Sunteți pe pagina 1din 2

Cultura romn veche nu poate fi neleas n afara cadrelor i a mentalitilor vremii.

n
rile Romne, ca i n alte pri ale lumii, omul medieval e, n primul rnd, un om
religios, a crui via este ghidat de credin i de sperana mntuirii.
Incepturile literaturii romanesti dateaa din secolul al !"II#lea iar acum lim$a slavona
este treptat inlocuita cu lim$a romana, serviciul religios oficiindu#se acum in lim$a
romana. In aceasta perioada s#au tradus si tiparit primele carti de factura religioasa,
carti de care aveau nevoie toti credinciosii precum Caaniile.
Religia este o componenta importanta a culturii unui popor. %entimentul religios se
manifesta atat in cadrul $isericii, cat si dincolo de idurile ei. nceputurile culturii scrise a
romnilor sunt profund legate de viaa lor spiritual, de credina n &umneeu i de
raportarea la sacru a fiecrui individ, fie om simplu, slu'itor al $isericii sau voievod.
&imensiunea religioas a e(istenei capt treptat forme de e(presie romneasc, mai
nti prin actul traducerii, apoi prin actul creaiei individuale, fie n cadrul $isericii, ca
literatur religioas, fie n afara ei, ca literatur de inspiraie religioas.
Cel dintai dintre carturarii afirmati intr#un conte(t cultural caracteriat prin incercarile tot
mai insistente de introducere a lim$ii romane in $iserica a fost mitopolitul "arlaam.
)rincipala sa contri$utie in domeniul culturii religioase este Cazania, lucrare in care
lim$a romana do$andeste un stil propriu, departandu#se astfel de modelele slavone.
*itropolitul "arlaam pune in valoare, prin frae e(pressive, intreaga $ogatie a lim$ii
romane. )rimele accente ale proei artistice pot fi intalnite in pasa'e remarca$ile prin
energia tonului si prin ritmul constructiei. +iguri de stil precum repetitia si enumeratia ies
imediat in evidenta,
Cazania lui "arlaam contine cele dintai pagini cu valente literare din cultura noastra, un
e(emplu elocvent constituindu#l pasa'ul in care fumul devine un sim$ol al vietii
pacatoase.
-laturi de marile personalitati romanesti care au ilustrat viata noastra culturala din
secolul al !"II#lea se asaa si figura mitropolitului *oldovei, &osoftei. &osoftei a tradus
psalmii iniial n pro i ulterior i#a transpus n versuri, ceea ce demonstrea intenia
literar i contiina artistic a autorului. &osoftei apelea la modelul poeiei populare,
astfel nct psalmii s fie accesi$ili i uor de memorat. .iserica devine o instituie
eficient de rspndire a lim$ii romne. Psaltirea in versuri lui &osoftei are influen
puternic de#a lungul vremii, att n mediul cult, ct i n mediul popular, deoarece unii
psalmi intr n repertoriul cntecelor de stea /psalmul 012. Psaltirea in versuri a lui
&osoftei a fost cea dintai opera mare versificata in romaneste. &ate fiind calitatile ei
poetice si popularitatea operei lui &avid, psalmii transpusi in versuri inspira increderea
in vigoarea lim$ii romanesti, care de atunci inainte devine capa$ila de a imprima in
melodia cuvantului toata gama sensi$ilitatii sufletului romanului.
%ituate n conte(tul epocii, te(tele care ilustrea o anumit dimensiune religioas au o
funcie preponderent moraliatoare / psalmii versificai de &osoftei, Didahiile lui -ntim
Ivireanul 2, e(prim o viiune asupra lumii marcat de mentalitatea vremii
"ute din perspectiv contemporan, aceleai te(te do$ndesc e(presivitate i
valoare artistic. Psaltirea versificat a lui &osoftei ilustrea diferite e(periene ale
psalmistului / pcatul, penitena, setea de &umneeu 2 i forme incipiente ale speciilor
literare / meditaia, lamentaia, pastelul 2. 3iteratura cu tematic religioas se devolt
de#a lungul secolelor ca modalitate de e(primare a unor sentimente profunde, de
reliefare a unor atitudini.
&imensiunea religioasa a calauit nu numai e(istenta, dar si conceptia celor care au
scris in aceasta perioada. 4i cred ca tot ce se petrece pe pamant este hotarat de
&umneeu, dupa cum marturiseste si *iron Costin
-adar, traducerea de carte religioas, respectiv crearea de te(t religios contri$uie
esenial la scrierea primelor pagini de literatur romn.