Capitolul 3

Prin angina acut se inelege un proces infecios inflamator la nivelul

mucoasei
faringo-amigdaliene.
3.2 Etiologie
Etiopatogenetic, ele sunt primare sau de sine stttoare (acestea fiind i ele frecvente)
i secundare, fie parte a unor boli ale intregului organism (simptomatice, ca in scarlatin,
mononucleoz i multe alte boli acute), fie survenind consecutiv unor modificri locale sau
generale favorizante (cazul leucozelor acute, agranulocitozei i altele).
In etiologia anginelor primare intalnim in cea mai mare parte virusuri dar i diverse
bacterii prezentate in urmtorul tabel:
11
AGENTUL PATOGEN VRSTA AFECATAT FORMA CLINIC
I. VIRUSURI
VIRUSURI CU TROPISM RESPIRATOR PRIMAR
Myxovirusuri- V. gripale Toate virstele Gripa
V.paragripale La copii Crup,laringite,broniolite acute
severe,rinofaringite,traheobronite
acute
La aduli Rinofaringite,laringite,traheobronite,
pneumonii interstiial
V. sincial respirator La copii Pneumonii severe
broniolite
Adenovirusuri Toate varstele Gripa
Rinovirusuri Toate varstele Guturai,rinite
Coronavirusuri Toate varstele Gripa
VIRUSURI CU TROPISM SECUNDAR RESPIRATOR
Enterovirusuri V. poliomielitice Toate varstele Rinite,faringite,stri febrile,laringite,
V. Coxsackie laringotraheite,bronite,pneumonii,
v. ECHO serozite
pleurodinie,haerpangin
HIV La copii Pneumonia limfocitar primar
VIRUSURI CU MANIFESTRI RESPIRATOR IN CADRUL ALTOR BOLI
Myxovirusuri V. rujeolic La copii crup,laringotraheite,bronite,
broiolite severe
V. urlian La copii i tineri Faringite
V. varicelo- zosterian La copii i tineri, Faringite,laringite,crup
traheobronite
pneumonii
V. citomegalic La sugari Traheobronite
pneumonii
V. Epstein Barr La tineri Angine roii,albe
Togavirusuri V. rubeolic La copii i tineri Faringite,laringite
II. INFRABACTERII INTRACELULARE
Chlamydia psittaci Toate varstele Ornitoza (Psittacoza)
Chlamydia pneumoniae (TWAR) Toate varstele Pneumonii interstiial epidemic
Coxiella burneti Toate varstele Pneumonii interstiial (Febra Q)
Mycoplasma pneumonia Toate varstele Traheobronite,pneumonii
atipic primar
III. BACTERII
GERMENII GRAM- POZITVI
Streptococi Toate varstele Adenoidite,angine de toate tipurile
clinice
Pneumococ Toate varstele Angine roii,traheobronite,
pneumonii, pleurezii
12
Clinica anginelor
Ele pot evolua acut (cel mai frecvent), subacut i,foarte rar, cronic. De obicei au o evoluie
autolimitant,parcurgand mai mult sau mai puin distinct- fazele de:
- incubaie, in general scurt,intre 1 i 3(rar 5) zile;
- invazie, debutul este de cele mai mult ori insidios dar rapid progresiv in ore (cazul
anginelor bacteriene) sau in zile (cazul anginelor virale). Primele manifestri sunt locale
prin odinofagie,uneori cu sialoree i dificulti obiective de inghiire i fonaie. Afectarea
general apare ulterior,cu febr (mai mare in anginele bacteriene),uneori frisoane sau fiori,
astenie deseori grea i vom (frecvent la copii). Se pot asocia otalgia i inapetena;
- faza de stare, obiectiv se evideniaz inflamaia mucoasei faringiene (eritem, edem
lucios), eneori acoperit de exudat purulent la nivelul tonsilelor (pultaceu sau criptic,
alteori confluent sau sub forma de false membrane) i rar cu ulceraii atone sau
sangerande. De obicei se asociaz cu o halen neplacut in cazul anginelor bacteriene.
Leziunile sunt difuze,cu afectarea simetric, bilateral a lojelor amigdaliene cu excepia
anginei fuzospirilare Pluat Vicent in care afectarea este persistent unilateral sau
bilateralizeaz tarziu. In toate cazurile se asociaz afecatarea secundar a ganglionilor
limfatici satelii, predominant submandibulari in anginele bacteriene sau laterocervicali ,in
cele virale. Se pot pune in eviden i alte afectri,de vecintate ale cilor aeriene;
- declinul, se poate surveni spontan, mai des prin tratamentul efectuat, i poate s se
consume pe nesimite;
Simtomatologie
Principalul simptom al amigdalitelor este prezena gatului inflamat i dureros la care se
mai adaug i alte simptome adiionale. Pot s fie prezente toate sau cateva din
urmtoarele simptome:
- febra;
- halena ;
- congestie nazal i guturai;
- noduli limfatici inflamai;
- amigdale roii i inflamte acoperite total sau parial cu puroi;
- disfagie;
- cefalee;
- dureri abdominale;
- prezena culturilor bacteriene pe suprafaa amigdalelor.
Cand inflamaia gatului este insoit de simptome de tip gripal ca i congestia nazal
(aflux excesiv de sange la nivelul nasului), catar (secreii apoase nazale) nazal, strnut i
tuse, etiologia este cel mai probabil viral. Infecia viral a amigdalelor se vindec de obicei
fr tratament in aproximativ dou sptmani. Inflamaia gatului acompaniat de febr
peste 38,3 C, brusc instalat (febr uoar sau subfebrilitile pot indica o infecie viral) i
creterea in volum a nodulilor limfatici, indic de obicei o infecie bacterian. Prezena
acestor simptome impune consultul medical de specialitate pentru stabilirea diagnosticului,
deoarece exist riscul nfaringitei streptococice. Cu toate c angina streptococic este
vindecabil de obicei fr tratament, o infecie streptococic netratat conduce la
complicaii importante cum ar fi reumatismul articular acut (boala inflamatorie provocat
de aciunea toxinelor streptococului beta hemolitic grup A, care provoac o inflamaie a
articulaiilor mari i a inimii).
In cazul formei acute simptomele dureaz 4-5 zile, in cazurile necomplicate, dar pot s fie
prezente chiar i 2 sptmani. Acuzele pot fi acompaniate de simptome gripale, sugerand o
infecie viral.
COMPLICAIILE ANGINELOR
Puseele anginoase sunt mai frecvente la copil i de-a lungul anilor esutul amigdalian se
modific sub influena agresiunilor microbiene ii pierde puterea imunoprotectoare i se
transform in focare infecioase autonome la nivelul criptelor. In unele forme mai severe de
angin sau fr tratament pot apare complicaii. Acestea pot fi complicaii loco-regionale
(supuraii faringiene i perifaringiene), de vecintate (otite, sinuzite, laringite) i generale
(septicemii cu abcese metastatice perinefretic sau subfrenic, sau determinri la distan -
glomerulonefrite, endocardite acute maligne, reumatism poliarticular acut ).
1) Complicaiile supurative ale anginelor
Propagarea infeciei se face din aproape in aproape prin continuitatea leziunilor (abcesul
intraamigdalian, abcesul periamigdalian), pe cale limfatic (adenoflegmonul
retrofaringian, adenoflegmonul cervical). Infecia apare dup o amigdalit acut sau dup
o amigdalit cronic acutizat.
Abcesul intraamigdalian este o complicaie rar a anginelor.
Simptomatologia este caracterizat prin durere amigdalian unilateral, otalgie i disfagie
moderat. Local se constat o amigdal hipertrofic unilateral, acoperit de o mucoas
congestionat.Abcesul intraamigdalian poate s se deschid spontan sau chirurgical.
Flegmonul periamigdalian este o colecie purulent care se dezvolt intre capsula
amigdalian i peretele lateral al faringelui. El trebuie difereniat de abcesul
laterofaringian care
se dezvolt in afara peretelui faringian.
Continuand o angin apariia flegmonului determin creterea sau meninerea febrei in jur
de 390C. Bolnavul prezint o durere accentuat unilateral, exacerbat de deglutiie.
Disfagia este progresiv, apare trismusul i sialoreea i imposibilitatea de a inghii saliva.
Vocea devine caracteristic - voce faringian, flegmonoas. Local se observ asimetria
orofaringelui cu tumefierea i bombarea velo-amigdalian de o parte, la nivelul polului
superior. La palpare adenit subangulomandibular ipsilateral.
In funcie de localizarea coleciei purulente se pot intalni urmtoarele aspecte clinice
particulare :
-flegmonul anterosuperior - tumefacia i bombarea are sediu maxim la polul superior al
amigdalei. Este prezent de regul trismusul.
-flegmonul posterosuperior - colecia este situat in poriunea superioar a stalpului
posterior, impingand amigdala inainte. Nu se insoete de trismus. Dup 5-6 zile colecia
purulent ajunge la maturitate i pe locul unde va abceda se observ un punct galben.
Tratamentul const din penicilin 3-4 milioane/zi, antialgice, antitermice, i incizia i
drenajul coleciei. Amigdalectomia se practic la 3 sptmani de la ultimul puseu infecios
acut.
Adenoflegmonul retrofaringian - apare prin supuraia ganglionilor prevertebrali
Gillette, intalnit la sugar i copilul mic pan la varsta de 2-3 ani, tradus prin disfagie,
dispnee, tiraj, cornaj, sufocare, febr. Obiectiv : bombarea median a peretelui posterior
cu mucoasa de acoperire roie, intins, fluctuent la palpare, extins spre hipofaringe sau
in sus spre nazofaringe.
Radiografia cervical lateral relev o bombare anterioar a mucoasei faringiene.
Tratamentul const din incizia i drenajul coleciei copilul fiind culcat pe mas cu capul
sub planul mesei. In timpul inciziei trebuie o aspiraie eficient, pentru a evita ptrunderea
coninutului purulent in plman sau stomac. Concomitent se administreaz antibiotice pe
cale general pan la vindecare.
Periamigdalita lingual flegmonoas reprezint supuraia esutului celular situat sub
amigdala lingual. Se manifest prin durere la nivelul osului hioid i la apsarea bazei
limbii.
Bucofaringoscopic se constat bombarea paramedian a limbii. La hipofaringoscopie :
bombarea la baza limbii cu mrirea de volum a amigdalei linguale.
Tratamentul - antibiotic, incizia coleciei.
Flegmonul laterofaringian
Se dezvolt in afara peretelui faringian (aponevroz i muchii faringelui). Are 2 tipuri
anatomoclinice : tipul visceral sau amigdalotubar cu simptomatologie faringian care
simuleaz
flegmonul periamigdalian (colecia este mai profund in flegmonul visceral decat in cel
anterosuperior) i tipul cervical - supuraia este in spaiul retrostilian sau subparotidian
cand
este infectat un ganglion jugulocarotidian care determin un adenoflegmon
jugulocarotidian.
Simptomatologia este cervical : torticolis, redoare de ceaf, tumefiere
subangulomandibular
i jugulocarotidian inalt i parial faringian - bombarea peretelui lateral al faringelui
inapoia
pilierului posterior.
Tratamentul const din antibiotice in ambele forme i incizia coleciei endofaringian in
forma visceral i pe cale extern (cervical) in forma cervical.
2) Complicaiile la distan ale anginelor
Anginele i reumatismul articular
Infecia streptococic este sigur implicat in declanarea crizei de reumatism articular
acut. Acest lucru se observ clinic, cand o angin precede cu cateva zile apariia
reumatismului
articular acut, titrul ASLO crescut la reumatici.
Focarul anginos sau cronic determin pe cale reflex prin intermediul sistemului nervos
central, reacii rapide la nivelul articulaiilor (Reilly) iar la nivelul sistemului endocrin
determin un dezechilibru al hormonilor hipofizari i suprarenali (Selye) cu tulburri
fluxionare
i degenerative.
Alturi de acest mecanism neuroendocrin intervine i un mecanism toxic alergic
streptococic. Toxine eliberate de Streptococul beta-hemolitic grupa A ptrund in circulaia
general determinand formarea de anticorpi specifici. In timpul unei noi reacutizri
amigdaliene
cantitatea de anticorpi crete i prin conflictul antigen-anticorp apare o reacie fluxionar
la
nivelul articulaiilor, parenchimului renal sau al pereilor vaselor. Cu timpul puseele de
reacutizare determin o degenerescen a esutului conjunctiv cu producerea de scleroz i
noduli. In favoarea mecanismului alergic pledeaz existena unui interval liber intre
debutul
anginei i apariia reumatismului i creterea titrului ASLO, dup fiecare reacutizare
amigdalian. La aceste semne se adaug febr variabil, creterea VSH-ului,
fibrinogenului.
In poliartrita cronic evolutiv debutul poate fi secundar unei angine i este cu caracter
acut fluxionar i poliarticular. In acest tip de reumatism nu se face totui o corelaie direct
intre
afeciune i focarul amigdalian intrucat titrul ASLO este normal iar ablaia sistematic a
amigdalelor este fr efect asupra evoluiei afeciunii. Cu toate acestea reumatologii solicit
indeprtarea tuturor focarelor de infecie i in aceast boal, sub protecie de antibiotice.
In reumatismul infecios se constat o relaie evident intre monoartrita cu caracter
subacut i procesele anginoase.
.//.
In reumatismul poliarticular acut, tratamentul este de resortul medicului internist sau
reumatolog cu antibiotice, preparate de salicilat, aspirin, cortizon. Amigdalectomia se
practic
in perioade de linite a fenomenelor inflamatorii, sub protecie de antibiotice.
Anginele i nefritele
Majoritatea nefritelor acute sunt considerate de origine faringian. Germenul microbian
implicat in angin fiind in majoritatea cazurilor streptococul beta- hemolitic A.
In patogenia infeciei renale se incrimineaz acelai mecanism ca i in reumatismul
poliarticular acut.
Glomerulonefrita acut postanginoas debuteaz de obicei brutal cu un sindrom edematos
(edem moale, alb, decliv, las godeu). Sindromul urinar se manifest prin oligurie sau
albuminurie, cilindrurie i hematurie macroscopic. Ureea sangvin este normal,
tensiunea
este variabil, uor crescut. Nefrita acut se vindec sub tratament corect fr sechele
ins se
poate repeta. In situaii particulare poate deveni evolutiv sau s se vindece cu sechele, s
se
cronicizeze.
Tratamentul il stabilete medicul internist; amigdalectomia se practic sub protecie de
antibiotice i la 3 sptmani de la trecerea perioadei de nefrit acut.
3) Complicaiile septicemice - septicemia amigdalian
Septicemia amigdalian se manifest iniial prin semnele focarului amigdalian - angin
sau flegmon periamigdalian, apoi, dup o perioad de laten se instaleaz tabloul
septicemic -
18
frisoane, febr 400C, puls rapid, hipotensiune, alterarea marcat a strii generale i
semnele de
metastaziere septicopioemic in funcie de fiecare localizare - infarct pulmonar, abces
subfrenic, perirenal, pleurezie. Hemocultura stabilete diagnosticul de septicemie.
Tratamentul este antibiotic - penicilin i antiinflamator - corticoterapie.
Profilaxia septicemiei amigdaliene se face prin asanarea focarului amigdalian
(amigdalectomie).
3.4 Diagnostic
Diagnosticul presupune recunoaterea afeciunii (partea cea mai facil) i mai ales natura
ei,in
vederea tratamentului cel mai adecvat.
In urmtorul tabel sunt prezente comparativ elementele orientative etiologice.
Confirmarea este
posibil doar in cca 40% dintre anginele bacteriene, prin insmanarea exudatului
faringian pe
medii uzuale, in timp ce angina fuzospiril este indispensabil examinarea frotiului Gram.
Anginele virale, avand tratament atiinflamator i simptomatic, nu oblig la un diagnostic
de
confirmare.
Semne,simptome Angina viral Angina bacterian
Debut
Odinofagie
Adenit submandibular
Adenit laterocervical
Ci respiratorii
Febra
Curbatura
Cefalee
Greaa i voma
Astenie
Stare de ru
Hiperemia
mucoasei faringiene delimitat in
insidios
moderat
absent sau discret
de regul
afectate vizibil
discret sau absent
discret sau absent
discret sau absent
absente
discrete
discrete
moderat,cianotic
global,opac lucioas
brusc sau rapid progresiv
intens
intens,mare,dureroas
absent
indemne
de regul deseori mare
prezent
frecvent
frecvente
moderat-semnificativ
frecvent
intens de flacr
19
band transparent
Sialoree
Exudat purulent
Aspect folicular
Leucograma
V.S.H.
Culturi pe medii uzuale
Frotiuri Gram
Semne de afectare renal
absent
absent
posibil
normal sau leucopenie
normal
negative
flora saprofit,
nesmnificativ
absente
frecvent
frecvent,in pete sau plci
posibil
leucocitoz cu neutrofile
accelerat
frecvent pozitive
uneori caracteristice
(fuzospirili)
rar prezente
20
3.5 Tratament
Tratamentul este difereniat etiologic.
Anginele virale,beneficiaz doar de msuri locale decongestionate i dezinfectante i
generale antiinflamatorii prezentate mai devreme. Cazurile foarte severe sau complicate
(cu laringite obstruante) se trateaz cu corticosteroizi in doze uzulale i, rareori,sedative
uoare, i antiemetice (la copii).
Anginele bacteriene se trateaz cu antibiotic. Cunoscand ca in jur de 80-90% dintre ele
sunt streptococice,tratamentul de elecie este Penicilina G in monoterapie,in doze de 50.000
u/kg/zi la copii i in jur de 1.600.000- 2.400.000 u la tineri i aduli,fracionat la 6-8 (max.
12)ore.
Dup intrarea in afebrilitate i retragerea semnificativ a procesului inflamator se poate
administra Penicilina V Moldamin,intr-o singur administrare de 600.000 sau 1.200.000 u
care va asigura o penicilinemie satisfctoare pentru inc 5-7 zile.
Pentru copii din colectiviti se obinuiete acoperirea cu Moldamin pentru inc 1-2
sptmani dup reintrarea in colectivitate, in vederea evitrii reinfeciilor imediate,pe
terenul dj sensibilizat de infecia recent (risc de evoluie ctre un sindrom
poststreptococic sau ctre complicaii tardive). In cazurile de intolerana la penicilina sau
de eec terapeutic in primele 3 zile (posibilitatea unor asocieri bacteriene sau prin alte
etiologii) se recomand Eritromicin (in doze de 30 mg/kg/zi la copii, 1,6-2,4 g/zi la adult)
sau Cotrimoxazol (4-6mg trimetoprim/kg/zi la copii, 4 comprimate la adult,fracionat la
12ore), dar tot pe o durata de cel puin 10 zile,pentru profilaxia complicaiilor alergice.
Concomitent se asociaz terapia patogen local general, i simptomatic, in vederea
accelerrii retragerii inflamaiei i remisiunea clinic mai rapid.
Amigdalitele, au cel mai frecvent o etiologie viral, avand o evoluie favorabil in lipsa
tratamentului, infecia rezolvandu-se de la sine. In cazul in care etiologia amigdalitelor este
streptococic este necesar instituirea tratamentului antibiotic.
Sunt de remarcat semne i simptome ce evideniaz aceast etiologie (streptococic) cum ar
fi semnele de deshidratare (uscciunea gurii i a limbii) sau simptome ce indic o
complicaie (dureri la nivelul urechii).
Amigdalitele de etiologie viral
Amigdalitele de cauz viral au o evoluie spontan, rezolvandu-se de la sine fr a fi
necesar instituirea tratamentului antibiotic.
Virusul Ebstain-Barr, responsabil de producerea mononucleozei infecioase, este implicat
i in etiopatogenia amigdalitelor a cror evoluie, in acest caz, este asemntoare cu infecia
produs de bacterii, perioada de remitere fiind prelungit la cateva sptmani sau mai
mult.
Tratamentul ambulator folosind gargara cu apa srat, lichide calde i medicamente
antialgice la copiii peste ase luni ajut la ameliorarea disconfortului. Antialgicele cum sunt
acetaminofenul i ibuprofenul, administrate la copii inlocuiesc de obicei aspirina. Nu este
recomandat folosirea aspirinei inainte de varsta de 20 de ani datorit legturii acesteia cu
inducer sindromului Reye. Administrarea acetaminofenului inaintea varstei de ase luni se
va face numai la indicaia medicului specialist. Multe dintre medicamentele administrate
far prescripie medical cum ar fi antisepticele orale, decongestivele nazale sau
antihistaminicele, datorit anumitor ingrediente pe care le conin, nu i-au dovedit
eficacitatea in ameliorarea disconfortului, nefiind recomandate la copiii cu amigdalita
acut.
Amigdalitele de etiologie bacterian In cazul amogdalitelor streptococice tratamentul
antibiotic este cel recomandat. Cu toate c i amigdalitele bacteriene se vindec de obicei
spontan, tratamentul antibiotic previne apariia complicaiilor poststreptococice care pot
aprea dup o infecie streptococic netratat. In cazul instituirii tratamentului antibiotic,
acesta trebuie urmat dup indicaiile directe ale medicului specialist. Perioada
administrrii antibioticelor este exact cea prescris de medic, chiar dac
simptomele dispar de la inceputul tratamentului. Dac perioada de administrare a
antibioticelor nu este respectat, bacteriile vor dezvolta rezisten la medicamentul
respectiv i acesta ii va pierde aciunea terapeutic la urmatoarea administrare.
Tratament ambulator (la domiciliu)
Scopul tratamentului ambulator pentru amigdalitele de etiologie viral este controlul
simptomelor in timp ce sistemul imunitar lupt pentru neutralizarea infeciei. Cuprinde
msuri de ameliorare a disconfortului dat de inflamaia gitului i de simptomele gripale:
secreiile nazale, congestia nazal, tusea i strnutul.
Gargara cu ap srata (1,2 ml. sare la 118,3 ml. ap cldu) de cateva ori pe zi, consumul
de lichide calde i administrarea de medicamente antialgice eliberate fr reet medical
(acetaminofenul) amelioreaz disconfortul datorat inflamaiei.
Medicamentele antialgice sunt recomandate numai copiilor peste ase luni. Tabletele
antialgice orale sunt recomandate adulilor in scopul ameliorrii simptomelor dar se
contraindic folosirea lor la copii datorit riscului de inec. De asemenea aceste comprimate
pot coine anumii ingredieni duntori.
Pacienilor infectai li se recomand odinhn i consumul abundent de lichide de
rehidratare, supe i sucuri naturale.
De asemenea este util folosirea unui vaporizator sau umidificator instalat in camera
copiilor pentru a asigura confortul.
Dezinfectantele orale, decongestivele nazale i antihistaminicele nu i-au dovedit eficiena
sau pot fi chiar duntoare datorit efectelor secundare. Acest tratament poate fi instituit
numai la indicaia medicului specialist.
Inflamaia gatului acompaniat de febr peste 38,3 C, brusc instalat (febra uoar sau
subfebrilitatile pot indica o infecie viral) i creterea in volum a nodulilor limfatici, indic
de obicei o infecie bacterian. Angina streptococic, diagnosticat prin consult medical de
specialitate, impune urmarea unui tratament antibiotic. De asemenea se recomand odihn
i respectarea exact a tratamentului prescris.
Repausul la domiciliu este necesar in primele dou zile de tratament antibiotic deoarece
contagiozitatea persist in aceast perioad.
Amigdalitele de cauz viral au o evoluie spontan, rezolvandu-se de la sine fr a fi
necesar instituirea tratamentului antibiotic. Gargara cu ap srat (1,2 ml. sare la 118,3
ml. ap caldu) de cateva ori pe zi, consumul de lichide calde i administrarea de
medicamente antialgice eliberate fr reet medical (acetaminofenul) amelioreaz
disconfortul datorat inflamaiei.
Dintre antibiotic, penicilina este cel mai frecvent utilizat in tratamentul anginei
streptococice. De cele mai multe ori ins i amigdalitele bacteriene se vindec spontan,
tratamentul antibiotic avand ca scop prevenirea complicaiilor (reumatismul
poststreptococic) induse de amigdalitele streptococice netratate.
Dezinfectantele orale, decongestivele nazale i antihistaminicele nu i-au dovedit eficiena
sau pot fi chiar duntoare datorit efectelor secundare. Aceste remedii terapeutice nu
sunt recomandate copiilor cu amogdalit acut. In cazul instituirii tratamentului antibiotic,
acesta trebuie urmat dup indicaiile directe ale medicului specialist.
Perioada administrrii antibioticelor este exact cea prescris de medic i chiar dac
simptomele dispar de la inceputul tratamentului, medicaia trebuie continuat pan la
neutralizarea complet a infeciei. Dac perioada de administrare a antibioticelor nu este
respectat, bacteriile vor dezvolta rezistena la medicamentul respectiv i acesta ii va
pierde aciunea terapeutic la urmtoarea administrare.
Tratament chirurgical
Amigdalectomia (indeprtarea chirurgical a amigdalelor) este considerat o alegere
terapeutic in cazul in care apar complicaii serioase, infecii recurente sau infecii cronice
care nu rspund tratamentului conservator i afecteaz activitatea zilnic. Acest procedeu
este considerat de elecie numai dup ce medicul specialist consider c istoricul bolii i
starea general permit acest lucru.
Cercettorii, intr-un studiu recent, au considerat c amigdalectomia pare s nu fie
superioar perioadei de expectativ vigilent in cazul copiilor cu simptome minime sau cu
mai puin de trei episoade de amigdalit pe an. Totui pentru unii copii amigdalectomia
este un procedeu care poate imbunti calitatea vieii.
Cel mai probabil vor beneficia de amigdalectomie acei copii care prezint:
- cinci sau mai multe episoade de amigdalit pe an sau au infecie recurent de cel putin
dou
ori pe an
- infecia prelungete repausul la domiciliu, interfereaz cu somnul sau cu activitatea
zilnic
- amigdalita cu durat de peste trei luni, care nu rspunde la tratamentul medicamentos
- obstrucia cilor aeriene
- dificulti la inghiire
- dificulti in vorbire datorit obstruciei nazale
- sangerri abundente ale amigdalelor.
In angina streptococic, amigdalectomia este recomandat in cazurile de amigdalit
recurent care nu rspunde la tratamentul antibiotic sau in situaia in care este ameninat
sigurana pacientului.
Noi tehnici de amigdalectomie sunt momentan in studiu. Ablaia prin ultrasunete, ablaia
la rece, amigdalectomia prin laser sunt considerate tehnici terapeutice de viitor.
Cu toate c indeprtarea chirurgical a amigdalelor (amigdalectomia) rmane un procedeu
frecvent utilizat, in special la copii, momentan nu este la fel de utilizat ca i in trecut.
Amigdalele sunt componente ale sistemului imun i numeroase studii au aratat ca
reducerea in viitor a infeciilor prin amigdalectomie nu este atat de semnificativ cat s
acopere riscurile interveniei chirurgicale.
Infeciile tractului respirator superior i amigdalitele sunt mai frecvente la copii i scad pe
msura inaintrii in varst.
Copiii supui interveniei chirurgicale de inlturare a amigdalelor necesit ingrijiri speciale
i atent monitorizare cel puin o sptman postoperator.
Parinii trebuie s ia in considerare necesitile speciale ale copiilor de dup intervenie,
inainte de a lua aceast decizie impreun cu medicul specialist. La ora actual nu exist
alte modaliti terapeutice in cazul amigdalitelor.
3.6 Evolutie

Toate formele de amigdalita dispar de la sine chiar si in absenta tratamentului. Vindecarea
necesita cateva zile in cazul unei amigdalite bacteriene sau virale normale, dar poate
necesita cateva saptamani daca mononucleoza este cauza bolii. In 99% din cazuri, infectia
este limitata, dar infectiile bacteriene sunt asociate cu un risc crescut de complicatie,
justificand prescrierea de antibiotice.
3.7 Profilaxie
Pentru a evita imbolnvirea prin faringita streptococic se recomand evitarea contactului
cu persoane care au infecie cu streptococ.
Se recomand splarea mainilor cat mai des, mai ales in prezena persoanelor rcite, cu
afeciuni virale sau bacteriene. Nu se recomand folosirea in comun a periuei de dini,
tacamurilor, farfuriilor i paharelor.
Bacteria se transmite, aproape totdeauna, prin picturile de saliv de la persoane infectate.
Faringita streptococic se transmite prin picturi de saliv ce conin streptococ, la o
persoan sntoas de la o persoan bolnav prin respiraie, tuse sau strnut.
Bacteria poate tri o perioad scurt de timp pe clana uii, pe bateria de la chiuvet sau pe
alte obiecte. Dac se atinge obiectul infectat iar apoi persoana ii atinge ochii, nasul sau
gura, se poate infecta cu bacterii sau virusuri. Bacteria se poate transmite, de asemenea,
prin alimente infectate.
Creterea rezistenei organismului fa de infecia cu streptococ se realizeaz printr-o
alimentaie sntoas, odihn suficient i exerciii fizice in mod regulat. Evitarea stresului
poate crete capacitatea organismului de a lupta cu boala, in cazul de fa cu faringita
streptococic.
Umidificarea aerului din locuine in timpul lunilor de iarn uscate sau pe tot parcursul
anului pentru persoanele care triesc intr-un climat secetos. Umezeala din aer ajut la
meninerea umed a mucoaselor din tractul respirator, fcandu-le astfel mai rezistente la
infecii. Se pot utiliza aparate de umidificat aerul in dormitoare in timpul somnului. Totui,
aceste aparate trebuie folosite cu precauie dac o persoana din cas are astm sau alergii,
pentru ca praful sau alte particule care se adun in aparat pot inruti aceste condiii. Din
acest motiv aparatele de umidificat aerul trebuie curate cu regularitate.
Se recomand incetarea fumatului i evitarea expunerii la fumul de igar (fumatul pasiv).
Fumul irit mucoasa de la nivelul gatului fcand-o mai susceptibil la infecii.