Sunteți pe pagina 1din 2

Poezia ,,Scara de George Cosbuc a fost publicata pentru prima oara in 1895, urmand ca apoi

in anul 1896 sa apara in volumul ,,Fire de tort.


Textul este o idila intrucat tema iubirii este proiectata pe fundalul satului traditional.
Discursul este structurat pe trei secvente trecutul (indepartat) apropiat primele 4 strofe: ,,Am
gasit-o ieri in prun, a doua secventa trecutul recent strofele cinci si sase , si a treia secventa
prezentul: ,,Dar te uita! Azi ma duc.
Personajul l liric nu se identifica cu autorul care l-a creat, el avand o personalitate care se
poate defini prin modul in care isi exprima sentimentele si trairile. In monologul sau identificam
subtil dragostea: ,,Si-o sarut mereu-mereu: Nu stiu cum dar mie-mi place , dezamagirea: ,,M-a
scurtat asa, stiind , ,,Si-un cutit prin piept imi trece si frustrarea: ,,Cum de n-a gresit sa spuie/
Treisprezece. Are un profil moralizator incat dramatizeaza si isi simte orgoliul ranit, chiar daca fapta
fetei nu a avut intentia de a-l supara, ci a fost un simplu joc nevinovat.
Observam ca textul presupune un tipar narativ, deoarece poezia are personaje si un fir epic al
intamplarilor,dramatic deoarece sunt folosite dialogul si monologul ca moduri de expunere. Dincolo
de tiparul narativ si dramatic textul are un grad ridicat de lirism deoarece ramane concentrat pe eul
liric: -personajul masculin pe viata (sa interioara) lui si a trairilor sale interioare.Prin urmare refuzul
de a-i da cel de-al 12-lea sarut poate fi vazut ca o pedeapsa, pentru ca baiatul a tachinat-o. Faptul ca
nu-I marturiseste constituie adevarata provocare.
-poezia este inedita, nu doar ca ton (nu atat grav cat umoristic, gratie trairii anecdotice) si sub
aspectul viziunii neoromantice, cat si sub aspect prozodic sau al versificatiei: 9 strofe sixtina in care
cel de-al 5-lea are 4 silabe, jumatatea unui vers normal. Masura redusa a versurilor imprima un ritm
mai dinamic, care se sincopeaza in versul 5, prelungit uneori cu linii de pauza, sustinand o anumita
emotie. Muzicalitatea vesela usor apropiata de cea a versurilor folclorice alternand rima imbratisata
(1-4) si incrucisata, caractier ludic.

Apartine:
Neoromantismului Neoclasicismului

-Cultivarea specie preferate, idila; si a - simetirie compozitionala
temei favorizate iubirea -sentimentul de echilibru sufletesc
-interferenta de genuri -nota pozitiva; ziua
-originalitate
-primatul sentimentului, accentual pe
sentimente
-limbajul valorificat (termeni populari)