Sunteți pe pagina 1din 17

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014 UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRONOMICE I MEDICIN

UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURE TI FACULTATEA DE MEDICIN VETERINAR Splaiul Independen ei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCURE TI, ROMÂNIA www.fmvb.ro , e-mail: info@fmvb.ro

DEPARTAMENT: PRODUC II ANIMALIERE I S N TATE PUBLIC DISCIPLIN : TEHNOLOGII DE OB INERE A PRODUSELOR AVICOLE Cadru didactic responsabil: ef lucr. Ing. Marmandiu Andrei TEMATIC I BIBLIOGRAFIE

Însu irile morfo-productive ale principalelor rase de g ini (pag. 1-12). Înmul irea p s rilor: sisteme i metode de reproducere; cre terea reproduc torilor; incuba ia (factorii care influen eaz calitatea oului de incuba ie înainte i dup producere, factorii fizici ai incuba iei, controlul biologic al incuba iei, dezvoltarea embrionar i procesele fiziologice embrionare) (pag. 13-24). Alegerea ou lor de incuba ie, tehnica incuba iei artificiale, analiza rezultatelor incuba iei (pag. 66-70).

Produc ia de ou : factorii de influen de mediu i biologici (generali i ai num rului de ou ); sisteme de între inere a p s rilor ou toare; factorii de microclimat în cre terea industrial a p s rilor; tehnologii de cre tere i exploatare industrial a tineretului i g inilor pentru produc ia de ou -consum (organizarea producerii materialului biologic, principii, cre terea superintensiv i intensiv a tineretului de înlocuire, exploatarea superintensiv i intensiv a g inilor ou toare); cre terea i exploatarea industrial a tineretului i g inilor adulte de reproduc ie rase ou toare; hibrizi comerciali de g in crescu i pentru

ou -consum (pag. 25-44).

Produc ia de carne: hibrizi comerciali de carne; sisteme i tehnologii de cre tere a g inilor pentru carne

(organizarea producerii c rnii de g in în sistem industrial, principii, cre terea intensiv i superintensiv

a broilerului de g in ); cre terea puilor de curc pentru carne (broilerilor); factorii care influen eaz

produc ia de carne de pas re (pag. 45-54). Tehnopatiile p s rilor crescute i exploatate în sistem industrial (pag. 54-55). Produc ia de ficat gras: considera ii generale; factori de influen ; tehnologia îndop rii bobocilor de ra (pag. 55-58).

Însu irile morfo-productive ale principalelor rase de curci, ra e i gâ te (pag. 58-65).

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

Marmandiu Andrei Prelegeri curs i lucr ri practice. Materialul informativ poate fi procurat de la disciplin .

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

CHESTIONAR 100 de întreb ri cu câte 5 variante de r spuns, dintre care o singur variant este corect (gril univariant ).

1. Care dintre urm toarele rase de g ini sunt specializate în direc ia produc iei de carne?

a) Cornish, Brahma, Cochinchina;

b) Leghorn, La Brèsse, Hamburg;

c) Rhode-Island, Plymouth-Rock, Sussex;

d) Minorca, Gât Gola de Transilvania, New-Hampshire;

e) Wyandotte, Dominican , Ancona.

2. Metoda de împerechere folosit frecvent pentru ob inerea ou lor de incuba ie este:

a) Împerecherea în harem (în familie);

b) Împerecherea alternant ;

c) Împerecherea liber (în clan );

d) Împerecherea individual (la mân );

e) Îns mân area artificial .

3. Selec ia coco eilor viitori reproduc tori se realizeaz la vârsta de:

a) 6 s pt mâni;

b) 18 s pt mâni;

c) 22-23 s pt mâni;

d) 6, 18, 22-23 s pt mâni;

e) Nici un r spuns nu este corect.

4. Calitatea oului de incuba ie înainte de producere este influen at de:

a) Calitatea i vârsta p s rilor de reproduc ie;

b) Sistemul de împerechere i metoda de cre tere;

c) Formarea loturilor de reproduc ie i raportul dintre sexe;

d) Microclimatul din ad post i alimenta ia p s rilor de reproduc ie;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

5. Calitatea ou lor de incuba ie dup producere este influen at de:

a) Vârsta, calitatea p s rilor de reproduc ie, raportul dintre sexe;

b) Cuibare, recoltarea, transportul, depozitarea i vechimea ou lor;

c) Sistemul de împerechere, metoda i densitatea de cre tere;

d) Formarea loturilor de reproduc ie i factorii tehnologici;

e) Alimenta ia i microclimatul din halele de exploatare a p s rilor de reproduc ie.

6. Calitatea ou lor de incuba ie se men ine nemodificat maximum:

a) 30 zile;

b) 20 zile;

c) 15 zile;

d) 10 zile;

e) 7 zile.

7. Sanitizarea (dezinfec ia) ou lor destinate incuba iei se realizeaz frecvent prin:

a) Formolizare (fumigare);

b) Sprayere cu amoniu cuaternar;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

c) Sprayere cu hidrogen-peroxid;

d) Scufundarea în solu ii dezinfectante;

e) Nici un r spuns nu este corect.

8. În camerele de p strare a ou lor destinate incuba iei valorile optime ale temperaturii i umidit ii sunt:

a) 1-4 0 C, respectiv 60-65%;

b) 2-3 0 C, respectiv 60-65%;

c) 5-6 0 C, respectiv 55-60%;

d) 8-12 0 C, respectiv 70-80%;

e) 20-22 0 C, respectiv 55-60%.

9. Pe parcursul incuba iei artificiale, temperatura în incubator înregistreaz o evolu ie:

a)

b)

c) Constant ;

d) Ascendent în prima s pt mân , apoi descendent ;

e) Descendent în prima s pt mân , apoi ascendent .

Ascendent

Descendent

;

;

10. În incubator valoarea optim a umidit ii aerului i concentra iei dioxidului de carbon este de:

a) 61%, respectiv 0,5%;

b) 70%, respectiv 0,04%;

c) 50%, respectiv 0,2%;

d) 40%, respectiv 0,1%;

e) 30%, respectiv 0,05%.

11. În incubator, transformarea carbonatului de calciu din coaj în bicarbonat este facilitat de:

a) Temperatur ;

b) Ventila ie;

c) Pozi ia i întoarcerea ou lor;

d) Umiditatea aerului i concentra ia mare a dioxidului de carbon;

e) Instala ia de r cire.

12. În incubatoarele de volum ou le sunt a ezate pe sitele de incuba ie i sunt întoarse:

a) Orizontal, respectiv manual cu 180 0 ;

b) Orizontal, respectiv mecanizat cu 180 0 ;

c) Vertical cu vârful ascu it în jos, respectiv mecanizat (automatizat) cu 45 0 ;

d) Vertical cu vârful ascu it în sus, respectiv manual cu 45 0 ;

e) Orizontal i vertical în func ie de m rime, respectiv manual cu 90 0 .

13. În incubatoarele de capacitate mare num rul optim de întoarceri ale ou lor este de:

a) 8-12 ori/zi;

b) 25-30 ori/zi;

c) 2-4 ori/zi;

d) 1-2 ori/zi;

e) Ori de câte ori este nevoie.

14. În sta iile de incuba ie transferul ou lor din incubator în eclozionator se realizeaz :

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

a) Cu o zi înaintea finaliz rii incuba iei;

b) Cu dou zile înainte de încheierea incuba iei;

c) Cu 3 zile înainte de încheierea incuba iei;

d) Cu 4 zile înaintea încheierii perioadei de incuba ie;

e) Ou le nu sunt transferate, ecloziunea are loc în incubator.

15. În sta iile de incuba ie num rul optim de întoarceri ale ou lor în eclozionator este de:

a) 20-30 ori/zi;

b) 8-12 ori/zi;

c) 5-10 ori/zi;

d) 2-4 ori/zi;

e) Toate variantele de r spuns sunt gre ite.

16. Uzual, în sta iile de incuba ie, pe parcursul incuba iei artificiale, controlul biologic este realizat:

a) O singur dat ;

b) De dou ori;

c) De trei ori;

d) De patru ori;

e) Ori de câte ori este nevoie.

17. Scopul controlului biologic al incuba iei artificiale este de a aprecia:

a) Dezvoltarea embrionului i anexelor embrionare;

b) M rimea camerei de aer;

c) Procentul ou lor fecundate, nefecundate i cu embrioni mor i;

d) Dinamica greut ii ou lor;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

18. Scopul controlului biologic (mirajului) suplimentar este aprecierea:

a) M rimii camerei de aer;

b) Evolu iei greut ii ou lor;

c) Num rului de ou nefecundate;

d) Dezvolt rii alantoidei;

e) Procentului de ou cu embrioni mor i.

19. În sta iile de incuba ie, în incubatoarele de capacitate mare, al doilea miraj se realizeaz :

a) În a 6-a zi de incuba ie la ou le de g in ;

b) În a 8-a zi de incuba ie la ou le de curc i de ra ;

c) În a 9-a zi de incuba ie la ou le de gâsc ;

d) În momentul transfer rii ou lor în eclozionator;

e) Nici un r spuns nu este corect.

20. La al doilea miraj, prezen a în interiorul oului a unei pete negricioase, bine conturat (cu aspect clar) i intens vascularizat , arat c :

a) Oul este nefecundat;

b) Embrionul este viu, dar subdezvoltat;

c) Embrionul este mort;

d) Embrionul este normal dezvoltat;

e) Diametrul i în l imea camerei de aer sunt necorespunz toare.

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

21. Pe parcursul incuba iei, în ou le cu embrionii normal dezvolta i, m rimea camerei de aer:

a) Cre te;

b) Scade;

c) Se men ine constant ;

d) Fluctueaz ;

e) Toate variantele de r spuns sunt gre ite.

22. Pe parcursul incuba iei, greutatea oului înregistreaz o evolu ie:

a) Constant ;

b) Descendent

;

c) Ascendent

;

d) Sinuoas ;

e) Nici un r spuns nu este corect.

23. În oul de g in respira ia embrionar aerob i cea pulmonar se instaleaz în:

a) A 5-a zi, respectiv a 16-a zi de incuba ie;

b) A 7-a zi, respectiv a 18-a zi de incuba ie;

c) A 9-a zi, respectiv a 20-a zi de incuba ie;

d) A 10-a zi, respectiv a 20-a zi de incuba ie

e) A 11-a zi, respectiv a 21-a zi de incuba ie.

24. Raportul procentual dintre diametrul mic i diametrul mare al oului reprezint :

a) Volumul oului;

b) Greutatea specific ;

c) Densitatea oului;

d) Indicele formatului oului;

e) Indicele Haugh.

25. Raportul dintre volumul i greutatea oului reprezint :

a) Indicele formatului;

b) Volumul oului;

c) Greutatea specific ;

d) Indicele albu ului;

e) Indicele g lbenu ului.

26. Prospe imea oului este indicat de:

a) Greutatea specific ;

b) Indicele albu ului;

c) Indicele g lbenu ului;

d) Densitate;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

27. Valoarea indicelui Haugh depinde de:

a) Greutatea oului i în l imea albu ului dens;

b) În l imea i diametrul g lbenu ului;

c) În l imea i diametrul albu ului fluid;

d) Greutatea oului în aer i în ap ;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

e) Diametrul mare i mic al oului.

28. Cunoa terea exact a cantit ii de antibiotice injectat în fiecare ou de incuba ie este posibil prin:

a) Metoda diferen ei de temperatur ;

b) Metoda diferen ei de presiune;

c) Metoda inject rii;

d) Metoda ultrasunetelor;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

29. Preincubarea ou lor de g in se realizeaz :

a) Cu 2 ore înainte de incuba ia propriu-zis , la 37,8 0 C;

b) Cu 5 ore înainte de incuba ia propriu-zis , la 37,5 0 C;

c) Cu 8 ore înainte de incuba ia propriu-zis , la 37,5 0 C ;

d) Cu 12 ore înainte de incuba ia propriu-zis , la 28,5-30,0 0 C;

e) Cu 24-48 ore înainte de incuba ia propriu-zis , la 35,0-36,9 0 C.

30. Raportul procentual dintre num rul puilor (bobocilor) viabili ecloziona i i num rul ou lor introduse în incubator reprezint :

a) Capacitatea de ecloziune;

b) Procentul de ecloziune;

c) Fertilitatea;

d) Fecunditatea;

e) Embrionii mor i la primul i la al doilea miraj.

31. Urm torii factori biologici influen eaz în general produc iile p s rilor de ferm :

a) Num rul de ou , fertilitatea, fecunditatea, capacitatea i procentul de ecloziune, rezisten a la îmboln viri i la condi iile precare de cre tere;

b) Alimenta ia, densitatea de cre tere, ciclul de ouat, n pârlirea natural ;

c) Intensitatea ouatului, instinctul de clocit, gradul de ameliorare, sistemul i tehnologia de cre tere;

d) Precocitatea ouatului, pauza de iarn a ouatului, n pârlirea artificial ;

e) Microclimatul, procentul de ouat, randamentul la sacrificare, capacitatea de valorificare a hranei.

32. Num rul de ou produse de un efectiv de p s ri într-o anumit perioad de timp indic :

a) Precocitatea ouatului;

b) Intensitatea ouatului;

c) Prolificitatea;

d) Fertilitatea;

e) Ciclul de ouat.

33. Curba de ouat eviden iaz dinamica:

a) Ciclului de ouat;

b) Precocit ii ouatului;

c) Viabilit ii;

d) Intensit ii ouatului;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

e) Fecundit ii.

34. În fermele intensiv-industriale, exploatarea g inilor (hibrizilor) pentru ou -consum i g inilor de reproduc ie nu mai este eficient atunci când intensitatea ouatului scade sub:

a) 40%, respectiv 30%

b) 50%, respectiv 40%;

c) 65%, respectiv 50%;

d) 70%, respectiv 60%;

e) 80%, respectiv 70%.

35. De regul , hibrizii comerciali de g in crescu i intensiv sau superintensiv pentru ou -consum sunt reforma i la vârsta de:

a) 85-90 s pt mâni;

b) 77-80 s pt mâni;

c) 64-68 s pt mâni;

d) 55-62 s pt mâni;

e) 45-50 s pt mâni.

36. De regul , g inile adulte de reproduc ie rase u oare exploatate în sistemul intensiv sunt reformate la vârsta de:

a) 40-45 s pt mâni;

b) 50-57 s pt mâni;

c) 64-68 s pt mâni;

d) 70-75 s pt mâni;

e) 77-80 s pt mâni.

37. În fermele intensiv-industriale, frecvent, hibrizii de g in pentru ou -consum i g inile de reproduc ie rase ou toare, sunt exploata i/exploatate:

a) Un singur ciclu de ouat;

b) Dou cicluri de ouat,

c) Trei cicluri de ouat;

d) Patru cicluri de ouat;

e) Pân la încetarea definitiv a ouatului.

38. Seriile de ouat împreun cu pauzele de ouat eviden iaz :

a) Intensitatea ouatului;

b) Precocitatea ouatului;

c) Ciclul de ouat;

d) Curba de ouat;

e) Precocitatea sexual .

39. În sistemul de cre tere semiintensiv i extensiv, frecvent, clocitul apare:

a) La 1-2 s pt mâni dup declan area ouatului, în sezonul cald;

b) La 2-3 s pt mâni dup începutul ouatului, prim vara i vara;

c) La 3-8 s pt mâni dup atingerea vârfului de ouat, prim vara i vara;

d) La 10-14 s pt mâni dup atingerea nivelului productiv maxim, în sezonul rece;

e) Pe tot parcursul anului, indiferent de faza curbei ouatului.

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

40. Procesul fiziologic de perpetuare a p s rilor (clocitul) este favorizat de:

a) Insuficien a cuibarelor, recoltarea cu frecven redus a ou lor din cuibare, intensitatea redus a luminii i neuniformitatea acesteia, excesul de temperatur din hale;

b) N pârlire, insuficien a apei i hranei, intensitatea i precocitatea mare a ouatului;

c) Zgomotele din hale, durata mare a ciclului de ouat, n pârlirea for at , caren ele alimentare;

d) Specie, ras , individ, vârst , procentul mic de ouat, pauza de iarn a ouatului.

e) Nici un r spuns nu este corect.

41. Frecven a i durata medie a n pârlirii totale a g inilor i curcilor, respectiv a ra elor i gâ telor este:

a) De 2-3 ori pe an timp de 6-8 s pt mâni, respectiv o dat pe an timp de 8-10 s pt mâni;

b) O dat pe an timp de 8-10 s pt mâni, respectiv de 2-3 ori pe an timp de 6-8 s pt mâni;

c) De 4-5 ori pe an timp de 2-3 s pt mâni, respectiv de 4-5 ori pe an timp de 3-4 s pt mâni;

d) Ori de câte ori apar pauzele de ouat, o perioada de timp variabil , indiferent de specie;

e) Ori de câte ori este schimbat re eta de nutre combinat, o perioad variabil , la toate speciile.

42. Pentru a provoca n pârlirea artificial a hibrizilor ou tori de g in în scopul exploat rii lor i în al doilea ciclu de ouat, se poate interveni prin:

a) Întreruperea temporar a furaj rii, ad p rii i luminii;

b) Caren a ra iei în calciu, sodiu sau excesul de zinc;

c) Tratamente hormonale;

d) Folosirea unor substan e chimice;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

43. Scopul n pârlirii for ate a g inilor crescute pentru ou -consum este:

a) Valorificarea produc iei de pene prin jumulire;

b) Favorizarea termoregl rii în sezonul cald;

c) Exploatarea înc un ciclu de ouat (al treilea) timp de 35-40 s pt mâni;

d) Exploatarea înc un ciclu de ouat (al doilea) timp de 25-35 s pt mâni;

e) Nici un r spuns nu este corect.

44. Pe plan mondial, cre terea i exploatarea hibrizilor ou tori de g in se realizeaz frecvent:

a) La sol pe a ternut permanent;

b) La sol pe pardoseal tip gr tar;

c) La sol pe material absorbant i pardoseal tip gr tar;

d) În captivitate strâns (baterii de cu ti);

e) În padocuri înierbate.

45. Comparativ cu sistemul de cre tere superintensiv (în baterii), sistemul intensiv (la sol ) ofer urm toarele avantaje:

a) Densitate de cre tere mai mare;

b) Nivel mai ridicat al produc iei de ou per hal ;

c) Diminuarea ovofagiei;

d) Reducerea consumului specific;

e) Nici un r spuns nu este corect.

46. Evacuarea a ternutului din halele de cre tere i exploatare industrial a p s rilor este realizat :

a) Zilnic;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

b) S pt mânal;

c) Lunar;

d) Trimestrial;

e) La finele ciclului de cre tere (exploatare).

47. Pentru ob inerea ou lor de consum ecologice este recomandat între inerea g inilor:

a) În baterii de cu ti clasice;

b) În baterii de cu ti modificate;

c) În baterii de cu ti deschise;

d) La sol , pe a ternut permanent cu stinghii de odihn ;

e) La sol , pe a ternut permanent, cu acces liber în padocuri înierbate.

48. În halele de exploatare intensiv i superintensiv a înc lzirea se realizeaz :

a) Cu aeroterme;

b) Cu eleveuze;

c) Cu ajutorul caloriferelor;

d) Cu ajutorul aerotermelor, eleveuzelor i caloriferelor;

e) Prin c ldur biologic .

g inilor adulte pentru ou -consum,

49. În halele

de cre tere industrial a p s rilor de ferm , umiditatea exagerat

temperatura sc zut favorizeaz :

a) Pierderea c ldurii corporale;

b) Apari ia bolilor;

c) Cre terea umidit ii a ternutului;

d) Intensificarea proceselor fermentative din a ternut i cre terea concentra iei amoniacului;

e) Toate r spunsurile sunt corecte.

asociat cu

50. În halele industriale de exploatare a g inilor adulte pentru ou -consum, nivelul maxim admisibil al dioxidului de carbon i amoniacului este de:

a) 0,8-1,0%, respectiv 50 ppm;

b) 0,5-0,6%, respectiv 40 ppm;

c) 0,3-0,4%, respectiv 20 ppm;

d) 0,2-0,3%, respectiv 10 ppm;

e) 0,1-0,2%, respectiv 5 ppm.

51. Declan area

ouatului

în momentul

în

care

p s rile

au

atins

greutatea

corporal

optim

presupune:

a) Dirijarea luminii, prin cre terea puilor în hale oarbe ;

b) Dirijarea luminii i alimenta iei;

c) Asigurarea temperaturii optime;

d) Asigurarea ratei normale de ventila ie;

e) Asigurarea umidit ii tehnologice.

52. În halele de cre tere a puicu elor de înlocuire pentru ou -consum ciclul de produc ie dureaz :

a) 8-9 s pt mâni (5-6 s pt mâni cre terea i 3 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

b) 8-9 s pt mâni (4-5 s pt mâni cre terea i 4 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

c) 19-21 s pt mâni (16-18 s pt mâni cre terea i 3 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

d) 63-68 s pt mâni (59-64 s pt mâni cre terea i 4 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

e) Toate variantele de r spuns sunt gre ite.

53. În halele de exploatare a g inilor adulte (hibrizilor) pentru ou -consum, ciclul de produc ie dureaz :

a) 63-68 s pt mâni (59-64 s pt mâni exploatarea i 4 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

b) 19-21 s pt mâni (16-18 s pt mâni exploatarea i 3 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

c) 19-21 s pt mâni (17-19 s pt mâni exploatarea i 2 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

d) 22-24 s pt mâni (18-20 s pt mâni exploatarea i 4 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

e) 8-9 s pt mâni (5-6 s pt mâni exploatarea i 3 s pt mâni vidul sanitar-veterinar).

54. În halele destinate cre terii i exploat rii industriale a hibrizilor comerciali de g in pentru ou - consum, dezinfec ia final se realizeaz frecvent cu:

a) Lapte de var cald;

b) Sod caustic ;

c) Formol;

d) Permanganat de potasiu;

e) Amoniu cuaternar.

55. În cazul folosirii bateriilor cu patru nivele pentru supravegherea mai u oar a efectivului i realizarea demarajului în condi ii optime, este recomandat introducerea puicu elor de o zi hibrizi ou tori în:

a) Toate cu tile bateriei, indiferent de nivel;

b) Cu tile de la etajele intermediare;

c) Cu tile de la primul nivel;

d) Cu tile de la ultimul nivel;

e) Cu tile de la primul i ultimul nivel.

56. În sistemul superintensiv i intensiv de cre tere a puicu elor pentru ou -consum reducerea risipei de furaje i evitarea canibalismului pot fi realizate prin:

a) Furajarea restric ionat ;

b) Asigurarea num rului optim de hr nitori;

c) Practicarea debecajului;

d) Reducerea densit ii de cre tere sub optimul tehnologic;

e) Administrarea re etelor furajere specifice fiec rei categorii de vârst .

57. În halele de cre tere a puicu elor (tineretului de înlocuire) pentru ou -consum, programul de lumin este specific fiec rui hibrid, dar trebuie respectat urm toarea regul general valabil :

a) Nu trebuie crescut durata ilumin rii;

b) Nu trebuie sc zut intensitatea luminii;

c) Este obligatorie men inerea aceleia i durate a ilumin rii;

d) Este obligatorie men inerea aceleia i intensit i a luminii;

e) Durat i intensitate mai mic a luminii la popularea halelor.

58. Pentru monitorizarea evolu iei greut ii corporale i uniformit ii lotului de puicu e de înlocuire- hibrizi ou tori, este necesar efectuarea:

a) Cânt ririlor de control, lunar, pe 5-10% din efectiv;

b) Cânt ririlor de control, bilunar, pe 10-15% din efectiv;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

c) Cânt ririlor de control, s pt mânal, pe 3-5% din efectiv;

d) Cânt ririlor de control, bis pt mânal, pe 1-2% din efectiv;

e) Somatometriei, lunar, pe 6-10% din efectiv.

59. În func ie de precocitatea hibrizilor ou tori, transferul puicu elor din halele de tineret în halele de exploatare a g inilor adulte, se realizeaz la vârsta de:

a) 14-15 s pt mâni;

b) 16-18 s pt mâni;

c) 19-21 s pt mâni;

d) 20-22 s pt mâni;

e) 19-20 s pt mâni, odat cu declan area ouatului.

60. În sistemul de exploatare superintensiv a g inilor pentru ou -consum, apa este asigurat :

a) La discre ie pe toat perioada exploat rii ;

b) La discre ie în perioada de platou a curbei ouatului apoi restric ionat;

c) La discre ie în perioada ascendent a c urbei ouatului apoi restric ionat;

d) Restric ionat în faza ascendent i descendent a curbei ouatului apoi la discre ie;

e) Restric ionat pe toata perioada exploat rii .

61. În halele de exploatare a g inilor adulte (hibrizilor) pentru ou -consum, valorile optime ale temperaturii i umidit ii sunt cuprinse între:

a) 25-27 0 C, respectiv 75-80%;

b) 18-23 0 C, respectiv 60-70%;

c) 15-17 0 C, respectiv 50-55%;

d) 12-16 0 C, respectiv 45-50%;

e) 10-12 0 C, respectiv 75-80%.

62. Hr nirea g inilor adulte exploatate pentru ou -consum se realizeaz :

a) La discre ie, pe toat perioada exploat rii;

b) La discre ie în perioada de acomodare, apoi restric ionat;

c) La discre ie în perioada de ouat i restric ionat în perioada de preg tire pentru ouat;

d) Restric ionat, în perioada de acomodare, apoi la discre ie;

e) Restric ionat, în mai multe tainuri zilnice, pe tot parcursul exploat rii.

63. Care dintre urm torii hibrizi comerciali sunt specializa i în direc ia produc iei de ou ?

a) Ross 208, Cobb 500, Arbor Acres;

b) Ross 308, Hybro G, Starbro;

c) Rosso SL, Lohmann Brown, Hysex White;

d) Robro, MiniRobro, Diamant, Prima;

e) Rora, Garo, Babat, Medium L 1500.

64. În sistemul industrial carnea de pas re este ob inut preponderent de la:

a) Hibrizii specializa i în direc ia produc iei de carne;

b) Rasele de carne;

c) Rasele mixte;

d) Liniile pure apar inând raselor ameliorate;

e) Toate popula iile de p s ri care i-au încheiat durata de exploatare (p s rile reformate).

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

65. Hibrizii comerciali de g in crescu i pentru produc ia de carne (broilerii) sunt:

a) Hibrizi simpli;

b) Hibrizi birasiali i tetraliniari;

c) Hibrizi birasiali i triliniari;

d) Hibrizi trirasiali i triliniari;

e) Hibrizi tetrarasiali i triliniari.

66. La formarea broilerului de g in particip frecvent rasele:

a) Brahma i Rhode-Island;

b) Cochinchina i Sussex;

c) Cornish i Plymouth-Rock;

d) Dorking i Orpington;

e) Faverroles i Wyandotte.

67. În sistemul industrial de cre tere, hibrizii de g in de carne sunt valorifica i la vârsta de:

a) 35-42 zile;

b) 45-50 zile;

c) 50-60 zile;

d) 60-70 zile;

e) 25-30 zile.

68. Care dintre urm torii hibrizi sunt de g in , crescu i pentru produc ia de carne:

a) Lohmann White, Hisex White, Hy-Line White;

b) Safir 108, Albo SL-2000, Rosso SL-2000, Robar SL;

c) Ross 208, Cobb 500, Arbor Acres, Hybro G;

d) Lohmann Brown, Rosso SL, Albo '70, Rosso '70;

e) Prima, Diamant, Medium L 1500, Heavy Medium L 2200.

69. Care dintre urm torii hibrizi sunt de curc i sunt crescu i pentru produc ia de carne:

a) Cobb 500, Arbor Acres, Lohmann, Robro;

b) Ross 208, Ross 308, Hybro G, Starbro;

c) Babat, Hungavis Kombi, Garo, Mulard;

d) Prima, Diamant, Medium L 1500, Heavy Medium - L 2200;

e) Mini Robro, Robar, Rosso, Safir.

70. În sistemul industrial, carnea de g in este produs în unit i specializate, integrate, i anume:

a) Ferme de reproduc ie g ini rase u oare, sta ii de incuba ie, ferme de cre tere a hibrizilor ou tori;

b) Ferme de reproduc ie g ini rase u oare i mixte, ferme de cre tere a hibrizilor ou tori, abatoare;

c) Ferme de reproduc ie g ini rase grele (tineret i adulte), sta ii de incuba ie, ferme de cre tere a puilor de carne, abatoare;

d) Ferme de cre tere a puicu elor pentru ou -consum, ferme de exploatare a hibrizilor ou tori, unit i pentru comercializarea ou lor, abatoare;

e) Toate variantele de r spuns sunt gre ite.

71. În halele de cre tere a tineretului de reproduc ie g ini rase grele (tineret-p rin i broiler) ciclul de produc ie dureaz :

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

a) 8-9 s pt mâni (5-6 s pt mâni cre terea propriu-zis i 3 s pt mâni vidul sanitar- veterinar);

b) 17 s pt mâni (14 s pt mâni cre terea propriu-zis i 3 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

c) 24 s pt mâni (20 s pt mâni cre terea propriu-zis i 4 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

d) 48 s pt mâni (44 s pt mâni cre terea propriu-zis i 4 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

e) Nici un r spuns nu este corect.

72. În halele de exploatare a g inilor adulte de reproduc ie rase grele (p rin i-adul i broiler) ciclul de produc ie dureaz :

a) 24 s pt mâni (20 s pt mâni exploatarea propriu-zis i 4 s pt mâni vidul sanitar- veterinar);

b) 17 s pt mâni (14 s pt mâni exploatarea propriu-zis i 3 s pt mâni vidul sanitar- veterinar);

c) 8-9 s pt mâni (5-6 s pt mâni exploatarea propriu-zis i 3 s pt mâni vidul sanitar- veterinar);

d) 48 s pt mâni (44 s pt mâni exploatarea propriu-zis i 4 s pt mâni vidul sanitar- veterinar);

e) Nici un r spuns nu este corect.

73. În fermele avicole, sistemul de cre tere a puilor de g in pentru carne aplicat pe scar larg este cel:

a) Intensiv, pe a ternut permanent;

b) Superintensiv, în baterii de cu ti îmbun t ite;

c) Extensiv, cu acces liber în padocuri înierbate;

d) Semiintensiv, în ad posturi semideschise;

e) Superintensiv, în baterii de cu ti modificate, pe a ternut permanent.

74. Cre terea intensiv a broilerului de g in este recomandabil cre terii extensive deoarece:

a) Productivitatea muncii i eficien a economic sunt mai mari;

b) Densitatea p s rilor pe unitatea de suprafa i produc ia de carne ob inut sunt superioare;

c) Loturile sunt mai omogene;

d) Sporul de cre tere este mai mare, iar consumul specific mai redus;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

75. În primele zile de via , broilerului de g in crescut în captivitate larg (la sol ) trebuie s i se asigure urm toarele valori ale temperaturii i umidit ii:

a) 32-35 0 C sub eleveuz la 10-15 cm deasupra a ternutului, respectiv 60-70%;

b) 36-38 0 C sub eleveuz la 10-15 cm deasupra a ternutului, respectiv 75-80%;

c) 25-30 0 C sub eleveuz la 10-15 cm deasupra a ternutului, respectiv 80-90%;

d) Minimum 28 0 C sub eleveuz la 10-15 cm deasupra a ternutului, respectiv 50-55%;

e) Maximum 40 0 C sub eleveuz la 10-15 cm deasupra a ternutui, respectiv 50-55%.

76. În halele destinate cre terii industriale a puilor de g in pentru produc ia de carne, rata ventila iei necesar men inerii temperaturii i umidit ii în limite optime este de:

a) 0,3 m 3 /or /kg corp în sezonul rece i 2-3 m 3 /or /kg corp în sezonul cald;

b) 0,4 m 3 /or /kg corp în sezonul rece i 3-3,5 m 3 /or /kg corp în sezonul cald;

c) 0,7 m 3 /or /kg corp în sezonul rece i 4-5 m 3 /or /kg corp în sezonul cald;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

d) 1,0 m 3 /or /kg corp în sezonul rece i 6-8 m 3 /or /kg corp în sezonul cald;

e) 2,0 m 3 /or /kg corp în sezonul rece i 8-10 m 3 /or /kg corp în sezonul cald.

77. În sistemul industrial de cre tere a hibrizilor comerciali de g in pentru produc ia de carne pot fi aplicate programele de lumin :

a) Exclusiv cele cu iluminare constant ;

b) Exclusiv cele cu iluminare restric ionat ;

c) Cu iluminare constant sau restric ionat pe tot parcursul cre terii;

d) Cu majorarea progresiv a duratei luminii de la populare pân la finele cre terii;

e) Cu durata ilumin rii natural , egal cu durata zilei-lumin , asigurat de ferestrele halelor.

78. În halele destinate cre terii industriale a puilor de g in pentru carne lumina este asigurat :

a) Natural, cu ajutorul ferestrelor, la intensitatea de 10-15 luc i/m 2 ;

b) Artificial, cu becuri incandescente sau fluorescente, la intensitatea de 5-20 luc i/m 2 ;

c) Combinat (în prima s pt mân artificial, apoi natural), la intensitatea de 25-30 luc i/m 2 ;

d) Combinat (în prima s pt mân natural, apoi artificial), la intensitatea de 25-30 luc i/m 2 ;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

79. Hr nirea i ad parea puilor de g in crescu i intensiv pentru produc ia de carne se realizeaz :

a) Restric ionat pe toat perioada cre terii, pentru reducerea risipei i costurilor de produc ie;

b) La discre ie ( ad libitum ) în primele zile pentru stimularea consumului, apoi restric ionat;

c) Restric ionat în prima s pt mân i la discre ie în s pt mânile urm toare;

d) La discre ie pe toat perioada cre terii, pentru maximizarea greut ii corporale;

e) La discre ie în sezonul cald i restric ionat în sezonul rece.

80. În fermele de cre tere intensiv a puilor de g in pentru produc ia de carne ciclul de produc ie

dureaz :

a) 17 s pt mâni (14 s pt mâni cre terea propriu-zis i 3 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

b) 24 s pt mâni (20 s pt mâni cre terea propriu-zis i 4 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

c) 48 s pt mâni (44 s pt mâni cre terea propriu-zis i 4 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

d) 8-9 s pt mâni (5-6 s pt mâni cre terea propriu-zis i 3 s pt mâni vidul sanitar- veterinar);

e) 10 s pt mâni (8 s pt mâni cre terea propriu-zis i 2 s pt mâni vidul sanitar-veterinar).

81. Cre terea puilor de carne de g in în baterii este practicat rar deoarece:

a) Cre te frecven a luxa iilor i fracturilor;

b) Cre te inciden a hematoamelor i veziculelor mai ales la nivelul pieptului;

c) Cre te mortalitate cu cca. 1-2%;

d) Investi ia ini ial este mai mare decât în cazul cre terii la sol;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

82. În fermele industriale din zonele temperate, cre terea puilor de curc pentru carne se realizeaz frecvent:

a) În ad posturi oarbe , la sol , pe a ternut permanent;

b) În ad posturi oarbe , în baterii de cu ti multietajate;

c) În ad posturi cu ferestre, la sol , pe pardoseal tip gr tar;

d) În ad posturi cu ferestre, în baterii pe 3-4 niveluri;

e) În ad posturi semideschise, cu acces liber în padocuri.

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

83. În ad posturile de cre tere intensiv a puilor de curc pentru carne ciclul de produc ie dureaz :

a) 31 s pt mâni (28 s pt mâni cre terea propriu-zis i 3 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

b) 26 s pt mâni (22 s pt mâni cre terea propriu-zis i 4 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

c) 8-9 s pt mâni (5-6 s pt mâni cre terea propriu-zis i 3 s pt mâni vidul sanitar- veterinar);

d) 17 s pt mâni (14 s pt mâni cre terea propriu-zis i 3 s pt mâni vidul sanitar-veterinar);

e) Toate variantele de r spuns sunt incorecte.

84. Care dintre urm toarele ac iuni sunt obligatorii pentru preg tirea optim a halelor destinate cre terii broilerului de curc la sol, pe a ternut permanent:

a) Dezinsec ia i deratizarea;

b) Evacuarea a ternutului de la seria precedent ;

c) Sp larea halei;

d) V ruirea i formolizarea;

e) Toate r spunsurile sunt corecte.

85. Printre factorii biologici care influen eaz i condi ioneaz produc ia de carne de pas re se num r :

a) Instinctul de clocit, n pârlirea for at , intensitatea i precocitatea ouatului, alimenta ia;

b) Instinctul de clocit, n pârlirea natural , ciclul de ouat, microclimatul;

c) Rezisten a la îmboln viri, clocitul, n pârlirea, greutatea oului;

d) Prolificitatea, capacitatea de valorificare a hranei i de îmbr care cu penaj, randamentul la

sacrificare, specia, rasa, hibridul, sexul i vârsta p s rilor;

e) Alimenta ia, densitatea de cre tere, microclimatul, n pârlirea, precocitatea ouatului.

86. Hibrizii de g in intens ameliora i în direc ia produc iei de carne realizeaz la finele cre terii, urm toarele valori medii ale greut ii corporale i consumului specific:

a) 2,5-3,0 kg i 2,3-2,6 kg nutre uri combinate/kg spor;

b) 2,0-2,5 kg i 1,7-2,0 kg nutre uri combinate/kg spor;

c) 1,4-1,8 kg i 1,5 kg nutre uri combinate/kg spor;

d) 1,2-1,6 kg i 1,3 kg nutre uri combinate/kg spor;

e) 1,3-1,4 kg i 1,3-1,5 kg nutre uri combinate/kg spor.

87. Raportul procentual dintre greutatea carcasei plus greutatea organelor interne comestibile i greutatea corporal (masa vie ) a broilerului de g in eviden iaz :

a) Acumularea total de mas corporal în perioada de cre tere;

b) Sporul mediu zilnic de cre tere;

c) Ponderea por iunilor tran ate în structura carcasei;

d) Randamentul la cald ;

e) Randamentul comercial.

88. Care dintre afec iunile enumerate mai jos fac parte din categoria tehnopatiilor:

a) Canibalismul;

b) Smulgerea penelor;

c) Oboseala de cu c i ovofagia;

d) Ciupirea degetelor i isteria;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

89. Termenul de îndopare se refer la:

a) Cre terea intensiv a curcilor pentru ob inerea c rnii;

b) Îngr area for at a palmipedelor de ferm cu nutre uri având valoare energetic ridicat , pentru ob inerea ficatului gras;

c) Cre terea intensiv a hibrizilor comerciali de g in pentru produc ia de carne;

d) Îngr area intensiv i superintensiv a broilerilor de g in i de curc pentru produc ia de carne;

e) Cre terea industrial a tuturor speciilor de p s ri de ferm pentru produc ia de carne.

90. La finele îndop rii ra elor i gâ telor, greutatea corporal i greutatea ficatului cresc de aproximativ:

a) Dou ori, respectiv zece ori fa de greutatea ini ial ;

b) Trei ori, respectiv patru ori fa de greutatea ini ial ;

c) Cinci ori, respectiv dou ori fa de greutatea ini ial ;

d) Patru ori, respectiv ase ori fa de greutatea ini ial ;

e) Toate variantele de r spuns sunt gre ite.

91. La începutul îndop rii, bobocii de gâsc trebuie s aib vârsta i greutatea corporal minim de:

a) 8 s pt mâni, respectiv 4 kg;

b) 6 s pt mâni, respectiv 3 kg;

c) 4 s pt mâni, respectiv 2 kg;

d) 7 s pt mâni, respectiv 3,5 kg;

e) Nu exist o limit a vârstei i greut ii bobocilor destina i îndop rii.

92. Pentru ob inerea ficatului gras de calitate superioar în condi ii de eficien economic ridicat , perioada de îndopare propriu-zis a bobocilor de ra i de gâsc trebuie s aib durata de:

a) 10 zile, respectiv 15 zile;

b) 18 zile, respectiv 20-30 zile;

c) 30 zile, respectiv 40-50 zile;

d) 40 zile la ambele specii;

e) Nu exist o limit , îngr area for at se realizeaz pân la instalarea steatozei hepatice.

93. Îndoparea ra elor i gâ telor este finalizat atunci când:

a) Nu mai valorific hrana;

b) Fecalele sunt verzui i con in boabe nedigerate;

c) P s rile respir greoi i au tendin a s cad pe spate;

d) Rectricele sunt desf cute în form de evantai;

e) Toate r spunsurile sunt corecte.

94. Hibridul comercial de ra cu cele mai bune aptitudini în direc ia produc iei de carne i ficat gras este:

a) Mulardul;

b) Rora;

c) Garo;

d) Hungavis - Kombi;

e) Diamant.

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

95. Pentru ob inerea ficatului gras, îngr area for at a ra elor i gâ telor în perioada de îndopare propriu-zis se realizeaz cu:

a) Nutre uri combinate;

b) Amestecuri de nutre uri concentrate;

c) Boabe de orz i de grâu;

d) Boabe sau past de porumb;

e) Nutre uri combinate i mas verde.

96. Ob inerea ficatului gras prin tehnica autoîndop rii presupune în prealabil:

a) Îndoparea for at a ra elor i gâ telor cu boabe de porumb administrate cu ma ina de îndopat;

b) Îndoparea manual a palmipedelor;

c) Administrarea manual i mecanic a furajelor care au valoare energetic ridicat ;

d) Extirparea nucleilor ventromediani ai hipotalamusului, care determin hiperfagia i hipertrofia;

e) Nici un r spuns nu este corect.

97. La sfâr itul perioadei de îndopare a mulardului, greutatea corporal i greutatea ficatului gras înregistreaz urm toarele valori medii:

a) 2,0-2,5 kg, respectiv 0,200 kg;

b) 2,0-2,8 kg, respectiv 0,250 kg;

c) 4,0-4,5 kg, respectiv 0,350-0,400 kg;

d) 2,5- 3,0 kg, respectiv 0,200-0,250 kg;

e) 3,0-3,2 kg, respectiv 0,250 kg.

98. În sistemul industrial de cre tere i exploatare a p s rilor de ferm , indiferent de tipul produc iei, pentru întreruperea lan ului microbian este aplicat principiul:

a) Totul plin-totul gol ;

b) Hr nirii ra ionale a p s rilor;

c) Ad p rii ad libitum ;

d) Asigur rii densit ii optime de cre tere;

e) Asigur rii microclimatului optim de confort.

99. Din grupa raselor de ra e grele face parte:

a) Le easca;

b) Alerg toarea Indian ;

c) Campbell;

d) Ra a comun ;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

100. Din categoria raselor de gâ te u oare face parte:

a) Toulouse;

b) Emden;

c) Pomerania;

d) Diepholz;

e) Chinezeasc .

ef lucr. Ing. Marmandiu Andrei