Disfunciile care apar la nivelul cuplului conjugal influeneaz n mod semnificativ

ntregul sistem familial, de aceea cunoaterea stilului i climatului familial faciliteaz

nelegerea cauzalitii disfunciilor familiale. Orice disfuncie conjugal distorsioneaz
conduitele de rol marital, dezorganiznd procesele evolutive i n acelai timp mpiedicnd
realizarea adecvat a funciilor specifice familiei. Aceste disfuncii sunt reunite sub numele de
conjugopatii, care reunesc conflictele familiale de natur biologic, psi!ologic sau social,
care basculeaz ec!ilibrul i simetria familiei" #$cripcaru, %., &oiteanu, '., $cripcaru, (.,
Astrstoae, )., (!iri, )., *++*,. Aceste conjugopatii pot fi generate de vicii genetice
#cstorii imature, din obligaie etc., sau aprute pe parcurs #alcoolism, boala psi!ic etc.,. -le
pot fi clasificate n.
/ conjugopatii biologice #incompetena se0ual, sau psi!ologice #alcoolism, violen,1
/ conjugopatii absolute sau relative, putnd fi descrise forme clinice, precum. conjugopatie ca
psi!osindrom n doi, conjugopatii decompensate n adversitate, conjugopatii etilice cu
evoluie caracteriopat sau psi!otic, conjugopatie delirant sau conflictual.
$istemul disfuncional conjugal presupune e0istena a dou nivele.
/ un nivel primar, de profunzime, care presupune e0istena unei dezorganizri n
funcionalitatea mecanismelor interpersonale #intermotivare, intercunoatere,
intercomunicare,
interaciune, afectnd, n special, funcia de interdezvoltare biopsi!osocial a soilor1
/ un nivel secundar, de suprafa, care presupune e0istena unor distorsionri ale modelelor de
rol marital mutual e0pectate, ducnd la afectarea funciilor. se0ual, de reproducere,
afectiv, educaional etc.
(onflictul conjugal este iminent n e0istena oricrei familii, avnd o valoare
dinamogen i cat!artic. 2n condiiile n care crete ca intensitate i frecven se transform
n conflict conjugal patogen, avnd o capacitate de penetraie distructiv la nivelul
personalitii celor doi soi, mpiedicnd astfel realizarea funciilor fireti ale familiei.
Disfunctiile din cadrul familiei devin evidente in conditiile separarii partenerilor,
abandonului familial, violentei domestice sau in conditiile delincventei juvenile. Disolutia
vizibila a familiei este o etapa foarte avansata a manifestarii unor disfunctionalitati
intrafamiliale. 3ealitatea din cadrul familiilor este mult mai complicata decat o percepem prin
semne vizibile ale disparitiei solidaritatii. $unt familii in care se sesizeaza carente functionale
care continua totusi sa supravietuiasca. Aceste familii ridica cele mai dificile probleme pentru
sociologia familiei si pentru politicile sociale in domeniul familiei, intrucat dificultatile pe
care le traverseaza nu sunt usor de identificat. De altfel, de multe ori, nici membrii acesteia nu
sunt constienti de carentele familiei in care traiesc. 4amilia ar trebui sa indeplineasca toate
functiile care ii sunt proprii1 in realitate insa, familiile indeplinesc in moduri foarte diferite
functia se0uala, reproductiva, economica si socializatoare. 5nele familii pot fi caracterizate ca
bogate functional, in timp ce altele prezinta carente functionale importante, nereusind sa
realizeze anumite functii sau le realizeaza in mod discordant in raport cu societatea (uplul
este mai mult interesat de satisfacerea propriilor interese si aceasta noua perspectiva a indus
sc!imbari majore la nivelul functiilor familiale, deoarece perturbarile manifestate la nivelul
uneia dintre ele au avut un impact direct si asupra celorlalte. 6nteresul pentru rezolvarea
problemelor si conflictelor majore din cuplu creste in acelasi timp cu cresterea numarului
serviciilor de consiliere si psi!oterapie maritala. Acest aspect ne furnizeaza ideea plina de
speranta ca familiile actuale tind spre reglarea functilor nu neaparat prin urmarea modelului
de familie sau prin imitarea modelelor mediatizate ci prin cautarea unui model propriu si
functional.
'rivind familia din perspectiva sistemica, migratia economica a unuia sau a ambilor
parinti este cauza unei considerabile perturbari a ec!ilibrului familial. 'rin plecarea unui
parinte 7mecanismul" familiei este obstructionat prin eludarea din componenta lui a mai
multor 8rotite9 care asigurau functionarea interdependenta si corelata a fiecarei componente
in parte ca un intreg, ca un sistem. 4unctiile e0ercitate de parintele care lipseste, prin
atributele e0ercitate de acesta, prin rolurile indeplinite dar mai ales prin asteptarile de rol la
care raspunde, trebuie suplinite, preluate sau impartite in cadrul grupului familial pentru ca
intr:o forma sau alta, mecanismul sa poata functiona in continuare. De asemeni, relatiile
dintre membrii familiei se modifica, se metamorfozeaza, se adapteaza noului conte0 creat, in
modul considerat cel mai eficient. ;u de multe ori aceasta reconfigurare a functiilor si
rolurilor din familie nu gaseste cele mai bune solutii, copiii devenind supraincarcati de roluri,
coplesiti de sarcini sau din contra resimtind o oarecare lipsa de autoritate si o <libertate<
percepute ca pe o invitatie la acte de iresponsabilitate si c!iar comportamente predelincvente.
=-O36A (O;4>6(=5A>6$=A D6$45;(=66>- ?A6 6?'O3=A;=- $6
3->-)A;=- D-(A= 45;(=66>- sotii concureaza ntre ei pentru autonomie, autoritate si
privilegii si, n acelasi timp, coopereaza pentru a putea supravietui.
'e de alta parte, nsa, se presupune ca ocuparea femeilor n activitati e0trafamiliale a
dus la diminuarea functiilor familiei, ngrijirii si supraveg!erii copiilor. (ercetarile
sociologice dovedesc ca rata casatoriilor #sanctionate legal, a scazut dupa @AB+ si mai drastic
dupa @AA+ #tarile scandinavice, $5A etc.,. 3omnia prezinta una dintre cele mai nalte rate
ale casatoriilor legale din -uropa cu oate ca ea a scazut comparativ cu anii CB+:CD+. )rsta la
prima casatorie a crescut concomitent cu cresterea ratei divorturilor. (asatoriile se nc!eie
deci, mai trziu si se destrama mai repede. Alte caracteristici ale familiei contemporane ar
mai fi scaderea ratei natalitatii si a numarului de copii, cresterea ponderii nasterilor n afara
casatoriilor legale, amnarea fertilitatii cuplului pna la demararea activitatii profesionale,
cresterea ponderii cuplurilor n care partenerii au relatii e0traconjugale si cresterea gradului de
acceptanta fata de aceste comportamente si sc!imbarea diviziunii rolurilor n cadrul familiei.
(oabitarea consensuala este o forma de cuplu familial care seamana cu familia nucleara avnd
aceleasi functii si confruntndu:se cu aceleasi probleme, diferentiindu:se doar prin faptul ca
nu si:au oficializat casatoria. -ste o forma de cuplu ntlnita mai frecvent printre tineri si
printre cei care nu au copii.
2n ultimii CE+ de ani, concubinajul a crescut de apro0imativ cinci ori, cu toate ca azi el
nu reprezinta mai mult de FG din familiile americane. A crescut totodata si acceptanta sociala
fata de cuplurile consensuale. =inerele generatii le percep ca pe o posibilitate care le ofera
sanse mai mari de alegere a partenerului potrivit. Aceasta alternativa poate constitui, deci, o
etapa premergatoare casatoriei. Deseori, nsa, concubinajul reprezinta o forma alternativa la
casatorie, un stil de viata adoptat pentru o lunga perioada de timp sau definitiv.
$tudiile de sociologie au aratat ca n $5A concubinajul este mai frecvent printre studenti,
printre cei care locuiesc n zonele metropolitane importante si mai putin frecvent printre cei
care se declara profund religiosi.
(elibatul apare fie ca rezultat al optiunii personale, fie ca rezultat al unor constrngeri
e0traindividuale, ca de e0emplu, din cauza factorilor demografici . numarul mic al
partenerilor din categoria de vrsta socialmente adecvata. Astazi, optiunea personala are o
frecventa mai mare n determinarea celibatului comparativ cu celelalte cauze.
=oleranta sociala fata de celibatari este n continua crestere. Apro0imativ *FG din americani
locuiesc singuri.(a si cuplul consensual, celibatul poate fi o etapa temporara n viata
indivizilor sau poate fi stilul de viata preferat.Deoarece celibatul constituie un factor care
determina scaderea natalitatii, n majoritatea societatilor se ncearca descurajarea lui prin
impunerea unor ta0e pe celibat, impozite mai mari dect ale celor casatoriti, restrictii n
obtinerea de credite pentr locuinte etc.
(ercetarile actuale #desi insuficiente, evidentiaza ca familiile care nu doresc copii sunt
preocupate mai mult de cariera lor profesionala si au un nivel superior de educatie. O parte
semnificativa din aceste cupluri sunt formate din primii nascuti ai familiilor de orientare
#originare,.'e lnga dorinta de a se afirma profesional n general, argumentele invocate de cei
care nu:si doresc copii sunt . nepriceperea de a fi parinti, lipsa vocatiei parentale, preferinta
pentru un mod de viata, caracterizat prin mai multa libertate, intimitate, loisir.
2n tarile cu o economie slab dezvoltata, unul din principalele argumente ale dorintei de a nu
avea copii a familiilor ce apartin clasei de jos, l constituie absenta posibilitatii materiale #este
si cazul 3omniei,.(ei care nu:si doresc copii pot apela la mijloace contraceptive sau, n
ultima instanta, la avort.
(uplurile de !omose0uali si lesbiene. (u unele e0ceptii #de e0., $an 4rancisco,
cuplurile de !omose0uali si lesbiene au o frecventa relativ scazuta n majoritatea societatilor.
Asistam azi la o crestere temperata a tolerantei sociale vis a vis de aceste forme alternative de
viata.
$tudiile lui &lumstein si $c!Hartz #@ADE, au evidentiat multe asemanari ntre aceste cupluri si
cele de !eterose0uali . mpartasesc notiunea de iubire romantica, sunt preocupati de situatia
lor economico:financiara
Aspecte privind comunicarea si rezolvarea de problem n cuplu si familie
Dificulttile de comunicare n cuplu si familie se refer n principal la.
/ -0primarea deficitar a gndurilor si emotiilor.
I (apacitate de introspectie limitat1
I )ocabular inadecvat pentru descrierea emotiilor1
I Dependent de factori in!ibitori #e0., frica de respingere,1
I Autocontrol sczut #controlul furiei si renuntarea la rzbunare,.
/ Abilitti deficitare de ascultare activ.
I 'arafrazri inadecvate1
I $umarizri rare1
I >imbaj corporal necorespunztor1
I (ontact vizual limitat1
I 2ncurajri minimale rare #verbale si nonverbale,1
I 3eflectri empatice putine #nu transmiti celuilalt c stii ce simte la un moment dat,.
Dificulttile n rezolvarea de probleme vizeaz.
/Abilitti deficitare de rezolvare de probleme.
I Definirea neclar a caracteristicilor unei probleme1
I 6ncapacitatea de a genera solutii alternative potentiale1
I Dificultti n colaborarea cu ceilalti membrii ai familiei pentru a evalua avantajele i
dezavantajele fiecrei solutii1
I Dificultti n atingerea consensului asupra solutiei optime1
I Dificultti n elaborarea unui plan concret pentru implementareasolutiei alese.
Dificulttile de comunicare i n rezolvarea de probleme pot aprea ca efect al multor procese.
I 'attern:uri greite de nvtare pe perioada socializrii n familia deorigine1
I Deficite n functionarea cognitiv1
I 4orme de psi!opatologie #e0., depresie,1
I -0periente traumatizate n relatii anterioare, care au lsat n urm vulnerabilitti #e0.,
conditionri, credinte irationale,.
5nele manifestri comportamentale stabile se cer abordate n interventie individual. Dintre
acestea, cele mai importante sunt.
/Atacul reciproc1
/'attern:ul solicitare I retragere1
/'attern:ul evitare i retragere reciproc
E.*.@.=ipuri de conflict conjugal.
@. cupluri cu conflictualitate majora de aspect manifest, continuu, cu tensiune crescutaI
prezinta mare potential dizolvant si psi!opatogen pentru unul sau ambii parteneri1 AFG din
subiectii divortati #mai ales femei, si E@,*G din subiectii casatoriti cu reactii sidezvoltari
nevrotice reactive psi!otraumelor conjugale, provin din cupluri caracterizate prin acest tip de
conflictualitate1
*. cupluri cu conflictualitate manifesta, intermitenta, cu tensiune crescuta I prezinta potential
dizolvant semnificativ, care nu intotdeauna se finalizeaza cu separarea sotilor, dar faciliteaza
dezvoltarea dizarmonica a relatiilor conjugale, cu efecte psi!opatologiceindividuale
si de grup conjugal1 abandonul, alcoolismul, sustragerea de la indatoririlemateriale,
infidelitatea, conflictele cu socrii sunt frecvent cauze si efecte ale acestui tip
deconflictualitate1
E. cupluri cu conflictualitate manifesta, continua, cu tensiune moderata I
aceste cupluri au o evolutie instabila, cu tendinta la deteriorarea esentei conjugale, dar cu
mentinerea structurii de cuplu, intr:o formula de pseudoconjugalitate, in care conduitele de
evadare" sisubstitutie" #adulterul, alcoolismul compensator, supravietuirea profesionala,
coe0ista cumentinerea partiala a e0ercitarii rolului conjugal1
J. cupluri cu conflictualitate manifesta, intermitenta, cu tensiune moderata I
nu aufost relevate in cazul subiectilor cu tulburari psi!ice1 acest tip de conflict este destul de
frecvent la cupluri in perioada de preacomodare si acomodare interpersonala1 poate facilita
cunoasterea interpersonala1
F. cupluri cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune moderata I
sunt frecvente intre normali cu disponibilitati de adaptare mai scazute1 in aceste
cupluri,conflictualitatea preseaza asupra relatiei ca o continua virtualitate1
K. cupluri cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune scazuta I
acest tip dec onflictualitate favorizeaza efortul de acomodare reciproca, producand corectii
permanenteale conduitelor interactionale1
B. cupluri cu conflictualitate submanifesta, intermitenta, cu tensiune moderata I
au o evolutie armonioasa, in cadrul careia acest tip de conflictualitate faciliteaza
acomodareainterpersonala #ironia, persiflarea, comportamentul pseudoludic verbal, ca supapa
dedescarcare a unor tendinte agresive,1
D. cupluri cu conflictualitate submanifesta, continua, cu tensiune scazuta I
cupluri care evolueaza rapid si stabil catre asimilare interpersonala1 dezacordurile nu au un
caracter frustrant, ci de facilitare, partenerii preluand reciproc puncte de vedere diferite.