COMPORTAREA STRUCTURILOR METALICE

MULTIETAJATE CU GRINZI COMPOZITE

Autori: Paul IOAN, Serban DIMA, Stefan BETEA
Universitatea Tehnica de onstructii Bucuresti
B!dul "acul Tei nr# $%&, sector %, 'O ( )%*+%, Bucuresti
REZUMAT
Pre,enta in barele si ,onele disi-ative a doua .ateriale, dintre care unul este
etero/en cu co.-ortare diferita la intindere si co.-resiune, iar celalalt o.o/en cu
co.-ortare ase.anatoare la intindere si co.-resiune, conduce la o evaluare -rin calcul
dificila a co.-ortarii acestor ,one la incovoieri ciclice# 0n ,onele disi-ative, -entru a
-er.ite de,voltarea articulatiilor -lastice, cu rotiri .ari si ductilitate inalta, se vor -revedea
/rin,i secundare transversale a.-lasate la ca-etele barelor disi-ative# Pe lun/i.ea
barelor disi-ative, betonul nu va fi -rins cu conectori de /rin,ile .etalice, -entru a da
-osibilitatea nu.ai ele.entelor .etalice 1barelor disi-ative2 sa de,volte articulatii -lastice#
Pentru a evita .odificarea rotirii ca-etelor barei disi-ative datorita -re,entei -lacii din
beton ar.at se vor crea rosturi s-eciale astfel incat ,ona de -laca de deasu-ra barelor
disi-ative si restul -lacii sa nu fie le/ate# Pentru a .entine efectul de diafra/.a ori,ontala
-entru intrea/a -laca de beton, au fost -reva,ute dornuri ori,ontale intre cele doua ,one
diferite ale -lacii din beton ar.at 1.entionate anterior2# Dornurile sunt astfel di.ensionate,
incat sa -er.ita rotirile in -lan vertical, dar sa nu -er.ita translatiile in -lanul -lacii#
Au fost efectuate teste nu.erice cu bare disi-ative scurte si lun/i, fiind studiate doua
situatii, cu si fara -laca din beton ar.at# Se .entionea,a ca in a.bele ca,uri bara
disi-ativa -ractic nu a fost incarcata, incarcarile ce actionea,a -e -lanseu fiind trans.ise
la ca-etele barelor disi-ative de /rin,ile secundare transversale#
DESCRIEREA STRUCTURII ANALIZATE
S!a anali,at o structura 1fi/# $2 cu re/i. de inalti.e P34E care are destinatia de
.a/a,in universal, cu tra.a de 5,+ . 6 7,+ . si incarcare utila -e -lanseu de * 8N9.
%
#
ladirea are * deschideri de 5,+ . si ) travei de 7,+ .# 0nalti.ea de nivel este
constanta -e toata inalti.ea constructiei, fiind de &,+ .#
Solutia constructiva este de ti- dual, fiind alcatuita -e directie transversala din cadre
contravantuite e6centric si cadre necontravantuite, iar -e directie lon/itudinala din cadre
cu contravantuiri in : si cadre necontravantuite 1ve,i fi/# $ b, c2# Stal-ii au sectiune dublu T
si.etrica ce varia,a -e inalti.e 1creandu!se astfel trei tronsoane2, avand ri/iditatea
.a6i.a in -lanul cadrului transversal# ;rin,ile au sectiunea dublu T, fiind -rinse ri/id de
stal-i# S!au ales doua sectiuni de /rin,i -e inalti.ea constructiei, -rofilele .ai .ari fiind
-reva,ute la -ri.ele cinci nivele# Pe directia lon/itudinala au fost -reva,ute /rin,i
secundare, a.-lasate la ca-etele barelor disi-ative in deschiderile contravantuite si la %,+
. intera6, in deschiderile fara contravantuiri 1ve,i fi/#$ a2# ontravantuirile au fost reali,ate
din -rofile U la.inate la cald si au trei tre-te de variatie -e verticala#
Structura a fost studiata in $7 variante di.ensionale si constructive, -re,entate in tab# $#
MODUL DE TESTARE AL STRUCTURILOR
Anali,a .odala si calculul static liniar au fost efectuate -e structura s-atiala
o.o/ena, cu -ro/ra.ul de calcul SPAN 1elaborat de UTB2, -ro/ra. care are
i.-le.entate -revederile din Nor.ativul 'o.anesc P$++!4% -entru deter.inarea
incarcarilor seis.ice static echivalente#
1 2 3 4 5 6 7 8
D
C
B
A
A B D C C A B D
a b
1
0

x

4
m
7 x 6m
4
x
2
m
e
4
x
2
m
8
8
8
8 8 8 8 8 8
e
grinzi principale
longitudinale
grinzi principale
tran!erale
grinzi ecundare contra!"ntuiri
!erticale
1
4 4
3 2 4 5 6 7
4
8 1 2
4
8 4 3 5 6 7
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
4
c
Fig. 1 ( Structura P 3 4E
a2 vedere in -lan, b2 cadre transversale, c2 cadre lon/itudinale
Acest calcul a fost a-licat atat -entru structura cu bare disi-ative scurte 1BDS',
BDSM2 cat si -entru structura cu bare disi-ative lun/i 1BD"', BD"M2# Ele.entele
disi-ative -recu. si /rin,ile cadrelor necontravantuite au fost di.ensionate in do.eniul
elastic cu eforturile .a6i.e re,ultate din calculul static liniar, folosind /ru-arile de incarcari
funda.entala si s-eciala#
Pentru di.ensionarea ele.entelor structurale care trebuie sa ra.ana in do.eniul
elastic in ti.-ul actiunii seis.ice 1stal-i, /rin,i adiacente barelor disi-ative, contravantuiri2,
s!a a-licat i-ote,a de incarcare cu seis.ul .a<orat 1rel# $2 :

+ + + # $ n C %
0 i
d
i i i
, cu
0 & 2
0
=
1$2
Anali,a static neliniara si dina.ic neliniara s!a facut cu -ro/ra.ul D'AIN %D3 care
este un -ro/ra. de calcul -lan, care -er.ite incursiuni in do.eniul elasto!-lastic#
Pro/ra.ul contine un ele.ent finit 1ele.entul 42, care -er.ite for.area articulatiilor
-lastice din .o.ent incovoietor si forta taietoare# Acest ti- de ele.ent finit nu este
continut de .a<oritatea -ro/ra.elor de calcul utili,ate la calculul structurilor#
Pro/ra.ul D'AIN %D3 , fiind un -ro/ra. de calcul -lan, -entru si.ularea
co.-ortarii s-atiale a structurii, s!a utili,at siste.ul trenului de cadre in care s!au i.-us
de-lasari e/ale ale cadrelor, la nivelul -lanseelor#
COMENTARII PRIVIND RIGIDITATEA LATERAL~ A STRUCTURII
=ariantele studiate, asa cu. re,ulta din tab# $, sunt:
1A2 Structura duala, for.ata din cadre necontravantuite 1N2 3 cadre contravantuite
e6centric 1E2, cu bara disi-ativa scurta 1BDS', BDSM2#
1B2 Structura duala for.ata din cadre necontravantuite 1N2 3 cadre contravantuite
e6centric 1E2, cu bara disi-ativa lun/a 1BD"', BD"M2#
0n a.bele variante 1A si B2 a fost anali,ata structura o.o/ena, cu bare disi-ative cu
sectiunea .ai .ica 1BDS', BD"'2 si res-ectiv e/ala 1BDSM, BD"M2 cu a /rin,ilor din
deschiderile necontravantuite#
Tabel $
VARIANTELE STUDIATE PENTRU STRUCTURA P+9E
Nr.
Bara dii!a"i#a
$B.D.%
Gri&da
adia'(&"a
)ar(i dii!a"i#(
$G.A.B.D.%
Gri&*i+(
'adr(+,r
&(',&"ra-
#a&".i"(
$G.C.N.%
P(ri,ada
!r,!ri(
d(
#i)ra"i(
T1
'r".
C+ai/i-
'ar(
Ma"(-
ria+
S('"i-
.&(
Ma"(-
ria+
S('"i-
.&(
Ma"(-
ria+
S('"i-
.&(
$ %
BDS' Metal >EA 7++ Metal >EA 7++ $,$)
$ >EA ??+ >EA ??+
Metal >EA 7++ Metal >EA 7++
BDS' >EA &?+ 3 >EA ??+ 3 >EA ??+ $,++
% Scurta Metal >EA &++ Beton hb @ $?+ Beton hb @ $?+
Metal >EA ?++ Metal >EA ?++
BDS' 3 >EA &?+ 3 >EA &?+ $,$+
* Beton hb @ $?+ Beton hb @ $?+
Metal >EA 7++ Metal >EA 7++
BDS' Metal >EA &?+ 3 >EA ??+ 3 >EA ??+ $,++
& 3 >EA &++ Beton hb @ $?+ Beton hb @ $?+
Beton hb @ $?+ Metal >EA ?++ Metal >EA ?++
BDS' 3 >EA &?+ 3 >EA &?+ $,$+
? Beton hb @ $?+ Beton hb @ $?+
BDSM Metal >EA 7++ Metal >EA 7++ $,$7
7 Scurta >EA 7++ >EA ??+ >EA ??+
Metal >EA ??+ Metal >EA 7++ Metal >EA 7++
BDSM 3 >EA ??+ 3 >EA ??+ +,44
) Beton hb @ $?+ Beton hb @ $?+
Metal >EA 7++ Metal >EA 7++ Metal >EA 7++
BDSM 3 >EA ??+ 3 >EA ??+ 3 >EA ??+ +,44
5 Beton hb @ $?+ Beton hb @ $?+ Beton hb @ $?+
BD"' Metal >EA 7++ Metal >EA 7++ $,*?
4 >EA ??+ >EA ??+
Metal >EA 7++ Metal >EA 7++
BD"' >EA ?++ 3 >EA ??+ 3 >EA ??+ $,$*
$+ "un/a Metal >EA &?+ Beton hb @ $%+ Beton hb @ $%+
Metal >EA ?++ Metal >EA ?++
BD"' 3 >EA &?+ 3 >EA &?+ $,%7
$$ Beton hb @ $?+ Beton hb @ $?+
Metal >EA 7++ Metal >EA 7++
BD"' Metal >EA ?++ 3 >EA ??+ 3 >EA ??+ $,+4
$% 3 >EA &?+ Beton hb @ $%+ Beton hb @ $%+
Beton hb @ $%+ Metal >EB ?++ Metal >EA ?++
BD"' 3 >EB &?+ 3 >EA &?+ $,%$
$* Beton hb @ $%+ Beton hb @ $%+
BD"M Metal >EB 7++ Metal >EA 7++ $,*%
$& "un/a >EB ??+ >EA ??+
Metal >EB 7++ Metal >EA 7++
BD"M Metal >EA 7++ 3 >EB ??+ 3 >EA ??+ $,$+
$? >EA ??+ Beton hb @ $%+ Beton hb @ $%+
Metal >EA 7++ Metal >EB 7++ Metal >EA 7++
BD"M 3 >EA ??+ 3 >EB ??+ 3 >EA ??+ $,+)
$7 Beton hb @ $?+ Beton hb @ $%+ Beton hb @ $%+
p
p
'
(
6 & 1 e <
p
p
'
(
6 & 1 e <
p
p
T
M
e 0 , 3 >
p
p
T
M
e 0 , 3 >
Tabel $ 1continuare2
Notatii folosite in tabel :
BDS' ( bara disi-ativa scurta cu sectiune .ai .ica decat a/rin,ilor deschiderilor
adiacente
BDSM ( bara disi-ativa scurta cu sectiune e/ala cu cea a /rin,ilor din deschiderile
adiacente
BD"' ( bara disi-ativa lun/a cu sectiune .ai .ica decat a/rin,ilor deschiderilor
adiacente
BD"M ( bara disi-ativa lun/a cu sectiune e/ala cu cea a /rin,ilor din deschiderile
adiacente
Metal ( sectiune o.o/ena
Metal 3 Beton ( sectiune co.-o,ita
Pentru anali,a structurilor cu -laca din beton ar.at, au fost studiate ur.atoarele
solutii constructive 1tab# $2:
! BD o.o/ena 3 restul /rin,ilor structurii in solutie co.-o,ita, cu -astrarea di.ensiunilor
/rin,ilor .etalice 1BDS' %, BDSM ), BD"' $+, BD"M $?2#
! BD o.o/ena 3 restul /rin,ilor structurii in solutie co.-o,ita cu .icsorarea di.ensiunilor
/rin,ilor .etalice astfel incat
m b m
( ( =

+
! /rin,i co.-o,ite echivalente 1BDS' *,
BD"' $$2#
! BD co.-o,ita 3 restul /rin,ilor structurii in solutie co.-o,ita cu -astrarea di.ensiunilor
/rin,ilor .etalice 1BDS' &, BDSM 5, BD"' $%, BD"M $72#
! BD co.-o,ita 3 restul /rin,ilor structurii in solutie co.-o,ita echivalenta cu .icsorarea
di.ensiunilor /rin,ilor .etalice cu
m b m
( ( =

+
1BDS' ?, BD"' $*2#
COMENTARII PRIVIND CALCULUL STATIC NELINIAR
Pentru toate structurile anali,ate, cu /rin,i o.o/ene sau co.-o,ite, factorul de
a.-lificare a fortei ori,ontale conventionale 1rel# $2 din actiunea seis.ica 1
+
2, are
valoarea .a6i.a *,+ cu /radientul de crestere de +,+%# S!a ales ca li.ita su-erioara
+
@
*,+, -entru a -utea verifica daca -e ele.entele structurale care trebuie sa ra.ana in
do.eniul elastic, -e intrea/a durata de actiune a seis.ului, nu se for.ea,a articulatii
-lastice -ana la
0

@%,?, iar -entru un eventual seis., .ai -uternic decat cele cunoscute,
sa nu se for.e,e .ecanis.e de eta<, for.e critice sau cola-s al structurii, -entru o
crestere cu %+ A a factorului de incarcare#
Din anali,a re,ultatelor calculului static neliniar, se constata ca 1fi/# % )2 :
! articulatiile -lastice a-ar -ana la factorul
0

@%,? , nu.ai in ele.entele disi-ative, in

ca,ul structurilor o.o/eneB
! rotirea .a6i.a a barelor disi-ative, scurte sau lun/i, -entru factorul de a.-lificare
0

@%,?, se .anifesta la nivelele % ? si este in .edie cu ?+A .ai .ica decat rotirea
-lastica ad.isibila#

T
$
@ $#$) s

-
@ +#$$ rad

;'INCI OMO;ENE >EA7++,>EA??+BBA'A DISIPATI=A SU'TA >EA&?+,>EA&++
Ti.e : *#+++
Fig. 0 ( BDS' (
solutie o.o/ena

T
$
@ $#*? s

-
@ +#+* rad
Fig. 1 ( BD"' ! solutie o.o/ena
T
$
@ $#$+ s

-
@ +#+) rad
Fig. 2 ( BDS' ( /rin,i co.-o,ite echivalente 3 BD o.o/ena
T
$
@ $#%7 s
GRINZIOMOGENEHEA600, HEA550; BARADISIPATIVALUNGAHEA500, HEA450
Time : 3.000
GRINZIOMPOZITEHEA500,HEA450!"5#m;BARADISIPATIVASURTAHEA450,HEA400
Time : 3.000
GRINZIOMPOZITEHEA500,HEA450$"%#m&;BARADISIPATIVALUNGAHEA500,HEA450
Time : %.'(0

-
@ +#+% rad
Fig. 3 ( BD"' ( /rin,i co.-o,ite echivalente 3 BD o.o/ena
T
$
@ $#$+ s

-
@ +#$+ rad
Fig. 4 ( BDS' ( /rin,i co.-o,ite echivalente 3 BD co.-o,ita
T
$
@ $#%$ s

-
@ +#+% rad
Fig. 5 ! BD"' ( /rin,i co.-o,ite echivalente 3 BD co.-o,ita
CALCUL DINAMIC NELINIAR CONSIDERAND STRUCTURA OMOGEN~
Se considera o co.-ortare cores-un,atoare, daca articulatiile -lastice a-ar in
-rinci-al in ele.entele si ,onele disi-ative, s-ecial a.-lasate in structura# Se va ur.ari ca
valorile de-lasarilor relative de nivel si a rotirilor barelor, sa se incadre,e in li.itele
acce-tate de nor.e# 0n ca,ul in care a-ar abateri de la aceste cerinte, se va .ari ri/iditatea
de ansa.blu a structurii -rin .arirea sectiunii stal-ilor si eventual a /rin,ilor, cu conditia ca
du-a refacerea calculului dina.ic sa nu se for.e,e articulatii -lastice in stal-i# Perioada
-ro-rie de vibratie a trenului de cadre, va fi a-ro-riata de cea a structurii s-atiale, -utand
sa difere cu .a6i. $+ $%A#
CALCULUL DINAMIC NELINIAR PE STRUCTURA CU GRINZI COMPOZITE
0nlocuirea /rin,ilor o.o/ene cu /rin,i co.-o,ite se face astfel incat .o.entul ca-abil
-lastic ne/ativ al /rin,ii co.-o,ite 1

+b m
M
2 sa fie e/al cu .o.entul ca-abil -lastic al
/rin,ii .etalice 1
m
M
2 o.o/ene# Echivalarea sectiunii -lacii din beton cu o -laca .etalica
se face reducand lati.ea activa b
ef
a -lacii de beton la o lati.e .etalica echivalenta b
ech
,
/rosi.ea ra.anand neschi.bata 1fi/# 52:
GRINZIOMPOZITEHEA500,HEA450;BARADISIPATIVASURTAHEA450,HEA400!"5#m
Time : %.''0
GRINZIOMPOZITEHEA500,HEA450;BARADISIPATIVALUNGAHEA500,HEA450$"%#m&
Time : 3.000
)
)
b
b
)
)
e*
b
m
ec)
b
m
E
b
! este .odulul de elasticitate secant al betonului
E
.
! este .odulul de elasticitate al otelului
Fig. 6 ! Echivalarea sectiunii /rin,ii co.-o,ite cu o sectiune de /rinda o.o/ena
Barele disi-ative se considera cu sectiune o.o/ena si fara incarcari -e lun/i.ea
acestora, .otiv -entru care, -rin solutii constructive, se va se-ara -laca de beton ar.at de
/rinda .etalica# Pe res-ectivele ,one nu se -revad conectori si se intercalea,a .ateriale
1folii2 care sa -er.ita lunecarea dintre ,ona disi-ativa .etalica si -laca din beton# Se
-revad /rin,i secundare la ca-etele barelor si ,onelor disi-ative care asi/ura stabilitatea
/enerala a acestor ,one si in acelasi ti.- conduc incarcarile la ca-etele ,onelor -otential
-lastice# Pentru o constructie, se folosesc .ini. * accelelo/ra.e, dintre care una
sintetica# Prin calculul dina.ic neliniar se ur.areste co.-ortarea de ansa.blu a structurii,
distributia articulatiei -lastice in structura si totodata se anali,ea,a daca de-lasarile si
rotirile de ba,a se incadrea,a in li.itele acce-tabile# Se -ot acce-ta rotiri ale barelor .ai
.ari decat cele -rescrise in standarde nu.ai daca, -rin incercari e6-eri.entale, se -oate
de.onstra ca bara sau ,ona disi-ativa -oate sa de,volte o ase.enea rotire, fara a se
-roduce -ierderi de stabilitati locale# 0n .od u,ual, intr!un calcul dina.ic neliniar, o rotire
de +,$ rad# la o bara disi-ativa scurta -oate fi acce-tata# Princi-iul stabilit -entru calculul
static neliniar se res-ecta cu aceeasi ri/oare si in ca,ul calculului dina.ic neliniar in
sensul ca nu se acce-ta for.area de articulatii -lastice -e stal-i, in /rin,ile adiacente
barelor disi-ative si in dia/onalele cadrelor contravantuite e6centric la noduri# Prin calculul
dina.ic neliniar se ur.areste totodata co.-ortarea de ansa.blu a constructiei, in sensul
confor.arii acesteia astfel incat .ini. %?A din forta taietoare de ba,a sa fie -reluata de
cadrele necontravantuite#
COMENTARII PRIVIND CALCULUL DINAMIC NELINIAR
0n fi/# 4 $& sunt -re,entate selectiv unele valori caracteristice obtinute -rin
a-licarea calcului dina.ic neliniar# Accelero/ra.ele folosite sunt =rancea $4)), heia
$457, artificiala 1s-ectru =rancea2, El entro $4&+, Northrid/e $44&, Me6ico itD $44?#
0n ca,ul utili,arii accelelo/ra.ei =rancea $4)) 1fi/# 42 se constata ur.atoarele:
! de-lasarea 1la -artea su-erioara a structurii2, -entru toate variantele de structuri
anali,ate, nu de-aseste valoarea .a6i.a ad.isibila de ** c. 1-entru BDS,
.a6
@ %? c.,
-entru BD",
.a6
@ *$ c.2#
! rotirea barelor disi-ative, in ca,ul structurilor cu BDS, de-aseste cu -ana la ))A rotirea
-lastica ad.isibila, iar in ca,ul structurilor cu BD" cu -ana la 7+A#
0n ca,ul utili,arii de accelero/ra.e diferite -entru structura o.o/ena cu BD"' se
constata ur.atoarele :
! accelero/ra.a =rancea $4)) conduce la cele .ai .ari de-lasari laterale
1
.a6
@ *$ c. E
ad.
@ ** c.2, rotiri ale barelor disi-ative 1
-
@ +,+*% rad F
ad.
@+,+% rad2 si
forte taietoare la ba,a structurii# 0n ceea ce -riveste ordonata .a6i.a a ener/iei disi-ate,
m
b
e* ec)
#
#
b b =
valoarea .a6i.a a acesteia este -rodusa de accelero/ra.a artificiala 1s-ectru =rancea
$4)) ( fi/# $&2#
! accelero/ra.ele El entro $4&+ 1fi/# $$2 si Me6ico itD $44? 1fi/# $%2 -roduc de-lasari
laterale si rotiri ale barelor disi-ative .ici @ $* c. si
-
@ +,++4 rad# Gortele taietoare la
ba,a structurii si ordonata .a6i.a a ener/iei disi-ate sunt de )+A si res-ectiv *?A din
valorile celor -roduse de accelero/ra.a =rancea $4))#
! accelero/ra.a Northrid/e $44& 1fi/# $+2 conduce la valori ceva .ai .ari -entru
de-lasarea laterala si rotirea barelor disi-ative @ $) c., res-ectiv
-
@ +,+$& rad# Gorta
taietoare la ba,a structurii este de 4+A din cea -rodusa de accelero/ra.a =rancea $4)),
insa ordonata .a6i.a a ener/iei disi-ate este .ica, nu.ai de &+A din cea
cores-un,atoare accelero/ra.ei =rancea $4))#
Se sublinia,a ca, cu toate ca accelero/ra.a =rancea $4)) are a @ +,% /, aceasta
induce in structura tensiuni si defor.atii .ult .ai .ari decat in ca,ul accelero/ra.ei
Northrid/e care are acceleratia de &,& ori .ai .are, a @ +,55 /#
0n ur.a a-licarii accelero/ra.elor, structura ra.ane defor.ata, cu tensiuni re.anente, in
,onele cu incursiuni in do.eniul elasto!-lastic#
Prin a-licarea unei noi accelero/ra.e, du-a trecerea unui ti.- esti.at la *+ sec#
de vibratii libere, -e structura ra.asa defor.ata datorita -ri.ei acceloro/ra.e, structura
oscilea,a fortat in <urul -o,itiei defor.ate# 1fi/# $*2
: 'otirea celei .ai solicitate bare disi-ative : de-lasare laterala la -artea su-erioara a
structurii
Fig. 9 ( Solutie o.o/ena# alcul dina.ic neliniar, accelero/ra.a =rancea $4)) 1a @ +#% /2
Fig. 17 ( Solutie o.o/ena# alcul dina.ic neliniar, accelero/ra.a Northrid/e $44& 1a @ +#55 /2
Fig. 11 ! Solutie o.o/ena# alcul dina.ic neliniar, accelero/ra.a El entro $4&+ 1a @ +#*? /2
Fig. 10 ! Solutie o.o/ena# alcul dina.ic neliniar, accelero/ra.a Me6ico itD $44? 1a @ +#$+ /2
Fig. 11 ! Solutie o.o/ena# alcul dina.ic neliniar, accelero/ra.a =rancea 1a @ +#% /2 3 heia 1a @ +#+5 /2
Fig. 12 ! Solutie o.o/ena# alcul dina.ic neliniar, accelero/ra.a artificiala 1s-ectru =rancea $4)) a@+#%/2
0n ca,ul in care, de-lasarile de nivel se incadrea,a in li.itele acce-tate de nor.e,
rotirile -ot fi anali,ate functie de ca-acitatea .a6i.a de rotire a barei in do.eniul elasto!
-lastic, ca-acitate stabilita e6-eri.ental# Prin ca-acitate de rotire elasto!-lastica se
intele/e rotirea .a6i.a care -oate fi de,voltata de o bara, fara sa a-ara -ierderi de
stabilitati locale#
0n calculul static neliniar, -entru structuri cu /rin,i co.-o,ite cu bare disi-ative
co.-o,ite sau o.o/ene, au a-arut articulatii -lastice in ele.entele di.ensionate sa
lucre,e in do.eniul elastic, -e toata -erioada de actiune a seis.ului, la valori ale
coeficientului
0 & 3 5 & 2
0
=
# In calculul dina.ic neliniar, acest feno.en nu s!a .anifestat,
ceea ce conduce la ideea ca in .ulte ca,uri, calculul static neliniar este .ai sever decat
cel dina.ic neliniar#
CONCLUZII
alculul structurilor .ultieta<ate se -oate reali,a, intr!o -ri.a fa,a, considerand
/rin,ile o.o/ene ! -arcur/and toate eta-ele de calcul ! iar a-oi /rin,ile o.o/ene vor fi
inlocuite cu /rin,i co.-o,ite echivalente
m b m
( (

+
# Aceasta .etodolo/ie de calcul
conduce la o si.-lificare .a<ora a efortului de -roiectare si totodata la o confor.are
rationala a ele.entelor structurale#
Barele disi-ative lun/i, scurte sau inter.ediare, nu trebuie incarcate direct, -entru a
-er.ite de,voltarea articulatiilor -lastice din actiunea incarcarilor seis.ice si -entru a evita
su-ra-unerea necontrolabila de tensiuni, -roduse de incarcarile /ravitationale#
Su-ra-unerea de eforturi din diverse incarcari, -oate conduce la i.-iedicarea de,voltarii
rotirilor in do.eniul elasto!-lastic# 0ncarcarile se -ot a-lica -e /rin,i secundare, care
deli.itea,a intentionat bara disi-ativa si care asi/ura totodata stabilitatea /enerala#
Prin siste.ul constructiv ales, barele disi-ative vor lucra in structura nu.ai ca
ele.ente o.o/ene# Placa din beton ar.at va fi detasata 1ve,i fi/ura $?2 de tal-a
su-erioara a barei disi-ative sau a ,onei disi-ative# Detasarea se -oate reali,a -rin
crearea unui s-atiu intre tal-a su-erioara si -laca din beton ar.at# Pe aceasta ,ona nu vor
fi -reva,uti conectori# Placa de beton ar.at va re,e.a -e /rin,ile secundare, care
deli.itea,a bara sau ,ona disi-ativa# 0n lun/ul /rin,ilor secundare se vor reali,a rosturi
-atrunse, -reva,ute cu conectori ori,ontali -entru a nu fi afectat efectul de saiba#
onectorii vor -er.ite in schi.b, rotirea in -lan vertical#
Barele disi-ative -ot avea caracteristici /eo.etrice ale sectiunii .ai .ici decat ale
/rin,ii din deschiderile adiacente, -rin -racticarea unor variatii ale lati.ii tal-ilor, -ana la
.a6i. *+ &? A din lati.ea acestora sau utili,area unor -rofile .ai .ici# Prin acest
siste. se diri<ea,a for.area articulatiilor -lastice in ,onele disi-ative si nu in i.binari#
0n ur.a unui seis., structurile care au avut incursiuni in do.eniul elasto!-lastic
ra.an cu tensiuni si defor.atii re.anente# 0n ca,ul a-aritiei unui nou seis. 1re-lici sau
seis.e -e structuri neconsolidate2 seis.ul /aseste -e structura res-ectiva o alta
/eo.etrie 1una defor.ata2 si ,one ale ele.entelor disi-ative sau ele.ente disi-ative in
sine cu tensiuni re.anente care constituie -uternici concentratori de eforturi# 0n fi/# $* se
-oate vedea starea de defor.atii re.anente 1rotiri si de-lasari2 si a-oi defor.atiile
re,ultate din a-licarea unei noi accelero/ra.e# Aceste defor.atii se de,volta in <urul
-o,itiei defor.ate# el de al doilea seis. trebuie considerat fara coeficient de a.orti,are,
deoarece ele.entele nestructurale au fost -artial sau total distruse, iar structura -re,inta
i.-ortanti concentratori de eforturi care nu -ot fi cuantificati#
+,-' ./ %0ACA D# B#',/
1+2/32 -#C4/DA+#
D2A1,/A0#
BA+5
D2-2%A'2$5
Fig. 13 ! Solutii -entru a -er.ite defor.area libera a barelor disi-ative
in ca,ul e6istentei -lacilor din beton ar.at
alculul unei structuri .ultieta<ate in solutie o.o/ena, fara luarea in considerare a
influentei -lacii din beton ar.at 1-rin sectiuni echivalente2 asu-ra /rin,ilor .etalice -oate
conduce la cola-s -re.atur sau la a-aritia for.elor critice, in ti.-ul actiunilor seis.ice#
Daca o structura este corect -roiectata, -rin folosirea in calcul a sectiunilor o.o/ene
.etalice, a-oi in locul sectiunilor .etalice se folosesc sectiuni co.-o,ite echivalente cu
m b m
( ( =

+
, .ecanis.ul de cedare nu se va .odifica, insa cola-sul se va -roduce la
valori .ai .ari ale incarcarii seis.ice#
BIBLIOGRAFIE
Astaneh AS"# A#1$44?2# Seis.ic Desi/n of co.-osite structures in the United States
Behaviour of steel Structures in Seismic Areas STESSA94 EHGN#SPON -# &&5
Aribert I#M# 1$44)2# Modelisation -ar ele.ents finis ado-tJe au6 -outres et asse.bla/es
de bKti.ents .i6tes acier!beton# Proc. of the 8th Intern. Conf. Steel Struct. Ti.isoara
1'o.ania2
AIS!4) 1$44)2# Seismic Provision for Structural Steel Buildings.
Bursi O#S#, ;ra.ola ;#, Candonini '#, 1$44)2# Luasi!static cDclic and -seudo!dDna.ic
co.-osite substructures Mith softenin/ behaviour in SSS9! Na/oDa 1Ia-an2#
Nor.ativ -entru -roiectarea antiseis.ica a constructiilor de locuinte, social!culturale,
a/ro,ootehnice si industriale 1P$++!$44%2# "inisterul #ucrarilor Pu$lice si Amena%arii
Teritoriului. Bucharest# 1'o.ania2#
Dalban #, Ioan P#, Di.a S#, Betea St# N S-anu St# 1$44?2# Pro-osals for I.-rovin/ the
'o.anian Seis.ic ode# Provisions concernin/ .ultD!storeD steel fra.es# IABSE Int.
Conf. of Steel Struct. &inal 'e(ort# Buda-est#
Eurocode & ( EN= $44& 1$44%2# Desi/n of co.-osite Steel and oncrete Structures# Part
$#$ ;eneral rules for Buildin/s# Euro(ean Committee for Standardisation 1$44%2
Eurocode 5 ( EN= $445 1$44&2# Desi/n -rovisions for EarthOua8e resistance of structures#
Euro(ean committee for Standardisation 1$44&2#
Nethercot D#A#, 1$44)2# Behaviour and desi/n of co.-osite connections# IABSE ) Intern
Conf. on Com(osite Construction# Innsbruc8 1Austria2#