Sunteți pe pagina 1din 16

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014 UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRONOMICE I MEDICIN

UNIVERSITATEA DE TIIN E AGRONOMICE I MEDICIN VETERINAR BUCURE TI FACULTATEA DE MEDICIN VETERINAR Splaiul Independen ei Nr. 105, sector 5, 050097, BUCURE TI, ROMÂNIA www.fmvb.ro , e-mail: info@fmvb.ro

DEPARTAMENT: PRODUC II ANIMALIERE I S N TATE PUBLIC

DISCIPLIN : TEHNOLOGII DE OB INERE A PRODUSELOR PISCICOLE I VÂNATULUI

Cadru didactic responsabil: ef lucr. Ing. Marmandiu Andrei

TEMATIC I BIBLIOGRAFIE

TEMATICA:

Obiectul, specializ rile, importan a pisciculturii i situa ia produc iei piscicole (pag. 1-4). Caracteristicile pe tilor (generale, cartilagino i, oso i) (pag. 5-6). Caracteristicile ecologice ale mediului acvatic i implica iile în piscicultur (ecosistemul, lan ul trofic, flora i fauna acvatic ) (pag. 6-10). Caracteristicile fizice i chimice ale mediului acvatic i zonele piscicole din România (pag. 10-17). Amenaj rile (unit ile) piscicole (condi iile înfiin rii i func ion rii, tipuri, clasificare, caracteristicile iazurilor i hele teelor) (pag. 17-22). Înmul irea pe tilor (particularit i morfo-fiziologice i etologice, ciclul evolutiv, factori de influen , sisteme i metode de reproducere) (pag. 22-30). Tehnologia cre terii crapului (pag. 30-41). Tehnologia cre terii p str vilor (pag. 42-50). Factorii limitativi ai produc iei piscicole (pag. 50-51). Recoltarea, transportul i depozitarea pe tilor (pag. 51-52). Vânatul i vân toarea: importan , considera ii generale, principalele specii de vânat (mistre ul european, ursul brun, nutria, nurca, vulpea, cerbul carpatin, c priorul, fazanul, iepurele comun i de vizuin ) (pag. 53-

67).

BIBLIOGRAFIE OBLIGATORIE:

Marmandiu Andrei - Prelegeri curs i lucr ri practice. Materialul informativ poate fi procurat de la disciplin .

CHESTIONAR 100 de întreb ri cu câte 5 variante de r spuns, dintre care o singur variant este corect (gril univariant ).

1. Specializ rile pisciculturii care se ocup cu cre terea crapilor i p str vilor sunt:

a) Salmonicultura, respectiv Ciprinicultura;

b) Esocicultura, respectiv Sandrocultura;

c) Sandrocultura, respectiv Esocicultura;

d) Salmonicultura, respectiv Sandrocultura;

e) Ciprinicultura, respectiv Salmonicultura.

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

2. Din punct de vedere al con inutului în gr sime, crapul i p str vul fac parte din categoria pe tilor:

a) Slabi;

b) Gra i;

c) Semigra i;

d) Foarte gra i;

e) Nici un r spuns nu este corect.

3. Piscicultura este o ramur zootehnic important deoarece pe tii:

a) Necesit amenaj ri piscicole simple i ieftine;

b) Valorific eficient hrana natural existent în bazinele acvatice;

c) Valorific eficient hrana administrat suplimentar;

d) Prezint capacitate mare de înmul ire i de ameliorare rapid a performan elor productive;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

4. Din totalul organismelor acvatice consumate de c tre om pe tii reprezint aproximativ:

a) 90%;

b) 80%;

c) 50%;

d) 30%;

e) 10%.

5. Care dintre urm toarele particularit i nu sunt caracteristice pe tilor cartilagino i?

a) Absen a vezicii înot toare;

b) Prezen a operculelor;

c) Endoscheletul cartilaginos;

d) Fecunda ia preponderent intern ;

e) Exoscheletul reprezentat de solzi placoizi.

6. Totalitatea organismelor uni- i pluricelulare care plutesc liber în masa apei reprezint :

a) Bentofauna;

b) Nectonul;

c) Planctonul;

d) Algele;

e) Micofitoplanctonul.

7. Dintre categoriile de alge, pe tii consum preferen ial:

a) Algele albastre-verzui;

b) Algele verzi;

c) Algele flagelate;

d) Algele diatomee;

e) Nici un r spuns nu este corect.

8. Frecvent, fenomenul de înflorirea apei este cauzat de înmul irea excesiv a algelor:

a) Verzi;

b) Diatomee;

c) Flagelate;

d) Albastre-verzui;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

9. Principala surs de oxigenare a apelor piscicole o reprezint :

a) Fitoplanctonul;

b) Micofitoplanctonul;

c) Plantele emerse;

d) Plantele plutitoare;

e) Plantele submerse.

10. Fenomenul nedorit de umbrire a apei este favorizat de înmul irea excesiv a:

a) Plantelor plutitoare;

b) Plantelor submerse;

c) Algelor albastre-verzui;

d) Algelor verzi;

e) Bentofaunei.

11. Organismele animale cu structur simpl r spândite în masa apei reprezint :

a) Nectonul;

b) Bentofauna;

c) Micofitoplanctonul;

d) Zooplanctonul;

e) Detritivorii.

12. Diminuarea metabolismului pân la limita supravie uirii ( somnul de iarn ), constituie o caracteristic a pe tilor:

a) Pa

nici;

b) R

pitori;

c) Pa nici i r pitori;

d) Crescu i în hele tee;

e) Crescu i în iazuri.

13. Pe tii care necesit ape reci i tolereaz varia ii mici ale temperaturii mediului acvatic, fac parte din categoria pe tilor:

a) Euritermi;

b) Stenotermi;

c) Stenohidrioni;

d) Eurihidrioni;

e) Stenohalini.

14. Zona confortului termic din mediul acvatic specific salmonidelor i majorit ii ciprinidelor este de circa :

a) 20-24 0 C, respectiv 15 0 C;

b) 15 0 C, respectiv 20-24 0 C;

c) 10 0 C, respectiv 10-15 0 C;

d) 25-30 0 C, respectiv 10-15 0 C;

e) Toate variantele de r spuns sunt gre ite.

15. În scop piscicol, sunt preferate apele care au transparen a i culoarea:

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

a) 3-4 m, galben ;

b) 2-3 m, cafenie;

c) 1-2 m, galben -cafenie;

d) 0,5-1,5 m, cafenie;

e) 0,3-0,4 m, verzui-g lbuie.

16. Gradul de oxigenare a apelor piscicole depinde de:

a) Adâncimea apei;

b) Anotimp;

c) Zi/noapte;

d) Temperatura apei;

e) Toate r spunsurile sunt corecte.

17. Pe tii stenooxibion i tolereaz :

a) Varia ii mari ale gradului de oxigenare a apei;

b) Varia ii mici ale oxigen rii apei;

c) Orice con inut al apei în oxigen;

d) Orice valoare a Ph-ului apei;

e) Nici un r spuns nu este corect.

18. Din categoria pe tilor eurioxibion i face parte:

a) P str vul curcubeu;

b) P str vul indigen;

c)

d) Mreana vân t ;

e) Crapul.

Lostri a;

19. Majoritatea speciilor de pe ti de interes piscicol prefer apele:

a) Oligohaline;

b) Mezohaline;

c) Polihaline;

d) Stenohaline;

e) Mezo- i polihaline.

20. Care dintre urm toarele specii de pe ti sunt zonate în regiunea apelor montane ?

a) Crapul, bibanul, tiuca;

b) Somnul, al ul, linul;

c) P str vul, lipanul, lostri a;

d) Pl tica, sturionii, scrumbia;

e) Hamsia, guvidul, chefalul.

21. În lacurile salmastre se pot acomoda unele specii de pe ti precum:

a) P str vul i lostri a;

b) Lostri a i lipanul;

c) Lipanul i zgl vocul;

d) Guvidul i chefalul;

e) Nici un r spuns nu este corect.

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

22. Premerg tor amenaj rii unit ilor piscicole trebuie apreciat :

a) Calitatea i capacitatea sursei de ap de a asigura un debit relativ constant;

b) Capacitatea sursei de a înlocui apa evaporat (debitul de evaporare);

c) Capacitatea sursei de a înlocui apa infiltrat în sol (debitul de infiltra ie);

d) Capacitatea sursei de a înlocui apa degradat (debitul de compensa ie).

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

23. Unit ile piscicole sistematice i cele semistematice sunt reprezentate de:

a) Hele tee, respectiv iazuri;

b) Lacuri de acumulare, respectiv canale de iriga ii;

c) Canale de iriga ii, respectiv lacuri de acumulare;

d) Lacuri naturale, respectiv orez rii;

e) B l i, respectiv bazine naturale.

24. În exploata iile piscicole, no iunea de policultur se refer la:

a) Cultivarea fundului bazinelor cu dou sau mai multe specii de graminee;

b) Cultivarea fundului bazinelor cu dou sau mai multe specii de leguminoase;

c) Cultivarea fundului bazinelor cu amestecuri de graminee i leguminoase;

d) Cre terea în bazinele acvatice a dou sau mai multor specii de pe ti;

e) Toate variantele de r spuns sunt gre ite.

25. În func ie de gradul de intensivizare a produc iei se diferen iaz unit i piscicole :

a) Extensive;

b) Semiintensive;

c) Intensive;

d) Superintensive;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

26. Comparativ cu hele teele, iazurile asigur :

a) Aceea i adâncime a apei pe toat suprafa a bazinelor;

b) Eliminarea riscului transmiterii bolilor din amonte în aval;

c) Posibilitatea umplerii i golirii independente a salbei de iazuri;

d) Cre terea produc iei piscicole;

e) Reducerea investi iei ini iale.

27. Men inerea nivelului apei la cota dorit i evacuarea total sau par ial a apei din iaz se realizeaz cu ajutorul:

a) Prizei de ap ;

b) C lug rului;

c) Deversorului;

d) Sifonului;

e) Apeductului.

28. În cazul amenaj rilor semisistematice, debitul excedentar de ap este preluat i tranzitat de:

a) C lug r;

b) Priza de ap ;

c) Deversor;

d) Sifon;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

e) St vilar.

29. Într-o unitate ciprinicol cu flux tehnologic complet, cu durata de exploatare a materialului biologic de doi ani i reproduc ie natural -dirijat , lipsesc hele teele pentru:

a) Reproducerea natural-dirijat ;

b) Predezvoltarea puietului;

c) Cre terea vara I, respectiv vara a II-a;

d) Cre terea vara a III-a;

e) Cre terea, respectiv prematurarea remon ilor i reproduc torilor;

30. Din punctul de vedere al realiz rii fecunda iei i dezvolt rii embrionului, majoritatea pe tilor oso i sunt:

a) Ovipari;

b) Ovovivipari;

c) Vivipari;

d) Partenogenetici;

e) Vivipari i ovovivipari.

31. În cazul pe tilor ovovivipari, fecunda ia i dezvoltarea embrionar au loc:

a) Ambele în afara corpului femelei;

b) Ambele în corpul femelei;

c) În corpul femelei, respectiv în exterior;

d) În exterior, respectiv în corpul femelei;

e) Nici un r spuns nu este corect.

32. Majoritatea ciprinidelor autohtone ating maturitatea sexual la vârsta de aproximativ:

a) 1-2 ani;

b) 3-4 ani;

c) 8-9 ani;

d) 10-12 ani;

e) 12-14 ani.

33. Din categoria speciilor de pe ti cu reproduc ie unic fac parte:

a) Majoritatea pe tilor oso i;

b) Crapul, carasul;

c) Bibanul, tiuca;

d) Somonul, anghila;

e) Novacul, cosa ul.

34. Pe tii generativ reofili se caracterizeaz prin aceea c :

a) Tr iesc i se reproduc în ape curg toare;

b) Tr iesc i se reproduc în ape st t toare;

c) Tr iesc în ape curg toare i se reproduc în ape st t toare;

d) Tr iesc în ape st t toare i se reproduc în ape curg toare;

e) Nici un r spuns nu este corect.

35. Din categoria pe tilor generativ stagnofili face parte :

a) P str vul;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

b) Lostri a;

c) Lipanul;

d) Crapul;

e) Somonul.

36. Pe tii pelagofili depun icrele:

a) Pe substrat vegetal;

b) Pe nisip, pietri ;

c) În masa apei;

d) Pe r d cinile plantelor submerse;

e) Între cochiliile scoicilor.

37. Crapul i bibanul fac parte din categoria pe tilor:

a) Ostracofili;

b) Cu reproduc ie atipic ;

c) Fitofili;

d) Psamofili;

e) Pelagofili.

38. În mediul natural de via , p str vul indigen depune icrele:

a) Într-un cuib amenajat în nisip, pe fundul apei;

b) Pe frunzele i tulpinile plantelor;

c) În masa apei;

d) Pe r d cinile plantelor submerse;

e) Oriunde în ap .

39. În cadrul ontogeniei pe tilor, perioada cuprins între ecloziune i resorb ia total a sacului vitelin corespunde stadiului de:

a) Embrion;

b) Larv ;

c) Alevin;

d) Puiet;

e) Adult.

40. Perioada cuprins între resorb ia total a sacului vitelin i apari ia primilor solzi corespunde stadiului de:

a) Adult;

b) Puiet;

c) Alevin;

d) Larv ;

e) Embrion.

41. Reproducerea pe tilor este influen at de:

a) Temperatura i oxigenarea apei;

b) Salinitatea i curentul apei;

c) Transparen a i pH-ul apei;

d) Intensitatea luminii;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

42. Reproducerea artificial a pe tilor este preferabil celei natural-dirijate deoarece:

a) Procentul de supravie uire de la stadiul de icr la cel de puiet este mult mai mare;

b) Accelereaz sensibil ritmul de ameliorare genetic a pe tilor;

c) Permite înmul irea speciilor în curs de aclimatizare;

d) Permite salvarea speciilor în pericol de extinc ie;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

43. Reproducerea natural-dirijat poate fi realizat prin:

a) Metoda umed ;

b) Metoda semiumed ;

c) Metoda uscat ;

d) Metoda umed , semiumed , uscat ;

e) Nici un r spuns nu este corect.

44. Dup

recoltarea

icrelor

i

spermei,

indiferent

de

metoda

folosit ,

pentru

activarea

spermatozoizilor este obligatorie:

a) Congelarea;

b) Refrigerarea;

c) Ad ugarea apei;

d) P strarea materialului biologic la temperatura ambiental ;

e) Nici un r spuns nu este corect.

45. Termenul de remont se refer la categoria:

a) Pe ti adul i de reproduc ie;

b) Pe ti la finele îngr rii;

c) Pe ti în perioada iern rii.

d) Tineret de reproduc ie (înlocuire);

e) Alevini.

46. Transferul reproduc torilor de crap din bazinele de iernat în cele de cre tere a reproduc torilor se realizeaz :

a) Prim vara, când temperatura apei atinge 10-12 0 C;

b) Prim vara, când temperatura apei atinge 15-16 0 C;

c) Vara, când temperatura apei atinge 20-22 0 C;

d) Vara, când temperatura apei atinge 23-24 0 C;

e) Toamna, când temperatura apei atinge 15-16 0 C.

47. În bazinele de prematurare, hr nirea suplimentar a reproduc torilor de crap începe i se realizeaz :

a) Când temperatura apei atinge 20-22 0 C, cu nutre uri concentrate, 8-9% din greutatea total a pe tilor;

b) Când temperatura apei atinge 19-20 0 C, cu nutre uri concentrate, 8-9% din greutatea total a

pe tilor;

c) Când temperatura apei atinge 19-20 0 C, cu nutre uri concentrate, 7-8% din greutatea total a pe tilor;

d) Când temperatura apei atinge 12-14 0 C, cu nutre uri concentrate 3-5% din masa total a pe tilor;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

e) La orice temperatur , cu nutre uri combinate Prestarter sau Starter .

48. Transferul reproduc torilor de crap din bazinele de prematurare în cele de reproducere natural- dirijat se realizeaz atunci când temperatura apei ajunge i se men ine la valorile:

a) 17-18 0 C;

b) 20-22 0 C;

c) 22-24 0 C;

d) 24-26 0 C;

e) 26-28 0 C.

49. În cazul reproducerii-natural dirijate a crapului, o familie de reproduc tori este alc tuit din:

a) 1 mascul i 1 femel ;

b) 2 masculi i 1 femel ;

c) 2 masculi i 2 femele;

d) 3 masculi i 1 femel ;

e) 3 masculi i 3 femele.

50. În cazul reproducerii naturale a crapului, termenul de boi te se refer la:

a) Bonitarea de toamn ;

b) Bonitarea de prim var ;

c) Prematurare;

d) Reproducerea propriu-zis ;

e) Stimularea artificial a matur rii celulelor sexuale.

51. La temperatura optim a apei, incuba ia icrelor de crap dureaz :

a) 1-2 zile;

b) 3-6 zile;

c) 8-9 zile;

d) 10-12 zile;

e) 15-20 zile.

52. În cazul crapului, scopul inject rii extractului hipofizar este:

a) Ob inerea unui num r mai mare de icre;

b) Ob inerea unui num r mai mare de lap i;

c) Stimularea matur rii sincrone a celulelor sexuale;

d) Prelungirea duratei de folosire a reproduc torilor;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

53. La crap, stadiul de larv dureaz :

a) 6-10 zile;

b) 15-30 zile;

c) 30-35 zile;

d) 35-40 zile;

e) Nici un r spuns nu este corect.

54. Este recomandabil cre terea larvelor de crap în:

a) Bazinele de reproducere;

b) Bazinele de predezvoltare sau cre tere;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

c) Bazinele de prematurare;

d) Bazinele de cre tere vara a II-a;

e) Orice tip de bazin dac factorii mediali sunt optimi.

55. Pentru stimularea consumului exogen de hran este recomandat hr nirea larvelor de crap cu nutre :

a) Starter , din prima zi dup ecloziune;

b) Starter , din a 3-4 a zi dup ecloziune;

c) Prestarter , din a 10-a zi dup ecloziune;

d) Prestarter din a 3-4-a zi dup ecloziune;

e) Salmon , din prima zi dup ecloziune.

56. Popularea bazinelor destinate cre terii tineretului de crap vara I se realizeaz la începutul lunii:

a) Februarie;

b) Martie;

c) Iunie;

d) August;

e) Septembrie.

57. În func ie de abunden a hranei, la sfâr itul cre terii, crapul de o var atinge greut i corporale medii de:

a) 10-20 g;

b) 30-60 g;

c) 80-100 g;

d) 100-150 g;

e) 150-200 g.

58. Pentru tineretul de crap vara I pescuitul de recolt se realizeaz în intervalul:

a) 10 VIII-10 IX;

b) 10 IX-10 X;

c) 15 X-15 XI;

d) 15 XI-15 XII;

e) Nici un r spuns nu este corect.

59. Cre terea propriu-zis crapului vara I, vara a II-a i vara a III-a, este precedat de:

a) Pescuitul de control;

b) Pescuitul de recolt ;

c) Recoltarea periodic a probelor de ap ;

d) Preg tirea i popularea bazinelor;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

60. Pe parcursul cre terii crapului vara I, a II-a i a III-a, este necesar efectuarea pescuitului de control la intervale de:

a) 10-15 zile;

b) 20-30 zile;

c) 30-40 zile;

d) 40-50 zile;

e) 50-60 zile.

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

61. În bazinele de iernat, indiferent de temperatura apei, este recomandat hr nirea crapului cu nutre uri:

a)

b) Starter ;

c) Combinate, indiferent de re et ;

d) Concentrate;

e) Nici un r spuns nu este corect.

Prestarter ;

62. La sfâr itul perioadei de iernare a crapului, pierderile cele mai mari sunt înregistrate în cazul:

a) Remon ilor;

b) Reproduc torilor;

c) Remon ilor i reproduc torilor;

d) Tineretului;

e) Nici un r spuns nu este corect.

63. Somnul de iarn al crapului se manifest prin:

a) Cre terea intensit ii proceselor fiziologice;

b) Cre terea consumului de hran ;

c) Cre terea greut ii corporale datorit inactivit ii;

d) Cre terea lungimii corpului;

e) Nici un r spuns nu este corect.

64. Categoria crap de consum se refer la:

a) Crapul de o var ;

b) Crapul de dou i trei veri;

c) Crapul de dou veri;

d) Crapul de trei veri;

e) Remon i i reproduc tori.

65. La finele cre terii, crapul de dou veri atinge greut i medii de:

a) 0,7-0,8 kg;

b) 1,2-1,5 kg;

c) 1,6-1,8 kg;

d) 2,0-2,5 kg;

e) 2,5-3,0 kg.

66. În mediul natural de via , p str vul indigen se reproduce în:

a) August-septembrie, la temperatura apei de 15-17 0 C;

b) Septembrie, la temperatura apei de 10-15 0 C;

c) Octombrie-noiembrie, la temperatura apei de 6-8 0 C;

d) Ianuarie, la temperatura apei de 1-4 0 C;

e) Oricând, în sezonul cald.

67. În func ie de temperatura apei, durata incuba iei icrelor de p str v indigen este de:

a) 3-6 zile;

b) 15-30 zile;

c) 30-60 zile;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

d) 3-5 luni;

e) 6-8 luni.

68. Prezen a în interiorul icrei de p str v a unei pete cu aspect de virgul corespunde:

a) Icrei fecundate;

b) Icrei nefecundate;

c) Icrei embrionate;

d) Icrei atacat de Saprolegnia;

e) Nici un r spuns nu este corect.

69. În p str v rii, imediat dup ecloziune, larvele de p str v indigen sunt transferate în:

a) Bazinele de cre tere a puietului;

b) Bazinele de alevinaj;

c) Bazinele de parcare;

d) Bazinele de îngr are;

e) Toate r spunsurile sunt corecte.

70. Hr nirea suplimentar a larvelor de p str v indigen începe i se realizeaz :

a) La cca. 60 zile, cu amestecuri concentrate i mas verde;

b) La cca. 60 zile, cu sp rturi sau f inuri de cereale;

c) La cca. 18 zile, cu hran vie sau de origine animal sau cu nutre uri combinate;

d) La cca. 3-4 zile cu orice sortiment de furaje;

e) Nici un r spuns nu este corect.

71. Stadiul de puiet de p str v indigen (P 0 ) corespunde intervalului de vârst :

a) Ecloziune-40 de zile;

b) 41 zile-2 luni;

c) 2-6 luni;

d) 7-13 luni;

e) Peste 13 luni.

72. La finele perioadelor de cre tere P 0 i P 1, p str vul indigen atinge greutatea medie de:

a) 15 g, respectiv 20-40 g;

b) 25 g, respectiv 50-80 g;

c) 30 g, respectiv 60-90 g;

d) 50 g, respectiv 100-120 g;

e) 60 g, respectiv 170-175 g.

73. Pe parcursul cre terii p str vilor, indiferent de categoria principalele însu iri calitative ale apei sunt apreciate:

a) Zilnic;

b) S pt mânal;

c) Lunar;

d) Trimestrial;

e) Anual.

de vârst , consumul de hran i

74. Frecvent, pentru consum, sunt comercializa i p str vii din categoria:

a) P o ;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

b) P 1 ;

c)

d)

e) Reproduc tori.

P

P

1+

2+

;

;

75. La sfâr itul cre terii, greutatea i lungimea medie a p str vilor indigeni P 2+ este de:

a) 200-250 g, respectiv 25-30 cm;

b) 170-175 g, respectiv 20-25 cm;

c) 40-80 g, respectiv 15-20 cm;

d) 20-40 g, respectiv 10-12 cm;

e) Nici un r spuns nu este corect.

76. Printre factorii biologici care limiteaz produc ia piscicol se num r :

a) Hr nirea defectuoas a pe tilor;

b) Nerespectarea densit ii optime de cre tere;

c) Mamiferele i p s rile ihtiofage;

d) Poluarea apelor piscicole;

e) Toate r spunsurile sunt corecte.

77. Recoltarea pe tilor este recomandabil s se realizeze atunci când temperatura apei în bazine scade sub:

a) 30 0 C;

b) 25 0 C;

c) 20 0 C;

d) 15 0 C;

e) 10 0 C.

78. În timpul transport rii pe tilor vii este interzis :

a) Hr nirea;

b) Reoxigenarea apei;

c) Schimbarea par ial a apei;

d) Oprirea mijloacelor de transport;

e) Nici un r spuns nu este corect.

79. Num rul exemplarelor dintr-o specie de vânat care ocup un anumit areal, în concordan cu capacitatea biogenic reprezint :

a) Fondul cinegetic na ional;

b) Fondul de vân toare;

c) Densitatea real ;

d) Densitatea optim ;

e) Vânatul principal.

80. Speciile de vânat, terenul de vân toare i construc iile anexe de pe un anumit areal constituie:

a) Fondul de vân toare;

b) Patrimoniul vân toresc;

c) Vânatul principal;

d) Densitatea vânatului;

e) Nici un r spuns nu este corect.

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

81. Specia de vânat care are cea mai mare valoare dintr-un fond de vân toare reprezint :

a) Vânatul principal;

b) Fondul de vân toare;

c) Densitatea real a vânatului;

d) Densitatea optim a vânatului;

e) Nici un r spuns nu este corect.

82. Densitatea optim a exemplarelor de mistre la 100 hectare teren este de:

a) 4-5 capete;

b) 3-4 capete;

c) 2-3 capete;

d) 1,5-2,0 capete;

e) 0,5-1,0 capete.

83. Perioada legal de recoltare a mistre ului este:

a) 1 aprilie-15 iunie;

b) 1 mai-15 iulie;

c) 1 iunie-15 iulie;

d) 1 august-15 februarie;

e) Pe tot parcursul anului.

84. Densitatea optim de 1 exemplar la 1000 hectare teren corespunde:

a) Mistre ului;

b) Ursului brun;

c) Cerbului carpatin;

d) C priorului;

e) Iepurelui comun.

85. Reproducerea ursului brun are loc în perioada:

a) Aprilie-iunie;

b) Iulie-august;

c) Septembrie-octombrie;

d) Noiembrie-decembrie;

e) Ianuarie-februarie.

86. Nutria se reproduce:

a) Iarna;

b) Prim vara;

c) Vara;

d) Iarna i vara;

e) Pe tot parcursul anului.

87. În s lb ticie, nurca prezint culoarea bl nii:

a) Brun ;

b) Alb

;

c)

Alb

struie;

d) Gri;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

e) Violet.

88. În captivitate, hrana administrat nurcilor este constituit aproape exclusiv din:

a) Produse de origine animal ;

b) F inuri de cereale;

c) Gr un e de cereale;

d) Mas verde;

e) R d cinoase.

89. Vulpea prezint urm toarele valori medii ale duratei gesta iei i prolificit ii:

a) 52-53 zile, respectiv 4-5 pui;

b) 45-50 zile, respectiv 2-3 pui;

c) 35-40 zile, respectiv 1-2 pui;

d) 30-35 zile, respectiv 1-2 pui;

e) Nici un r spuns nu este corect.

90. Cerbul carpatin i c priorul se reproduc:

a) Iarna;

b)

c) Vara, respectiv toamna;

d) Toamna, respectiv vara;

e) Pe tot parcursul anului.

Prim vara;

91. Perioada de bonc nit este caracteristic :

a) Ursului;

b) Mistre ului;

c) C priorului;

d) Cerbului carpatin;

e) Vulpei.

92. Din familia Cervidae face parte:

a) Ursul;

b) Mistre ul;

c) Cerbul;

d) Iepurele comun;

e) Nutria.

93. De la care dintre urm toarele specii de vânat nu este valorificat carnea:

a) Mistre ;

b) Nutrie;

c) Vulpe;

d) Cerb;

e) C prior.

94. Dintre ecotipurile de fazani, cel mai vechi i mai r spândit în Europa este:

a) Fazanul gulerat;

b) Fazanul mongolic;

c) Fazanul comun;

EXAMEN DE LICEN CONTROLUL I EXPERTIZA PRODUSELOR ALIMENTARE - 2014

d) Fazanul verde;

e) Fazanul negru (tenebrosus).

95. Care dintre urm toarele particularit i sunt caracteristice fazanului comun?

a) Dimorfism sexual redus;

b) Maturitatea sexual apare la vârsta de 4 luni;

c) Produce 25-30 ou /ciclu;

d) Incuba ia dureaz 30-35 de zile.

e) Nici un r spuns nu este corect.

96. Care dintre urm toarele particularit i sunt caracteristice iepurelui comun?

a) Capacitate redus de adaptare i de aclimatizare;

b) Intensitate de cre tere redus ;

c) La na tere puii nu prezint p r i au ochii închi i;

d) C ldurile apar la o lun dup f tare;

e) Nici un r spuns nu este corect.

97. Iepurele comun (de câmp) atinge maturitatea sexual i se reproduce (fat ):

a) La vârsta de 10-12 luni, de 6-7 ori/an;

b) La vârsta de 9-10 luni, de 5-6 ori/an;

c) La vârsta de 7-8 luni, de 3-4 ori/an;

d) La vârsta de 5-6 luni, de 1-2 ori/an;

e) La vârsta de 3-4 luni, de 1-2 ori/an.

98. Iepurele comun prezint urm toarele valori medii ale duratei gesta iei i prolificit ii:

a) 45-50 zile, respectiv 1 pui/f tare;

b) 42-43 zile, respectiv 2-4 pui/f tare;

c) 40 zile, respectiv 5-6 pui/f tare;

d) 30 zile, respectiv 5-6 pui/f tare;

e) Nici un r spuns nu este corect.

99. Care dintre urm toarele particularit i sunt caracteristice iepurelui de vizuin ?

a) Rezisten mare la temperaturile sc zute;

b) Nu este fidel locului de trai;

c) Solitar, nu tr ie te în grupuri;

d) La f tare, puii au ochii deschi i i p r sesc imediat cuibul;

e) Nici un r spuns nu este corect.

100. Comparativ cu iepurele comun, iepurele de vizuin prezint :

a) Areal de r spândire mai redus;

b) Dezvoltare corporal mai mic ;

c) Membrele posterioare i urechile mai scurte;

d) Durata gesta iei mai mic ;

e) Toate variantele de r spuns sunt corecte.

ef lucr. Ing. Marmandiu Andrei