TEORIA SI PRACTICA SEPARATIEI PUTERILOR IN STAT

Descarca studiul PDF

Principiu fundamental al statului de drept, separaia puterilr !"i datrea#$ succesul
faptului c$ fer$ alternati%$ la &u%ernarea desptic$, !n care !ntrea&a putere este
cncentrat$ !n m'na unei sin&ure autrit$i (de natur$ indi%idual$ sau clecti%$)* El
presupune distri+uie a puterii, pentru a fi e,ercitat$, unr instane diferite "i
independente !n#estrate cu atri+ute "i prer&ati%e de cnducere* -n cadrul
cmpetenelr ce le sunt cnferite, fiecare putere./0 (le&islati%$, e,ecuti%$ "i
1udec$treasc$) deine "i e,ercit$ serie de atri+uii aflate !n afara ric$rei imi,tiuni
reciprce* Ptri%it principiului separaiei puterilr, nici una dintre cele trei puteri nu
pre%alea#$ asupra celeilalte, nu se su+rdnea#$ una alteia "i nu !"i asum$ prer&ati%e
specifice celrlalte*
Cu tate acestea, !n practic$, separaia puterilr nu a fst nicidat$ ("i nici nu ar tre+ui
s$ fie) una perfect$, a+slut$ dearece ar fi cndus la un +lca1 instituinal* Ri&iditatea
!nele&erii "i aplic$rii acestui principiu !n cadrul raprturilr instituinale ar prduce
de#rdine "i de#ec2ili+re, l$s'nd fr'u li+er tendinelr naturale de tip autritarist* De
aceea, !n funcinarea sistemului plitic, principiul separaiei puterilr !n stat i3a frma
delimit$rii unr autrit$i pu+lice independente (una fa$ de cealalt$), cu prer&ati%e
diferite (prin care se reali#ea#$ acti%it$i specifice), dar "i a cla+r$rii dintre puteri
du+lat de cntrlul reciprc* -n faa tendinelr de autnmi#are "i autritarism ale unei
puteri s3a cntrapus practica cla+r$rii "i ec2ili+rului puterilr (c2ec4s and +alances)*
De3a lun&ul timpului teria separaiei celr trei puteri !n stat a luat frme diferite !n
funcie de natura re&imului plitic* -n Rm'nia te,tul cnstituinal din /55/ nu
meninea#$ !n md e,plicit acest principiu de"i el st$ la +a#a !ntre& edificiului
instituinal.60, fapt ce a repre#entat un mti% de tensiune plitic$ !ntre ma1ritatea
parlamentar$ "i p#iia acelr ani* Din 6778, !n urma referendumului nainal din /93/5
ctm+rie, Cnstituia re%i#uit$ preci#ea#$ !n md direct (art* /, alin* :) faptul c$ ;statul
se r&ani#ea#$ ptri%it principiului separaiei "i ec2ili+rului puterilr < le&islati%$,
e,ecuti%$ "i 1udec$treasc$ < !n cadrul demcraiei cnstituinale=*
Atunci c'nd se discut$ despre transpunerea !n practic$ a teriei separaie puterilr
accentul cade aprape de fiecare dat$ pe relaia e,ecuti%3le&islati%, su+liniindu3se
tendina de cncentrare a puterii !n #na e,ecuti%ului (limit'ndu3se astfel rlul
parlamentului)* Dele&area le&islati%$, prin care Parlamentul atri+uie >u%ernului atri+uii
de re&lementare, cnst'nd !n dreptul de a emite rdnane "i rdnane de ur&en$.80
sau psi+ilitatea >u%ernului de a3"i an&a1a r$spunderea !n faa frului le&islati% asupra
unui priect de le&e.:0 cnfer$ preeminen$ E,ecuti%ului asupra Parlamentului* Pe de
alt$ parte, acest transfer de putere de la le&islati% c$tre e,ecuti% crespunde tendinelr
de eficienti#are a actului de &u%ernare*
Raprturile puterii 1udec$tre"ti (repre#entat$ de curi "i tri+unale) cu celelalte autrit$i
pu+lice par a fi !ns$ ne&li1ate, de"i 1ustiia este un dmeniu esenial, atent mnitri#at, !n
prcesul de aderare la UE* E%enimentele care au suscitat !n ultimul timp atenia piniei
pu+lice (telefnul dat de premier prcurrului &eneral, !nt'lnirea !n trei de la palatul
?ictria dintre prim3ministru, un imprtant m de afaceri aflat su+ anc2et$ "i ministrul
1ustiiei) pun din nu su+ semnul !ntre+$rii independena 1ustiiei.@0 "i respectarea
principiului separaiei puterilr !n stat*
De fapt, acest su+iect, al independenei 1ustiie, nu este unul nu el fiind a+rdat !n md
cnstant su+ frma presiunilr la care ma&istraii sunt supu"i din partea pliticului, at't
din sfera e,ecuti%$ c't "i din cea le&islati%$* De multe ri el a repre#entat tem$
imprtant$ a cnflictului plitic (dintre putere "i p#iie), un element de atac al
ad%ersarilr dar "i un dmeniu speculat de actrii plitici pentru a acumula capital de
ima&ine p#iti%$ "i pentru a +ine simpatia ppulaiei* Altfel spus, pe fndul unei
nemulumiri ppulare fa$ de acti%itatea 1ustiiei "i a unui ni%el sc$#ut de !ncredere.A0
!ntr3un sistem cnsiderat !n mare parte crupt, tema este pliti#at$*
-n cnte,tul !n care pre#umia de ne%in%$ie nu este una funcinal$, iar distincia dintre
sfera pu+lic$ "i cea pri%at$, !n multe ca#uri (cum este "i cel al discuiei dintre T$riceanu,
Patriciu "i Bac%ei), este &reu de sta+ilit, rice discuie dintre un m plitic (ce e,ercit$
funcie pu+lic$) "i un ma&istrat pate fi +$nuit$ de imi,tiune !n tre+urile 1ustiiei* Bai mult,
e,istena unui cnflict de interese !n ca#ul parlamentarilr a%cai, deci a celr care
e,ercit$ atri+uii specifice "i puterii le&islati%e, particip'nd la ela+rarea le&ilr, dar "i
puterii 1udec$tre"ti (specul'nd !n aceast$ calitate acele pre%ederi ale le&ii sau lipsuri al
ei care !i sunt fa%ra+ile clientului s$u), alimentea#$ suspiciunea*
Necesitatea unui cd de cnduit$ care s$ traduc$ principiul separaiei puterilr !n
acti%itatea ctidian$ a demnitarilr pate fi una real$, dar un astfel de cd al +unelr
maniere !n relaia plitic$31ustiie are "anse destul de sc$#ute de a re#l%a ade%$rata
pr+lem$ a independenei 1ustiiei* Aceasta este de fapt aceea a credi+ilit$ii sistemului
1uridic din Rm'nia "i a mdului !n care el funcinea#$* Astfel, a face distincie !ntre un
1udec$tr care prime"te sum$ de +ani pentru a ac2ita un inculpat < un cet$ean
arecare < !ntr3un ca# de ucidere prin impruden$ (fapt catal&at de pinia pu+lic$ drept
un act de crupie) "i un prcurr care prime"te un telefn de la un !nalt demnitar
interesat de mersul anc2etei !n ca#ul prietenului s$u, imprtant m de afaceri (fapt
cnsiderat a fi fla&rant$ !nc$lcare a Cnstituiei), d%ede"te de fapt lipsa de !ncredere
pe care ppulaia are at't fa$ de pliticieni c't "i fa$ de 1ustiie* Aceast$ distincie,
!ntre fapte care pt aduce atin&ere !n e&al$ m$sur$ independenei 1ustiiei, !"i are
ri&inea !n pre1udecata (uneri !ntemeiat$) c$ demnitarii flsesc funciile pu+lice !n
scpuri pri%ate, persnale*
Acu#at$ de faptul c$ repre#int$ dar un mi1lc prin care cei aflai la putere (indiferent de
apartenena plitic$) !"i satisfac interesele "i !"i 2$ruiesc ad%ersarii plitici, 1ustiia se
afl$ de fapt !ntr3un cerc %icisC cndamnarea unr acu#ai, din cnsiderente ima&l&ice,
la presiunea piniei pu+lice, dar !mptri%a c$rra nu e,ist$ pr+e suficiente, nu face
dec't s$ scad$ "i mai mult !ncrederea !n sistem* Pe de alt$ parte, ac2itarea unui
inculpat, !n urma unui prces 1ust, a c$rui spe$ pate &enera, prin mediati#are, atitudini
sciale de susinere sau de culpa+ili#are, atra&e cel puin pentru parte a ppulaiei,
nemulumirea "i ne!ncrederea*
Presiuni asupra 1ustiiei sau imi,tiuni (termen nesancinat de le&islaia rm'n$) pr+a+il
e,ist$ "i %r mai e,ista* Putem include la acest capitl "i presiunile de natur$ scial$ (ale
piniei pu+lice), dar "i cele %enite din sfera pliticului, am+ele fiind pre#ente !n rice
cmunitate* Independena !nseamn$ respnsa+ilitate "i de aceea datria ma&istrailr,
pe l'n&$ cea de a se supune numai le&ii, este "i de a sancina, prin de#%$luiri pu+lice,
rice !ncercare de inter%enie !n actul de 1ustiie* -n lipsa unei culturi plitice cu
dminant$ de tip demcratic care s$ %alri#e#e !n md real statul de drept "i care s$
sancine#e rice a+atere de la principiile acestuia, titularii %remelnici ai funciilr pu+lice
(din sfera celr trei puteri) %r fi tentai s$ acine#e de multe ri la limita le&ii*
./0 De"i puterea, ca fenmen, este unic$ dein$trul ei le&itim fiind pprul, ea este
e,ercitat$, prin dele&are, de c$tre instituiile statului < autrit$i (puteri) pu+lice !n#estrate
cu anumite atri+uii specifice*
.60 Cnsiderat$ de c$tre criticii s$i un %iciu ma1r al Cnstituiei din /55/, nepreci#area
e,pres$ a principiului separaiei puterilr a fst 1ustificat$ prin recurs la spiritul le&ii,
atri+uiile, cmpetenele "i natura raprturilr dintre instituii demnstr'nd faptul c$ acest
principiul a fst surs$ de inspiraie pentru autrii le&ii fundamentale*
.80 ?e#i art* //@ din Cnstituia Rm'niei
.:0 ?e#i art* //: din Cnstituia Rm'niei
.@0 Cnfrm art* /6:, alin* 8 din Cnstituia Rm'niei, ;1udec$trii sunt independeni "i se
supun numai le&ii=*
.A0 Cnfrm datelr furni#ate de ultimul DOP (tamna anului 677@), !ncrederea !n
tri+unale cuna"te urm$tarele ni%eleC 66E < farte puin$FdelcG :6E < nu prea mult$G
68E < destul de mult$ "i :E < farte mult$*