NORMA JURIDIC

8.1. Noiunea i trsturile normei juridie

Din capitolul precedent s-a desprins concluzia c este de natura aciunii umane ca ea s fie
normat. Viaa sociala presupune norme, aceste norme joac rolul de fore organizatoare ale
interaciunii umane.
!a"e #$ o% 1$&
Normele juridice nu inltur ci se altur altor categorii de norme, coexist cu acestea, ii
impletesc aciunea reglementatoare cu aciunea altor norme. De aceea, multe din trsturile pe care.le
vom nominaliza ca note caracteristice normei juridice sint, intr-un fel sau altul, intimite in analiza
separat a fiecrei norme sociale.
Norma juridic este celula de baz a dreptului. Dreptul nu poate exista i nu poate fi explicat
in afara realitii sale normative, in coninutul oricrei norme juridice este inmagazinat o anumit
reprezentare contient a legislatorului in legtur cu conduita posibil sau datoare a subiectelor
participante la relaiile sociale.
n acest sens norma juridic este un etalon, un model de comportament, un !program!.
"omportamentul omului poate rmine in sfera de reglementare i a altor norme sociale #morale,
religioase etc.$.
De exemplu, i normele juridice i normele moralei conin noiuni legate de viaa in comun -
s nu furi, s nu omori etc.
Normele juridice, impreun cu relaiile juridice nscute in baza lor, alctuiesc ordinea de
drept, parte component a ordinii sociale. %rdinea de drept constituie condiia de baz a ec&ilibrului
ordinii sociale, garania realizrii drepturilor eseniale ale individului i funcionrii corecte a
instituiilor.
n general, cuvintul norm este ec&ivalat cu cel de regul, in mai toate dicionarele definiia
normei este fcut prin referire la regula de conduit.
'ituaia este explicabil dac avem in vedere faptul c in imensa lor majoritate normele
conin reguli de comportament, atribuie drepturi i stabilesc obligaii corelative, fixeaz praguri de
comportament i sanciuni pentru cei ce neglijeaz sau se comport in dispreul acestui comportament.
(naliza normelor juridice degaj i concluzia ca acestea pot cuprinde, in afara regulilor de
conduit, i alte prevederi, spre exemplu) pot conine principii generale de drept, definiii #definiia
proprietii, a contractului, a contraveniei, a infraciunii etc.$, explicarea unor termeni legali,
descrierea capacitii juridice etc.
*entru a inelege trsturile normei juridice precum i structura sa este necesar s plecm de
la premisa c norma de drept conine ceea ce trebuie s indeplineasc un subiect, ceea ce el este
indreptit s fac sau ceea ce i se recomand sau este stimulat s indeplineasc !+egis virtus &eac eti
imperare, vetare, permitere, punire! #fora legii const in a ordona, a interzice, a permite, a pedepsi$.
Norma juridic ca element constitutiv al dreptului este o regul de conduit, instituit de
puterea pub,c sau recunoscut de aceasta, a crei respectare este asigurat, la nevoie, prin fora
coercitiv a statului 'copul normei juridice sau regulii de drept corespunde finalitii dreptului, i
anume, de a asigura convieuirea social, orientind comportarea oamenilor in direcia promovrii i
consolidrii relaiilor sociale potrivit idealurilor i valorilor ce guverneaz societatea respectiv. *rin
intermediul normelor juridice se ordoneaz i reglementeaz in forme specifice dreptului relaiile
interumane in conformitate cu aceste valori.
'emnele normei juridice.
A. Norma juridi are un arater "eneral i im'ersonal
*rin natura sa, norma juridic este o regul cu caracter general i impersonal. De aici decurge
faptul c regula de conduit prescris de norm este menit s se aplice la un numr nedefinit de cazuri
i de persoane. "onduita tipic prescris de norma juridic stabilete drepturile i obligaiile
participanilor la viaa juridic, ale subiecilor raporturilor juridice, in mod general. (stfel norma
juridic devine un criteriu unic de indrumare i apreciere a conduitei oamenilor, un veritabil etalon sau
standard, in funcie de care o anumita conduit este definit ca fiind licit sau ilicit.
(cest criteriu de aplicare nu are un caracter abstract, ci reprezint o unitate de msur
stabilit in conformitate cu concepiile despre justiie, dreptate, ordine, disciplin din societatea dat,
valori ale cror coninut, oricit ar fi de stabil, cunoate o evoluie i se poate sc&imba i modifica de la
o societate la alta, de la o epoc sau perioad istoric la alta. "a atare, normele juridice, ca intregul
drept, se afl intr-o legtur organic cu procesul dezvoltrii istorice a rii respective.
*rescriind o conduit tipic, generic, norma este menit s se aplice, in principiu la un
numr nelimitat de cazuri "onduita prescris de norm trebuie s fie urmat, respectat ori de cite ori
sint prezente condiiile i imprejurrile pe care le are in vedere, iar dac asemenea condiii sau
imprejurri nu apar, ea nu se aplic, in principiu, deci, normele juridice se realizeaz prin aplicarea i
respectarea lor repetat, continu, ori de cite ori slut prezente condiiile, imprejurrile, ipotezele pe
care ea le are in vedere.
Norma juridic este, de asemenea, impersonal, aceasta subliniind faptul c norma juridic
!a"e ## o% 1$&
nu se adreseaz anume unei sau unor persoane, prestabilite i identificate ca atare. "aracterul
impersonal nu inseamn ins c fiecare norma vizeaz absolut pe toat lumea. ,nele norme pot viza
toi cetenii, altele vizeaz numai o categorie anumit de persoane, ca de exemplu, cei care se
incadreaz intr-un anumit statut social cum ar fi cel de alegtori, funcionari publici, proprietari,
c&iriai, pensionari etc. -unoar, putem spune c unele norme constituionale care privesc drepturile
omului i libertile fundamentale se adreseaz tuturor persoanelor fizice, care triesc pe teritoriul unei
ri, atit cetenilor cit i strinilor sau apatrizilor. Dar sint norme care se adreseaz numai persoanelor
fizice, ceteni ai rii respective, altele care se adreseaz numai cetenilor strini, care domiciliaz
sau se afl temporar pe teritoriul rii i altele care vizeaz numai apatrizii. 'int de asemenea, norme
care se adreseaz unor categorii de ceteni in funcie de statutul lor civil. De pild, codul familiei are
in vedere relaiile de familie, "odul muncii - relaiile persoanelor incadrate in munc, normele care
reglementeaz situaia pensionarilor se adreseaz acestora. .xist, aa dar, grade diferite de
generalitate a normelor juridice.
.ste important ins, s reinem unele aspecte, atunci cind avem in vedere normele juridice
care prevd anumite reglementri pentru o organizaie, o instituie sau un organ de stat. De exemplu,
normele juridice care reglementeaz activitatea i structura organelor statului i prevd, bunoar,
anumite competene pentru preedintele rii, pentru *arlament, pentru /uvern, sau pentru primul
ministru. (ceste norme au un caracter general i impersonal, pentru c nu sint vizate anumite persoane
fizice care ocup aceste funcii, ci se adreseaz instituiei, indiferent de identitatea persoanei, care
ocup aceast funcie. *arlamentul, *reedintele 0oldovei, /uvernul sint reglementate in "onstituie,
ca instituii, indiferent de alctuirea lor nominal. (a dar, toate normele care privesc reglementarea
structurii i activitii intr-un domeniu oarecare #al justiiei sau al unui minister, bunoar$, au un
caracter general i impersonal pentru c ele se aplic de o manier permanent, fr considerarea
persoanelor care compun aceste organe.
(. Norma juridia are un arater ti'i.
(ceast trstur reiese din generalitatea normei juridice. "a model de conduit, norma
juridic urmrete o reducere i egalizare a insuirilor semnificative a relaiilor sociale i izolarea
diferenelor individuale nesemnificative.
*entru a putea formula tipicul, identicul, repetabilul intr-o norm juridic, legislatorul caut
generalul, ceea ce este universal intr-un mnunc&i de relaii sociale, i in raport de acesta, formuleaz
tipul conduitei .
'ubordonarea fa de conduita-tip prevzut in norma juridic reprezint o cale important
de realizare a socializrii individului, de invare a modului social de existen.
Desigur, dreptul va putea stabili cu exactitate #i deci cu eficacitate$ principiile formalizate
ale convieuirii sociale, dac va lua m considerare, cu ocazia fixrii variantelor de comportament, a
tipului de conduit, mecanismele psi&ologice complexe implicate in procesul devenirii social-umane a
individului, a cooperrii lui in societate.
C. Norma juridi este o)li"atorie.
%bligativitatea este o alt caracteristic a normelor juridice, cu nuanele ce le vom evoca in
continuare. 1iind destinate s stabileasc in societate o anumit ordine de drept, in mod necesar
regulile de drept trebuie s aib un caracter obligatoriu, altfel n-am avea certitudinea c in societate se
va instaura ordinea social dorit de legiuitor. Normele de drept, continuul reguli de conduit nu si&t
simple indicaii sau doleane, ci reprezint o porunc, un ordin, o dispoziie obligatorie. ndiferent de
nuana pe care ar imbrca-o, normele juridice sint, in ultima instan, un comandament impus de
puterea public, a crui respectare este obligatorie.
Normele juridice asigur trecerea de la indicativ la imperativ, de la !sein!, adic de la ceea ce
este, la !sollen!, adic ceea ce trebuie s fie. 1r acest caracter general obligatoriu imperativ, esenial
pentru norma juridic, aceasta i-ar pierde insi sensul existenei sale ca norm social distinct, in
varietatea i multitudinea normelor sociale.
D. Norma juridi are un arater 'ermanent
(ceasta inseamn c ea se aplic constant pe toat durata existenei sale, de la intrarea in
vigoare i pin la abrogare. Norma juridic se aplic de fiecare dat cind condiiile, pe care le prevede
sunt indeplinite. Nu intereseaz dac aplicarea efectiv normei este mai mult sau mai puin frecvent.
(stfel, normele relative la alegerea *reedintelui 2epublicii 0oldova se aplic o dat la patru ani.
.. Norma juridic are un caracter prescriptiv.
Norma juridic stabilete o anumit comportare, impune o anumit conduit, constind dintr-o
aciune sau inaciune uman, indreptat intr-o anumit direcie, in vederea realizrii unui scop. 'e
!a"e #* o% 1$&
poate spune c norma juridic este elementul constitutiv al dreptului, este celula de baz a acestuia,
dup cum se exprim unii autori.
n ansamblul lor, normele juridice in vigoare alctuiesc dreptul pozitiv al societii
respective.
Vorbind de caracterul prescriptiv al normei juridice trebuie s distingem nuanele specifice
ale unor norme cum sint normele-principii, normele-definiii. De asemenea, va trebui s facem
distincia dintre normele juridice i dispoziiile individuale.
a+ Norme,'rini'u.
.xist anumite norme juridice, in care regula de conduit nu apare atit de evident ca un
anumit comportament, ci se manifest sub forma stabilirii unor principii cu caracter general, care pot
viza intregul sistem de drept sau o anumit ramur a dreptului.
3otodat, exist unele norme care definesc un anumit concept sau care stabilesc atribuii
pentru un anumit subiect de drept, de regul, o instan, un organ de conducere etc.
Numeroase acte normative i in primul rind "onstituia, pe ling unele prevederi
reglementative foarte clare i normativ evidente, conin unele prevederi de principiu, prin care sint
consfinite unele realiti ale vieii social-politice sau prin care se stabilesc anumite finaliti, eluri ale
activitii de stat. De exemplu, 3itlul l al "onstituiei 0oldovei, !*rincipii generale!, definete
caracteristicile i principiile fundamentale ale statului, in care se arat c 2epublica 0oldova este un
stat suveran i independent unitar i indivizibil, c 2epublica 0oldova este un stat de drept,
democratic, in care demnitatea omului, drepturile i libertile lui, libera dezvoltare a personalitii
umane, dreptatea i pluralismul politic prezint valori supreme i sint garantate. (ceste prevederi sint
mai mult decit simple norme obligatorii, ele sint norme ce consfinesc principii ce cluzesc i dau
coloratura intregului nostru sistem de drept, intregului sistem social-politic al rii.
(semenea norme-principii se intalnesc i in alte acte normative, referitoare la un anumit
domeniu. De exemplu, multe coduri sau c&iar legi incep printr-un capitol intitulat !*rincipii generale!
sau !Dispoziii generale!, care stabilesc anumite principii ce guverneaz toat materia, toate celelalte
norme vor trebui aplicate i interpretate in lumina acestor principii.
)+ Norme , de%iniii- norme , sarini.
.xist frecvente situaii cind i&tr-un act normativ se definesc anumite concepii. De exemplu,
in "odul familiei este definit rudenia, concept pe care altfel, fiecare l-ar putea interpreta in felul su.
De aceea, pentru a-i da un ineles unic in intreaga legislaie, "odul vine i definete acest concept. +a
fel, in "odul penal gseti lmurirea unor termini sau in "odul civil definiia proprietii i altele.
(ceste definiii au i ele un caracter normativ, intrucit interpretarea normelor ce sint in relaie de acest
concept trebuie s in seama de sensul ce i s-a dat prin definiia din legea respectiv.
2emarcm, de asemenea c avind un specific aparte, sint norme prin care se stabilete
competena, atribuiile sau sarcinile unor organe. (pare astfel modalitatea in care se reglementeaz
activitatea unui organ de stat stabilmdu-i-se cadrul juridic de indeplinire a atribuiilor ce le are. (ceste
norme au un caracter general pentru c aplicarea lor este continu, nu se epuizeaz printr-o singur
aplicare, pentru c organul respectiv funcioneaz o perioad de timp nedeterminat, iar atribuiile ce-i
suit stabilite se aplic prin acte juridice concrete, individuale.
3rstura normei juridice de a avea un aspect general prezint unele particulariti in cazul
actelor normative bugetare. *rin insi natura lor, legile pentru aprobarea bugetului trebuie s
stabileasc sarcini i prevederi concrete exprimate in cifre, privind elementele bugetului #venituri,
c&eltuieli, proveniena unora i destinaia altora$. De aceea, normele juridice cuprinse in legile
bugetare au caracterul unor sarcini, stabilind un cadru precis m limitele cruia se desfoar activitatea
financiar a organelor de stat i intr-o anumit msur i altor persoane juridice i cetenilor.
+ Normele Juridie i dis'o.iiile indi/iduale 0atul juridi u arater normati/ sau
"eneral i atul juridi u arater onret+.
*entru inelegerea conceptului normei juridice este necesar s facem distincia intre norma
juridic i actul juridic individual sau concret. 'pre deosebire de norma juridic, care are un caracter
general i impersonal, actul juridic se refer la conduita intr-o situaie dat a unei anumite persoane
fizice sau juridice identificat i nominalizat. .xemplul cel mai elocvent de act juridic concret il
constituie &otrarea judectoreasc dat in soluionarea unei cauze. De asemenea, actul de numire intro
funcie a unei persoane, sau actul prin care se acord o autorizaie de construcie, de pild, sint tot
acte concrete sau individuale. Din punct de vedere al forei juridice, actul juridic concret este
obligatoriu i garantat, la nevoie, de fora coercitiv a statului, el consumindu-se prin exercitarea sa
imediat sau in termenele prevzute. 4otririle guvernului bunoar pot fi atit generale, stabilind
!a"e #1 o% 1$&
reguli cu caracter general, cit i concrete, cum ar fi numirea cuiva intr-o funcie.
.ste necesar a meniona c actele juridice concrete sau individuale sint date in baza i intru
executarea actelor normative. De altfel, actele juridice concrete. Deosebindu-se calitativ de actele
normative sint, ins, organic legate de aceasta, deoarece prin ele se realizeaz i se traduc in via
prevederile normelor juridice. (ctele juridice concrete sint modaliti de aplicare a actelor normative,
un fel de prelungire i realizare a acestora in viaa social.
(adar, norma juridic poale fi definit ca o regul de conduit generala i impersonal,
instituit de puterea public sau recunoscut de aceasta, a crei respectare obligatorie esle asigurat, la
nevoie, de fora coercitiv a statului
8.2. 3trutura normei juridie
'tructura normei juridice are dou aspecte - structura intern i structura externa. *rimul
aspect are in vedere structura logico- juridica a normei, iar cel de-al doilea, construcia ei extern, care
este legat de modul de exprimare in cadrul unui act normativ, adic structura le&nico-juridic .
A. 3trutura lo"io,juridi.
Norma juridic, are o organizare logic, indiferent care ar fi formularea ei textual sau
ramura de drept, in mod logic o norm juridic are trei elemente) ipoteza, dispoziia, sanciunea.
(ceast componen tri&otomic corespunde conceptului logic potrivit cruia orice regul
sau prescripie, pentru a avea semnificaia unei norme de drept, trebuie s prevad imprejurrile sau
condiiile in care unele subiecte de drept vor avea o anumit conduit, atunci care este conduita
prescris in acele imprejurri i, in fine, ce se intimpl dac nu este urmat acea conduit. 'intetic
vorbind, orice norm juridic prescriind in mod necesar o conduit anume - dispoziie - trebuie, in
acelai timp s arate ipoteza sau ipotezele in care se aplic aceast conduit, precum i consecinele
nerespectrii acestei conduite, adic sanciunea.
De exemplu art. 5 al +egii privind actele de identitate din sistemul naional de paapoarte,
prevede c) !"etenii 2epublicii 0oldova i apatrizii care domiciliaz permanent in 2epublica
0oldova #ipoteza$ sint obligai s dein de la natere buletine de identitate! #dispoziia$.
0odelul oricrei norme juridice ar putea fi formulat in felul urmtor #in cazul in care...
atunci trebuie... altfel...$.
poteza este aceea parte a normei juridice care stabilete condiiile, imprejurrile sau faptele
in prezena crora se cere o anumit conduit, precum i categoria subiecilor la care se refer
prevederile dispoziiei. -unoar, in exemplul de mai sus #art. 5 al +egii privind actele de identitate
din sistemul naional de paapoarte$ ipoteza are in vedere cetenii 2epublicii 0oldova i apatrizii care
domiciliaz permanent in 2epublica 0oldova.
%ricrei norme i se poate stabili ipoteza, c&iar dac nu este direct formulat, prin deducie,
pe cale logic. potezele pot fi de diferite feluri, in funcie de gradul de precizie al formulrii.
potezele care stabilesc exact condiii de aplicare a dispoziiei se numesc ipoteze
determinate. De exemplu, in cazul stabilirii dreptului la pensie pentru limit de virst sau invaliditate
prin lege se prevd toate condiiile pe care trebuie s le indeplineasc o persoan pentru a fi incadrat
intr-una din aceste categorii, pentru a i se stabili cuantumul acesteia.
poteza este relativ determinat atunci, cind imprejurrile de aplicare a dispoziiei, prin
natura lor, nu pot fi formulate in toate detaliile.
poteza poate s fie simpl sau complex. .ste simpl cind se are in vedere o singur
imprejurare in care se aplic dispoziia i complex atunci cind se are in vedere o multitudine de
imprejurri in care toate sau fiecare in parte pot s determine aplicarea dispoziiei.
Dispoziia este acel element al normei juridice care prevede conduita ce trebuie urmat in
prezena ipotezei date. mai precis, care sint drepturile i obligaiile corespunztoare ale subiectelor
vizate de norma juridic respectiv. (stfel, in art. 5 din +egea citat mai sus dispoziia const in
obligativitatea de a deine de la natere buletine de identitate.
Dispoziia poate s prevad, fie svirirea unei aciuni #de pild, obligaia conductorului
auto de a acorda ajutor accidentailor$, fie abinerea de la svirirea unor fapte #interdiciile penale,
administrative . a.$. De asemenea, dispoziia poate s impun o anumit conduit #a face$, s interzic
o anumit comportare #a nu face$ ca s lase la aprecierea persoanelor alegerea unui anumit
comportament.
n funcie de modul cum este formulat i dispoziia poate fi determinat, stabilind categoric
i fr nici o posibilitate de abatere drepturile i obligaiile subiecilor vizai, sau relativ determinat,
atunci cind se prevd variante sau limite ale conduitei urmind ca subiecii s aleag una din ele, sau in
!a"e #8 o% 1$&
cadrul acestor limite, conduita dorit. De exemplu, art. 67 din "odul familiei stabilete c !bunurile
dobindite in timpul cstoriei de oarecare dintre soi sint, de la data dobindirii lor bunuri comune ale
soilor! convenia contrar este nul. Deci, dispoziia c sint bunuri comune ale soilor este
determinat. (rt. 66 din "odul familiei spune c) !+a desfacerea cstoriei, bunurile comune se impart
intre soi, potrivit invoielii acestora!. (ici, dispoziia este relativ determinat, deoarece nu spune cit ii
revine unuia sau altuia, rminind ca soii s stabileasc intre ei cum s le impart.
Dispoziia este elementul esenial al normei juridice, deoarece ea prevede conduita ce trebuie
urmat, iar lipsa ei ar lipsi de coninut norma juridic.
'anciunea indic urmrile nerespectrii dispoziiei normei juridice. (ceste urmri sint, de
fapt, msurile luate impotriva persoanelor care au violat legea i care sint aduse la indeplinire, la
nevoie, cu ajutorul puterii de stat. in funcie de natura raporturilor sociale reglementate, de importana
intereselor, a valorilor aprute, de pericolul social pe care il prezint actele de inclcare, sanciunile
difer i ele din punct de vedere al naturii i gravitii lor. (stfel, se disting sanciuni penale,
administrative #contravenionale$, disciplinare i civile, care, la rindul lor, se subdivid dup gravitatea
acestora in cadrul fiecrei categorii in parte. % alt clasificare a sanciunilor se poate face dup scopul
acestora. (stfel, unele sanciuni urmresc anularea actului ilicit i restabilirea situaiei legale
anterioare sau repararea prejudiciului produs. (lte sanciuni prevd aplicarea unor msuri de
constringere, in vederea depirii vinoviei pentru fapta antisocial svirit i a prevenirii unor noi
inclcri. Deci, din acest punct de vedere, sanciunile pot fi grupate in sanciuni de anulare a actelor
ilicite i sanciuni reparatorii #de reparare i desdunare$.
Dup gradul de determinare i sanciunile pot fi de mai multe feluri) absolut determinate,
relativ-determinate, alternative i cumulative , 'anciunile absolut determinate sint acelea unde
sanciunea este precis stabilit i nu incape nici o alt interpretare sau deviere de la ea. 'anciunile
relativ determinate sint acele, care se pot stabili in mod concret dintr-un cadru mai larg. (stfel sint, in
general, sanciunile penale, unde cel care le aplic poate s aprecieze intre anumite limite cuantumul
aciunii aplicate. 'anciunile alternative sint acele sanciuni unde cel care le aplic are de ales intre mai
multe sanciuni #de exemplu, inc&isoare sau amend$. 'anciunile cumulative sint acele sanciuni in
cadrul crora organele de aplicare trebuie s aplice dou sau mai multe sanciuni #de exemplu,
inc&isoare i confiscarea averii$.
Desigur, c sanciunea este o latur foarte important a normei juridice, ca fiind aceea care
de fapt asigur in ultima instan respectarea normei juridice, restabilirea ordinii juridice. Dei
sanciunea juridic ine de domeniul general al constrangerii, ea nu trebuie identificat cu
constrangerea statal. 'int sanciuni a cror aplicare nu necesit intervenia forei coercitive i care se
execut de bun voie. in acelai timp, sint sanciuni juridice pentru a cror aplicare i executare se cere
intervenia autoritilor de stat judiciare i administrative, inclusiv a celor care sint de natur
coercitiv. (plicarea sanciunilor reprezint un act de putere, de mare rspundere i intr-un stat de
drept, ea trebuie fcut numai de organele competente, cu stricta respectare a prevederilor legii a
drepturilor i libertilor cetenilor.
(plicarea efectiv a constrangerii atest faptul c norma nu a fost respectat, cu toat
garania ce i-o confer sanciunea.
(a cum sugestiv noteaz .ugeniu 'perania, filozof i jurist roman, cind doar frica de
pedeaps constituie temeiul aplicrii legilor, se poate distinge in viata societ8888888888ii un fel de flux i
reflux.
(stfel)
cind crete frecvena pedepsei, creste frica9
cind crete frica, crete respectul legii9
cind crete respectul legii, scade frecvena pedepsei9
cind scade frecvena pedepsei, scade frica9
cind scade frica, scade respectul legii9
cind scade respectul legii, crete frecvena pedepsei etc., etc .
(semenea oscilaii au loc in timp indelungat i sint extrem de atenuate. (cest lucru
dovedete c legea se respect i pentru alte motive decit cea in faa sanciunii.
-. 'tructura te&nico-juridic a normei juridice.
'pre deosebire de structura logic, structura te&nico-juridic a normei juridice se refer la
forma exterioar de exprimare a coninutului i a structurii logice a acesteia, la redactarea ei, care
trebuie s fie clar, concis, concret. Normele juridice nu sint elaborate i nu apar intr-o form
distinct, de sinestttoare, ci sint cuprinse intr-un act normativ, care poate fi lege, &otrire,
regulament, statut etc. (cest act normativ, la rindul su, este structurat pe capitole, seciuni, articole.
!a"e #& o% 1$&
(rticolul este elementul structural de baz al actului normativ care conine, in principiu, prevederi de
sinestttoare, dar nu orice articol de lege coincide cu o regul de conduit, intr-un articol pot s fie
cuprinse mai multe reguli de conduit sau, dimpotriv, un articol poate s cuprind doar un element al
normei, lucru frecvent intalnit de altfel. *entru a stabili coninutul normei cu toate elementele sale
logico-juridice este necesar s corelm texte din articole i c&iar legi diferite. De regul cu ocazia
aplicrii, organul de aplicare trebuie s coreleze texte din mai multe acte normative. % &otrire
judectoreasc penal, bunoar, se d in temeiul unor prevederi din "odul penal, "odul de procedur
penal, cit i in temeiul prevederii unor legi speciale, care reglementeaz anumite domenii etc.
(adar, structura te&nico-juridic are in vedere aspectul normativ, modul cum sint anunate
normelor juridice in cadrul actelor normative.
8.4. Clasi%iarea normelor juridie
*roblema clasificrii normelor juridice prezint atit importan teoretic, cit i semnificaii
practice.
.ste o problem teoretic in msura in care ea se incadreaz in efortul de explicare a poziiei
normei de drept in sistemul dreptului.
.ste o c&estiune practic in sensul clasificrii rolului diverselor reguli juridice in
reglementarea normativ a comportamentelor cu variaii caracteristice mecanismului de influen a
dreptului asupra conduitei umane, mecanism difereniat in raport de domeniul social pe care-l vizeaz
categoriile de norme #constituionale, civile, penale etc.$. .xist diferite clasificri ale normelor
juridice in funcie de criteriul avut in vedere.
A. Criteriul ramurii de dre't.
,n prim criteriu in baza cruia se realizeaz clasificarea normelor juridice, este cel al
obiectului reglementrii juridice i al metodelor de reglementare.
Dup obiectul pe care-7 reglementeaz, adic relaiile sociale la care se refer normele
juridice, se constituie ramurile de drept i instituiile juridice #drept constituional, drept penal, drept
civil, dreptul electoral, dreptul de proprietate etc.$. (ceasta este i un criteriu de clasificare a normelor
juridice, ca norme de drept constituional, penal, civil etc.
(. Criteriul %orei juridie a atului normati/. ,n alt criteriu este acela al forei juridice a
actului normativ, in care este cuprins norma juridic. Dup fora juridic pe care o au normele
juridice, inind seama de ierar&ia i forma de exprimare ca acte normative, distingem norme din legi,
norme din decrete, din &otriri ale guvernului .a.m.d.
C. Criteriul modului de re"lementare a onduitei. % clasificare de importan este fcut
din punct de vedere al caracterului conduitei, a naturii pe care o prescriu, in general literatura juridic
contemporan clasific normele juridice avind in vedere acest criteriu in onerative, pro&ibitive i
permisive.
Normele juridice onerative #onus, oneris-sarcinaf sint acelea care prescriu in mod expres
obligaia de a sviri o aciune. De exemplu, "odul familiei prevede c !soii poart in timpul
cstoriei numele pe care le-au declarat cu ocazia cstoriei!. Nu este neaprat necesar ca in textul
actului normativ s se foloseasc i expresia !este obligat! sau !trebuie!, deducindu-se din felul cum
este formulat textul.
Normele pro&ibitive sint acelea care interzic svirirea unei aciuni, a unei fapte. (cestei
categorii de norme juridice ii aparine marea majoritate a normelor de drept penal, numeroase norme
de drept administrativ . a.
Desigur, c imprirea normelor in onerative i pro&ibitive nu trebuie vzut mecanic,
intrucit depinde din ce punct de vedere abordam norma pentru a vedea dac interzice sau oblig la
svarirea unei aciuni. De exemplu, normele penale interzic svirirea unor aciuni, dar in acelai timp
oblig organele de stat s urmreasc i s sancioneze pe infractor.
Normele juridice permisive suit acelea, care, fr a obliga sau interzice in mod categoric o
aciune, o conduit, prevd posibilitatea ca subiectul s-i aleag singur conduita, acionind dup
propria apreciere.
% prim categorie o formeaz normele supletive. in ipoteza in care persoana nu a ales
singur conduita in limitele stabilite de lege norma supletiv este aceea ce stabilete reglementarea ce
urmeaz s se aplice. De exemplu, in cazul desfacerii cstoriei, dac soii nu se ineleg asupra
numelui pe care s-7 poarte, atunci legea dispune c fiecare va putea purta numele avut inaintea
cstoriei #norma supletiv$.
,n loc important il au normele de imputernicire sau de competen. (cestea sint acele norme
prin care se formeaz anumite drepturi i obligaii sau competene #atribuii$ ale subiectelor de drept.
!a"e *5 o% 1$&
.le stabilesc capacitatea i competena subiecilor de drept, posibilitatea sviririi anumitor aciuni. 'e
regsesc frecvent in "onstituie, m legile de organizare a diferitelor structuri de stat.
% trstur asemntoare normelor permisive o au i normele de stimulare i cele de
recomandare. *rimele stabilesc bunoar, atribuirea de decoraii, premii, lsind in principiu, la
aprecierea organului competent aplicarea lor concret. Normele de recomandare sint aa cum o spune
i denumirea - prevederi neobligatorii, adresate unor organizaii sociale autonome prin care sint
indemnate s urmeze o anumit conduit. ,n exemplu unde se spune) !'e recomand c prevederile
prezentei &otriri s se aplice m mod corespunztor de ctre unitile cooperatiste i obteti!.
Normele onerative i pro&ibitive poart denumirea i de norme imperative sau categorice,
deoarece nu admit nici o abatere in realizarea lor, iar normele permisive sint denumite in tiina
juridic i norme dispozitive.
2eglementarea juridic cu caracter dispozitiv-sxiplctiv este caracteristic dreptului privat,
mai ales civil, m special sistemele cu economie liber, de pia, intemeindu-se pe garantarea dreptului
de proprietate, libertatea dreptului de dispoziie i libertatea contractual, statul permite ca proprietarii
s dispun liber i in mod autonom in activitatea lor economic. 'igur, statul se folosete i de norme
imperative pentru ocrotirea instituiei proprietii i reglementarea a&or raporturi din societate, in
special cele ce privesc protecia social