Sunteți pe pagina 1din 3

Este greu de dat o definire a "romncei", deoarece, n general, analiza se face fie n

functie de criterii geografice (munteanca, moldoveanca, transilvaneanca), fie de unele sociale


(femeia de la oras sau cea de la tara). Astfel, moldovencele erau considerate a avea o mai mare
tendinta spre melancolie, indolenta, lipsa de vointa si spirit putin practic; muntencele erau privite
ca femei vioaie, mai aprige la cstig, putin econoame, usor adaptabile fata de schimbari, dar si
mai usuratice, n timp ce transilvanencele se nfatisau drept unele econoame, cu o eficienta
cunoastere a muncii si a banilor, pe care i strngeau cu chibzuinta. in punct de vedere social,
primul pol era reprezentat de orasence, cele de la mahala, ce formau grupuri din care se recrutau
servitoarele, "santancele" si prostituatele, intelectualele, de la scriitoare si profesoare la
telegrafiste, telefoniste si doctorite, farmaciste, precum si rentierele reprezentau un grup aparte.
!a celalalt pol, se aflau tarancile, privite ca fiind pline de superstitii, fataliste, cu o vointa de a
ndura mai mult dect de a ntreprinde. aca imaginarul romantic din primele decenii ale
secolului al "#"$lea va pune femeia pe un piedestal, adornd$o ca pe o imagine a dragostei si a
poeziei, cea de$a doua %umatate i va deschide usa spatiului domestic, invitnd$o sa intre ntr$o
colivie aurita. si ntr$un caz, si n celalalt, femeile nu ne sunt prezentate pentru ele nsele, ci mai
degraba, n functie de rolurile care le$au fost destinate de catre barbati.
&ornind de la aceasta perspectiva ce viza statutul femeii n societate, observam ca s$a
cristalizat un univers n care feminitatea oferea subiecte multiple pt a fi e'plorate, fie din punct
de vedere stiintific, sociologic, psihologic sau literar.
Asadar, n proza romna romna interbelica, unul dintre scriitori care s$a folosit de
imaginea femeii pt a reliefa ipostaza sa ca specificitate a mediului rural, surprinsa n
determinarile acestui mediu, a fost !iviu (ebreanu. El analizeaza si surprinde persona%ul dupa o
noua tehnica a structurii narative, ce deplaseaza aria investigatiei de la rural la urban, de la
obiectiv la subiectiv.
)hiar daca romanul "#on" propune o tema cu ntelesuri adnci, al dramei taranului ce se
transforma n sluga pamntului ntr$o lume n care averea constituia pilonul principal pt a fi
respectat, una dintre temele adiacente vizeaza si statutul femeii, vazuta ca instrument de
parvenire.
#postazele succesive pe care le ntruchipeaza Ana, fata nstaritului *asile +aciu, i
contureaza treptat profilul moral prin analiza sufletului ei chinuit, de tnara femeie ndragostita
profund de #on, caruia i ncredinteaza cu generozitate viata, aceea de soti ndurnd cu umilinta
vorbele grele si loviturile barbatului, si aceea de mama, ipostaza n care circumstantele normale
ar fi putut deveni mi%loc salvator pentru femeia nefericita.
-ntreaga e'istenta a Anei este guvernata de iubire si blndete, virtuti care ntregesc un
profil moral superior. Ea e harnica, supusa, rusinoasa, ntr$un fel, prototipul femeii de la tara.
(aportarea se face fireste, la epoca istorica deschisa n roman. in punct de vedere fizic, Ana
este insignifianta; pentru #on, ea e o fata "slabuta" si "urtica", mai ales n comparatie cu .lorica,
ai carei "obra%i fragezi ca piersica" si "ochi albastri ca cerul de primavara" i tulburasera sufletul
flacaului. !ui /eorge +ulbuc, flacaul bogat pe care +aciul l voia ginere, "Ana i placea", lui nu i
se parea urta, nsa nu zicea ca$i "cine stie ce frumoasa".
.irava si fara personalitate, asa cum pare la nceput, covrsita de vointa lui #on, mbatata
de cuvintele si gesturile lui dragastoase, Ana va deveni o victima usoara a flacaului interesat
numai de zestrea ei. -n ciuda acestei firi slabe care se anunta din primul capitol, Ana va dovedi pe
parcursul actiunii o vointa si o putere de a rabda uluitoare. 0u numai #on e un revoltat, ncalcnd
normele colectivitatii; Ana nsasi traieste aceeasi conditie, ntruct nesocoteste obiceiul tipic
lumii rurale din acea vreme de a accepta casatoria planuita de parinti, n care latura sentimentala
nu are importanta. Autorul comenteaza, "Ana lui *asile +aciu i era fagaduita lui (n.n. /eorge
+ulbuc) de nevasta. Ea, fata cu stare, el fecior de bocotan, se potriveau.".
Este interesant ca n cazul prezentarii femeii, ea nu ocupa un loc principal n mediul din
care provine, esenta ei se reduce la un simplu instrument de navutire, fiind o marioneta n
minile destinului si a barbatilor care i pecetluiesc soarta, #on si *asile +aciu.
.ramntarile fetei, nesigura de dragostea lui #on, comple'ata de frumusetea .loricai, sunt
surprinse cu fina intuitie psihologica, autorul insistnd mai ales pe deznade%dea ei care i da
adesea "gnduri de moarte".
1oartea eroinei, fara sa fie n intentie asta, devine, prin urmarile sale, o cumplita
pedeapsa aplicata aceluia care i$a distrus viata. estinul Anei este unul tipic lumii rurale, unde
"femeia reprezinta doua brate de lucru, o zestre si o producatoare de copii". (/. )alinescu).
-n roman, dincolo de planul prezentat, al taranimii, se evidentiaza si cel al intelectualilor,
marcat prin preotul +elciug si nvatatorul 2erdelea. -n acest conte't, remarcam si aici conditia
femeii diferita, totusi, de cea a simplei taranci. -n acest caz, !aura si /highi, erau instruite, aveau
putere de e'primare, participa la baluri, "!aura e fata de maritat nti, /highi e fata de maritat pe
urma." (/. )alinescu), iar amndoua refac destinul mamei lor, doamna 2erdelea.
3reptat, unghiul de perceptie al femeii se largeste, ea trecnd din sfera rurala n cea a
cadrului citadin. (emarcam, asadar o noua ipostaza a feminitatii, interesata de sine, de viata
mondena, si de detrminarile e'terioare. Acest univers, avnd ca parte ncadrata femeia nu a putut
fi trecut cu vedea de scriitori precum )amil &etrescu sau /. )alinescu. -n acest sens, observam
ca proza romna interbelica se orienteaza spre o alta directie, a analizei psihologice, propulsnd
propria ei viziune despre lume. &rofund originala, opera lui )amil &etrescu ne nfatiseaza o
indestructibila unitate din punct de vedere al viziunii despre lume, al problematicii si al
modalitatii artistice.
(omanul "4ltima noapte..." este povestea unei iubiri nemplinite, macinate de gelozie si
care se consuma pe fondul dramatic al &rimului (azboi 1ondial. stefan /heorghidiu se
casatoreste din dragoste cu Ela, colega de facultate, pe care o vede ca pe o fiinta perfecta si cu
care traieste la nceput o viata linistita si modesta, pna cnd o mostenire neasteptata venita din
partea unui unchi bogat modifica felul de viata al celor doi. )ontactul cu lumea opulenta,
mondena, a burgheziei, trezeste n Ela nclinatii frivole, aseznd ntre roi un proces de nstrainare
ireversibil. Avem de$a face cu o confruntare ntre doua sensibilitati, a barbatului$grava,
problematica, disperata si a femeii$ascunsa, superficiala, usuratica.
Ela parcurge un proces permanent de devenire, se "construieste" mereu pe sine,
5trabatnd n constiinta naratorului haltele intermediare de la ideal feminin la femei. Ea ne apare
noua doar prin prisma constiintei empatice a lui 5tefan, se organizeaza conform optiunilor
acesteia, fiind o focalizare a e'istentei si constiintei.
6bservam, asadar, dupa prezentarea a doua tipuri de femei, din romanul "#on"$ unde se
profileaza Ana, ca taranca bogata, nefericita, victima a unui sistem dur de ierarhizare a valorilor$
Ela, din "4ltima noapte..."$ce apare ilustrativa pentru femeia cu dorinte refulate$ faptul ca
feminitatea n perioada interbelica se situeaza pe o a'a a tranzitiei dinspre vechi, arhaic, spre
nou, monden. e aceea, ea apare de cele mai multe ori ca un destin marcat fie de iubiri
nemplinite, fie de gustul averii si a pozitiei sociale nalte; ea nu$si gaseste locul ntr$o lume n
care barbatii par sa domine mediul social, devenind astfel fiinta n deriva.
-n continuare, literatura, indiferent de o perioada istorica anume a creat tipuri de
feminitati. aca ne gndim la perioada interbelica, viziunea asupra femeii o surprinde pe aceasta
cautnd un loc ct mai stabil n societate, ori proiecteaza conturul unei feminitati n cautarea
stabilitatii materiale, dar si sentimentale. 6 astfel de conditie a femeii si gaseste un loc si n
romanul romnesc interbelic, ce se ntoarce la formula prozei clasice, traditionale, a unui realism
obiectiv de tip balzacian.
4n astfel de roman este si "Engima 6tiliei" de /. )alinescu din care putem e'trage
trasaturi ale femii din perioada interbelica. 6pera reconstituie atmosfera societatii romnesti de
la nceputul secolului al "#"$lea n care pozitiile sociale se stabileau n functie de avere. e aici
rezulta nclestarea si desfasurarea de energii n %urul mostenirii lui mos )ostache. )asatoria
devine si ea, din aceasta perspectiva, un mi%loc de "chivernisire", de cstigare a unei pozitii. 4nul
dintre resorturile acestei situatii este, binenteles, femeia ce se poate identifica n diverse
persona%e ale romanului, Aurica, Aglae, 6tilia, /eorgeta, 6limpia, !ili.
intre acestea, Aurica ilustreaza tipul femeii disperata dupa casatorie, ea este fata$
batrna; n virtutea acestei idei, autorul si plimba persona%ul pe strazi, la nunti, la ghicitoare si la
preot. &entru Aurica, averea e'ista si este importanta n masura n care ea reprezinta dota n
vederea unei viitoare casatorii. &ersona%ele cu care intra n contact prezinta interes n ipoteza ca i
vor putea deveni parteneri, .eli', &ascalopol, 7eissmann.
4n persona% balzacian este si Aglae, "baba absoluta" cum o numeste 7eissmann, "geniul
sau, rautatea ei este suprema", "acreala este totala", "nvenineaza tot ce atinge", "este zgrcita si
rapace" (ce cauta sa se mbogateasca). 1arginita, nu are ncredere dect n avere, desconsidernd
orice preocupare intelectuala sau vreo profesie. Este odioasa si meschina, capabila sa o distruga
pe 6tilia n favoarea copiiilor ei. e aceea, dupa moarte lui )ostache, si permite sa$i spuna
6tiliei, fara mena%amente, sa plece din casa. -n schimb, 6tilia ntruchipeaza n roman modelul
feminitatii e'uberante, ea ilustreaza tipul femeii cochete, capabila sa se faca iubita si dorita fara a
fi stapnita si descoperita cu adevarat de cineva.
Este important de remarcat ca alegerea diverselor persona%e din romanele mentionate, nu
are n prim plan definirea unor tipologii ale feminittii,ct un mod de gndi ntr$o continua
tranzitie; astfel femeia se plaseaza pe un drum al e'persiei de gndire libera, al unui stat ct mai
bine conturat n societatea romna moderna.
ecala%ul permanent ntre norme si practici, ce nsoteste opera de modernizare a societatii
romnesti n sec al "#"$lea, este vizibil si atunci cnd facem o comparatie ntre te'tele %uridice si
moravurile epocii ce ncon%oara femeia. &remisele acestui fenomen apar si se manifesta datorita
propriilor nsusiri feminine, slefuite prin instructie si educatie, doua componente esentiale ale
emanciparii femeilor romne n sec al "#"$lea, ce sunt aduse n discutie nu numai n urma
preocuparilor statului n acest sens, dar si drept consecinta a dezbaterii publice initiate de femei.
e la saloanele doamnelor din prima %umatate, ce se vor adapta cu ocazia (azboiului de
#ndependenta, participnd la efortul de razboi, pna la organizatiile si asociatiile feminine din a
doua %umatate a epocii, descoperim un lung si nentrerupt drum, pe parcursul caruia e'perienta
asimilata va determina o modificare a obiectivelor, de la mondenitate, literatura si politica, la o
opera de educatie si emancipare din ngusta sfera a privatului.. )onstitutia din 89:; nu
consfinteste n plan %uridic aceasta victorie feminina si, de aceea, miscarea femeilor se va
transforma n perioada interbelica ntr$o miscare feminista cu declarate scopuri politice, de
patrundere ntr$un domeniu ce pna atunci era acesibil doar barbatilor, evidentiindu$se astfel
rolul femeii si n societate, nu doar n spatiul nchis al casei.