Capitolul al Vi-lea Conflictul cu celalalt— Studiu de caz? Impactul razboiului ruso-japonez asupra imaginii Japoniei in Europa Imaginea Japoniei in Occident inaintea declansirii Razboiului ruso-nipon Unul dintre sloganele adoptate de guvernul japonez in timpul modernizirii sale a fost Fukoku kyhei (Tari bogati, armatA puternicd). Degi nimeni nu poate spune cu certitudine daci prima jumatate a sloganului a fost dus la indeplinire in epoca Meiji (1868 — 1912), intrucat chiar dae procesul industrializdrii a avut loc in Japonia acestei perioade, majoritatea populatiei era sdraci in conformitate cu standardele occidentale, nu este nici urma de indoialé referitoare a indeplinirea jelului exprimat in a doua jumitate a sloganului. Dup4 Restauratia Meiji din 1868, in mai putin de trei decenii, Japonia a devenit o putere militaré temutd in Extremul Orient, Intreaga evolutie japoneza poate fi pusi sub semnul militarismuhii. in epoca Heian (794 ~ 1185, A.D.), rémasa in istoria nipond ca Evul de aur al culturii, Japonia a fost guvernata de Imparati gi de aristocratia civila. in secolele ce au precedat si au urmat acestei epoci insi, puterea de facto a apartinut mai degrabi altor eategorii — fie c& a fost vorba de cler, in epocile anterioare, ori de militari in perioada ce a urmat pana la Restauratie, in 1868. Valorile martiale japoneze sunt recunoscute si apreciate ca adevarati ambasadori culturali ai tuturor timpurilor. Putind lume nu a auzit ined de budé (sau artele martiale), ori judé, karate sau kendd. in religie, inflorirea budismului: Zen a fost asociata codului etic si social Bushids (calea razboinicului). fn arte, desi atat religia, cat si natura au constituit teme importante, in literaturé cele mai populare teme au fost cele de istorie militar, exemplul cel mai gritor in acest sens constituind-o drama celor 47 de rénimi, care s-a petrecut in realitate in 1708 gi a fost ulterior folosit’ drept sursi de inspiratie pentru generatiile care au urmat, pentru luptitori ca atitudine, pentru dramaturgi ~ca sursi de inspiratie in piesele de teatru Kabuki si Joruri, precum si pentru industria cinematografic’, evenimentul fiind transpus pe marile ecrane in 1943 de cdtre regizorul Kenji Mizoguchi. Primul european care a tradus si adaptat Povestea celor 47 de ronimri a fost Alexander Mitford (devenit mai tarziu Lord Redesdale) in deceniul al saptelea al secolilui al nowdsprezecelea. Aceasta face ca nu numai in 368arhipelag, dar gi in Occident, Samuraiul si fie considerat un corolar al celor mai scumpe valori nipone: o imbinare armonioas& de cnraj dus la extrem, loialitate de neintrecut, libertate absoluta si frugalitate, Din pacate pentru acest simbol atat de puternic al traditiei nipone, reformele care au urmat imediat dupa Restauratie au avut drept scop, printre altele, abolirea clasoi samurailor ca o categorie social distinct, deschizdnd in acest fel calea ascensiunii socio economice pe merit, fiind lor de talent”. Desfiintarea clasei posibili acum afirmarea tuturor ,oame! samurailor nu insemna ins& gi moartea spiritului de samurai. Dup& 1868 au fost lansate dou’ curente paralele si complementare, pe care Guvernul le-a incurajat. Primul a constat in modernizarea militar intensiva gi al doilea a fost evidentierea spiritului de samurai. in mod paradoxal, asadar, in vreme ce privilegiile militare concrete ale samuraifor erau abolite prin ordinul de concentrare din 1873, etica samuraiului a fost pastrati in randul noilor recruti mai cu seamA prin intermediul decretelor imperiale si a proclamatiilor care au accentuat atat importanta militarilor in genere, ct gi psa fricii, calitigile considerate necesare oric&rui militar loialitatea si japonez. Modernizarea militar incepuse de fapt inainte de Restauratie. Chiar inainte de vizita lui Perry, mulfi japonezi s-au ardtat ingrijorati din eauza sistemelor defensive nipone si au cerut reforme radicale. Dup ,deschiderea” tArii din 1853 aceasti dorinté de modernizare militar s-a intensificat, coneretizindu-se in reforme locale, pe fiecare han%®. Chiar inainte de Restauratie ultimul Shdgun a reugit 4 obtind sprijin logistic din partea armatei franceze si a flotei britanice. Guvernul Meiji a urmat tendintele existente, ins a inlocuit consultanta militaré franceza cu cea germana. in ciuda traditiei militare longevive, japonezii aveau de fapt foarte putin experient in lupta cu un inamic strain, real. Singurii invadatori pe care ii cunoscuse Japonia pana in timpurile moderne, armatele Hanului Kublai din secolul al XIlJ-lea, fusesera infranti de natura dezlantuit&: flota mongol a fost spulberati de un taifun % prima data (in 1274) si de un tsunami %7 9 doua oar’ (in 1881).% Nici planurile hegemonului Toyotomi 886 Feuda (in limba japonera). %6 Vant extrem de puternic (aceste fenomene se produc indeobste toamna, in lunile octombrie si noiembrie) oT Val urias, un efect al undelor seismice ; vizual, poate fi comparat cu un perete de 369oreei si Chinei in secolul al XVI-lea nu fuseser& Hideyoshi de invadare a duse la bun sfargit. Nici in cazul aparitiei strAinilor pe {Armurile nipone, dupa debarearea lui Perry din 1853, nu s-au inregistrat lupte de amploare intre localnici si noii sosifi. Au fost céteva conflicte minore care au fost in&busite rapid, guvernantii militari japonezi realiznd la timp inferioritatea tehnologica a luptiitorilor lor, Misiunea armatei in prima parte a epocii Meiji tre necesit&tile interne de stabilire gi era agadar mai curand orientata mentinere a picii. Aventurierii cavaleri au fost frustrati de guvernanti fi dorinta lor de a lupta cu strainii. O expeditie militara japonez trimisé in Taiwan (pe atunci Formosa) in jurul anului 1874 era considerat& de cAtre guvernanti mai curdnd o solutie de a scipa de c&teva capete infierbantate din zona militarilor. Testul real a venit in 1877, cand oamenii convocati sub obligati si se confrunte cu steagurile armatei japoneze moderne au fo: samuraii lui Saig6 Takamori (1827 - 1877). in afara efectelor pur politice, gestul de revolt extrema al lui Saigé a avut un efect militar profund, ‘Treptat, o serie de factori externi gi interni impingeau Japonia caitre rizhoi in afara granifelor. Pe de o parte, de la inceputul epocii Meiji relatiile Japoniei cu China gi Corea fuseser’ extrem de tensionate, Pe de alti parte, inarmarea extrema a Japoniei in cea de-a doua jumatate a secolului al nouasprezecelea, indoctrinarea populatiei civile si militare cu slogane si activarea patriotismului extrem prin discursuri gi decrete imperiale cu un continut moralizator martial aveau si igi faci simfite efectele. Primul mare rain a fost cel din 1894-1895, in urma ciruia China a fost'infranté fara drept de apel. Zece ani mai trziu era pusii intrebarea: este gata Japonia s& scoata sabia? Numai cA de aceasti dati nu mai era vorba de un inamic asiatic, ci de una dintre Marile Puteri rizboi al Japoniei moderne cu un inamic ale Buropei — Rusia. Japonia ,se afl in pragul unei confruntiri care trebuie si o transforme in Mare Putere sau si o elimine dintre Puteri. $i alte conflicte au avut loc in istoria moderna ~ cfirora lumea leva dat sanse mari si care sau dovedit a fi de important major pentru combatantii dar niciodati, probabil, nu a fost unul atat de inevitabil, incat si implice dincolo de orice dubiu, insigi existenta unuia (din combatanti - n.m.) ca natie puternicd. Dacit apa #86 A se consulta Alexandra Marina Gheorghe, Op. cit., pp.190 — 191 370