Sunteți pe pagina 1din 14

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

– CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014 UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRONOMICE I MEDICIN

UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURE TI FACULTATEA DE MEDICIN VETERINAR Splaiul Independen ei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCURE TI, ROMÂNIA www.fmvb.ro , e-mail: info@fmvb.ro

DEPARTAMENT: TIIN E PRECLINICE DISCIPLIN : BIOCHIMIE Cadru didactic responsabil: Prof.univ.dr. Andreea Iren erban TEMATIC I BIBLIOGRAFIE

Capitolul 1. Aminoacizi (pag. 10-11, 13, 16-17, 20-23, 26-26, 44) Capitolul 2. Peptide (pag. 50-52) Capitolul 3. Proteine (pag. 57-61, 102-104, 110-112) Capitolul 4. Enzime (pag. 145-147, 202-204) Capitolul 5. Glucide (pag. 209-213, 230-232, 245-248, 259-265, 283-284) Capitolul 6. Lipide (pag. 285-292, 310-315, 318-321)

BIBLIOGRAFIE

I. Andreea Iren Serban, (2011). Compu i biochimici din alimente, Ed. Ceres, Bucure ti II. Andreea Iren Serban, (2008). Reac ia Maillard în s n tate i alimenta ie, Ed. Ceres, Bucure ti III. Food Biochemistry and Food Processing (2006), Editor Hui, Y.H., Blackwell Publishing

CHESTIONAR

1. Cei 20 aminoacizi comuni întâlni i în proteine sunt -aminoacizi cu excep ia:

a) alaninei

b) tirozinei

c) triptofanului

d) prolinei

e) histidinei

2. Sunt aminoacizi cu radical R polar, neionizat la pH fiziologic:

a) glicin i alanin

b) cistein i serin

c) fenilalanin i valin

d) leucin i izoleucin

e) triptofan i prolin

3. Sunt aminoacizi cu radical R nepolar la pH fiziologic:

a) metionina i prolina

b) serina i cisteina

c) lizina i cisteina

d) tirozina i histidina

e) arginina i treonina

4. Sunt aminoacizi cu radical R nepolar la pH fiziologic:

a) histidina i arginina

b) cisteina i treonina

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

c) valina i leucina

d) asparagina i lizina

e) glutamina i serina

5. Sunt aminoacizi monoaminodicarboxilici:

a) arginin i lizin

b) asparagin i glutamin

c) acid glutamic i acid aspartic

d) leucin i izoleucin

e) metionin i cistein

6. Care din urm torii aminoacizi sunt esen iali din punct de vedere nutri ional i fiziologic:

a) glicin i alanin

b) lizin i arginin

c) acid aspartic i acid glutamic

d) prolin i serin

e) asparagin i glutamin

7. -aminoacizii sunt molecule optic active cu excep ia:

a) alaninei

b) glicinei

c) serinei

d) cisteinei

e) fenilalaninei

8. Alanina are:

a) 4 stereoizomeri

b) 3 stereoizomeri

c) 2 stereoizomeri

d) 1 stereoizomer

e) Nici un stereoizomer

9. Glicina are pK 1 = 2,4 ( -COOH) i pK 2 =9,8 (-NH 2 ). La pH=1 are sarcina net egal cu:

a) -2

b) -1

c) 0

d) +1

e) +2

10. Glicina are pK 1 = 2,4 ( -COOH) i pK 2 =9,8 (-NH 3 + ). Sarcina net 0 i forma de amfion o

atinge la pH:

a) 1

b) 3

c) 5,4

d) 6,1

e) 9,8

11. Lizina are pK 1 = 2,2 ( -COOH), pK 2 =9,2 ( -NH 3 + ) i pK 3 = 10,8 (R). Punctul izoelectric (pI) se atinge la pH egal cu:

a) 5,7

b) 6,5

c) 7

d) 10

e) 10,8

12. Prin procesarea termic a alimentelor, aminoacizii componen i în prezen a glucidelor

reduc toare dau reac ia:

a) Fehling

b) Maillard

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

c) Molisch

d) Bial

e) Selivanoff

13. La reac ia Maillard, pot participa:

a) aminoacizii cu nucleu aromatic

b) aminoacizii cu grup ri SH

c) aminoacizii cu grup ri OH

d) to i aminoacizii

e) aminoacizii cu radical nepolar

14. În urma proces rii termice a alimentelor, la finalul reac iei Maillard se formeaz :

a) o tripeptid

b) compu i bruni i aroma i

c) aspartamul

d) o amin biogen

e) cistin

15. În general peptidele au un gust :

a) amar

b) dulce

c) acru

d) ce depinde de configura ia resturilor de aminoacizi din compozi ie

e) ce depinde de num rul resturilor de aminoacizi din compozi ie

16. pI al peptidelor depinde de:

a) procentul de glicin din structur

b) tipul aminoacidului de la cap tul carboxi-terminal

c) tipul aminoacidului de la cap tul amino-terminal

d) procentul de cisteina care particip la formarea pun ilor disulfurice

e) compozi ia i secven a în aminoacizi a peptidelor

17. Intensitatea gustului peptidelor cre te cu:

a) secven a aminoacizilor din molecul

b) hidrofobicitatea

c) hidrofilia

d) num rul grup rilor ionizabile din molecul

e) num rul de resturi de cistein

18. În structura îndulcitorului sintetic aspartam intr esterul metilic al aminoacidului:

a) L-fenilalanin

b) L-leucin

c) L-tirozin

d) L-triptofan

e) L-histidin

19. În general peptidele au un gust:

a) dulce

b) acru

c) neutru

d) neutru sau amar cu excep ia celor ce con in acid L-aspartic

e) amar

20. Care dintre dipeptidele urm toare sunt utilizate ca înlocuitor al clorurii de sodiu:

a) carnozina

b) anserina

c) L-aspartil-L-fenilalanina

d) -alanil-histidina

e) ornitil- -alanina

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

21. Structura primar a proteinelor este dat de:

a) num rul resturilor de aminoacizi constituen i

b) felul resturilor de aminoacizi constituen i

c) num rul radicalilor de cistein

d) num rul radcalilor polari

e) num rul, tipul i ordinea în care resturile de aminoacizi se succed în catena polipeptidic

22. Sunt proteine simple:

a) hemoglobina i mioglobina

b) ovovitelinele i fosfovitelinele

c) citocromii

d) cazeinele

e) colagenul i keratina

23. Sunt proteine conjugate:

a) nucleoproteinele

b) glicoproteinele

c) fosfoproteinele

d) cromoproteinele

e) toate r spunsurile anterioare sunt corecte

24. Structura secundar a proteinelor reprezint

a) secven a de aminoacizi a catenei polipeptidice, respectiv num rul, tipul i succesiunea lor

b) împachetarea tridimensional a proteinelor

c) num rul de catene polipeptidice dintr-o protein

d) aranjamentul spa ial al atomilor resturilor de aminoacizi implica i în formarea leg turii peptidice care rezult din combina iile unghiurilor phi i psi într-o form stabil

e) num rul de pun i disulfurice dintr-o caten polipeptidic

25. Alege i afirma iile incorecte cu privire la caracteristicile scleroproteinelor:

a) sunt proteine cu rol structural

b) sunt proteine cu rol dinamic

c) sunt insolubile în solu ii apoase

d) sunt rezistente la digestia cu enzime proteolitice

e) prezint rezisten mecanic i elasticitate

26. Colagenul este o protein cu valoare nutri onal sc zut deoarece:

a) este cea mai abundent protein la vertebrate

b) este format din trei lan uri polipeptidice identice sau diferite de aproximativ 1000 de resturi de aminoacizi

c) catenele polipeptidice sunt formate din aproximativ 1000 de resturi de aminoacizi din care: 33-35% Gly i 20-24% Pro i 4-Hyp

d) con ine în structura sa cantit i mici de resturi de 3- i 4-hidroxiprolin i 5- hidroxilizin

e) con ine glucide legate covalent la nivelul resturilor de 5-hidroxilizin , reprezentând 0,4-12% din masa total

27. Solubilitatea crescut a gelatinei în ap , utilizat în industria alimentar ca agent de îngro are, se datoreaz :

a) sc derii con inutului de Gly, comparativ cu a colagenului din care provine

b) adopt rii unei structuri dezorganizate de tip random coil odat cu distrugerea structurii de tip triplu helix a colagenului din care provine

c) cre terii procentului de structur de tip triplu helix, comparativ cu a colagenului din care provine

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

d) sc derii con inutului de Hyp

e) cre terii procentului de resturi de 5-hidroxilizin , comparativ cu al colagenului din care provine

28. Prin expunerea colagenului la o temperatur mai mare decât temperatura de contrac ie, proces datorat prelucr rii termice a alimentelor are loc:

a) hidroliza leg turilor peptidice din structura colagenului

b) oxidarea resturilor de prolin

c) dezorganizarea structurii de tip triplu helix

d) pierderea conforma iei de tip random coil

e) cre terea procentului de leg turi încruci ate

29. Precursorul cofactorului enzimatic FAD este:

a) riboflavina

b) tiamina

c) niacina

d) piridoxalul

e) acidul folic

30. Care dintre cofactorii enzimatici sunt grup ri prostetice:

a) NAD +

b) FAD

c) ATP

d) Coenzima A

e) Cu 2+

31. Coenzima A este implicat în transferul unor grup ri:

a) provenite de la arginin i asparagin

b) amino

c) carboxil

d) acil

e) metil

32. Cofactorul piridoxal fosfat este implicat în transferul grup rilor:

a) amino

b) carboxil

c) fosfat

d) metil

e) pirofosfat

33. Precursorul Coenzimei A este:

a) tiamina

b) acidul pantotenic

c) piridoxalul

d) acidul folic

e) riboflavina

34. NAD i NADP particip la reac ii de:

a) oxidoereducere

b) transaminare

c) transferul grup rilor acil

d) transferul grup rilor alchil

e) fixarea dioxidului de carbon

35. Catalaza este o hemoprotein care catalizeaz :

a) hidroliza unei leg turi peptidice

b) descompunerea peroxidului de hidrogen

c) formarea unei leg turi covalente

d) o reac ie de transaminare

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

e) o reac ie de decarboxilare

36. Butandiol dehidrogenaza este utilizat în industria alimentar la procesul de ob inere al:

a) laptelui praf

b) cerealelor expandate

c) brânzeturilor

d) berii

e) margarinei

37. În vederea ob inerii unui gluten cu mas molecular mai mic în aluat se adaug :

a) proteinaze

b) catalaz

c) FAD

d) Coenzima A

e) glucozoxidaz

38. Enzima

aldehid

îndep rtarea

dehidrogenaza

este

utilizat

în

a) Peroxidului de hidrogen

b) glucozei

c) izomerilor trans ai acizilor gra i

d) n-hexanalului

e) clorofilei

39. Sunt monoglucide:

a) glucoza, galactoza, lactoza

b) aldehida gliceric , fructoza, celobioza

c) arabinoza, fructoza, manoza

d) arabinoza, glicogenul, izomaltoza

e) trehaloza, -fructoza, guloza

procesarea

alimentelor

pentru

40. Care dintre urm toarele glucide con in resturi de -glucoz :

a) celobioza

b) glicogenul

c) agarul

d) algina ii

e) toate glucidele men ionate

41. Algina ii, compu i poliglucidici produ i de algele brune, sunt utiliza i ca agen i de

îngro are care stabilizeaz umplutura unor produse de patiserie, a sosurilor pentru

salate iar prin ad ugarea în produsele semipreparate congelate previne formarea unor cristale mari de ghea . În structura acestor compu i intr acizi uronici. Ace tia sunt:

a)

acidul galacturonic i acidul manuronic

 

b)

acidul galacturonic i acidul guluronic

c)

acidul guluronic i acidul manuronic

d)

doar acidul galacturonic

 

e)

doar acidul manuronic

42. condensarea

Prin

unei

molecule

de

-glucopiranoz

C 1

cu

o

molecul

de

-

fructofuranoz C 2 rezult :

a) un diglucid cu propriet i reduc toare numit zaharoz

b) un diglucid nereduc tor numit zaharoz

c) un poliglucid cu gust dulce

d) un poliglucid ramificat

e) un diglucid numit trehaloz .

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

43. Nu prezint propriet i reduc toare:

a) izomaltoza

b) trehaloza

c) glucoza

d) celobioza

e) maltoza

44. Reprezint o rezerv de combustibil metabolic pentru organismul animal:

a) glucoza

b) glicogenul

c) amidonul

d) celuloza

e) numai amidonul i glicogenul.

45. Sunt poliglucide derivatizate:

a) alchil-celuloza

b) hemicelulozele

c) algina ii

d) agarul

e) carrageenanii

46. Reprezint trioze:

a) glicerolul

b) glicocolul

c) gliceraldehida

d) glicerolul i gliceraldehida

e) glicocolul i gliceraldehida.

47. Laptele este un aliment indispensabil pentru sugari. Principalul glucid din lapte este:

a) glucoza

b) galactoza

c) zaharoza

d) fructoza

e) lactoza

48. Galactoza are un num r de:

a) 1 atom chiral

b) 2 atomi chirali

c) 3 atomi chirali

d) 4 atomi chirali

e) 5 atomi chirali

49. Riboza are un num r de:

a) 1 atom de carbon asimetrici

b) 2 atomi de carbon asimetrici

c) 3 atomi de carbon asimetrici

d) 4 atomi de carbon asimetrici

e) 5 atomi de carbon asimetrici

50. D-glucoza i D-manoza sunt glucide epimere în raport cu:

a) atomul de carbon 1

b) atomul de carbon 2

c) atomul de carbon 3

d) atomul de carbon 4

e) atomul de carbon 5

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

51. D-glucoza i D-galactoza sunt glucide epimere în raport cu:

a) atomul de carbon 1

b) atomul de carbon 2

c) atomul de carbon 3

d) atomul de carbon 4

e) atomul de carbon 5

52. Galactoza intr în constitu ia:

a) maltozei

b) izomaltozei

c) lactozei

d) trehalozei

e) zaharoz

53. Alege i afirma iile gre ite cu privire la reac ia de caramelizare:

a) are loc prin topirea glucidelor reduc toare (>120 C), în lipsa compu iilor care con in

grup ri amino

b) are loc prin topirea glucidelor reduc toare, în prezen a compu iilor cu grup ri amino

c) este catalizat de baze sau acizi

d) are loc în timpul ob inerii dulce urilor, gemurilor i a bomboanelor

e) d culoare i savoare de tip caramel alimentelor

54. Prin reac ia de caramelizare în mediu acid, din hexoze se formeaz în special:

a) amide cu caten scurt

b) hidroxiacizi

c) acid glucuronic

d) acid gluconic

e) hidroxi-metil-furfural

55. Maltolul i izomaltolul sunt doi compu i care dau aroma i culoarea pâinii i a produselor de brut rie. Ace tia se ob in:

a) în urma reac iei de caramelizare în mediu acid a glucozei i fructozei

b) în urma condens rii a dou molecule de - glucoz în pozi iile 1-4

c) în urma hidrogen rii glucozei

d) în reac ia de oxidare a glucozei la gruparea aldehid

e) în urma cicliz rii glucozei liniare

56. Reac ia Maillard conduce la brunificarea alimentelor supuse unor tratamente termice. Aceasta debuteaz printr-o reac ie de:

a) hidrogenare a glucozei

b) de formare a unei baze Schiff dintre un glucid reduc tor i o grupare amino liber a unei proteine sau a unui aminoacid

c) oxidare a glucozei la gruparea aldehid

d) condensare a dou glucide reduc toare

e) hidroliz enzimatic a unei peptide

57. Produsul Amadori rezul din:

a) rearanjarea bazei Schiff

b) ruperea oxidativ a furfuralului

c) reac ia de caramelizare

d) deshidratarea izomaltolului

e) polimerizarea hidroxi-metil-furfuralului

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

58. Polimerii de culoare brun ob inu i în urma reac iei de brunificare a alimentelor poart numele de:

a) substan e pectice

b) carrageenani

c) amiloz

d) amilopectin

e) melanoidine

59. În procesul de ob inere al produselor fermentate (iaurturi i brânzeturi) din lactoz se formeaz :

a) cheagul

b) acidul lactic

c) lactoglobulina

d) lactaz

e) fructoz

60. Zah rul invertit:

a) are o putere de îndulcire mult mai mic ca a zaharozei

b) se extrage din trestia de zah r

c) este un amestec echimolecular de D-glucoz i D-fructoz

d) se extrage din sfecla de zah r

e) toate r spunsurile anterioare sunt corecte

61. Sunt poliglucide perfect liniare:

a) amiloza i amilopectina

b) celuloza i glicogenul

c) amiloza i celuloza

d) guma de guaran i celuloza

e) amidon i celuloza

62. Sunt poliglucide ramificate:

a) celuloza i amiloza

b) celuloza i glicogenul

c) algina ii i celuloza

d) glicogenul i amilopectina

e) guma de guaran i amiloza

63. Sunt poliglucide cu grup ri carboxil:

a) algina ii

b) amilopectina

c) glicogenul

d) carrageenanii

e) guma de guar

64. Sunt poliglucide cu resturi de acizi tari:

a) amilopectina

b) amidonul

c) carrageenanii

d) guma arabic

e) guma de guar

65. Agarul este un mix de poliglucide cu o caten comun format din resturi de:

a) acid -D-glucuronic legate prin leg turi glicozidice 1-4, iar grup rile carboxil sunt

aleator metilate

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

b) -D-galactopiranoz

i

3,6-anhidro- -L-galactopiranoz

legate

prin

leg turi

glicozidice 1-4

c) acid -D-manuronic legate prin leg turi glicozidice 1-4, iar grup rile carboxil sunt aleator metilate

leg turi

d) -D-galactopiranoz

i

3,6-anhidro- -D-galactopiranoz

legate

prin

glicozidice 1-4

e) acid -D-iduronic legate prin leg turi glicozidice 1-4

66. Majoritatea lipidelor sunt deriva i ai acizilor gra i formând cu polialcolii sau cu unii alcoli:

a) eteri

b) amine biogene

c) poliglucide

d) esteri

e) polipeptide

67. Alege i informa iile incorecte cu privire la lipide:

a) în alimente sunt generatoare i suport pentru substan e de gust i arom

b) au rol de a solubiliza alte componente hidrofobe

c) sunt utilizate în procesarea alimentelor prin pr jire

d) au un echivalent energetic mic comparativ cu proteinele

e) confer alimentelor calit i organoleptice

68. Din clasa lipidelor polare fac parte urm torii compu i:

a) triacilglicerolii

b) cerurile

c) glicerofosfolipidele

d) tocoferolii

e) sterolii

69. Din clasa lipidelor neutre fac parte urm torii compu i:

a) gliceroglicolipide

b) sfingoglicolipide

c) triacilglicerolii

d) glicerofosfolipidele

e) sfingofosfolipidele

70. Sunt lipide nesaponificabile urm torii compu i:

a) acizii gra i

b) monoacilglicerolii

c) diacilglicerolii

d) triacilglicerolii

e) glicerofosfolipide

71. Sunt lipide saponificabile compu ii:

a) acidul palmitic

b) acidul oleic

c) sterolii

d) dipalmitostearina

e) hidrocarburile

72. Sunt lipide saponificabile compu ii:

a) sfingomielina

b) acidul oleic

c) sfingozina

d) stearatul de sodiu

e) stearatul de potasiu

73. Denumirea uzual a acidului tetradecanoic este:

a) acidul caprinic

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

b) acidul miristic

c) acidul lauric

d) acidul palmitic

e) acidul stearic

74. Denumirea uzual a acidului hexadecanoic este:

a) acidul caprinic

b) acidul miristic

c) acidul lauric

d) acidul palmitic

e) acidul stearic

75. Acidul stearic este:

a) un acid monocarboxilic nesaturat cu 18 atomi de carbon în molecul

b) un acid monocarboxilic saturat cu 18 atomi de carbon în molecul

c) un acid monocarboxilic nesaturat cu 16 atomi de carbon în molecul

d) un acid monocarboxilic saturat cu 16 atomi de carbon în molecul

e) un acid monocarboxilic nesaturat cu 20 atomi de carbon în molecul

76. Cei mai abunden i în natur i în alimente sunt acizi gra i satura i:

a) capronic i caprilic

b) lauric i miristic

c) palmitic i stearic

d) arahic i behenic

e) lignoceric i cerotic

77. Prin hidrogenarea acidului oleic se fomeaz :

a) acidul lauric

b) acidul miristic

c) acidul palmitic

d) acidul stearic

e) acidul arahic

78. Sunt acizi gra i esen iali:

a) acizii palmitoleic i oleic

b) acizii palmitic i stearic

c) acizii linoleic i -linolenic

d) to i acizii gra i nesatura i

e) to i acizii gra i satura i

79. Din grupa aciziilor gra i 9 face parte:

a) acidul oleic

b) acidul linoleic

c) acidul -linolenic

d) acidul arahidonic

e) acidul miristoleic

80. Din grupa aciziilor gra i 9 face parte:

a) acidul erucic

b) acidul arahidonic

c) acidul nervonic

d) acidul palmitic

e) acidul palmitoleic

81. Sunt acizi izoprenoidici:

a) acidul pristanic i fitanic

b) acidul valerianic i oleic

c) acidul enantoic i pelargonic

d) acidul pelargonic i margarinic

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

e) acidul arahidonic i nervonic

82. Alege i informa iile incorecte cu privire la acidul margarinic:

a) este un acid gras saturat cu num r impar de atomi de carbon

b) are un num r de 17 atomi de carbon în molecul

c) este un acid gras nesaturat cu un num r impar de atomi de carbon

d) are denumirea de acid heptadecanoic

e) are în structur o singur grupare carboxil

83. Prin hidrogenarea total a trioleinei rezult :

a) tristearin

b) tripalmitin

c) linoleo-oleo-linolein

d) dioleo-palmitin

e) dioleo-stearin

84. Prin hidrogenarea total a linoleo-oleo-linoleinei rezult :

a) triolein

b) tristearin

c) tripalmitina

d) dioleolinoleina

e) un amestec din toate gliceridele men ionate

85. Antioxidan ii utiliza i în industria alimentar au în structura lor de regul :

a) un rest de cistein

b) un rest de sfingozin

c) un rest de colin

d) un rest fenolic

e) un rest de acid fosfatidic

86. Sunt antioxidan i naturali urm torii compu i:Alimentele datorit compozi iei, a modului

de prelucrare i depozitare sunt supuse autooxid rii. Ordinea etapelor autooxid rii lipidelor este:

a) tocoferolii i esteri ai acidului galic

b) tocoferolii i -carotenii

c) -carotenii i esterii acidului galic

d) tocoferolii i deriva i ai fenolului

e) -carotenii i deriva i ai fenolului

87. Care dintre compu ii de mai jos sunt utiliza i în industria alimentar ca antioxidan i:

a) acidul 2,4-dinitro-salicilic

b) estei ai acidului galic

c) acidul tricloracetic

d) fenolul

e) acidul izopropilic

88. Care dintre compu ii de mai jos sunt utiliza i în industria alimentar ca antioxidan i:

a) acidul 2,4-di-nitro-salicilic

b) acidul linoleic

c) acidul tricloracetic

d) 2,6-di-ter -butil-p-hidroxi-toluen

e) acidul izopropilic

89. Triacilgliceridele simple con in în structura lor:

a) un rest de glicerol i trei resturi acil identice

b) un rest de glicerol i dou resturi acil identice

c) un rest de glicerol i trei resturi acil diferite

d) un rest de glicerol i un radical fosfat

e) un rest de glicerol i un rest de sfingozin

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

90. Compusul 1,2-dioleo-3-stearina este:

a) o triacilglicerid simpl

b) o triacilglicerid mixt

c) o diacilglicerid simpl

d) o diacilglicerid mixt

e) un monoacilglicerol simplu

91. În industria dulciurilor, untul de cacao este adesea înlocuit cu:

a) untul de cocos

b) uleiul de palmier

c) untul de Borneo

d) seul de bovine

e) untul de arahide

92. În urma saponific rii acilglicerolilor în prezen de KOH i alcool etilic, la fierbere se ob in:

a) glicerol liber i s punuri de potasiu ai acizilor gra i componen i

b) glicerol liber i etilesteri ai acizilor gra i componen i

c) glicerol liber i s punuri de sodiu ai acizilor gra i componen i

d) glicerol liber i acizi gra i liberi

e) glicerol liber i diacilgliceroli

93. Prin interesterificarea monofazic dintre un procent egal de triolein (OOO) i tristearin (SSS) se formeaz :

a) 12,5% SSS, 12,5%SOS, 12,5 %OSS, 12,5% OSO, 25%SOO i 25%OOO

b) 12,5% SSS, 12,5%SOS, 12,5 %OSS, 12,5% SOO, 25%OSO i 25%OOO

c) 12,5% OOO, 12,5%SOS, 12,5 %OSS, 12,5% OSO, 25%SOO i 25%SSS

d) 12,5% SSS, 12,5%OOO, 12,5 %OSS, 12,5% SOO, 25%SOS i 25%OSO

e) 12,5% SSS, 12,5%SOS, 12,5 %OOO, 12,5% OSO, 25%OSS i 25%SOO

94. Sfingoglicolipidele au în compozi ia lor:

a) acizi gra i, sfingozin i glicerol

b) acizi gra i, sfingozin i acid fosforic

c) acizi gra i, sfingozin , mono- i oligoglucide

d) trigliceride, sfingozin i monoglucide

e) palmitatul de colesteril, sfingozin i oligoglucide

95. În structura cerurilor intr :

a) sfingozin , acizi gra i i glicerol

b) acizi gra i, alcooli superiori i dioli

c) acizi gra i, colesterol i acid fosforic

d) alcooli superiori, colesterol i monoglucide

e) un rest de acid gras i un rest de alcool inferior

96. Gliceroglicolipidele nu con in:

a) glicerol

b) acizi gra i

c) monoglucide

d) rest de acid fosforic

e) diglucide

97. În clasa lipidelor simple erau incluse:

a) gliceridele, fosfolipidele i steridele

b) gliceridele, glicolipidele i cerurile

c) gliceridele, fosfolipidele i glicolipidele

d) gliceridele, cerurile i steridele

e) gliceridele, glicolipidele i steridele

98. Care din urm toarele lipide con in în structura lor oze:

EXAMEN DE LICENŢĂ – CONTROLUL ŞI EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

a) trigliceridele

b) carotenoidele

c) gliceroglicolipidele

d) steroli

e) sfingofosfolipidele

99. Acidul fosforic într în structura:

a) triacilgliceridelor

b) sfingoglicolipidelor

c) cerurilor

d) sfingofosfolipidelor

e) esteri ai sterolilor

100. Glicerofosfolipidele au în structur :

a) acizi gra i, glicerol i monoglucide

b) acizi gra i, glicerol i sfingozin

c) triacilgliceroli i oligoglucide

d) acizi gra i, glicerol, acid fosforic, mono- i diglucide

e) acizi gra i, sfingozin , acid fosforic, mono- i diglucide

Titular curs,

Prof.univ.dr. Andreea Iren ERBAN