In Japonia, respectul este insasi coloana vertebrala a sistemului educativ.

Cu unul dintre cele

mai mici bugete printre tarile dezvoltate, doar 3,3% din PIB, comparativ cu 5 procente in Statele
Unite, invatamantul nipon a dominat clasamentul mondial timp de cateva decenii. ezultatele
atat de bune sunt urmarea atentiei pe care o primesc pro!esorii.
In sc"imbul unui salariu generos, care trece de #$.%%% de dolari pe an la !inal de cariera,
pro!esorii trebuie sa !aca din elevi niste cetateni model, iar implicarea lor in !ormarea scolarilor
este una de admirat. &e e'emplu, daca un elev este prins !urand ceva dintr(un magazin,
pro!esorul este anuntat inaintea parintelui.
Pe langa materiile obisnuite, copiii invata si ce inseamna responsabilitatea. )i sunt cei care !ac
curatenie in scoala si, prin rotatie, servesc masa si spala vasele la bucatarie. *a scoala au
ocazia sa invete de toate, de la bunele maniere la masa, pana la trigonometrie.
In plus, dascalii au ore special alocate in program pentru a analiza evolutia elevilor de la un
trimestru la altul sau intre materii di!erite. +rele de curs sunt inregistrate si !ilmarile le permit
pro!esorilor cu e'perienta sa ii s!atuiasca pe colegii lor mai tineri.
Iar valoarea acordata educatiei in Japonia este poate cel mai bine descrisa de un proverb local,
-&ecat o mie de zile de studiu mai bine o zi cu un pro!esor bun-
&ac. ar !i s. compar.m usia cu Japonia, am observa c. o /ar. cu o supra!a/. de 0% de ori
mai mic. dec1t a statului rus 2i care nu de/ine resurse naturale, are un P3B de 45 ori mai mare
dec1t al usiei. 6cest lucru se datoreaz. dinamicii spa/iale, care 2i(a mutat polii de putere
dinspre teritoriu 2i resurse spre competitivitate economic. 2i P3B. Japonia nu a !ost doar
generatorul bun.st.rii 7n 6sia, declan21nd dominoul boom(ului economic 7n regiune, dar a !ost
2i este una dintre cele mai active puteri pe plan interna/ional. 8Japonia r.m1ne o produc.toare
economic. global. 2i cel mai mare !urnizor de a9utoare umanitare din lumea 7nt1i.: 6ctivitatea
de men/inere a p.cii 2i dezvoltare economic. realizat. la nivel mondial, 7i pot o!eri Japoniei
statutul mult visat, al unei puteri acceptate 2i respectate pe plan interna/ional.
Japonia a impus un model economic asiatic rapid 7mprumutat la nivel global, bazat pe
8complementaritatea 7ntre economii:. Identi!icabil. cu un 9oc de tip 8;in(;in:, interna/ionalizarea
productivit./ii 7n statele vecine a dus la sc"imbarea industriilor 2i per!orman/e economice.
&atorit. !or/ei lor economice, dar 2i geogra!iei, o alian/. nipono(c"inez. este luat. tot mai mult
7n calcul. <ul/i anali2ti aduc 7n discu/ie o posibil. a'. economic. 2i strategic. Bei9ing = >o?@o,
care ar crea un adev.rat imperiu economic 2i ar trans!orma 6sia 7n cea mai important. zon.
economic. a lumii.
Aiind o na/iune puternic in!luen/at. de sentimentul unicit./ii 2i a mesianismului s.u, Japonia a
creat un mod de via/. di!erit 2i c"iar superior, trans!ormat ulterior 7ntr(un etalon pentru zona
6siei.
I(am vazut. )rau sute de 9aponezi care venisera la un templu Ben din C@oto. )rau tacuti si
veneau sa se reculeaga, intr(o procesiune tainica. 6prindeau betisoare pentru odi"na mortilor si
loveau cu o s!oara groasa, intr(un clopot di!erit de ale noastre. Sunetele ii indemnau la
rugaciune. Isi lipeau palmele, inc"ideau oc"ii si isi inclinau capul cu umilinta in !ata lui Budd"a.
6poi aruncau cu monede in cu!ere imense, pentru ca cei de &incolo sa aiba bunastare.
Prindeau biletele in Copacul &orintelor si se rugau pentru sanatatea Celor Buni. )'istau si
lumanari in vanzare pentru toate rugaciunile, pentru succesul la e'amen, pentru vindecarea
cancerului, pentru obtinerea carnetului de so!er, pentru avansarea in !irma... Pavilionul de 6ur,
Cin?a?u, cunoscut si ca o?uon(Ji, iti taie rasu!larea. Petalele de aur din care este construit
stralucesc pana si noaptea. Construit in anul 4$$%, a !ost resedinta mai multor s"oguni, iar in
anul 4DD0 a !ost inscris in -<ostenirea Culturala <ondiala-. Si gradina palatului imperial este o
splendoare. 3uiele arcuite dau viitoarea !orma a arborilor, iar ciresii 9aponezi tocmai in!lorisera.
Eelesteele sunt pline de pesti uriasi care, atunci cand ii simt pe vizitatori, scot capul din apa si
cer mancare. *a iesire, turistii isi potolesc setea din Aantana &orintelor. 6pa rece si atat de
limpede este bauta din linguri uriase si este absolut obligatoriu sa(ti pui o dorinta. )u am prea
multe, ca sa incapa intr(o singura lingura. In sc"imb, drumul spre "otel este parcurs in liniste si
nu trebuie sa !ac vreun e!ort pentru a memora minunile vazute.
6terizam pe un aeroport ultramodern, aparut, parca, din apa marii. &ar c"iar asa s(a si
intamplat, 9aponezii au construit aeroportul de langa 3ago@a pe mare, creand o mica peninsula
pentru aceasta constructie cu mai multe eta9e, in care nimic nu a !ost lasat la intamplare.
Persoanele cu dizabilitati sunt e'trem de respectate in aceasta tara si sute de scari si benzi
rulante le usureaza transportul in incinta aeroportului. aman uimit de atata curatenie, de atata
rigoare. Beci de mii de metri patrati de moc"eta, de !inisa9e, !ac din aceasta constructie
incredibila o opera de arta. *a iesirea din aeroport, autobuze care nu polueaza aproape deloc isi
asteapta oaspetii. So!erii au manusi albe, si orice strain care a9unge in tara lor este tratat
precum un demnitar. 3u se !umeaza deloc, riscul de a aprinde o tigara se penalizeaza cu
amenzi uriase... &rumul spre "otelul din orasul >o@ota este silentios, iar autostrada pare
as!altata cu pu!. 3ici o groapa, nici macar o !isura in as!altul care se aseamana cu un parc"et
melaminat. So!erul are volanul pe dreapta si senzatia de a circula pe stanga este ciudata. +
intreb pe domnisoara(translator de ce nu e'ista pubele de gunoi pe strazi, iar ea ne spune ca
9aponezii nu au nevoie de asa ceva, !iindca ei nu !ac murdarie deloc. 6u un cult aparte pentru
curatenie, pentru mediul incon9urator si, nu intamplator, au ales drept tema a )'pozitiei
<ondiale $%%5 de la 6ic"i -Intelepciunea naturii-.
Stiati ca, Ftia/i c. un anga9at 9aponez din domeniul igienei este numit Ginginer de s.n.tate: 2i
poate avea un salariu cuprins 7ntre 5.%%% 2i 5.%%% de dolari pe lun., iar un om de serviciu este
supus unor teste scrise 2i oraleH Ftia/i c. rata de al!abetizare a Japoniei se apropie de 4%%%H
Ftia/i c. nu e'ist. nicio e'aminare de la clasa 7nt1i p1n . la clasa a treia, pentru c., 7n opinia
9aponezilor, scopul educa/iei este de a insu!la concepte 2i !ormarea caracterului, nu doar de
e'aminare 2i 7ndoctrinare. Ftia/i c. durata de 7nt1rziere a trenurilor din Japonia este de c1teva
secunde pe anH )i apreciaz. valoarea timpului 2i sunt !oarte punctuali.
44. Ftia/i c. elevi au la dispozi/ie o 9um.tate de or. pentru a servi masa, ast!el 7nc1t s. li se
asigure o digestie corect.. C1nd cei responsabili au !ost 7ntreba/i despre aceast. problem., au
r.spuns, ace2ti elevi sunt viitorul Japoniei.
4$. Ftia/i c. 7n Japonia sunt peste 5%.%%% de oameni care au peste 4%% de aniH
43. Ftia/i c. 7n Japonia au loc apro'imativ $ crime comise cu arme de !oc pe anH
40. Ftia/i c. 7n Japonia este acceptabil s. adormi la serviciu pentru c. se consider. c. somnul
este determinat de munca greaH
45. Ftia/i c. trenurile sunt at1t de aglomerate 7nc1t a !ost anga9at personal care se ocup. cu
7mpingerea pasagerilor 7n interiorul acestoraH
+noarea este una dintre cele mai sacre valori ale 9aponezilor. 6cest lucru este valabil atat
pentru societatea civila, cat si pentru politca. Ultimul premier al Japoniei, Iu?io Eato@ama, si(a
dat demisia pentru ca nu a reusit sa(si indeplineasca o promisiune din campania electorala.
Incalzire stradala
3insorile nu pun nici cea mai mica problema locuitorilor din nordul tarii. In timpul iernii, trotuarele
si soselele sunt incalzite, ast!el ca in casele 9aponezilor nu e'ista termo!icare centralizata.
Sa mori din cauza muncii
Cuvantul -?aros"i- in limba 9aponeza inseamna -moarte din cauza epuizarii-. 6ceasta boala
este recunoscuta o!icial iar anual, din cauza ei, mor in 9ur de 4%.%%% de oameni. Pretul
dezvoltarii economice agresive este uneori prea mare.
<uncitorii straini nu sunt discriminati ca in alte state pentru ca in Japonia e'ista o lege !oarte
clara care reglementeaza piata muncii, pentru contractarea unui cetatean strain, anga9atorul
9aponez este obligat sa(i plateasca acestuia un salariu care sa !ie mai mare decat media pe
economie. In acest !el, drumul pentru specialisti ramane desc"is, iar strainii mai slab cali!icati nu
pot castiga mai putin decat con!ratii lor 9aponezi. 6st!el, piata muncii este una competitiva,
concurentiala, !ara risc de dumping.
Ucigasi sau devoratori ai delicateselorH
Carnea del!inilor este nelipsita din meniul 9aponezilor, care o considera mai delicioasa decat cea
de peste. Cu toate ca ecologistii si(au e'primat in dese randuri dezacordul !ata de acest obicei,
9aponezii continua sa !ie impatimiti ai supelor de del!in sau ai carnii pra9ite.
Arica de strainatate
Japonezii nu se simt in siguranta in a!ara granitelor tarii, iar calatoriile ii sperie. Cea mai
nesigura tara, con!orm lor, este SU6. In sc"imb, o cercetare de piata !acuta in randul a 0.%%% de
manageri "otelieri din lume a relevat ca, datorita comportamentului e'emplar, 9aponezii sunt cei
mai doriti turisti.