca prea bine in asocierea produselor, in dieta vegetariana si sanatatea
e$celenta 3e e$emplu, majoritatea studentilor la medicina americani acorda
problemelor de alimentatie un timp &oarte scurt de studiu 7cestia mai degraba
studiaza bolile si tratarea lor cu ajutorul medicamentelor 4tudiile moderne de
medicina nu ne dau in&ormatii cu privire la medicamentele naturiste si posibilitatile
organismului de autovindecare 3upa ironia sortii, media de viata a doctorilor este mai
mica decat cea a reprezentantilor multor altor pro&esii
7sa deci, daca doriti sa primiti un s&at cali&icat cu privire la asocierea produselor sau
la alimentare, cautati un specialist Xadevarat# in domeniul sanatatii
Care este cantitatea optima &e hrana pentru sanatateC
10B
7ceasta este acea cantitate minima de hrana care asigura organismul cu substantele
hranitoare, necesare pentru o viata &ericita si sanatoasa .idicati-va de la masa cu o
usoara senzatie de &oame 2ancati de trei ori mai putin, decat v-ati obisnuit 3e cateva
ori pe saptamana sariti peste cate o masa Fu rontaiti intre mese Fu mancati nimic
dupa ora 1B=00 %ineti minte ca, /uigi 9ornano, scriitorul "talian din epoca .enasterii,
manca pe zi nu mai mult de 8L0 g de hrana si bea @+0 g de suc de struguri? Fu este
obligatoriu sa va limitati la atat, dar sa mancati mai putin se poate J vezi X %rei mese
pe zi dupa dr 5ass#, unde este aratat cat si ce putem mancaK
3ot aparea anumite efecte secun&are sau complicatii, legate &e trecerea
la &ieta &isociataC
2ajoritatea va simti schimbari importante in sens pozitiv %otusi, dupa un timp
oarecare, mai ales daca ati inceput sa mancati doar mancare vegetariana, pot aparea
dureri de cap, dureri de stomac, raceala sau simptoame asemanatoare gripei Fu va
grabiti la doctor dupa medicamente, asteptati pur si simplu cateva zile
7ceste simptoame arata ca organismul dvs se curata de to$ine si otrava, care s-au
acumulat de-a lungul anilor in urma unei alimentatii nu prea corecte si a unui mod de
viata necorespunzator 4tati la pat 9and veti simti sete, beti apa distilata, mancati cat
se poate de putin Jmai ales sucuri de legume si citriceK 3ormiti mai multM incaperea
trebuie sa &ie bine aerisita si iluminata corespunzator /uati-va cateva zile de pauza de
la activitatile zilnice
9and aceasta etapa de curatare va ajunge la &inal, va veti simti atat de usor, ca
nicodata?
3uteti enumera principiile &e *aza a alimentatiei &isociateC
1 9u cat veti manca mai putin, cu atat mai repede se va digera hrana 2ai
multa mancare, inseamna mai mult timp pentru digerare, mai multa
energie consumata
+ 9u cat mestecati mai bine mancarea, cu atat mai repede se va asimila
aceasta
8 9u cat mai putine &eluri de mancare veti amesteca si cu cat va &i aceasta
mai putin diversi&icata, cu atat mai usor va &i procesul de digestie si cu
atat mai mica dorinta de a manca in plus
@ 4i ultimul= urmati s&atul minunat al colonelului 5rad&ord si nu &ortati
evenimentele? /ocuitorii .omei antice au construit .oma nu intr-o
singura zi, deci nici dvs nu puteti astepta ca veti atinge sanatatea
ma$ima intr-o saptamana 2ergeti in ritmul dvs si simtiti-va bine 9ele
9inci .itualuri si alimentatia disociata va vor aduce o sanatate la care
nu ati visat nicicand?
'orbind despre dieta si alimentatie, colonelul 5rad&ord ne-a lasat si cateva
indrumari cu privire la importanta sunetului si glasului pentru sanatatea si
longevitatea omului "n capitolul urmator vom analiza aceste indrumari
9octorul -tanley -. 0a%%
110