Sunteți pe pagina 1din 10

Metode de cercetare : E antionarea

Esantion = ansamblul structurat de elemente studiate de un sociolog care reproduce la scara redusa structura de
ansamblu a populatiei totale si asigura reprezentativitatea in raport cu variabilele considerate relevante pentru
problema investigate. ( definitie conform Dictionarului sociologic)Esantionul este ceea ce studiaza sociologii adica
o parte din universul cercetarii.O definitie simpla spune : o parte mica luata dintr-un dintr-un intreg pentru a se
studia un produs.O mostra..In domeniul social e!antionarea intervine "n cercet#ri realizate prin anc$et# de tipul
sonda%elor de opinie public# de mar&eting de audien'# de consum etc dar !i "n studiul documentelor sociale ca !i
"n diverse alte cercet#ri (de e(emplu se determin# num#rul de vizite necesare "n observa'ia instantanee).
E!antionarea const# "n e(tragerea unui num#r de unit#'i statistice din universul cercet#rii. In consecin,
eantionul este un model la scar mic al universului cercetrii. Datele ob'inute din studierea e!antionului
(statistic# )s*) pot fi e(tinse la nivelul colectivit#'ii totale (parametru )p*) cu anumite limite de varia'ie la un nivel
de probabilitate (precizie) stabilit.+resupozitia fundamentala a esantionarii e ca analiza unei parti(esantion) din
populatia de referinta conduce la rezultate similare cu acelea obtinut prin investigarea intregii populatii daca sunt
respectate anumite conditii statistice si teoretice.
Esantionarea presupune mai intai ca in functie de problema cercetata sa se precizeze populatia de referinta.,ceasta
este un numar finit de elemente sau unitati primare si este delimitabila in termeni de : continut (specificarea
elementelor componente) incadrare(caror unitati apartin elementele) e(tensie( aria de raspandire)timp (momentul
sau perioada considerarii).De e(emplu : intr-o analiza a caracteristicilor intelectualitatii te$nice actuale din tara
noastra populatia de referinta ar include toti inginerii din institute de cercetare unitati productive si de servicii
e(istente in -omania in anul .//0.Daca apar dificultati in circumscrierea populatiei de referinta este necesar sa se
defineasca populatia investigata in mod mai serios.
1re!eala care trebuie evitat# "n primul r2nd este aceea de a generaliza pornind de la un e!antion nediversificat:
de e(emplu a vorbi despre comportamentul francezilor "n condi'iile "n care nu au fost interoga'i dec2t tineri
eventual doar studen'i. Ideal este sa impartim populatia pe categorii de varsta se( profesie.
3n esantion este cu atat mai bun cu cat erorile si dificultatea in aflarea rezultatului este maimica.
4copurile cercet#rilor selective sunt acelea de estimare a parametrilor (media propor'ia) ce caracterizeaz# o
anumit# caracteristic# a popula'iei !i de testare a unor ipoteze statistice despre popula'ie (5,. Moser Metode de
anc$et# "n investigarea fenomenelor sociale ./67). "n cele ce urmeaz# nu ne propunem s# "nlocuim tratarea
e!antion#rii din manualele de statistic#. In studierea unui esantion sociologul este cel care culege datele si
accentueaza si culege date un statistician estimeaza informatiile si rezultalte.5olaborarea dintre cele dou#
specialit#'i ( si speciali!ti) este absolut necesar#.
8eoretic s-a stabilit c# m#rimea e!antionului este invers propor'ional# cu p#tratul erorii de e!antionare. ,ltfel
formulat eroarea de eantionare este invers propor'ional# cu r#d#cina p#trat# din m#rimea e!antionului. +entru a
reduce eroarea la %um#tate trebuie s# creasc# de patru ori volumul e!antionului. 5alcularea m#rimii e!antionului
presupune cunoa!terea caracteristicilor distribu'iei variabilelor colectivit#'ii totale considerate criterii de
e!antionare.
+entru a ob'ine rezultate acceptabile nu este necesar s# studiem "ntreaga colectivitate dac# aceasta este relativ
mare. 9a colectivit#'ile mici e!antionarea este neavenit#: "n acest ultim caz trebuie s# se studieze "ntreaga
popula'ie sau loturi ale popula'iei.M#rimea e!antionului nu se determin# ca propor'ie din colectivitatea total#. "n
fapt acest raport poate fi egal cu . (c$iar mai mare dec2t . atunci c2nd universul cercet#rii este foarte mic) sau
poate lua valori e(trem de mici de ordinul a milionimea parte. M#rimea colectivit#'ii totale este luat# "n
considerare la constituirea unui coeficient pentru corec'ia finit# cu care se reduce m#rimea e!antionului atunci
c2nd acesta reprezint# mai mult de .;< din popula'ia total# (5,. Moser op. cit.). 52nd acest raport scade
coeficientul de corec'ie se apropie de . !i nu mai conteaz#. O corec'ie a m#rimii e!antionului se realizeaz# !i atunci
c2nd selec'ia este f#r# "nlocuire (nerepetat#) ceea ce este cazul aproape general "n cercetarea social#. =i aici se
ob'ine "ns# tot o reducere nesemnificativ# a e!antionului: dar a!a cum vom vedea cercet#rile sufer# din cauza unor
e!antioane prea mici. Mai important# dec2t corec'ia m#rimii e!antionului este determinarea e(act# a erorii de
e!antionare.
-iscurile de eroare sunt importante av2nd "n vedere c# se studiaz# un singur e!antion comparativ cu num#rul
practic inabordabil de mare ce s-ar putea constitui pentru colectivit#'ile mari. 3n e(emplu ne poate edifica: la o
colectivitate de .> milioane persoane sunt posibile .;.;;; de e!antioane de c2te ..>;; persoane f#r# nici o
persoan# comun# !i .;.;;; la puterea ..>;; e!antioane dac# seaccept# intrarea oric#rei persoane "n mai multe
e!antioane. "n primul caz pentru o probabilitate de ;/> rezult# c# "n /.>;; de e!antioane din .;.;;; este de
a!teptat ca valoarea estimat# s# fie "n limita spa'iului de varia'ie iar "n >;; de cazuri s# fie "n afar#. Eroarea de
e!antionare e(prim# varia'ia de la un e!antion la altul. Media valorilor medii pentru toate e!antioanele ne d#
valoarea medie a variabilei "n popula'ia total# (parametru). 4tudiindu-se un e!antion f#r# "nlocuire (o unitate o dat#
selectat# nu se mai introduce "n colec'ia statistic#) la determinarea erorii standard de estimare a parametrilor ar
trebui s# se utilizeze de asemenea factori de corec'ie.
5u toate acestea se pot ob'ine estim#ri acceptabile ale valorilor "n colectivitatea total# cu un singur e!antion.
+robleme mai dificilele ridic# studiile de predic'ie a unei evolu'ii viitoare (anc$etele preelectorale de e(emplu).
,ici este recomandabil s# se lucreze cu un nivel "nalt de probabilitate (de la ;// "n sus) !i cu eroare mic# (sub
0<) ceea ce "nseamn# e!antioane relativ mari.
Mrimea eantionului:
Marimea unui esantion se realizeaza printr-o analiza "n care intr# pe l2ng# elementele statistice
costurile !i alte aspecte legate de posibilit#'ile de care se dispune la un moment dat.
De cele mai multe ori nu se cunosc valorile variabilelor pentru colectivitatea total# iar valorile de e!antionare sunt
cunoscute dup# efectuarea cercet#rii. Din acest motiv m#rimea e!antionului este abordat# la nivel teoretic f#c2nd
anumite ipoteze "n leg#tur# cu valorile variabilelor. +roced2nd "ntr-o manier# normativ# m#rimea optim# a unui
e!antion se stabile!te prin luarea "n considerare a valorilor adecvate ale nivelurilor probabilit#'ii cu care se face
estimarea !i a m#rimii erorilor de estimare.
Tipurile de eantioane:
* Simplu aleator, stratificat, multistadial, cluster, multifazic, fi !panel)
* Sc"emele de sonda#: eantionul nestratificat monostadial, eantionul nestratificat $istadial, eantionul
stratificat monostadial, eantionul stratificat $istadial * %naliza cluster.
8ipurile de e!antioane se refera la modul "n care poate fi construit un e!antion la avanta%ele !i dezavanta%ele
fiec#ruia dintre eleastfel "nc2t organizatorul de sonda%e s# poat# decide asupra celui mai convenabil tip de
e!antion.
a) Eantionul simplu aleator. Este un sonda% unde fiecare individ din popula'ia general# are aceea!i !ans# de
succes. ,ceasta inseamn# c# fiecare membru al popula'iei are !anse egale de a fi cuprins in e!antion. ,cest tip
de e!antionare se utilizeaz# de preferin'#. "n cazul popula'iilor omogene situa'ie mai pu'in "nt2lnit# "n via'a
social# unde o astfel de cercetare ar necesita c$eltuieli foarte mari.
E(emplu:
Dac# dintre cei >;;; de studen'i ai unei universit#'i s-ar fi realizat un astfel de e!antion cuprinz2nd (de e(emplu)
>;; de studen'i un operator ar fi trebuit s# investig$eze pe studentul ? din anul I al facult#'ii de drept pe subiectul
@ din anul III al facult#'ii de management pe subiectul A din anul III al facult#'ii..... ceea ce ar fi
"nsemnat consumarea unui timp foarte mare mai ales dac# aceste facult#'i ar func'iona "n localuri diferite.
$) Eantionul stratificat. Bnainte de efectuarea selec'iei popula'ia este "mp#r'it# "ntr-un num#r de straturi !i apoi
este ales c2te un sube!antion din cadrul fiec#rui strat. ,stfel dac# o anumit# caracteristic# - de e(emplu opinia
"n leg#tur# cu o anumit# problem# - este corelat# cu un factor de stratificare -de e(emplu nivelul de preg#tire a
subiec'ilor - atunci e!antionul stratificat dup# acest factor va reproduce mai corect dec2t cel simplu aleator
carcteristica cercet#rii.
In practica sonda%elor de opinie se utilizeaz# o stratificare multipl# bazat# pe mai multe criterii urm#rindu-se
"mpr#!tierea popula'iei "n categorii de: reziden'# nivel de !colarizare v2rtst# !.a adic# "n func'ie de variabilele
factuale care caracterizeaz# situa'ia obiectiv# a indivizilor !i despre care se cunoa!te sau se presupune c#
influen'eaz# "n mod semnificativ conturarea opiniilor atitudinilor !i comportamentelor oamenilor. E(emplu:
-evenind la e(emplul anterior dac# se consider# c# tipul facult#'ii este o variabil# care influen'eaz# rezultatele
atunci cei >;;; de studen'i vor fi stratifica'i pe facutt#'i iar din fiecare strat (facultate) se vor selecta subiec'ii -
rob'in2ndu-se astfel un e!antion distribuit propor'ional pe facult#'i. 4e !tie c# varia'iile dintre r#spunsuri difer#
at2t "n interiorul fiec#rui strat c2t !i "ntre straturi . "n e!antionarea stratificat# varia'ia "ntre straturi nu
influen'eaz# deloc eroarea deoarece aceast# component# a varia'iei este reflectat# precis de e!antion.
Dintre dou# e!antioane de volum egal cel realizat prin stratificare are o reprezentativitate .superioar# celei a
e!antionului simplu aleator deci o eroare mai mic# !i ofer# facilit#'i "n organizarea sonda%ului.
c) Eantionul multistadial (sau *"n trepte*). 4copul s#u principal "l constituie reducerea costului !i a timpului de
culegerea informa'iilor: fiecare stadiu contribuie la cre!terea erorii standard fapt pentru care nu se recomand#
trecerea prin prea multe stadii. 4e apreciaz# "ns# c# primul stadiu are cel mai mare apoiC Ia eroarea de
reprezentativitate. De e(emplu pentru crearea unui e!antion na'ional. "n primul stadiu se selecteaz# c2teva
%ude'e in cel de al doilea stadiu din aceste %ude'e se selecteaz# un num#r de localit#'i iar "n ultimul stadiu se
selecteaz# subiec'ii. ,stfel va fi nevoie de o baz# de sonda% care s# cuprind# doar popula'ia din localit#'ile
selectate "n cel de al doilea stadiu. Dac# s-ar li selectat aleator subiec'ii inc# din primul stadiu -procedeu
perfect valabil sub aspect teoretic - este u!or de imaginat at2t volumul de munc# presupus de consultarea
tuturor listelor electorale c2t mai ales volumul de munc# necesar pentru deplasare !i pentru contactarea
subiec'ilor imprfi!tin(i "n loale col'urile '2rii.
9a volum egal un e!antion mullisiadial este mai pu'in reprezentativ dec2t unul simplu aleator adic# produce o
eroare mai mare.
,proape "ntotdeauna se procedeaz# la "mbinarea stadialit#'ii cu stratificarea eficacitatea practic# a acestui tip de
e!antion preval2nd asupra inconvenientelor teoretice.
d) Eantionarea cluster. 1rup#rile naturale de tipul localit#'ilor cartierelor !colilor etc. sunt selectate "ntr-un
prim stadiu al e!antion#rii "n vederea reducerii costurilor de acces la unit#'ile fi(ate de e!antionare (e(.:
persoane). 5ea mai simpl# form# de e!antionare cluster este cea cu un singur stadiu: unit#'ile din grupele
selectate aleator sunt incluse "n totalitate "n e!antionul cu unit#'i fi(ate pentru anc$et# (e(.: se selecteaz# un
e!antion de !coli din care sunt investiga'i to'i elevi)
+rincipala condi'ie a e!antion#rii de grup este aceea ca grupurile s# fie c2t mai eterogene.
Deosebirea dintre e!antionarea stratificat# !i cea cluster const# "n faptul c# "n timp ce la stratificare scopul urm#rit
este ca straturile s# fie c2t mai omogene "nl#untrul lor "n e!antionarea cluster scopul este diametral opus.
+ractica arat# c# este preferabil un num#r mai mare de grupuri miei. ilei2l un num#r mic de (trupuri mari.
E!antioanele aleatorii sunt mai reprezentative dec2t cele cluster "n sc$imb selec'ia grupurilor duce la costuri mai
reduse dec2t cea simpl# aleatoare.
e) Eantionul multifazic. Este o sc$em# "n care unele informa'ii sunt culese de la 'o'i subiec'ii din e!antion "n
timp ce informa'iile adi'ionale sunt culese - fie "n acela!i timp fie mai t2rziu - doar de la sube!antioane ale
"ntregului e!antion.
E(emplu
4e utilizeaz# un e!antion de zece mii de copii pentru testele colective de inteligen'# !i pentru c$estionarul
principal. 3n c$estionar mai detaliat a fost apoi adresat unui sube!antion de copii !i anume celor n#scu'i in
primele trei zile ale fiec#rei luni deci apro(imativ o mie de copii. Dintre ace!tia un alt e!antion cuprinz2nd pe cei
n#scu'i "n prima zi din fiecare a doua lun# a anului deci .6;-.7; copii: a fost folosit pentru aplicarea testelor
individuale de inteligen'#.
E!antionarea multifazic# nu trebuie confundat# cu e!antionarea multistadial#. Dac# "n e!antionarea multistadial#
diferitele tipuri de unit#'i de e!antionare (%ude'e localit#'i indivizi) sunt selectate "n diferitele stadii ale
e!antion#rii "n e!antionarea multifazic# este e(aminat "n toate fazele acela!i tip de unitate individul (sau
gospod#ria) dar de la ur%ele unit#'i se cer mai multe informa'ii dec2t de la altele.
%vanta#ele acestui tip de e!antion se refer# la:
- economii "nsemnate de timp !i bani:
- este mai acceptabil pentru subiec'ii solicita'i sau stimula'i s# r#spund#:
- ofera modalitate de folosire a e!antionului principal ca un cadru de esantionare pentru esantioanee in fazele
ulterioare:
-e!antionul principal poate furniza informa'ii mil'- pentru a decide asupra 4tratific#rii adecvate !i poate oieri ci
baz# pentru determinarea frac'iilor optimale de e!antionare:
informa'ia ob'inut# de la e!antionul ini'ial principal este util# pentru estimarea efectului nonr#spunsurilor la
e!antioanele din fazele ulterioare.
Eantionul fi !panelul). +oate fi definit ca un ansamblu de persoane sau de institu'ii alese pentru efectuarea unei
cercet#ri repetate de lung# durat# pentru a "nregistra sc$imb#rile intervenite "n timp. ,re specificul de a aduna dale
de mai multe ori despre acelea!i probleme de la aceea!i subiec'i. +anelul esie un tip de cercetare longitudinal#
care const# "n investigarea repetat# a aceluia!i persoane m#sur2ndu-se cel pu'in "n dou# momente evolu'ia
acelora!i variabile: opinii atitudini valori cuno!tin'e interese comportamente.
Ini'ial cercetarea de tip panel a fost utilizat# "n studiul comportamentului electoral "n prezent ea av2nd o sfer#
foarte larg#: studiul opiniei publice al eficien'ei mass-media "n mar&eting etc.
4copul panelului este eviden'ierea sc$imb#rii a dinamicii fenomenelor !i proceselor sociale supun2nd unei
investiga'ii repetate aceea!i popula'ie cu un acela!i instrument "n vederae ob'inerii unei e(plica'ii !i a realiz#rii
unor previziuni privitoare la evolu'ia acestei dinamici..
%tuul cel mai important este acela c# "nregistr#rile f#cute la dou# momente de timp - t !i t - pe un acela!i lot de
persoane conduc nu numai la detectarea sc$imb#rilor structurale la nivel de e!antion ci permit identificarea
persoanelor (de fapt a tipurilor de persoane) care prezint# sau nu prezint# modific#ri de opinii sau de
comportament. +e parcursul cercet#rii subiec'ii p#r#sesc panelul fie din cauze obiective - sc$imbare de domiciliu
"mboln#viri decese - fie din cauze subiective - nu mai vor.
+rincipala dificultate const# "n p#strarea reprezentat ivit#'ii panelului liste vorba tic uzura moral# a e!antionului
altfel spus condi'ionarea indivizilor supu!i unei anc$ete repetate. 5on!tien'i c# vor fi interoga'i "ri mod repetat "n
privin'a unor anumite aspecte subiec'ii cuprin!i "n e!antion "!i pot sc$imba opiniile atitudinile comportamentul
"n raport cu aceste aspecte nemaifiind astfel tipici pentru restul popula'iei.
E(emplu:
=tiind c# va fi "ntrebat despre ceea ce a v#zut la televizor subiectul s-ar putea s# "nceap# s# priveasc# mai mult
programele 8D put2nd astfel s# apar# o tendin'# de cre!tere a timpului petrecut "n fa'a televizorului pe ansamblul
e!antionului cre!tere ine(istent# la nivelul popula'iei.
Eliminarea acestor inconveniente poate avea loc prin:
- limitarea perioadei de participare a e!antioanelor fi(e:
- "nlocuirea periodic# a unei p#r'i din e!antion:
- compararea rezultatelor cercet#rii panel cu rezultatele ob'inute "n anc$etele unice.
"n func'ie de distribu'iile marginale e(ist# dou# tipuri de panel EF/G:
(a) panel f#r# sc$imbare net# - "n care distribu'iile marginale r#m2n acelea!i pentru cele dou# m#sur#tori: H
(b) panel cu sc$imbare net# - "n care distribu'iileI marginale difer# de la o m#sur#toare la alta.
In ce prive!te interpretarea datelor din panel se pot men'iona urm#torii indici E..F/G:
J Indicele de sc$imbare (t) - raporteaz# volumul sc$imb#rii observate la volumul sc$imb#rii teoretice (ma(im
posibile "ntr-unH.panel dat).
J Indicele de sc$imbare (8) - calculat pe baza probabilit#'ilor de trecere de la o orientare la alta "ntre dou#
m#sur#tori.
J Indicele de asociere (I)) - determinat prin raportarea valorilor sla$ilil#Kii la suma valorilor teoretice
corcspunL#loare. ,cest indice are meritul de a avea relevan'# general# pentru paueltirile cu sau l#r# sc$imbare net#
cu variabil# di$otomic# sau cu valori multiple.
E(ist# cel pu'in sub aspect teoretic patru sc$eme de sonda%:
I) Eantionul nestratificat monostadial. De e(emplu pe baza listelor electorale din toate localit#'ile '#rii (sau
din toate cartierele unui ora! etc.) se e(trage un e!antion din "ntreaga popula'ia cercetat#.
II) Eantionul nestratificat $istadial. +rimul tip de e!antion (.) av2nd o "mpr#!tiere foarte mare se poate decide
concentrarea doar pe un anumit num#r de localit#'i (sau cartiere ale unei localit#'i) din listele acestora.
III) Eantionul stratificat monostadial. Dac# se consider# c# zonele difer# semnificativ sau dac# pare mai
convenabil se stratific# popula'ia pe aceste zone aloc2ndu-%se fiec#reia - "n mod propor'ional - un num#r
de subiec'i ce vor fi apoi cuprin!i:"n e!antion.
I&) Eantionul stratificat $istadial. 4tratificarea pe zone se realizeaz# ca "n sc$ema (0) dar pentru a
concentra interviurile "n primul stadiu se selecteaz# - de e(emplu - %ude'ele din fiecare zon# !i apoi. "n cel
de al doilea stadiu se vor selecta subiec'ii.
In practic# cel mai utilizat tip de sc$em# este (M) dar cu mai multe stratific#ri !i cu mai mult de dou#
stadii de e!antionare.
In finalul trebuie re'inut faptul c#:
,nsamblul restric'iilor !i oportunit#'ilor cunoa!terea te$nicilor de e!antionare - cu limitele i virtu'ile lor specifice
- sunt elementele care conduc la decizia organizatorului"n ce prive!te tipul cel mai potrivit de e!antion.
,legerea modului de construire a e!antionului depinde de situa'ia de e!antionare adic# de obiectivele cercet#rii !iH
resursele disponibile pentru realizarea acesleia.
%naliza cluster
%naliza cluster este o metod de clasificare empiric multi dimensional, in funcie de profilul fiecrei
uniti, dat de valorile pe care acesta le ia simultan pe indicatorii de clasificare.
,sigurarea reprezentativit#'ii e!antionului presupune respectarea urm#toarelor trei condi'ii "n ce prive!te
selec'ia subiec'ilor:
!a) Includerea "n e!antion a subiec'ilor f#r# a acorda vreo preferin'# unora dintre ei fiecare fiind selectat dup#
principiul $azardului av2nd o probabilitate cunoscut# !i diferit# de zero:
!$) E!antionul trebuie s# fie suficient de mare ca s# permit# redarea caracteristicilor principale ale popula'iei
originare !i pe aceast# baz# ob'inerea unor indicatori cu un grad mare de fidelitate:
(c) Includerea fiec#rei unit#'i "n e!antion trebuie s# se fac# independent de alte unit#'i.
')Eantionarea aleatoare.
+rincipalul avanta% al e!antion#rii aleatoare const# "n faptul c# rezultatele ob'inute pe baza ei pot fi apreciate "n
termeni probabilistici tocmai ca urmare a faptului c# fiecare unitate din popula'ie a avut o probabilitate nenul !i
cunoscut# de a face parte din e!antion.
(rocedeele de eantionare
) (rocedeul loteriei const# "n e(tragerea din urn# a unor bile identice reprezent2nd elementele popula'iei
(e(tragerea poate fi repetat# - adic# prin reintroducerea "n urn# a bilelor sau nerepetat# - adic# f#r# ca bilele s# fie
reintroduse "n urn# aceasta din urm# fiind cea mai des "nt2lnit#). +rocedeul este indicat "n cazurile c2nd se studiaz#
popula'ii mici !i cu un grad maiHmare de omogenitate.
) (rocedeul ta$elului cu numere *nt+mpltoare : se alc#tuiesc tabele pe calculator numerele fiind a!ezate "n mod
"nt2mpl#tor pe coloane !i r2nduri (calculatorul poate oferi !i tabele cu localit#'i adrese - generate "n mod aleator).
,)Eantionarea cvasialeatoare !semialeatorie, mecanic)
-(rocedeul pasului mecanic presupune efectuarea urm#toarelor activit#'i:
- ordonarea tuturor unit#'ilor pe c2t posibil "n mod "nt2mpl#tor form2ndu-se astfel baza de sonda%:
- stabilirea pasului de num#rare ca un raport (num#r "ntreg) "ntre volumul popula'iei !-) !i cel al e!antionului (n).
deci pasul . -/n0
- alegerea prin tragere la sor'ia unui num#r cuprins "ntre ' !i pas. num#r ce reprezint# primul subiect cuprins "n
e!antion:
- continuarea selec'iei prin ad#ugarea la primul num#r ales a c2te unui pas. E(emplu:
Dintr-o popula'ie de .>;; de persoane se e(trage un e!antion de .F; subiec'i. +asul este .>;;L.F;= .F.> 4e alege
un num#r "ntreg: .F. 4e alege un num#r cuprins "ntre . !i .F !i presupunem c# el este .;. 4e e(trag apoi subiec'ii
cu num#rul: .;N.F = FF: FF N .F = 0M: 0M N .F = M6 !.a.m.d. p2n# la .;N../O .F = .MFPLH* individ de pe list#.
F.F Metoda itinerariilor. 4e alege la "nt2mplare un punct de pe $arta localit#'ii sau cartierului !i se selecteaz#
unit#'ile urm2nd traiectorii (itinerari% !i reguli predeterminate (e(.: fiecare a opta locuin'# de pe traseu sau
apartamentele cu so' din patru "n patru "ncep2nd cu nr.6 !.a.): "n ambele procedee prezentate construirea
e!antionului nu este pe deplin aleatoare deoarece fiecare unitate selectat# depinde de num#rul de ordine al celei
precedente. 5aracterul aleator poate fi asigurat "n m#sura "n care baza de sonda% este alc#tuit# "n mod "nt2mpl#tor.
1)Eantionarea diri#at.
Este:vorba de sonda%ele f#cute de observator (operator) care "ncearc# s# cuprind# "n e!antion unit#'ile considerate
de el ca fiind cele mai reprezentative: "n mod firesc alegerile personale pot da gre! tendin'a de a se "ndep#rta de
caracterul cu adev#rat aleator al alegerii fiind inerent# fiin'ei umane.
,vanta%ele e!antion#rii diri%ate:
!a) este de preferat dac# datele e(istente sunt at2t de nesigure "nc2t aprecierea unui e(pert poate da rezultate mai
sigure dec2t o selec'ie riguroas#:
!$) este preferabil# "n cazul e!antioanelor at2t de mici "nc2t inferen'ele f#cute pe baza lor nu ar reprezenta oricum
dec2t o simpl# apreciere:
(c) este mai ieftina dec2t selec'ia aleatoare:
(d) nu necesit# prezen'a unor baze de sondai complete !i actualizate. 2ezavanta#e:
!a) nu e(ist# nici o metod# pentru a se stabili gradul preciziei unei estima'ii f#cute pe baza ei deoarece nu se
cunoa!te probabilitatea fiec#rei unit#'i de a fi inclus# "n e!antion ca "n cazul selec'iei aleatoare.
E!antionarea diri%at# este sonda%ul al c#rui scop const# "n alc#tuirea unui e!antion reprezentativ ca !i c2nd ar fi
selectat aleator "ns# care include "n mod con!tient unit#'ile considerate 2 fi reprezentative.
))) Eantionarea pe cote. 5unosc2ndu-se reparti'ia popula'iei pe diferite criterii (v2rst# se( !.a.) se stabile!te
pentru fiecare grup# num#rul subiec'ilor ce vor fi inclu!i "n e!antion operatorul av2nd latitudinea s# aleag# aceste
persoane. -espect2ndu-se num#rul stabilit care red# "n e!antion ponderea fiec#rei grupe din popula'ie se
presupune c# acesta va fi reprezentativ. 5otele pot fi:
(a) independente (e(.:at2'ia b#rba'i !i at2tea femei at2'ia subiec'i din fiecare grup# de v2rst# !.a.):
,vanta%e:
- sunt mai simple pentru operatori:
- sunt mai pu'in costisitoare:
- sunt mai u!or de stabilit. +rincipalul dezavanta%:
- au ; probabilitate mult mai mic# de a asigura reprezentativitatea e!antionului operatorii put2nd selecta subiec'ii
astfel "nc2t de e(emplu toate sau cele mai multe dintre femei s# fie mai v2rstnice sau b#rba'ii s# fie mai tineri !.a.
(b) combinate L intercorelate (e(.rat2'ia b#rba'i av2nd F;-F/ ani etc). 5otele combinate sunt cele care asigur#
reprezentativitatea.
4onda%ul pe cote apare ca o *stratificare* in care selec'ia subiec'ilor "n cadrul stratului nu este aleatoare ci
con!tient#. ,cest caracter subiectiv al selec'iei constituie principalul dezavanta% operatorul trebuind s# fie un
foarte bun specialist pentru a putea asigura reprezentativitatea. Deci e!antionarea pe cote nu asigur# fiec#rei unit#'i
!anse egale de a fi cuprins# "n e!antion. Dac# "ns# cotele sunt formate din unit#'i pe c2t posibil omogene atunci
e!antioanele pe cote !i cele f#cute pe baza unei selec'ii aleatoare pot fi sensibil apropiate.
,plic2nd "n mod coreei metoda cotelor asigur2nd astfel cea mai strict# neutralitate "n alegerea persoanelor
interogatese poate garanta "n mod rezonabil reprezentativitatea. 3n mi%loc de realizare a acestei neutralit#'i deci a
unei selec'ii aleatoare. "l constituie dificultatea pe care ar trebui s# o aibe III.+rocedeele de e!antionare
anc$etatorul "n ce prive!te g#sirea persoanelor corespunz#toare cotelor acesta trebuind astfel s# renun'e la
preferin'ele !i comodit#'ile personale !i oferind practic aceea!i !ans# fiec#rui subiect de a fi ales. ,ceasta se poate
realiza prin combinarea mai multor variabile. "n aceste condi'ii scade rapiditatea !i cre!te costul. 8rebuie
"ntotdeauna s# se analizeze avanta%ele !i dezavanta%ele diferitelor procedee de e!antionare.
- Metoda voluntariatului const# "n publicarea c$estionarului "n pres# !i rug#mintea adresat# cititorilor de a
e(pedia r#spunsurile e!antionul form2ndu-se din cititorii ziarului "n care s-a publicat c$estionarul.
%vanta#e:
- volum mare !i bogat de informa'ii:
- c$estionar u!or transmisibil:
- relativ# rapiditate "n culegerea informa'iilor.
2ezavanta#e:
- sonda%ul se refer# doar la cititorii ziarului:
- ponderea r#spunsurilor prin coresponden'# este e(trem de redus# (.;-F;<):
- :este greu de presupus c# responden'ii reprezint# "n mod corect "ntreaga colectivitate.
Qu este vorba aici de problemele legate de structura e!antionului deoarece acestea se pRt rezolva u!or prin
eliminarea surplusurilor respective. Dar la acest gen de anc$ete efectuate prin intermediul ziarelor revistelor
posturilor de radio sau televiziune r#spund doar anumi'i subiec'i !i nu putem considera c# ace!tia reprezint#
"ntreaga popula'ie. 8o'i sau aproape to'i avem preferin'e "n ce prive!te fotbali!tii sportivii "n general interpre'ii de
muzic# u!oar# !.a. dar foarte pu'ini dintre noi am luat vreodat# parte la numeroasele concursuri organizate pentru
desemnarea *celui mai bun*C
- Eantionarea la fata locului vizeaz# popula'ii care se g#sesc "n anumite locuri: magazine aeroporturi g#ri !.a.
"n func'ie de flu(ul de vizitatori !i dup# caz momentul zilei se stabile!te un *pas* adic# al c2telea vizitator (sau
c#l#tor) va fi inclus "n e!antion. 4e organizeaz# u!or f#r# probleme prea mari. dar este necesar un control
permanent al operatorilor sau o mare "ncredere "n ace!tia deoarece ei pot s# nu respecte din diferite motive pasul
stabilit ini'ial.
De!i nu respect# principiile probabilistice ale sonda%ului aleatorsonda%ele diri%ate au o destul de larg# S
aplicabilitate practic# speciali!tii contribuind prin e(perien'a lor la atenuarea dezavanta%elor acestora.
3) Eantionarea mit
Este utilizat# in practic# prin combinarea e!antion#rii aleatoare cu cea diri%at# profit2ndu-se astfel de avanta%ul
fiec#reia !i minimaliz2ndu-se "n acela!i timp dezavanta%ele lor. De e(emplu atuncic2nd trebuie s# se realizeze un
e!antion nu prea mare (M;;-.;;; subiec'i) se poate face o selec'ie aleatoare lu2ndu-se din baza de sonda% un
num#r dub$tsau c$iar triplu de subiec'i (deci utiliz2ndu-se un pas de dou#-trei ori mai -.mic) fa'# de num#rul
necesar "ncerc2nd apoi selectarea acelor subiec'i care corespund cotelor respective. Este vorba deci de *o dubla
selec'ie* mai dificil# mai costisitoare dar care poate asigura un e!antion mic. dar u-pieLeniaiiv.
De asemenea !i selec'ia stratificata constituie o e!antionare combinat# a c#rei esen'a consta "n "mp#r'irea "ntregii
popula'ii in straturi dup# criterii corespunz#toare scopului sonda%ului !i in alegerea din fiecare strat a unui
e!antion cu respectarea regulilor e!antion#rii aleatoare.
4elec'ia ultim# cea a unit#'ilor ele e!antionare de la nivelul c#rora se culege electiv informa'ia prin sonda% poate fi
realizat# prin: selec'ie aleatoare simpl# cluster sau pe cote
O Dolumul e!antionului
Determinarea volumului e!antionului este studiata dup# ce au fost e(aminate principalele aspecte referitoare la:
c$estionar sc$ema de e!antionare metoda de culegere a informa'iilor elaborarea mac$etelor de prezentare a
datelor.
%sadar un esantion prin toate tipurile luiconduce la decizia organizatorului "n ce prive!te o problema actuala.