CURSUL NR 1

I. SCURT ISTORIC
Podurile au aprut din necesitatea traversrii unor obstacole (ape curgtoare, vi adnci
etc) i au evoluat de la solutiile cele mai simple (trunchiuri de copaci asezate peste obstacol)
pn la solutiile moderne realizate din beton, din oel sau din combinaii ale celor dou materiale.
Evolutia construciei de poduri a fost direct influenat de dezvoltarea industrial din secolul !
si in special de apariia si dezvoltarea cilor ferate. "ac la inceputul cailor ferate podurile se
e#ecutau $n principal din lemn odat cu dezvoltarea industrial i $n special cu apariia unor
procedee noi de elaborare industrial a oelurilor s%au impus solutiile de poduri metalice.
&pariia ulterioar a unor materiale de construcie noi i performante cum sunt betonul i oelul
de $nalt rezisten precum i dezvoltarea calculatoarelor electronice si a unor metode moderne
de calcul au permis calculul si proiectarea unor tipuri noi de structuri, (imposibil de abordat cu
metodele analitice de calcul cunoscute la $nceputul secolului '() dar mai ales la realizarea
structuri comple#e de poduri de mari dimensiuni.
Primele poduri, au aprut firesc din necesitatea traversrii a unor obstacole naturale.
)raversarea apelor i a altor obstacole mai mici se fcea pe trunchiuri de copaci aruncate peste
obstacol i in functie de priceperea oamenilor s%au e#ecutat poduri simple din lemn (*ig. .)
pn la podurile suspendate din liane (*ig. .').
Fig.1.1 Pod din trunchiuri de arbori Fig. 1.2 Pod din liane
+nele poduri s%au format natural prin eroziunea unor roci $n timp unele fiind i astzi $n
funciune. Este cazul podului natural numit ,Podul lui "umnezeu- din localitatea Ponoarele,
.udeul /or. (*ig. .0).

Fig. 1.3 Podul lui Dune!eu din localitatea Ponoarele" #ud. $or#
1onstrucia podurilor $i are originile $nc din antichitate, $n Egipt, 2esopotamia i $n
Europa 2editeraneean, mai ales $n 3mperiul 4oman.
5e poate aminti podul realizat peste rul Eufrat, la 6abilon, $n anul 7(( $.e.n. care avea o
lungime de apro#imativ 0(( m. Pilele (Pil 8 parte a infrastructurii podului pe care e#ist
reazeme intermediare ce susin suprastructura) erau construite din crmid i utilizau pentru
$mbinare un mortar din bitum. 5eciunea pilelor avea cca '.( m ($n lungul podului) i !.( m
lime. 5uprastructura era realizat din trunchiuri de palmier dispuse alturat.
Podurile remarcabile unele aflate si azi $n e#ploatare au fost construite $n perioada
3mperiului 4oman. 4omanii au rmas $n istoria podurilor att prin construcia unor poduri
apeduct de lungimi mari, pentru alimentarea cu ap a localitilor dar i prin lucrrile de poduri.
5tructura de rezisten a acestora era realizat $n special sub form de boli sau arce din piatr
sau din lemn.
+n pod remarcabil construit de romani a fost podul peste "unre de la "robeta )urnu
5everin, conceput i realizat de &pollodor din "amasc $ntre anii (9%(: e.n. pentru a permite
armatelor romane traversarea "unrii. 3n *ig. .9 este prezentat reconstituirea (macheta)
podului realizat de inginerul francez "uppere# (in varianta "uppere#, podul avea arce
concentrice din lemn de ste.ar pe care rezema calea. ;ungimea total a podului a fost de
apro#imativ (< m, fiind acoperit cu ' de deschideri de cte 00.( m fiecare. Pilele din albie
erau masive i au fost e#ecutate din zidrie de piatr legat cu var hidraulic, erau fundate pe
piloti din lemn de ste.ar iar capetele podului erau e#ecutate din zidarie si aveau portale cu
caracter monmental.
4omanii au realizat i poduri masive importante avnd ca element principal de rezisten
bolta $n plin cintru ($n .umtate de arc de cerc) realizat din crmid sau din blocuri de piatr
cioplit.
'
Fig. 1.% Podul &e'te Dun(re de la Drobeta Turnu Se)erin
1el mai important pod de acest fel, avnd cea mai mare $nlime deasupra apei (circa 7:
m) a fost realizat pe vremea $mpratului )raian $n .urul anilor (( e.n. peste rul )ago $n 5pania
i este numit podul &lcantara (*ig. .:).
Fig. 1.* Podul +lcantara &e'te r,ul Tago
"intre apeductele realizate de romani, cel mai cunoscut este cel realizat lng oraul
=imes din *rana numit Pont du /ard (*ig. .7), realizat $n secolul 3 $.e.n. din boli suprapuse pe
0 nivele. +n alt apeduct important este cel din oraul 5egovia, $n 5pania, cu o lungime iniial
estimat la ' >m, realizat cu zidrie uscat din blocuri de piatr lefuite cu dimensiuni cuprinse
$ntre :(%'( cm dispuse tot $n form de boli pe dou nivele.
Fig. 1.- +&eductul roan nuit Pont du $ard
"up cderea 3mperiului 4oman au fost construite poduri importante mai ales $n ?rient,
$n special $n 3mperiul 6izantin i $n 3ran $ntre secolele @3%3A.
0
5ecolele A3%A@ au fost marcate de rzboaie i podurile e#ecutate $n acea vreme
$ndeplineau i funcii strategice.. Podurile erau $nguste i o mare parte din podurile de atunci
erau fortificate cu turnuri i metereze pentru a $nlesni aprarea lor $n caz de atac. Bn paralel s%au
consstruit i poduri mari, $n special $n orae, pe care e#istau locuine i chiar spaii comerciale
care a.utau la schimburile comerciale. +n astfel de pod este Ponte @ecchio din *lorena, $n 3talia
(*ig. .<) realizat $n anul 0!:. Podul are limea de 0<.0( m suprastructura fiind constituit din
0 boli, cea mai mare avnd deschiderea de '!.'( m.
Fig. 1.. Ponte /ecchio din Floren0a
Bntre prima parte a secolelor A@3%A3A s%au realizat, $n special $n 3talia, poduri din zidrie
de piatr avnd o mare valoare artistic, unele fiind funcionale i $n prezent. Podurile susineau
locuine sau erau destinate spaiilor comericiale $n zone intens ciculate. +n astfel de pod a fost
construit $n @eneia, 3talia, de ctre arhitectul &ntonio Ponte $n anul :!. Podul Ponte 4ialto
(*ig. .C) este realizat din marmur alb $n pant i contrapant, are o deschidere de 'C.'( m i o
lime de '' m, dintre care < m pentru circulaie, restul spaiului fiind ocupat de magazine.
Fig.1.1 Ponte Rialto din /ene0ia
9
+n alt pod masiv cu aspect estetic deosebit i avnd o $nlime mare este viaductul
4onda, din 5pania (*ig. .!).
Fig. 1.2 /iaductul roan Ronda din S&ania
)ot $n aceast perioad, pe lng podurile masive din piatr s%au construit i poduri din
lemn, cu dimensiuni importante. ? astfel de structur este podul peste 4in la 5chaffhausen (*ig.
.() situat la grania dintre Elveia i /ermania, avnd suprastructura din lemn cu dou
deschideri de : i respectiv :! m. Podul proiectat de fraii /rubenmann este complet acoperit.
Fig. 1.13 Podul &e'te Rin la Scha44hau'en" la grani0a dintre 5l)e0ia6$erania
Podurile se pot realiza $ns integral din lemn (infrastructura i suprastructura) dar ele au
$n general un caracter provizoriu. +n astfel de pod este prezentat $n figura . datorit
rezistenei mici a lemnului $n timp (podurile de lemn au o durat mic de e#ploatare )
:
Fig. 1.11 Pod e7ecutat integral din len
5ecolele al A@333%lea i al A3A%lea marcheaz o evoluie rapid a infrastructurii
transporturilor, $n special a lucrrilor de ci ferate. &stfel, ca urmare a creterii sarcinilor care
circulau pe poduri i de asemenea a vitezelor de circulaie a aprut necesitatea gsirii i
dezvoltrii att a unor noi metode de construcie ct i a unor materiale mai performante.
Bn secolul al A3A%lea apar i se dezvolt podurile din lemn realizate $n sistem grinzi cu
zbrele din lemn. 1ele mai cunoscute sisteme din acea perioad erauD
% sistemul Long (*ig..') cu grinzi cu zbrele consolidate cu contrafieE
% sistemul Town (*ig. .0) cu grinzi cu zbrele multiple realizate din dulapi prinse la
noduri cu buloane metaliceE
% sistemul Howe (*ig. .9) este o varianta a sistemului ;ong la care montanii verticali
$ntini din lemn au fost $nlocuii cu tirani metalici, tiranii din lemn nefiind adecvati pentru
preluarea eforturilor de $ntindere.
Fig. 1.12 Pod din len 8n 'i'te Long
7

a) b)
Fig. 1.13 Pod din len 8n cu grin!i de ti& To9n
a: /edere lateral( a &odului
b: Detaliu grind( ti& To9n
Fig. 1.1% ; Pod din len 'i'te <o9e
Bncepnd cu mi.locul secolului al A@333%lea i pn la mi.locul secolului al A3A%lea s%au
construit podurilor metalice din font. 1a form constructiv aceste poduri erau asemntoare
celor anterioare realizate din piatr sau zidrie i aveau ca structuri de rezisten bolile sau
arcele.
&ceast form punea cel mai bine $n valoare caracteristicile mecanice ale fontei i anume
rezistene mari la compresiune. Primul pod important metalic, din font a fost realizat $ntre anii
<<7 i <<! de ctre &braham "urbF peste rul 5evern, $n localitatea 1oalbroo>dale din
&nglia. Podul numit Iron Bridge (*ig. .:) este realizat din boltari din fonta dispusi dupa 0 arce
concentrice suprapuse, cu deschiderea de 0(.7 m
<
.
Fig. 1.1- Podul Iron =ridge 8n localitatea Coalbroo>dale" +nglia
Podurile metalice realizate din font s%au rspndit mai $nti $n Europa, $n &nglia,
/ermania i *rana, dar i $n 5.+.&. Bn anul C! a fost terminat podul 5outhGar>, peste
)amisa, structura de rezisten fiind alctuit din arce realizate din bolari din font cu care s%a
realizat o deschidere a podului de <0 m. Bn *rana, un pod important din font, finalizat $n anul
C0! este podul 1arousell peste 5ena la Paris. 5oluia constructiv aleas a fost tot cea cu arce,
dar de aceast dat arcele erau realizate din tuburi din font. "eschiderea podului este de 9C m.
Bn aceast perioad de timp au loc $ns i numeroase accidente aprute la structurile de
rezisten realizate din font att la poduri ct i la hale industriale, gri sau hale de e#poziie.
1auza o constituia tocmai comportarea nesatisfctoare a fontei la solicitri de $ntindere (rupere
casant). Pentru a se obtine un material ductil prin reducerea coninutului de carbon din
compoziia fontei s%a obinut fierul pudlat ce a fost utilizat ca material de construcie $n secolul
al A3A..
Bn perioada C97%C:(, inginerul 4obert 5tephenson a construit podul 6ritannia peste
strmtoarea 2enai, $n &nglia (*ig. .<). Podul a reprezentat o soluie $ndrznea pentru acea
vreme i o premier in cercetarea e#perimentala deoarece au fost realizate pentru prima oar
$ncercri pe model la scara D< care aveau drept scop pe cale e#perimental a dimensiunilor
elementelor principale de rezisten.
Podul avea 9 deschideri (<.9(H'9.<(H<.9() i suprastructura era o grind continu
cu seciune transversal casetat nituit. Bn interiorul casetei, la partea inferioar era amplasat
calea ferat simpl. Podul s%a aflat $n e#ploatare pn $n anul !<( cnd a fost distrus de un
puternic incendiu.
C
a:
b:
Fig.1.1. Podul =ritannia &e'te 'tr,toarea ?enai 8n +nglia
a: /edere de an'ablu
b: Sec0iune tran')er'al( @tron'on relic)a din )echiul tablier:
+tilizarea fierului pudlat a permis abordarea i altor tipuri de sisteme structurale pentru
suprastructurile podurilor metalice. +n e#emplu este podul construit $n perioada C9<%C:<,
peste @istula, la "irschau $n /ermania (*ig. .C). 5uprastructura este realizat cu grinzi cu
zbrele sistem multiplu, pe 7 deschideri, deschiderea ma#im fiind de 0 m, valoare important
pentru acea dat.
!
Fig. 1.11 Podul &e'te /i'tula la Dir'chau 8n $erania
Bncepnd cu a doua .umtate a secolului al A3A%lea au $nceput s se realizeze poduri din
betonul armat.
"intre podurile din beton armat importante realizate la nivel mondial $n figura .! este
prezentat podul de osea 5andI din 5uedia, peste rul JngermansKlven, finalizat $n anul !90.
Podul are o deschidere de '79 m, o sgeat de 9' m, iar lungimea total este de C( m.
Fig. 1.12 Podul cu bolta din beton arat SandA" &e'te r,ul Bngeran'Cl)en 8n Suedia
+n alt pod important realizat din beton armat este podul peste "unre de la =ovi 5ad $n
5erbia (*ig. .'(). &cesta a fost realizat $n soluia cu arce cu calea la mi.loc, cu dou deschideri
dintre care cea ma#im avea valoarea de ' m. Podul a fost complet distrus $n timpul atacurilor
trupelor aliate $n rzboiul din fosta 4epublic *ederativ 3ugoslavia
Bn ceea ce privete podurile din beton precomprimat, acestea au avut o evoluie
semnificativ $n special $n a doua .umtate a secolului al AA%lea. Bn aceast perioad au fost puse
la punct i noi metode de e#ecuie ce au permis abordarea unor noi soluii i sisteme
constructive.
(
Fig. 1.23 Fo'tul &od de &e Dun(re la No)i Sad" 8n Serbia
Bn figura .' este prezentat podul peste 4in la 6endorf, $n /ermania, realizat cu grinzi
din beton precomprimat i e#ecutat $n consol. &vnd o deschidere ma#im de '(C m acest pod
a deinut recordul de deschidere $n perioada anilor !7(. ;ungimea total a podului este de :((
m.
Fig. 1.21 Podul &e'te Rin la =endor4

1u a.utorul grinzilor cu contrafise realizate din beton precomprimat au putut fi e#ecutate

deschideri foarte mari. Bn anul !7' a fost terminat podul peste golful 2aracaibo $n @enezuela
(*ig. .''), care are : deschideri de cte '0: m fiecare i o lungime total de C'<' m.
Fig. 1.22 ; Podul &e'te gol4ul ?aracaibo 8n /ene!uela
?dat cu aparitia noilor procedee de obinere a oelului pe cale industrial (procedeele
6essemer, )homas) a $nceput i perioada utilizrii oelului moale pentru construcia podurilor.
&ceste oteluri sunt superioare fierului pudlat datorita unei omogenitati mai bune a compozitiei
chimice si avanta.ului obtinerii lor in cantitati industriale. 5istemele structurale utilizate la
construcia podurilor au evoluat i ele dupa apariia oelului (inclusiv a otelurilor de inalta
rezistenta) dar si a utilizarii sudurii ca mi.loc de imbinare. 5%au impus, $n special $ncepnd cu a
doua .umtate a secolului al AA%lea podurile moderne cum sunt podurile hobanate si podurile
suspendate. &ceste sisteme structurale au condus la obtinerea unor deschiderile foarte mari.
"intre podurile remarcabile realizate din oel moale pe plan modial pot fi amintite D
viaductul de cale ferat Garabit (*ig..'0) construit $n *rana $n CC9 ce utilizeaz ca
structur principal de rezisten un arc dublu articulat cu deschiderea de 7: m. Podul
a fost construit de celebrul /ustave Eiffel
'
Fig. 1.23 /iaductul $arabit reali!at de inginerul 4rance! $u'ta)e 5i44el
$n perioada CC9%C!( a fost construit podul de cale ferat Firth of Forth (*ig. .'9),
cu grinzi cu zbrele cu console i articulaii (grinzi /erber) i avnd deschiderea
ma#ima de :' m
Fig. 1.2% Podul Firth o4 Forth din Sco0ia reali!at cu grin!i $erber @cu con'ole Di articula0ii:
$ntre anii !(: i !< a fost realizat podul LuMbec peste rul 5fntul ;aureniu (*ig.
.':), $n 1anada, $n soluia grinzi cu zbrele tip /erber, avnd deschiderea central de
:9C.7( m ceea ce reprezint, pentru acest tip de structur, recordul de deschidere chiar
i $n prezent
Fig. 1.2* Podul EuFbec &e'te r,ul S4,tul Lauren0iu 8n Canada
primul pod suspendat cu deschidere mai mare de ((( m a fost e#ecutat $n perioada
!'!%!0' peste rul Nudson, la =eG For>. Podul care se numete George
ashington are o deschidere de (7< m
0
podul Golden Gate din 5an *rancisco (*ig. .'7) a fost finalizat $n anul !0< i are o
deschidere de 'C( m. Podul a reprezentat o premier prin realizarea $n apele golfului
a unor infrastructuri fundate direct la mare adncime.
Fig. 1.2- ; Podul 'u'&endat $olden $ate din San Franci'co
Bn perioada !':%!0( au fost descoperite procedeele de elaborare a oelurilor slab aliate
i sudura ca mi.loc de $mbinare. &u luat amploare soluiile de poduri cu cabluri. Podul
suspendat Humber de la Hull (*ig..'<), $n &nglia a fost dat $n e#ploatare $n !C i a fost
primul pod la care s%a utilizat pentru seciunea transversal a suprastructurii o caset $nchis din
oel, sub forma unei aripi de avion pentru a atenua efectele dinamice date de vnt. 1u o
deschidere de 9( m $ntre piloni a deinut recordul de deschidere pn $n anul !!: cnd a fost
depit de podul /reat 6aelt din "anemarca (*ig. .'C) ce are deschiderea de 7'9 m.
9
Fig. 1.2. Podul 'u'&endat <uber de la <ull" +nglia
Fig. 1.21 Podul $reat =aelt din Danearca
4ecordul mondial absolut de deschidere este deinut $n prezent de podul suspendat
&>ashi%Oai>Fo (*ig. .'!) construit $n Paponia i finalizat $n anul !!!. Podul face legtura $ntre
insulele 5hi>o>u i Nonshu i are o deschidere de !!(.C m $ntre piloni.
:
Fig. 1.22 ; Podul +>a'hi Gai>Ho din Ia&onia
Bn stadiu de proiect se afl un pod suspendat peste strmtoarea 2essina, $n 3talia, ce ar
trebui s realizeze legtura cu insula 5icilia. Podul ar urma s aib o deschidere de apro#imativ
0((( m. &ceast valoare record a deschiderii ridic $n prezent probleme constructorilor datorit
faptului c materialele cunoscute $n prezent conduc la valori mari ale greutii permanente a
suprastructurii.
Bn ara noastr evoluia podurilor a parcurs aceleai etape ca i pe plan mondial i a fost
influenat ma.or de con.unctura politic i social din aceast parte a Europei. ;ucrri
importante de poduri att masive ct mai ales din oel au fost realizate $n perrioada anilor C((%
!(( de ingineri romni de marc cum au fost Elie 4adu i &nghel 5alignF.
"intre podurile din beton armat sunt precizate aici viaductul 1aracu reconstruit dup cel
de%al 33%lea rzboi mondial (*ig. .0(), avnd o lungime total de '79 m, o sgeat de 0< m, bolta
avnd o deschidere de (( m i podul peste &rge la Notarele (*ig. .0), cu suprastructura
realizat din dou arce cu calea la mi.loc avnd deschiderea de C: m.
Fig. 1.33 /iaductul Carac(u Fig. 1.31 Podul &e'te r,ul +rgeD la <otarele
7
Bn ceea ce privete podurile metalice, primele poduri din font au fost realizate din 6anat.
Bn a doua .umtate a secolului al A3A%lea au fost construite o serie de poduri din fier pudlat
dintre care cel mai important este podul combinat de cale ferat i osea peste 5iret la 1osmeti
finalizat $n C<' (*ig..0').
Fig. 1.32 Podul etalic cobinat de cale 4erat( Di Do'ea de la Co'eDti
Bn perioada C!(%C!: inginerul romn &nghel 5alignF a proiectat podul 4egele 1arol 3,
peste "unre la 1ernavod (*ig. .00) care a fost la vremea cnd a fost construit cel mai lung
ansamblu de poduri din Europa.
Fig. 1.33 Podul Carol I &e'te Dun(re la Cerna)od(
1ele mai noi poduri metalice de mari proporii realizate $n 4omnia au fost construite $n
perioada !<:%!C< peste "unre $n zona *eteti%1ernavod (pentru 9 benzi rutiere in consola si
doua cai ferate, *ig .09) si peste canalul "unre%2area =eagr. &ceste poduri au fost realizate
utiliznd solii constructive moderneD cabluri la podul hobanat de la &gigea, respectiv arce cu
tirani verticali sau $nclinai la podurile de la 2edgidia i 6asarabi.
<
Fig. 1.3% Noul &od &e'te Dun(re la Cerna)od( @121%:
Bn figura .0: este prezentat o vedere a podului hobanat de la &gigea. "eschiderea
principal a podului este de 7' m iar suprastructura este realizat din grinzi metalice $n
conclucrare cu o plac de beton
Fig. 1.3* Podul cu hobane &e'te canalul Dun(re6?area Neagr( la +gigea
+ltimul pod de dimensiuni mari dat $n e#ploatare $n 4omnia este podul peste "unre la
1ernavod ce face legtura $ntre gar i ora. Podul finalizat $n anul '((' a fost realizat $n soluia
cu arce $nclinate, cu tirani ce se intersecteaz (sistem =ielsen) i are o deshidere de apro#imativ
< m (*ig. .07).
C
Fig. 1.3- Noul &od &e'te Dun(re la Cerna)od(
CURSUL 2
I. NOJIUNI INTRODUCTI/5

Kn general" &rin lucrare de art se $nelege o construcie realizat pentru o cale de
comunicaie, in aceast categorie se $nscriu podurile, tunelurile, zidurile de spri.in.
Podurile sunt lucrri de art realizate pe traseul unei ci de comunicaie pentru susinerea
acesteia i asigurarea continuitii ei peste un obstacol pe care $l traverseaz denivelat. &ceste
obstacole pot fi cursuri de ape, vi sau intersecii cu alte ci de comunicaie. Bn acelai timp,
podurile asigur i continuitatea obstacolului traversat de calea de comunicaie respectiv, sub
pod ramnnd un spaiu liber ce face posibil acest lucru.
(E#ist i poduri care asigur continuitatea peste un obstacol a unor conducte care
transport agent termic, a unor conducte de apa, de gaz sau a unor cabluri electrice de dimensiuni
mari. "aca ele nu susin si o cale de comunicaie se numesc supratraversri)
!
Fig. 2.1 ; /edere lateral( @ele)a0ie: a unui &od
+n pod prezint dou pri principaleD suprastructura i infrastructura.
Suprastructura (*ig. '.) reprezint partea care susine direct calea, preia eforturile
generate de diferitele actiuni specifice podurilor (convoaiele, greutatile permanent
"enumirea podului se face in funcie de materialul de construcie din care este e#ecutat
suprastructura D poduri din lemn! din "idarie! din beton armat sau precomprimat #poduri
masi$epoduri metalice #reali"ate din oel% i poduri mi&te #cu seciune compus oel'beton%(
"upa schema statica de baza a elementelor principale de rezistenta ale suprastructurii
podurile podurile pot fi D
% poduri pe grin"i
% poduri pe cadre
% poduri pe arce
% poduri pe bolti
% poduri hobanate )
% poduri suspendate )
*paratele de rea"em sunt dispozitive speciale necesare preluarii reactiunilor dar si a
deplasarilor si rotirilor suprastructurii produse de e#emplu de dilatatie si, respectiv, de
'(
incovoierea acesteia. ;a tablierele simplu rezemate la un capat se monteaza aparatele de rea"em
fi&e (care asigura rotirile din incovoierea grinzii si nu permit deplasari) si la capatul celalalt se
monteaza aparate de rea"em mobile (care sa asigure rotirile din incovoiere si sa permita
deplasari in lung (rezemarea se face in acest caz prin glisare % a aparatele de reazem fara
ruloruri, prin deformare%la aparatele din neopren sau prin intermediul unor rulouri%la aparatele
mobile cu rulouri)

Infrastructura (*ig. '.) este partea care susine suprastructura, preia reactiunile de la
aceasta prin intermediul aparatelor de reazem i le distribuie la teren sub forma unor presiuni,
prin intermediul fundaiilor. 3nfrastructura unui pod pe grinzi este alcatuita din D
culeile % sunt elementele de infrastructur de la capetele unui pod, au o forma speciala
care permite rezemarea suprastructurii, sustinerea terasamentului si preluarea
impingerilor pamantului. ;ateral culeilor sustinerea taluzelor terasamentului se face cu
amena.ari speciale ale taluzelor terasamentelor sub forma unor sferturi de con sau prin
amplasarea unor constructii speciale din beton sau zidarie denumite aripi(
pilele sunt elementele de infrastructur ce sustin reazemele intermediare ale
suprastructurii pe distanta dintre culei.
II. +LC+TUIR5+ PIL5LOR
Pilele pot fi realizate zidarie de piatra sau caramida, din beton si mai rar din metal (numai
elevatia).
Prile principale ale unei pile clasice, cu elevatie lamelara si fundatie directa sunt (*ig.
0.)D
% blocurile de fundaie asigura transmiterea incarcarilor la terenul bun de fundatie,
denumit strat portantE
% ele$aia pilei este partea situat deasupra fundaiei avand o forma hidrodinamica la
pilele amplasate in albiile raurilorE
% bancheta cu"inetilor este un fel de grinda amplasata la partea superioara a elevatiei in
ea sunt inglobati cu"inetii adica zonele din bancheta cu armare puternica necesara preluarii
reactiunilor mari de la aparatele de reazem. 1uzinetii au partea superioara plana si orizontala
necesara montarii aparatelor de reazem iar suprafetele superioare ale banchetei cuzinetilor sunt
inclinate spre fetele laterale, pentru scurgerea apelor din precipitatii
'
a: b:
Fig. 2.2 +lcatuirea unei &ile cla'ice
6etonul utilizat la e#ecutia pilelor va avea clase de beton in concordanta cu marimea
incarcarilor pe care le preia fiecare parte componentaD astfel bancheta cuzineilor i cuzineii
necesita o clasa superioara de beton in raport cu betonul utilizat la elevatii sau la fundatii. Pentru
realizarea unui beton mai compact la suprafetele laterale ale si un aspect estetic dupa decofrare
se toarna in cofrag, perimetral, odata cu betonul elevatiei un beton de clasa superioara (de regula
de aceeasi clasa cu betonil banchetei) denumit beton de fata $a"uta de cca '( cm grosime *ig.
0.'. 3n cazul in care stratul portant este situat la adancime mare, solutia de fundare directa
devine neeconomica si se vor utiliza fundatii indirecte (*ig. 0.') pe coloane, piloti, etc.
''
SECTIUNE D-D
COLOANE
BENOTO
A
B
B
D
D
ELEVATIE PILA
COLOANE
BENOTO
COLOANE
BENOTO
RADIER BETON
ARMAT
VEDERE A-A SECTIUNE B-B
RADIER BETON ARMAT
BETON DE
FATA VAZUTA
ELEVATIE
BANCHETA CUZINETI
A
Fig. 3.2 +lcatuirea unei &ile cu 4undatii indirecte @&e coloane 4orate ti& =enoto:
Elevaiile pilelor sunt elementele care pot imbunatati aspectul arhitectonic al podului si
in functie de acest aspect pot fi realizate sub cele mai diferite forme moderne (*ig '.0)D
a. b. c. d.
'0
e. 4.
Fig. 2.3 Fore oderne ale ele)atiilor la &ile
&sfel elevatiile pilelor pot fi alctuite dinD
% st+lpi #coloane% care $mpreun cu bancheta cuzineilor realizeaz un cadru rigid
#Fig ,(- a! b! d%)
% cu sectiune circulara #Fig ,(- c%E
% cu o sectiune dreptunghiulara (Fig ,(- e%
% cu cadre in ./- etc. #Fig( ,(- f%(
333. &;1&)+34E& 1+;E3;?4
0uleile preiau $ncrcrile transmise de suprastructur prin intermediul reazemelor,
$mpingerile pmntului din corpul terasamentului (impingerea activa si din convoi) si asigura
drenarea si evacuarea apelor infiltrate prin terasament prin drenul din situat $n spatele elevatiei.
Fig. 2.% P(r0ile co&onente ale unei culei
Partile componente ale unei culei sunt (*ig '.9)ED
fundatia (directa sau indirecta)E
ele$atia culeii are in sectiune forma unui zid de spri.in, cu o inclinare a fetei spre
terasament (numita fruct). 3nclinarea elevaiei culeei spre terasament #fructul%
este cuprins intre D( i D:E
bancheta cu"inetilor
'9
6ancheta cuzinetilor este prote.ata spre terasament cu un "id de gard (*ig. 0.<) care are
rolul de a $mpiedica terasamentul s cad pe bancheta. ;a partea superioara a zidului de gard,
la podurile de cale ferat cu calea pe traverse se e#ecuta o decupare pe care se monteaza un
opritor de balast (de regul un profil cornier).
Qidul de garda se unesc cu doua "iduri 1ntoarse (*ig. '.9 si '.:) e#ecutate lateral in
spatele culeii, in consol. Ele au rolul de a $mpiedica terasamentul (nesustinut de deasupra
aripilor sau sferturilor de con). s cad $n lateral.
Fig. 2.* Culee cu '4ert de con
1uleea are o latime corelata cu latimea platformei caii astfel incat taluzele terasamentului
raman in lateral in afara spatelui culeii si sustinerea lor face separat prin realizarea unor
racordari cu terasamentulD
amena.area taluzelor terasamentului sub forma unor sferturi de con (*ig '.:) cu
panta variabila de la panta taluzului 'D0 la panta D la intersectia cu suprafetele
laterale ale culeii (racoradarile cu sferturi de con sunt recomandate pentru inaltimi
ale terasamentului sub :.( 8 7.( m, pentru a se evita e#ecutarea unor ziduri
intoarse foarte lungi). "e regula suprafata sferturilor de con se prote.eaza cu un
pereu de piatra sau din beton, rezemat la baza, sub nivelul terenului, pe fundatii
curbe din beton, amplasate sub adancimea de inghet (la cca .( .....' m)
':
pentru terasamente cu inaltimi mai mari de :.(%7.( m racordarile cu terasamentul
se fac cu aripi din beton monolit sau prefabricate cu fundatie proprie. 3nclinarea
suprafetei e#terioare a aripii poate a.unge la 0D.
a:
b:
Fig. 2.- Culee cu ari&i
a: /edere din 4a0( b: /edere din '&ate @4(r( ari&i:
'7
Fig. 2.. Culee cu ari&i
*undatiile pereului sferturilor sau fundatiile aripilor sunt e#ecutate separat de fundatia
culeilor pentru a elimina nea.unsurile unor tasri difereniate $n cazul fundrii $n terenuri
tasabile.
Evacuarea apelor infiltrate din terasament $n spatele culeei se face prin e#eutarea unui
dren realizat din piatr. ;imea drenului variaz $ntre C( 8 (( cm. "renul este sustinut de
consola drenului (*ig. 0.!b) care poate fi e#cutata separat sau face corp comun cu elevaia
culeei. 1onsola are la partea superioara un sant #rigola% in panta pentru colectarea si evacuarea
apei. Panta rigolei consolei drenului pentru scurgerea apei este de 0R.
Pentru reducerea impingerii pamantului in spatele culeilor, in special la culeile foarte
inalte se adopta solutia unor culei cu stalpi (culei innecate) iar terasamentul care trece printre
stalpi va fi amena.at cu taluz la panta D si in fata culeii, impingerile pamantului fiind preluate
in cea mai mare parte de acest taluz si nu de culee.
Fig. 2.1 Culee inecata
'<