Batalia de la Podul Inalt- 537 de ani

Published By Cezar Machidon On Tuesday, January 10th 2012.

Under Istorie Tags: 1!", batalia de la #odul inalt, I$#eriul oto$an, #odul inalt,
stean cel $are, %aslui
Astzi, se mplinesc 537 de ani de cnd, n ziua
de mari, !" ianuarie !#75, $oie$odul %te&an cel 'are a repurtat asupra otomanilor o
strlucit $ictorie n punctul numit (Podul )nalt*, situat lng +aslui, -auzele con&lictului
dintre 'oldo$a .i Imperiul /toman din perioada domniei lui %te&an cel 'are erau pro&unde
.i .i a$eau rdcinile n planurile pe care turcii le &ceau pentru cucerirea 0uropei -entrale,
/dat cu $enirea la tron a lui 'a1omed al II-lea, acesta dorea s ren$ie gloria strmo.ilor,
e2tinznd stpnirea otoman asupra rilor din Peninsula Balcanic,
&n anul 1"', Constantino#olul a c(zut, iar turcii #uteau s( #orneasc( nestin)heri*i la noi cuceriri +n
,uro#a. Peste c-*i%a ani, +$b(ta*i de %ictorii, ei stri)au. /0a 1o$a, la 1o$a2. 3u$ai c(, #e dru$ul
1o$ei, se ridicau $o4tenitorii
ro$anit(*ii orientale, +n 5runte cu Iancu de 6unedoara, 7lad 8e#e4 4i 9te5an cel Mare, #ersonalit(*i
care au atras aten*ia u$ani4tilor c(, la :un(rea de Jos, ur$a4ii cezarilor se lu#tau indirect #entru
/Cetatea ,tern(2.
Pentru a a;un)e la 1o$a, st(#-nirea :un(rii <5lu%iu nu$it 4i Iordanul ro$-nilor=, cu 5orti5ica*iile
sale, era esen*ial(. &n a5ara a%anta;elor #e care 5lu%iul le #rezenta +n st(#-nirea Peninsulei Balcanice,
acesta deschidea #osibilitatea cuceririi C-$#iei Panonice 4i de aici a centrului euro#ean. Cine
st(#-nea $arele 5lu%iu controla o $are #arte din b(tr-nul continent, iar i$#ortan*a strate)ic( a
:un(rii de Jos era cunoscut( de cei doi str(luci*i co$andan*i $ilitari, ale c(ror
ar$ate se %or con5runta +n $area b(t(lie din ianuarie 1!", Maho$ed al II>lea 4i 9te5an cel Mare.
&nc( din 1?2, Maho$ed al II>lea, cuceritorul Constatino#olului, caracteriza i$#ortan*a :un(rii 4i a
cet(*ilor de #e $alul st-n) +n ur$(torii ter$eni. /@t-t ti$# c-t Chilia 4i Cetatea @lb( sunt ale
ro$-nilor, iar Bel)radul s-rbesc al un)urilor, nu %o$ #utea +n%in)e cu totul #e )hiauri2. @4a se
eA#lic( de ce, +n ti$#ul ca$#aniei din 1?2, Maho$ed al II>lea a tri$is o 5lot( #e Marea 3ea)r( 4i
:un(re ca s( ocu#e cetatea Chilia. 9te5an cel Mare a intuit e%olu*ia situa*iei #olitice 4i $ilitare la
:un(rea de Jos 4i a hot(r-t s( intre +n #osesia Chiliei +n 1?", #entru +nt(rirea hotarului sudic al
*(rii.
Conte$#oran cu e%eni$entele, autorul cronicii de la :ubnic, re5erindu>se la ca$#ania din 1!",
ar(ta c( turcii au #(truns +n Moldo%a /cu )-ndul c( dac( %or 5i biruitori, s( n(%(leasc( a#oi asu#ra
+ntre)ului re)at al Un)ariei2. Obser%a*ia cronicarului subliniaz( i$#ortan*a strate)ic( #e care o a%ea
Moldo%a #entru Un)aria.
@ceste c-te%a $(rturii sunt +n $(sur( s( 5iAeze rolul Moldo%ei +n a#(rarea ,uro#ei acelei %re$i 4i
s( con5ir$e 5a#tul c( r(zboiul #urtat de 9te5an cel Mare cu I$#eriul Oto$an +n anii 1!'>1!? a
a%ut caracterul unei lu#te #entru controlul cursului in5erior al :un(rii, cunoscut 4i sub nu$ele de
/5lu%iu al destinelor2, care tra%erseaz( ,uro#a de la 7est la ,st. :esi)ur, #lanul de a#(rare era

condi*ionat de #oten*ialul u$an 4i econo$ic al Moldo%ei, de con;unctura interna*ional(. ,l
#re%edea, +ntr>o #ri$( 5az(, ado#tarea de5ensi%ei acti%e, +n sco#ul uz(rii 5or*ei ad%ersarului. Odat(
realizat acest obiecti%, se #reconiza trecerea la contrao5ensi%(, +n5r-n)erea ina$icului 4i alun)area
r($(4i*elor #este 5rontier(. Ca de at-tea ori +n trecutul de lu#t( al *(rii, 4i de data aceasta
su#erioritatea nu$eric( 4i tehnic( a ad%ersarului a 5ost contracarat( #rin obstacolele o#use +naint(rii
acestuia. h(r*uirea du4$anului, ale)erea unui loc 5a%orabil #entru lu#t( 4i #rin tactica ado#tat( +n
b(t(lie.
3nde este punctul numit (Podul )nalt*4
&n le)(tur( cu locul de des5(4urare a lu#tei de la 7aslui, sunt $ai $ulte #(reri +n istorio)ra5ie le)ate
de to#oni$ia zonei. @st5el, +ntr>o bro4ur( des#re aceast( b(t(lie, )eneralul 7. Po#o%ici #une +n
discu*ie un bo)at $aterial, +n care sublinia. /0ocul se con5ir$( #rin ur$e de teren ce se #ot %edea 4i
azi, #rin denu$irile locale #(strate de tradi*ia #o#ular( la sud>%est de 7aslui, care do$in( %alea
B-rladului 4i a 1aco%ei, la :ealul Paiului cu cota 2?! ce #oart( nu$ele de Cet(*uiaB2.
Mai de#arte, re)retatul istoric ie4ean Constantin Cihodaru, ori)inar de #e $elea)urile %asluiene,
sus*ine c( #odul @ra#ului, din a#ro#ierea bara;ului de la Pu4ca4i, nu 4i>ar tra)e nu$ele de la un
/ara#2 ucis +n lu#t(, ci de la o 5a$ilie de ne)ustori %asluieni care a eAistat cu nu$ele de @ra#u #rin
secolul al C7III>lea.
Iz$oarele istorice scrise despre Btlia de la +aslui
1etra)erea turcilor de la locul b(t(liei s>a trans5or$at +n derut( 4i #anic(, iar ur$(rirea a durat trei
zile, /de $ar*i #-n( %ineri noa#tea #e un $are noroi2, 5a#t con5ir$at de Dri)ore Ureche +n
0eto#ise*ul 8(rii Moldo%ei. 0u#ta de la 7aslui, din 10 ianuarie 1!", se +ncheia cu o $are %ictorie a
$oldo%enilor, 9te5an cel Mare 5iind #ri$ul #rinci#e cre4tin care b(tuse #e turci +ntr>o b(t(lie a4a de
$are.
&n ti$#ul do$niei $arelui %oie%od, s>au scris cinci cronici care descriau lu#ta. +n /0eto#ise*ul
anoni$2 sau +n /Cronica de la Putna2, $area %ictorie de la 7aslui este conse$nat( la#idar,
cronicarul 5iind interesat $ai $ult de i$#ortan*a ei 4i de #ersonalitatea lui 9te5an, considerat alesul
lui :u$nezeu 4i ur$a4 al %echilor +$#(ra*i bizantini, care a 5ost +nt-$#inat +n ca#itala *(rii,
Eucea%a, cu stri)area /E( tr(iasc( *arul2.
E#re deosebire de %echile cronici $oldo%ene4ti, care ne o5er( #u*ine a$(nunte des#re b(t(lia de la
7aslui, +n 0eto#ise*ul lui Dri)ore Ureche, in5or$a*iile sunt $ai nu$eroase 4i se re5er( la. 5or*ele
care se con5runt(, locul 4i data de des5(4urare a b(t(liei, tactica 5olosit(, deznod($-ntul lu#tei, iar +n
5inal se aduce recuno4tin*( lui :u$nezeu #entru $area biruin*(. Ee #are c( nu$(rul de 120.000 de
turci care au luat #arte la lu#ta de la 7aslui, #e care Dri)ore Ureche l>a #reluat de la cronicarul
#olonez Ian :lu)osz, este #u*in eAa)erat, 100.000 5iind $ai a#ro#iat de ade%(r.
Partici#area secuilor la b(t(lia de la 7aslui este ne+ndoielnic(, iar cronicarul :lu)osz consider( c(
9te5an cel Mare ru#sese *ara acestora /din re)atul Un)ariei 4i o su#usese sie>4i2. ,ste, e%ident, o
eAa)erare, dar se #oate a5ir$a c( #rezen*a secuilor la 7aslui se datora $ai $ult bunelor rela*ii dintre
9te5an cel Mare 4i %oie%odul Transil%aniei dec-t bun(%oin*ei re)elui
Matei Cor%in. :e alt$interi, c-t a +n*eles re)ele Un)ariei s(>l s#ri;ine #e $arele %oie%od s>a %(zut
din cores#onden*a sa cu #rinci#ii din Occident 4i cu Pa#a de la 1o$a, i$ediat du#( %ictoria de la
Podul &nalt.
&n continuare, Dri)ore Ureche arat( c( 9te5an cel Mare a %enit +naintea turcilor /din sus de 7aslui, la
Podul &nalt2. @ceast( in5or$a*ie este )re4it(, ca de alt5el 4i ziua de ;oi, c-nd a +nce#ut b(t(lia. &n
realitate, lu#ta a a%ut loc $ar*i. &n +ncheiere, $arele cronicar arat( ac*iunile de $ul*u$ire 5a*( de
di%initate +ntre#rinse de $arele %oie%od, #rin *inerea a trei zile de #ost 4i zidirea bisericii cu hra$ul
T(ierea Ca#ului E5-ntului Ioan Botez(torul, care ar 5i 5ost ridicat( i$ediat du#( aceast( %ictorie. :e
5a#t, edi5icarea ei s>a 5(cut $ai t-rziu, la 1" ani de la $area b(t(lie.
&n ur$a %ictoriei ob*inute +$#otri%a turcilor, lu#ta de la 7aslui a c(#(tat tre#tat un caracter #olitic 4i
do$nul Moldo%ei se +n5(*i4a tot $ai $ult ca un $onarh 5eudal care trebuia s( ocu#e unul dintre
#ri$ele locuri +ntre #rinci#ii %re$ii. @ceast( tendin*( a#are clar 4i +n scrisoarea circular( adresat(
ca#etelor +ncoronate ale ,uro#ei din 2" ianuarie 1!", nu cu u$ilin*(, ci cu de$nitate. /M( +nchin
cu #rietenie, %ou( tuturor celor ce %( scriu2. &n continuare, +n4iruirea i$#resionant( a e5ecti%elor
turce4ti 4i a #a4alelor care au #artici#at la lu#t( a%eau dre#t sco# s( de$onstreze nu nu$ai
#ro#or*iile %ictoriei, dar 4i 5a#tul c( I$#eriul Oto$an nu este de ne+n%ins. :e aceea, se +n5(*i4eaz(,
la#idar, +ntr>un stil e#ic de $are e5ect, 5or*ele #e care le>a +n5runtat. /I>a$ biruit 4i i>a$ c(lcat +n
#icioare #e to*i 4i i>a$ trecut sub ascu*i4ul s(biei noastre2. Prin aceast( scrisoare, 9te5an cel Mare se
adresa #rinci#ilor cre4tini #entru a %eni +n a;utorul Moldo%ei +ntr>o %iitoare con5runtare cu I$#eriul
Oto$an.
Aprecieri elogioase despre eroismul lui
9te5an cel Mare +n lu#ta de la 7aslui cu#rinde Chronicon :ubnicense, nu$ire care deri%( de la
co$una slo%ac( :ubnic, +n a c(rei bibliotec( s>a #(strat #-n( +n 1F'F. Ee $en*ioneaz( dezinteresul
$ani5estat de re)e 5a*( de #ericolul care #ri$e;duia +ns(4i eAisten*a re)atului $a)hiar 4i +n acela4i
ti$# sunt ar(tate ne$ul*u$irile oa$enilor de r-nd 5a*( de d(rile tot $ai nu$eroase i$#use +n
sco#uri str(ine interesului lor.
Ei$ilar s>a eA#ri$at cronicarul #olonez Ian :lu)osz, +n lucrarea 6istoria Polonia, ce relateaz(
$o$ente i$#ortante din istoria noastr(. Cronica lui :luo)osz con*ine in5or$a*ii #re*ioase le)ate de
locul b(t(liei, de e5ecti%ele celor dou( ar$ate, #recu$ 4i des#re i$#ortan*a lu#tei. Ian :lu)osz, ca
$ai to*i cronicarii ti$#ului, a %(zut +n 9te5an cel Mare, +n ur$a %ictoriei de la Podul &nalt, o4teanul
cruciat, cel $ai %rednic 4i $ai indicat #entru a 5i nu$it +n 5runtea coali*iei statelor euro#ene dornice
s( lu#te +$#otri%a turcilor. 9tirile conse$nate de :lu)osz au 5ost #reluate de al*i cronicari #olonezi.
MiechoGsHi, Cro$$er, EtryHo%sHi 4i BielsHi, care au relatat +n o#erele lor 5a#tele de %ite;ie ale
$arelui %oie%od.
Istorio)ra5ia italian( din ,%ul Mediu a acordat 4i ea o aten*ie deosebit( b(t(liei de la Podul &nalt.
Etudiul unor docu$ente %ene*iene e%iden*iaz( 5a#tul c( %estea %ictoriei $oldo%enilor interesa +n cel
$ai +nalt )rad statul do)ilor 4i alte ora4e a5late sub in5luen*a lor. @st5el, cronica %ene*ian( a lui
Irancesco 0on)o arat( c( hoardele turce4ti nu $ai su5eriser( #-n( atunci o a4a $are +n5r-n)ere.
Un alt docu$ent i$#ortant +n care a#ar in5or$a*ii des#re lu#ta de la 7aslui este scrisoarea de la
Buda, unde se $en*ioneaz( c( ur$(rirea turcilor a durat de $ar*i #-n( %ineri, ca 4i la:lu)osz.
:ate interesante des#re b(t(lia de la 7aslui sunt $en*ionate 4i +n Cronica @ustriac(, dar 4i +n
Cronica 0ituanian(. &n ,uro#a a#usean(, b(t(lia de la 7aslui a a%ut ecouri t-rzii, 5iind a$intit( +n
lucr(rile lui Johannes 0euncla%ius 4i ale iezuitului Phili##us Briotius.
-ontro$erse asupra numrului lupttorilor
Cronicarii turci #rezint( succint +n scrierile lor b(t(lia de la 7aslui, dar to*i recunosc dezastrul
eA#edi*iei conduse de Eoli$an>Pa4a. :esi)ur, #rin %ictoria de la 7aslui, ro$-nii au ar(tat +nc( o
dat( 5or*a lor de lu#t(, de care turcii %or trebui s( *in( sea$a +n %iitor, 4i rolul *(rilor ro$-ne ca zid
de a#(rare a ,uro#ei 4i ci%iliza*iei cre4tine.
Ecrierile cre4tine re5eritoare la b(t(lia de la 7aslui, at-t cele interne, c-t 4i cele eAterne, redau $ai
$ult #ro#or*iile sau $(re*ia lu#tei 4i +n $ai $ic( $(sur( a$(nuntele dorite de istorici, #entru c(
aten*ia cronicarilor, +ndeosebi cei str(ini, din secolul al C7>lea sau de $ai t-rziu, a 5ost )loria
$ilitar( a $arelui %oie%od, /Palatinus 7alahiae2, care, a#(r-ndu>4i *ara, a#(ra 4i ,uro#a, o#rind
#entru c-te%a decenii o5ensi%a oto$an(. Cu trecerea %re$ii, scrierile des#re b(t(lia de la Podul +nalt
au de%enit $ai bo)ate +n a$(nunte, dar de $ulte ori contradictorii, ceea ce a dus la a#ari*ia unor
o#inii di5erite +n le)(tur( cu anu$ite as#ecte ale b(t(liei, cu$ ar 5i nu$(rul lu#t(torilor, a;utorul
#ri$it de $oldo%eni, ziua 4i locul de des5(4urare a ostilit(*ilor.
Pe baza iz%oarelor istorice de care dis#une$, se #oate a5ir$a c( la lu#ta de la 7aslui, sub co$anda
lui 9te5an cel Mare, au #artici#at circa 0.000 de o4teni, +ntre care se nu$(rau 4i ".000 de secui,
1.F00 de un)uri 4i 2.000 de #olonezi, a%-nd 4i 20 de tunuri. O#iniile di5erite +n le)(tur( cu ziua 4i
locul des5(4ur(rii b(t(liei se datoreaz( inter#ret(rilor eronate ale unor in5or$a*ii $ai %echi din
cronicile %re$ii. @st5el, data lu#tei din Cronica $oldo>)er$an( 4i 0eto#ise*ul 8(rii Moldo%ei <al lui
Dri)ore Ureche=, adic( ;oi, 10 ianuarie 1!", este eronat(.
O situa*ie ase$(n(toare o +nt-lni$ 4i +n le)(tur( cu locul de des5(4urare a lu#tei de la 7aslui. :in
cauza in5or$a*iilor contradictorii
eAistente +n iz%oare, istoricii din trecut s>au +$#(r*it +n dou( tabere. Unii au ad$is c( lu#ta a a%ut
loc la 1 Hilo$etri nord de 7aslui, l-n)( actualul sat C(n*(l(re4ti, iar al*ii, #recu$ C.C. Diurescu 4i
Constantin 1ezachie%ici, consider( c( b(t(lia a a%ut loc la sud de 7aslui, +n a#ro#iere de Munteni de
Jos, la con5luen*a 1aco%ei cu B-rladul.
Toate iz%oarele istorice, ale +n%in)(torilor 4i +n%in4ilor, atest( +ns( c( b(t(lia de la 7aslui s>a +ncheiat
cu o $are %ictorie a $oldo%enilor 4i a conduc(torului acestora, 9te5an cel Mare. :u#( cu$
$(rturisea Mara, %(du%a sultanului Murad I, /niciodat( o oaste turceasc( n>a $ai su5erit o ast5el de
+n5r-n)ere2.
&n a$intirea 5a#telor de %ite;ie ale $arelui %oie%od, a intrat +n tradi*ia autorit(*ilor locale, du#(
1JFJ, ca +n 5iecare an, la 2 iulie, c-nd se co$e$oreaz( trecerea +n eternitate a lui 9te5an cel Mare,
s(>l o$a)ieze a4a cu$ se cu%ine #e
cel care a 5ost nu$it /Eoarele Moldo%ei2.
&n r-ndurile de $ai ;os, #rezent($ succint c-te%a considera*ii asu#ra acestui conduc(tor de eAce#*ie.
-um a a5uns %te&an cel 'are 6omn al 'oldo$ei
@ceast( #ersonalitate co$#leA( si$bolizeaz( 5or*a creatoare a #o#orului ro$-n +n di%erse do$enii,
#recu$ 4i ideea lu#tei #entru #(strarea 5iin*ei statale. :e alt$interi, e5i)ia do$nitorului este
o$ni#rezent( #e $elea)urile %asluiene 4i nu nu$ai.
9te5an cel Mare a 5ost 5iul lui Bo)dan al II>lea 4i ne#ot al lui @leAandru cel Bun. @ de%enit do$n +n
a#rilie 1"!, du#( ce l>a +n5r-nt #e ri%alul s(u, Petru @ron, la :ol;e4ti, #e Eiret, la 12 a#rilie, 4i la
Orbic, +n *inutul 3ea$*ului, la 1 a#rilie. @ 5ost +nsc(unat ca %oie%od #e C-$#ia de la :ire#tate, de
l-n)( Eucea%a, 4i a 5ost uns cu $ir de $itro#olitul de atunci, Teoctist. @ 5ost cea $ai lun)( do$nie
a unui conduc(tor autohton, iar Moldo%a a a%ut atunci cea $ai $are +ntindere, cu un siste$ de
a#(rare 5or$at din cet(*i strate)ice construite #e 3istru 4i +n interior, 7asluiul 5iind atunci +n centrul
*(rii.
@ceast( zon( a intrat #entru totdeauna +n cartea de aur a istoriei na*ionale #rin eroicele 5a#te de
%ite;ie s(%-r4ite de oastea ro$-neasc( condus( de %iteazul %oie%od +n $e$orabila b(t(lie de la
Podul &nalt, din 10 ianuarie 1!", denu$it( de Ior)a /Ter$o#ilele 1o$-ne4ti2, iar istoricul
Constantin C. Diurescu a a#reciat>o /dre#t cea $ai $are biruin*( c-4ti)at( de cre4tini asu#ra
turcilor #-n( la asediul 7ienei din 1?F'2. &n aceast( lu#t(, oastea $oldo%enilor a 5ost cea $ai
nu$eroas( din e#oca $edie%al(.
9te5an cel Mare a 5ost, 5(r( +ndoial(, cea $ai #uternic( #ersonalitate a ro$-nilor din secolul al C7>
lea. ,l a r($as un $odel al #o#orului +n slu;ba c(ruia 4i>a #us calit(*ile sale eAce#*ionale de
or)anizator, di#lo$at 4i co$andant de o4ti. Etr(lucita sa do$nie s>a des5(4urat +ntr>o #erioad( c-nd
a$enin*area oto$an( era tot $ai $are 4i se i$#unea concentrarea tuturor e5orturilor #entru
a#(rarea libert(*ii 4i inde#enden*ei *(rii. Marele %oie%od a +n*eles ;ust cerin*ele e#ocii 4i s>a s#ri;init
#e #(turile de baz( +n consolidarea *(rii. &n ti$#ul do$niei sale, t-r)urile 4i satele %asluiene, ca de
alt5el +ntrea)a Moldo%(, au dob-ndit o dez%oltare social>econo$ic(, #olitic( 4i cultural( deosebit(,
cunoscut( +n istoria ci%iliza*iei ro$-ne4ti sub nu$ele de /e#oca 4te5anian(2. :e alt$interi, +nsu4i
$arele do$nitor considera Moldo%a o /Poart( a cre4tin(t(*ii2 +n scrisoarea tri$is( $arilor #uteri
euro#ene la 2" ianuarie 1!". /B:ac( aceast( Poart( %a c(dea, +ntrea)a cre4tin(tate %a 5i +n $are
#ri$e;die2.
7ictoria de la 7aslui, ca 4i alte b(t(lii sus*inute de $arele %oie%od au +$#iedicat eA#ansiunea
Isla$ului la nordul :un(rii. Pe #lan intern, 9te5an a ini*iat $(suri $enite s( +nt(reasc( #uterea
central(, s( contribuie la dez%oltarea econo$ic(, la cre4terea ca#acit(*ii de a#(rare a Moldo%ei,
do$nia sa 5iind #erioada de a#o)eu a a5ir$(rii ro$-nilor +n ,%ul $ediu. Ior)a ar(ta c( do$nitorul
/a )(sit o *ar( de le$n 4i a l(sat>o de #iatr(2.
Marele %oie%od a #o#osit +n re#etate r-nduri la 7aslui, unde a%ea cur*ile do$ne4ti, iar $o4ia
t-r)ului +i a#ar*inea, ceea ce eA#lic( +n $are #arte de ce 7asluiul conser%( cele $ai $ulte le)ende
re5eritoare la nu$ele lui 9te5an cel Mare. :intre acestea, o
a$inti$ #e cea le)at( de Mo%ila lui Burcel, situat( la 20 de Hilo$etri de re4edin*a ;ude*ului, unde se
or)anizeaz( anual, ca 4i +n alte localit(*i, $ani5est(ri cultural>artistice.
@c*iunile sale $ilitare 4i #olitice a%eau dre#t sco# 4i +nt(rirea credin*ei ortodoAe, 9te5an 5iind un
$are ctitor de biserici 4i $(n(stiri, c(rora le>a 5(cut nu$eroase danii. @$inti$ cu acest #rile;, #e
l-n)( $(n(stirea Putna, nu$it( /Ierusali$ul nea$ului ro$-nesc2, bisericile 7orone* 4i E5. Ioan, din
7aslui, ulti$a construit( doar +n #atru luni de zile <a#rilie>se#te$brie 1J0=, a4a cu$ ne rele%(
#isania de la intrare. ,ste de$n de se$nalat 4i 5a#tul c(, +n 5iecare zi, la %ecernie, +n $(n(stirile de
la $untele @thos, se #o$ene4te nu$ele binecredinciosului 9te5an. @ 5ost nu$it 4i /atlet al lui
6ristos2 de Pa#a EiAtus al I7>lea, conduc(torul din acea %re$e a bisericii catolice. Protec*ia
%i)uroas( acordat( de 9te5an cel Mare bisericii este eA#ri$at( +n $od eloc%ent #rin dez%oltarea
arhitecturii ecleziastice a /stilului $oldo%enesc2, care constituie un ele$ent cheie +n +n*ele)erea
re)i$ului s(u.
Preioase relic$e .te&aniene
:in %re$ea sa se #(streaz( 4i trei stea)uri cu i$a)inea E5-ntului Dheor)he o$or-nd balaurul, care
si$boliza #ericolul oto$an. unul se a5l( la Muzeul Militar Central din Bucure4ti, altul la Putna 4i al
treilea la $(n(stirea Ko)ra5u, de la $untele @thos. Etea)ul din Ca#ital( a 5ost su#us recent unui
#roces de restaurare care a durat $ai bine de 4a#te ani. Ini*ial, broderia a 5ost lucrat( #e su#ort din
$(tase, dublat( cu o *es(tur( din in. Eu#ortul de $(tase s>a de)radat de>a lun)ul %re$ii 4i a 5ost
+nlocuit de c(lu)(ri, din ne4tiin*(, cu o cati5ea de calitate in5erioar(, care a a5ectat starea ori)inal( a
#iesei. ,A#onatul este o broderie bizantin( realizat( +n secolul al C7>lea, care +l +n5(*i4eaz( #e
E5-ntul Mare Mucenic Dheor)he, socotit si$bolul ar$atei 4i biruin*ei $ilitare.
Einodul Bisericii OrtodoAe 1o$-ne a hot(r-t, +n 1JJ2, sancti5icarea 4i trecerea $arelui %oie%od +n
r-ndul s5in*ilor, al(turi de Constantin Br-nco%eanu 4i 5iii s(i. Kiua sa de #r(znuire este 2 iulie, c-nd
a trecut +n lu$ea celor dre#*i.
Ca orice $uritor, ne+ndoielnic, $arele %oie%od a 5(cut 4i )re4eliL i>a o$or-t 5(r( /;ude*2 #e boierii
tr(d(tori +n t-r)ul 7asluiului, +n 1!1, #recu$ Isaia %ornicul, 3e)ril( #aharnicul 4i @leAa stolnicul.
@ a%ut trei so*ii le)iti$e. @ 5ost +ns( un erou al ortodoAiei #rin lu#tele sale de a#(rare a ci%iliza*iei
cre4tine, #ersonalitatea sa intr-nd +n $entalul colecti% la #u*in ti$# du#( $oarte. Un sonda; recent
l>a situat #e #ri$ul loc +ntre #ersona;ele cele $ai iubite din Istoria 3ea$ului. Iie ca actele sale de
%ite;ie s( ne +nc(lzeasc( ini$ile 4i s( ne dea +ncredere +n %iitor.
Not: pentru realizarea acestui scurt remember, autorul s-a folosit, printre multe alte lucrri, de:
Radu Rosetti, ncercri critice asupra rzboaielor din anii 1475-1476 despre tefan cel !are "i
turci#, $ucure"ti, 1%14& 'oan (upa", )*ronicon +ubnicense despre tefan cel !are#, ,n -nalele
-cademiei Rom.ne !emoriile /ec0iunii 'storice#, seria ''', tomul 1, $ucure"ti, 1%2%& 3*eor4*e
/a5u, tefan cel !are 6 campanii#, 7ditura !ilitar, $ucure"ti, 1%829
*ttp:::;;;9obiecti5de5aslui9ro