1.1 Felul substantivelor Substantivele n limba engleza se pot mparti n patru categorii: substantive comune: cat girl lamp substantive proprii: England London !r Smit" !ar# substantive abstracte: beaut# love courage $ear %o# substantive colective: cro&d group team 1.'. Genul Substantive de genul masculin sunt $iintele si animalele de se( masculin: E(.: man bo# lion dog Substantivele de genul $eminin sunt $iintele si animalele de se( $eminin: E(.: &oman girl cat gira$$e Substantive de genul neutru sunt lucrurile plantele animale sau $iinte al caror se( nu este cunoscut )pronume: it*t"e#+: E(.: &orld peace "ouse mouse bab# E(ceptii: tarile navele n ma%oritatea cazurilor si autove"iculele sau alte ve"icule sunt de genul $eminin. Substantivele de genul comun sunt o particularitate a limbii engleze. Substantivele care intra n aceasta categorie au aceeasi $orma pentru ambele se(e: E(.: c"ild )copil copila+ coo, )bucatar bucatareasa+ teac"er )pro$esor pro$esoara+. -nele substantive au $orme di$erite pentru genul masculin si cel $eminin: E(.: bo# . girl "usband . &i$e brot"er . sister $at"er . mot"er son . daug"ter uncle . aunt dog . bitc" bull . co& ,ing . /ueen 1.0. 1umarul 1umarul este $orma pe care o ia un substantiv pentru a arata ca ne re$erim la unul sau mai multe obiecte sau $iinte. Singularul coincide cu $orma de baza a unui substantiv: dog girl &i$e &orld storm 2luralul substantivelor se $ormeaza prin adaugarea unui s la $orma de singular: E(.: cat3s4cats da#3s4da#s &orld3s4&orlds 2luralul substantivelor teminate n c" o s" s ( se $ormeaza adaug5nd es la singular. E(.: c"urc"3es4c"urc"es bus"3es4bus"es class3es4classes potato3es4potatoes bus"3es4bus"es bo(3es4bo(es 1.0.1. 2luralul neregulat Substantive terminate n consoana3# $ac pluralul n ies: E(.: compan# . companies $actor# . $actories bab# . babies -nele substantive terminate n o $ac plural prin adaugarea unui s. E(.: soprano . sopranos piano . pianos p"oto . p"otos -nele substantive terminate n $ sau $e vor su$eri la plural sc"imbarea n ves. E(.: lea$ . leaves "al$ . "alves &i$e . &ives li$e . lives sel$ . selves &ol$ . &olves E(ceptii: roo$ . roo$s "and,erc"ie$ . "and,erc"ie$s gul$ . gul$s &"ar$ . &"ar$s* &"arves 65teva substantive $ormeaza pluralul prin sc"imbarea unei vocale interne E(.: $oot . $eet man . men toot" . teet" 2luralul substantivului c"ild este c"ildren. -nele substantive ram5n identice la plural E(.: aircra$t deer series s"eep species $is" 1.0.' 2luralul substantivelor compuse 7n cazul substantivelor compuse numai ultimul cuv5nt va trece la plural. E(.: bo#.$riends brea,.ins travel agents E(ceptii: substantivele compuse al caror prim element este man sau &oman vor primi semnul pluralului pentru ambele substantive componente. E(.: men drivers &omen teac"ers men servants 7n cazul substantivelor compuse $ormate din constructii de genul substantiv 3 prepozitie * adverb 3 substantiv substantivul de baza va primi semnul pluralului. E(.: sisters.in.la& passers.b# men.o$.&ar "angers.on loo,ers.on runners.up 8brevierile sau initialele vor $orma pluralul prin adaugarea unui s E(.: !2s )!embers o$ 2arliament+ 9:2s )ver# important persons+ 1.;. Substantivele unice )uncountable nouns+ Sunt substantive care nu se pot numara )uncountable+ deoarece reprezinta $ie unicate obiecte puternic individualizate notiuni abstracte. 1ume de substante: bread co$$ee gold paper clot" glass oil stone &ood 8bstractiuni: eart" paradise nature t"e present advice deat" "elp in$ormation ne&s beaut# e(perience "orror ,no&ledge $riends"ip t"eor# literature 8lte substantive: baggage damage s"opping reading luggage par,ing &eat"er Substantivele unice sunt ntotdeana la singular si vor lua un verb la singular: E(.: <"is co$$ee is cold. <"e &eat"er &as dread$ul. 1u sunt precedate de a*an= pentru a e(prima o unitate din aceste substantive se $oloseste: some an# no a little bit piece o$ slice o$ etc. E(.: : do not &ant an# "elp. : need some in$ormation. <"is slice o$ bread is "ard. <"e piece o$ advice #ou gave me "elped. 1ota: !ulte dintre substantivele unice pot avea si sensuri care se pot numara ast$el devenind substantive comune si comport5ndu.se ca atare )primes a*an la singular pot avea plural+. Sens -nic * Sens 6omun >er "air is blac,. )2arul ei este negru.+ S"e $ound a "air in t"e mil,. )8 gasit un $ir de par n lapte.+ <"eir "ouse &as made o$ &ood. )6asa lor este din lemn.+ ?e picnic,ed in t"e &oods. )8m mers la picnic n padure.+ 1.@. Forma posesiva Se adauga As la $orma de singular a substantivelor care nu se termina n s: E(.: a c"ildAs voice t"e peopleAs c"oice a "orseAs mout" &omenAs clot"es 9om $olosi doar apostro$ul )A+ cu $ormele de plural ale substantivelor care se termina n s. E(.: a bo#sA sc"ool t"e Bo"nsonsA residence 1umele proprii terminate n s vor primi $ie doar apostro$ )A+ $ie As E(.: !r BonesAs * !r BonesA car CeatsAs * CeatsA poems 7n cazul substantivelor compuse si a titlurilor ultimul cuv5nt va primi As E(.: !# $at"er.in.la&As guitar >enr# t"e Eig"t"As &ives As se $oloseste si dupa initiale sau abrevieri. E(.: <"e 6EDAs assistant t"e 2!As speec" Forma posesiva se $oloseste n general c5nd vorbim de oameni animale tari. Se $oloseste de asemenea n urmatoarele cazuri: 7n e(presii temporale E(.: #esterda#As ne&spaper in $ive #earsA time ten minutesA brea, 7n e(presii construite dupa modelul bani 3 &ort" E(.: ten dollarsA &ort" o$ bananas a s"illingAs &ort" o$ stamps 7n alte e(presii uzuale: E(.: $or "eavenAs sa,e a &interAs da# t"e &aterAs edge t"e planeAs &ings t"e trainAs departure 7n cazul anumitor substantive $olosite la posesiv este uzuala omisiunea substantivului urmator atunci c5nd sensul comunicarii este clar )magazine birouri o$icii casa locuinta+. E(.: Cou can bu# t"is at t"e ba,erAs )s"op+. !ar# boug"t "er tic,ets at t"e travel agentAs )o$$ice+. <"e ,ids &ent to Bobb#As )"ouse+. :deea de posesie se poate e(prima si cu a%utorul constructiei o$3substantiv. 8ceasta constructie se $oloseste mai ales pentru lucruri sau $iinte umane sau animale atunci cand acestea sunt urmate de o propozitie subordonata. E(.: t"e &alls o$ t"e to&n t"e roo$ o$ t"e c"urc" t"e ,e#s o$ t"e "ouse : too, t"e advice o$ t"e girl : met on t"e bus and &ent to bu# t"e boo,.
1. Scrie $emininul urmatoarelor substantive: actor driver elep"ant guide son bull nep"e& cousin dog &aiter camel manager uncle lion bac"elor )burlac absolvent+ &ido&er assistant "ost sna,e pla#er bridegroom doctor teac"er. '. Scrie pluralul urmatoarelor substantive: ,ni$e bab# c"ild countr# aircra$t $oot ,e# ,ilo &oman lea$ loa$ man p"oto piano s"eep s"el$ store# )palier cat+ stor# t"ie$ toot" &i$e. 0. Eescrie urmatoarele constructii con$orm modelului: <"e luggage belonging to t"e travelers . <"e travelerAs luggage <"e room belonging to t"e c"ild . <"e clot"es belonging to t"e c"ildren . <"e car belonging to !r. Smit" . <"e luggage belonging to t"e 9:2 . <"e $lat belonging to "er son.in.la& . <"e canteen used b# t"e &or,ers . :mportant ! 9F rog sF citii cu atenie G"idul studentului la adresa: "ttp:**&&&.academiaonline.ro*inde(.p"p*:n$o6entru*G"idulGStudentului special conceput pentru a rFspunde tuturor ntrebFrilor noilor cursani legate de modul de $uncionare Hi de nvFare n cadrul 8cademiei Dnline. IiscutF Hi comenteazF mpreunF cu colegii Hi tutorul e(erciiile $iecFrei lecii Hi probleme de gramaticF n spaiul Seminariilor Dnline. 1u uita cF poi accesa doar leciile desc"ise sFptFm5nal Lecia 0: 8d%ectivul
0.1. Forma ad%ectivului 8d%ectivele sunt invariabile. Ele nu si sc"imba $orma n $unctie de gen sau numar. E(.: 8 "ot potato some "ot potatoes. 2entru a sublinia sau accentua sensul unui ad%ectiv se pot $olosi ver# reall#: E(.: 8 ver# "ot potato some reall# "ot potatoes. 0.'. 2ozitia ad%ectivului Ie obicei ad%ectivul se aseaza n $ata substantivului determinat: E(.: 8 good movie. Iupa verbe au(iliare ca to be to become to seem to loo, to taste to appear to $eel to ,eep to ma,e to smell to sound to turn etc: E(.: <"e movie is good. Cou seem upset. <"is c"eese tastes di$$erent. Iupa substantiv n e(presii $i(e: E(.: t"e 2rincess Eo#al t"e 2resident elect t"e court martial 65teva ad%ective ca de e(emplu c"ie$ main poor )4un$ortunate+ stau numai n $ata substantivului determinat: E(.: <"is is t"e main purpose o$ t"e meeting. <"at poor &oman &as living in a garage. 8ltele pot sta numai dupa un verb au(iliar: asleep upset a&a,e a$raid ali,e alive alone anno#ed ill &ell sorr# E(.: >eAs asleep. :Am alone. -nele ad%ective si sc"imba sensul n $unctie de pozitia pe care o ocupa. 8d%ectivele involved present concerned au sens di$erit daca sunt plasate n $ata substantivului sau dupa acesta. E(.: <"ese are t"e people involved * concerned. )t"e people &"o "ave somet"ing to do &it" t"e matter+ <"e# "ad an involved discussion on t"e matter. )detailed comple(+ : am a concerned mot"er. )&orried an(ious+ <"e list o$ t"e students present is outside on t"e door. )students &"o &ere t"ere+ <"e present status o$ t"e matter re/uires urgent attention. )current+ 0.0. Functiile ad%ectivului 8d%ectivul ne spune mai multe despre calitatile substantivul determinat. 8d%ectivele pot e(prima: Sentimente sau calitati: E(.: <"e# ma,e an original couple. S"e is a single mot"er. 1ationalitatea sau originea: E(.: Eicardo is Spanis". >is mot"er is 8rgentinean and "is $at"er is 6anadian. : boug"t "im a S&iss &atc" $or 6"ristmas. Ii$erite caracteristici ale unui obiect: E(.: <"e table is long. <"e steel tra# &as a gi$t. 95rsta: E(.: !# "at is too old. : &ill bu# anot"er one. >e is still ver# #oung almost a bo#. Iimensiuni marime si masuri: E(.: JGone &it" t"e ?indJ is a ver# long $ilm. <"at bo# is too tall. 6uloarea: E(.: : "ave a red %ac,et to go &it" m# ne& &"ite s,irt. !aterie * material: E(.: >e &ore a cotton s"irt. :t &as a silver tra# not a steel tra#. Forma: E(.: 8 rectangular envelope. 8 round table. Budecati pareri sau opinii: E(.: Grammar is $ascinating. <"e s"o& &as entertaining. 0.;. Drdinea ad%ectivelor 8tunci c5nd se $olosesc doua sau mai multe ad%ective pentru a descrie acelasi substantiv ordinea lor depinde de $unctiile acestora. E(ista mai multe variante dar cea mai obisnuita ordine este: 9alue*opinion Size 8ge*<emperature S"ape 6olour Drigin !aterial 9alue*opinion delicious lovel# c"arming Size small "uge tin# 8ge*<emperature old "ot #oung little S"ape round s/uare rectangular 6olour red blonde blac, Drigin S&edis" 9ictorian 6"inese !aterial plastic &ooden silver E(emple: a green round plastic buc,et an elegant little Frenc" cloc, a small round &ooden table 0.@. Gradele de comparatie ale ad%ectivelor 0.@.1. Formarea comparativului si superlativului E(ista trei grade de comparatie ale ad%ectivelor: pozitiv )nalt+ comparativ )mai nalt+ superlativ )cel mai nalt+. 7n limba engleza comparativul si superlativul se $ormeaza ast$el: 1umar de silabe )2ozitiv+ 6omparativ Superlativ o silaba 3 .er 3 .est tall taller tallest 8d%ectivele $ormate dintr.o silaba Kconsoana 3 o vocala 3 consoanaL vor dubla consoana $inala: $at $atter $attest big bigger biggest sad sadder saddest doua silabe 3 .er S8- more 3 ad% 3 .est S8- most 3 ad% 3 8d%ectivele terminate n: .# .l# .o& 3 8d%ectivele terminate n: .le .er sau .ure 3 -rmatoarele ad%ective: "andsome polite pleasant common /uiet "app# "appier* more "app# "appiest* most "app# #ello& #ello&er* more #ello& #ello&est* most #ello& simple simpler* more simple simplest* most simple tender tenderer* more tender tenderest* most tender Iaca nu esti sigur $oloseste more 3 ad% S8- most 3 ad%. 1ota: 8d%ectivele terminate n .# ca de e(emplu "app# prett# bus# sunn# luc,# etc. vor nlocui .# cu .ier sau .iest la $orma comparativa si superlativa: bus# busier busiest trei sau mai multe silabe more 3 ad% most 3 ad% important more important most important e(pensive more e(pensive most e(pensive E(emple: a. 8 cat is $ast a tiger is $aster but a c"eeta" is t"e $astest. b. 8 car is "eav# a truc, is "eavier but a train is t"e "eaviest. c. 8 par, benc" is com$ortable a restaurant c"air is more com$ortable but a so$a is t"e most com$ortable. 0.@.'. Forme neregulate -rmatoarele ad%ective au $orme de comparativ si superlativ total neregulate: 2ozitiv 6omparativ Superlativ good better best bad &orse &orst little less least old older * elder oldest * eldest muc" * man# more most $ar $urt"er * $art"er $urt"est * $art"est 0.@.0. 6omparatia ad%ectivelor t"e 3 superlative E(.: <"is is t"e oldest t"eater in London. comparative 3 t"an . pentru a compara di$erentele dintre doua obiecte evenimente sau $iinte: E(.: >e ma,es $e&er mista,es t"an #ou do. <"ailand is sunnier t"an 1or&a#. 8lbert is more intelligent t"an 8rt"ur. as 3 ad%ective 3 as . constructie $olosita pentru a compara oameni locuri $iinte evenimete sau obiecte ntre care nu e(ista di$erente: E(.: 2eter is '; #ears old. Bo"n is '; #ears old. 2eter is as old as Bo"n. Eamona is as "app# as Eap"ael. 8 tiger is as dangerous as a lion. not as 3 ad%ective 3 as . putem arata di$erentele dintre doua substantive $olosind contructia not so*as ...as: E(.: !ont Blanc is not as "ig" as !ount Everest. 1or&a# is not as sunn# as <"ailand
1. Scrie comparativul si superlativul urmatoarelor ad%ective: "app# brave bus# clever dr# bad $at man# beauti$ul di$$icult e(citing $ar good. '. 6ompleteaza cu as t"e sau t"an dupa caz: . ?"at about t"is oneM . :tAs better GGGG t"e one &e sa& in >arrods. . :tAs bigger GGGG t"e one in our local s"op. . But itAs more e(pensive GGGG t"e ot"ers. . Io &e &ant one GGGG big GGG t"atM . Ces GGGG bigger GGGG better. LetAs bu# it. :tAs GGGG best &eAve seen so $ar. 0. 6ompleteaza spatiile libere cu $orma de comparativ sau superlativ a ad%ectivelor din paranteza )adauga si t"an acolo unde este cazul+: <"e N oAcloc, train is muc" )$ast+ GGGG t"e O.0P one. D$ course it is )cro&ded+ GGGGG t"e O.0P train and t"e tic,ets are )e(pensive+ GGGGG. Cou get )c"eap+ GGGGG $ares be$ore N oAcloc,. Still itAs t"e )/uic,+ GGGGG &a# o$ getting to Bat" unless #ou &ant to $l# and getting to t"e airport is muc" )di$$icult+ GGGG getting to t"e station.
Lecia ;: 8dverbul
8dverbele sunt cuvinte care ne spun mai multe despre cum unde c5nd c5t de $recvent sau n ce mFsura are loc o actiune. ;.1. Functia adverbelor 8st$el adverbele determina n general verbe: E(.: <"e bus moved slo&l#. )cumM+ : am going "ome tomorro&. )c5ndM+ 8dverbele pot determina si ad%ective: Cou loo, absolutel# $abulous! Sau alte adverbe: S"e pla#ed t"e violin e(tremel# &ell. CouAre spea,ing too /uietl#. Sau c"iar propozitii intregi: 2er"aps &eAll see #ou again ne(t #ear. ;.'. Forma adverbelor ;.'.1. 8dverbele se $ormeaza de cele mai multe ori prin adaugarea unui .l# la $orma de singular a ad%ectivului: 8d%ectiv 8dverb )8d%ectiv 3 l#+E(emple care$ul care$ull# >e care$ull# pic,ed up a tie. /uic, /uic,l# <ime goes /uic,l#. slo& slo&l# >e &al,ed slo&l# to t"e door. !odi$icari ortogra$ice: Iaca ad%ectivul se termina in .# acesta se va inlocui cu .i 3 .l#. E(.: eas# . easil# angr# . angril# luc,# . luc,il# 65nd avem un .le terminal ).able .ible .le+ dispare .e si este inlocuit cu .#. E(.: probable . probabl# terrible . terribl# gentle . gentl# 8d%ectivele terminate in .ic adauga .all#. E(.: basic . basicall# economic . economicall# tragic . tragicall# E(ceptie: public . publicl# Forme neregulate E(.: true . trul# due . dul# &"ole . &"oll# ;.'.'. -nele adverbe au aceeasi $orma ca si ad%ectivele: E(.: earl# $ast "ard "ig" late near straig"t &rong 6ompara: <"is is a "ard e(ercise. )ad%ectiv+ >e &or,s "ard. )adverb+ ?e sa& man# "ig" buildings. )ad%ectiv+ <"e bird $le& "ig" in t"e s,#. )adverb+ ;.'.0. -nor ad%ective le corespund doua $orme adverbiale care au sensuri di$erite: 8d%ectiv Forme adverbiale E(emple deep 1. deep '. deepl# >e loo,ed deep into "er e#es. )adanc+ S"e is deepl# in love. )pro$und p5na peste cap+ direct 1. direct '. directl# Cou can dial 1e& Cor, direct. )n mod direct+ >e &ent t"ere directl#. )direct $ara nt5rziere+ $irst 1. $irst '. $irstl# !# mot"er came in $irst t"en m# brot"ers and sisters. )nt5i+ Firstl# : &ould li,e to &elcome #ou "ere. )n primul r5nd+ 8lte e(emple: "ard lig"t %ust last late most near prett rig"t round s"ort &rong.
?ell * Good ?ell este adverbul care corespunde $ormei ad%ectivale good. <"e# are good s&immers. <"e# s&im &ell. S"e is a good pianist. S"e pla#s t"e piano &ell. ;.0. Gradele de comparatie ale adverbelor 8dverbele $ormeaza comparativul si superlativul la $el ca si ad%ectivele )vezi: 0.@. Gradele de comparatie ale ad%ectivelor+: 8dauga .er pentru comparativ si .est pentru superlativ la adverbele dintr.o singura silaba: "ard . "arder . "ardest 8dauga more pentru comparativ si most pentru superlativ la adverbele $ormate din doua sau mai multe silabe si la cele terminate in .l#: seriousl# . more seriousl# . most seriousl# -nele adverbe au $orme neregulate la comparativ si superlativ: badl# . &orse . &orst little . less . least &ell . better . best muc" . more . most Ie retinut! -neori most poate avea sensul de ver#: ?e &ere most grate$ul $or #our "elp. : am most impressed b# t"is application. ;.;. 6lasi$icarea adverbelor 8dverbe de mod 8dverbe de loc si directie 8dverbe de timp durata si $recventa 8dverbe de probabilitate 8dverbe de grad ;.;.1. 8dverbe de mod 8dverbele de mod ne arata cum in ce mod are loc o actiune. Ele se aseaza in propozitie dupa verb sau dupa complementul acestuia. E(emple: >e s&ims &ell. )dupa verb+ >e ran... rapidl# slo&l# /uic,l#. S"e spo,e... so$tl# loudl# aggressivel#. Bames coug"ed loudl# to attract "er attention. >e pla#s t"e $lute beauti$ull#. )dupa complement+ >e ate t"e c"ocolate ca,e greedil#.
1. 8dverbul de mod nu se aseaza ntre verb si complement: :ncorect: >e ate greedil# t"e c"ocolate ca,e. 6orect: >e ate t"e c"ocolate ca,e greedil#. '. 2ozitia adverbului n propozitie este $oarte importanta mai ales atunci c5nd e(ista mai multe verbe n propozitie. Iaca adverbul este asezat dupa o propozitie atunci acesta modi$ica ntregul sens e(primat n propozitie. Dbserva di$erentele de sens n $unctie de locul adverbului n propozitie: >e /uietl# as,ed me to leave t"e "ouse. )4 cererea lui a $ost $acuta n liniste+ >e as,ed me to leave t"e "ouse /uietl#. )4 plecarea a $ost $acuta n liniste+ ;.;.'. 8dverbe de loc si directie 1e arata unde are loc actiunea verbului. Se aseaza in general dupa verbul principal sau complementul sau. E(emple: Iupa verb: : loo,ed ever#&"ere. Bo"n loo,ed ...a&a# up do&n around... :Am going ..."ome out bac,... Iupa complement: <"e# built a "ouse nearb#. S"e too, t"e c"ild outside. 8. >ere * t"ere. 6u verbe de miscare "ere e(prima ideea de nspre* cu * mpreuna cu vorbitorul iar t"ere contrariul departe $ara participarea vorbitorului: E(.: 6ome "ere )4 spre mine+ :tAs in "ere )4 vino impreuna cu mine sa vezi+ 2ut it t"ere )4 departe de mine+ :tAs in t"ere )4 du.te singur sa vezi+ E(presii cu "ere* t"ere: do&n "ere do&n t"ere over "ere over t"ere under "ere under t"ere up "ere up t"ere. B. 8dverbele de loc terminate n .&ards . e(prima ideea de miscare ntr.o anumita directie: E(.: bac,&ards $or&ards do&n&ards up&ards in&ards out&ards nort"&ards sout"&ards east&ards &est&ards "ome&ards on&ards. 6ats donAt usuall# &al, bac,&ards. <"e s"ip sailed &est&ards. Ie retinut! <o&ards este prepozitie nu adverb ast$el nc5t va $i ntotdeauna urmat de un substantiv sau pronume: E(.: >e &al,ed to&ards t"e car. S"e ran to&ards me. 6. 8dverbe care e(prima at5t locul c5t si directia: a"ead abroad overseas up"ill do&n"ill side&a#s indoors outdoors. ;.;.0. 8dverbe de timp durata si $recventa 8rata cand a avut loc o actiune dar si durata sau $recventa actiunii. E(.: 65nd: toda# #esterda# later no& last #ear Iurata pentru c5t timp: all da# not long $or a &"ile since last #ear 65t de $recvent: sometimes $re/uentl# never o$ten #earl# Ie obicei adverbele de timp se aseaza la s$5rsitul propozitiei sau em$atic la nceputul ei: E(.: Dne o$ m# c"ildren &rote to me #esterda#. Later t"e bo# understood t"e stor#. 8dverbele care indica durata se aseaza la s$arsitul propozitiei: E(.: S"e sta#ed in t"e "ouse all da#. !# mot"er lived in France $or a #ear. Ie retinut! For este intotdeauna urmat de o e(presie de durata: $or t"ree da#s $or a &ee, $or several #ears $or t&o centuries. Since este intotdeauna urmat e(presia unui moment punctual n timp: since !onda# since 1QQO since t"e last &ar. 8dverbele de $recventa e(prima $recventa unei actiuni si se aseaza de obicei in $ata verbului principal dar dupa verbele au(iliare )cum ar $i be "ave ma# must+: : o$ten eat vegetarian $ood. )in $ata verbului principal+ Cou must al&a#s $asten #our seat belt. )dupa verbul au(iliar must+ : "ave never $orgotten m# $irst ,iss. )dupa verbul au(iliar "ave si in $ata verbului principal $orgotten+ -nele adverbe de $recventa e(prima regularitatea incidentei unei actiuni si se plaseaza la s$arsitul prepozitiei: <"is magazine is publis"ed mont"l#. >e visits "is mot"er once a &ee,. 8dverbe de $ecventa: $re/uentl# generall# normall# occasionall# o$ten regularl# sometimes usuall#. Ie retinut! Cet se $oloseste in propozitii interogative sau negative: >ave #ou $inis"ed #our &or, #etM 1o not #et. <"e# "avenAt met "im #et. Still e(prima ideea de continuitate. Se $oloseste in propozitii pozitive sau interogative. : am still "ungr#. Io #ou still &or, $or t"e BB6M Drdinea adverbelor de timp Iaca este nevoie de mai multe adverbe de timp in aceeasi propozitie ordinea lor va $i: Drdinea E(emple 1: adverbe de durata ': adverbe de $recventa 0: adverbe de timp 1 3 ' : : &or, )1+ $or $ive "ours )'+ ever# da#. ' 3 0 : <"e magazine &as publis"ed )'+ &ee,l# )0+ last #ear. 1 3 0 : : &as abroad )1+ $or t&o mont"s )0+ last #ear. 1 3 ' 3 0 : S"e &or,ed in a "ospital )1+ $or t&o da#s )'+ ever# &ee, )0+ last #ear. ;.;.;. 8dverbe de siguranta si probabilitate 8cestea e(prima cat de sigur este vorbitorul de actiunea sau evenimentul pe care il relateaza: certainl# de$initel# probabl# undoubtedl# surel# ma#be obviousl# per"aps possibl# reall#. Se aseaza in propozitie intre verbul au(iliar si verbul principal. E(.: >e "as certainl# $orgotten t"e meeting. 2entru o $ormulare em$atica sau o relie$are a a$irmatiilor se aseaza n debutul $razei: E(.: -ndoubtedl# ?inston 6"urc"ill &as a great politician. Ie retinut! Surel# asezat la inceputul propozitiei inseamna ca vorbitorul este convins de adevarul unei a$irmatii dar incearca sa obtina o con$irmare: Surel# #ouAve got a bic#cleM ;.;.@. 8dverbe de grad 8ceastea e(prima intensitatea sau gradul de indeplinire a actiunii unui verb ad%ectiv sau adverb: almost nearl# /uite %ust too enoug" "ardl# scarcel# completel# ver# e(tremel#. Locul lor in propozitie este $ie in $ata ad%ectivului sau adverbului pe care il determina $ie in $ata verbului principal: E(.: <"e &ater &as e(tremel# cold. >e &as %ust leaving. S"e "as almost $inis"ed. Enoug" ver# too Enoug" inseamna Jpana la punctul necesar pentru a...J si se plaseaza dupa ad%ectiv sau adverb: :s #our co$$ee "ot enoug"M )ad%ectiv+ >e didnAt &or, "ard enoug". )adverb+ <oo 4 Jmai mult decat este necesar pentru...J si se aseaza in $ata ad%ectivului sau adverbului: <"is co$$ee is too "ot. )ad%ective+ >e &or,s too "ard. )adverb+ 9er# intareste sensul unui ad%ectiv sau adverb si se aseaza in $ata acestora: <"e girl &as ver# beauti$ul. )ad%ectiv+ >e &or,ed ver# /uic,l#. )adverb+ Ie retinut! E(ista o di$erenta importanta intre too si ver#: 9er# e(prima un $apt: >e spea,s ver# /uic,l#. <oo sugereaza e(istenta unei probleme: >e spea,s too /uic,l# )$or me to understand+. 8lte adverbe asemanatoare lui ver#: e(tremel# especiall# particularl# prett# rat"er /uite $airl# rat"er not especiall# not particularl#.
1. 8lege ad%ectivul sau adverbul din paranteza pentru a completa corect $iecare perec"e de propozitii: a. :tAs an GGG /uestion. Cou s"ould be able to ans&er it /uite GGG. )eas#* easil#+ b. : can t#pe a bit but :Am ver# GGG . :Am a$raid : can onl# t#pe ver# GGG. )slo&* slo&l#+ c. !r Eobbins s"outed GGG at t"e c"ildren. <"e c"ildren made !r Eobbins ver# GGG. )angr#* angril#+ d. !ar# sang GGG at t"e concert last nig"t. S"e sang a GGGG song at t"e concert last nig"t. )beauti$ul* beauti$ull#+ e. ?"at &as &rong &it" BillM >e loo,ed ver# GGG . Bill s"oo, "is "ead GGG. )sad* sadl#+ '. 6ompleteaza urmatoarele propozitii cu ago since sau $or: a. 6olumbus discovered 8merica about si( "undred #ears GGG. b. G"ana "as been an independent countr# GGG 1Q@O. c. Eussia "as been a republic GGG over sevent# #ears. d. D($ord "as been a center o$ learning GGG more t"an a t"ousand #ears. e. !ost Britis" universities &ere $ounded less t"an $i$t# #ears GGG. 0. 6ompleteaza urmatoarele propozitii cu: still #et alread# an# longer an# more. a. Bo"n doesnAt live in London GGG . >eAs moved to Bristol. b. <"e c"ildren "avenAt gone to bed GGG . <"e#Are GGG &atc"ing television. c. . :s 8nne GGG "ereM . 1o s"e "as GGG le$t. d. Bec,# "asnAt gone to universit# GGG. S"eAs GGGG at sc"ool. e. >ave #ou started #our ne& %ob GGG or are #ou GGG &or,ing in LondonM $. <"an,s $or #our "elp. : &onAt trouble #ou GGG.
Lecia @: 2ronumele
@.1. Functia pronumelui 2ronumele sunt cuvinte lipsite de inteles de sine statator. Ele nu denumesc si nu caracterizeaza nimic $unctia lor $iind aceea de a inlocui un substantiv $acand ast$el re$erire la o idee obiect sau actiune mentionate anterior sau cunoscuta de catre interlocutor. E(.: Bo"n did all t"e &or,. >e did all t"e &or,. ?"o did all t"e &or,M @.'. Forma pronumelui 2ronumele au $orme speci$ice in $unctie de: 1umar: singular . t"is= plural . t"ese 6az: 1ominativ . s"e= Genitiv . "ers= Iativ . to "er= 8cuzativ . "er Gen: masculin . "e= Feminin . s"e= neutru . it 2ronumele pot $i simple )#ou &"ic" man#+ sau compuse )ever#bod# &"atever no one+. @.0. 6lasi$icarea pronumelor Iupa continut si $unctie pronumele pot $i: 2ersonale Ee$le(ive 1e"otarate Iemonstrative Eelative Ie ntarire :nterogative Eeciproce @.0.1. 2ronumele personale 1ominativ Genitiv Iativ 8cuzativ Singular : mine )to+ meme #ou #ours )to+ #ou #ou "e "is )to+ "im "im s"e "ers )to+ "er"er it its )to+ it it 2lural &e ours )to+ us us #ou #ours )to+ #ou #ou t"e# t"eirs )to+ t"em t"em
: se scrie intotdeauna cu ma%uscula. :ts )pronume+ nu are apostro$. :tAs vine de la it is sau it "as! Forme ar"aice si poetice: pers. :: sg. . t"ou t"ine )to+ t"ee
: gave "im t"e boo,. >e ran t"e London !arat"on. :tAs a pleasure to "im. : onl# pla#ed against "er once. <"ese boo,s are ours. :s t"is pen #ours or mineM Cou * <"e# impersonal . putem $olosi aceste doua pronume pentru a vorbi despre oameni in general. E(.: Cou "ave to drive on t"e ot"er side o$ t"e road in Great Britain. <"e# sa# s"eAs ver# clever. :t . poate indeplini o serie de $unctii de mare importanta: :t impersonal )in e(presii impersonale temporale e(primand starea vremii distante sau in contructii pasive+ E(.: :tAs O oAcloc,. :t &as spring. :s it !onda#M >o& "ot it is! >o& $ar is it to t"e stationM :t demostrativ E(.: ?"o is itM :tAs t"e postman. :tAs t"e c"ildren. @.0.'. 2ronumele re$le(ive 8cestea insotesc un verb si se re$era la subiect. Se $olosesc atunci cand subiectul si complementul direct se re$era la aceeasi persoana. Forme: Singular: m#sel$ #oursel$ "imsel$ "ersel$ itsel$ 2lural: ourselves #ourselves t"emselves E(.: : &anted to do it m#sel$ but "e insisted on "elping me. S"e $ell o$$ t"e ladder and in%ured "ersel$. Cou can do t"ese tas,s b# #oursel$ or &it" a partner. 8$ter $ive minutes it &ill automaticall# turn itsel$ do&n. LetAs bu# ourselves a c"air $or t"e garden. <"e# built t"e "ouse t"emselves. @.0.0. 2ronumele ne"otarate Some an# ever# se pot combina cu .one .bod# .t"ing pentru a obtine pronumele ne"otarate: an#one an#bod# an#t"ing someone somebod# somet"ing ever#one ever#bod# ever#t"ing. 1o poate $orma impreuna cu .bod# sau .one pronumele: nobod# no.one.
8tat in engleza britanica cat si in cea americana pronumele ne"otarate an#one an#bod# someone somebod# ever#one ever#bod# no.one sunt din punct de vedere gramatical la singular si trebuie $olosite cu un verb la singular. 8lte pronume ne"otarate: enoug" $e& $e&er less little man# muc" several more most all bot" ever# eac" an# eit"er neit"er none some. Ie retinut! Iaca acestea $orme preceda un substantiv nu mai sunt pronume ci determinanti substantivali. E(.: Fe& &ill be c"osen= $e&er &ill $inis". Little is e(pected. @.0.;. 2ronumele demonstrativ 2ronumele demostrative: t"is t"ese t"at t"ose suc" pot $unctiona atat ca pronume cat si ca determinanti substantivali. E(.: <"at is incredible! )re$erring to somet"ing #ou %ust sa&+ : &ill never $orget t"is. )re$erring to a recent e(perience+ Suc" is m# belie$. )re$erring to an e(planation %ust made+ <"is si t"ese sugereaza ideea de apropiere temporala sau spatiala pe cand t"at si t"ose sugereaza ideea de departare. E(.: <"ese )panca,es sitting "ere no& on m# plate+ are delicious. <"ose )panca,es t"at : "ad #esterda# morning+ &ere even better. <"is )boo, in m# "and+ is &ell &ritten= t"at )boo, t"at :Am pointing to over t"ere on t"e table+ is tras". 8ceasta idee de departare se poate trans$orma c"iar in dispret sau instrainare a$ectiva: E(.: 8re #ou going to &ear t"eseM )<"e# are a&$ul. : do not li,e t"em at all.+ 6an #ou belive : &ould "ave boug"t t"atM @.0.@. 2ronumele relative 2ronumele relativ $ace re$erire la un substantiv sau inlocuitor substantival mentionat in conte(tul aterior )antecedent+ si leaga propozitia sau grupul de cuvinte care e(plica sau da mai multe detalii despre substantivul antecedent de propozitia continand substantivul determinat. 2ronumele relative sunt : &"o &"oever &"ic" t"at. E(.: <"e student &"o studies "ardest usuall# does t"e best. 8legerea corecta dintre &"ic" si t"at se inscrie printre cele mai $recvente nelamuriri ale studentilor la limba engleza. :n general &"ic" se $oloseste pentru a introduce propozitii care au natura de paranteze e(plicatii suplimentare dar care pot $i inlaturate sau omise $ara a sc"imba intelesul $razei. Iin acest motiv propozitiile introduse prin &"ic" sunt in general intre virgule. Iin contra propozitiile introduse de t"at sunt considerate indispensabile sensului $razei si nu se vor pune intre virgule. ?"o si $ormele sale se re$era la persoane &"ic" se re$era la lucruri iar t"at poate $ace re$erire la ambele. E(.: <"e man &"o "i%ac,ed t"e plane &anted to get to 6uba. <"e couple &"o live ne(t door "ave t"e radio on all nig"t. <"e team t"at &on t"e c"ampions"ip received a great reception. <"is is t"e program &"ic" &on t"e prize. ?eAll plant ne& trees to replace t"ose &"ic" $ell. @.0.R. 2ronumele de intarire :nsoteste substantive sau pronume personale pentru a le sublinia. 6a $orma sunt identice cu pronumele re$le(ive: Singular: m#sel$ #oursel$ "imsel$ "ersel$ itsel$ 2lural: ourselves #ourselves t"emselves E(.: : m#sel$ donAt ,no& t"e ans&er. !ar# did all t"is "ersel$. !ar# "ersel$ did all t"is. E(presii: b# m#sel$ 4 singur de unul singur E(.: : &or,ed b# m#sel$. Little Bane read t"e stor# b# "ersel$. @.0.O. 2ronumele interogativ 2ronumele interogative introduc intrebari propozitii interogative directe sau indirecte. Forme: &"oM &"atM &"ic"M &"oseM )to+ &"omM E(.: ?"o said t"atM ?"ose are t"ose boo,sM : do not remember to &"om : gave m# s&eater. ?"at "appenedM ?"atAs t"e &eat"er li,eM @.0.N. 2ronumele reciproce Forme: eac" ot"er si one anot"er. Se $olosesc pentru a e(prima relatii de reciprocitate intre $iinte idei lucruri. E(.: :$ Bob gave 8licia a boo, $or 6"ristmas and 8licia gave Bob a boo, $or 6"ristmas &e can sa# t"at t"e# gave eac" ot"er boo,s. !# mot"er and : give eac" ot"er a "ard time. <"e# borro&ed eac" ot"erAs ideas. Ie retinut! Eac" ot"er se re$era la doua obiecte pe cand one anot"er $ace re$erire la mai mult de doua obiecte sau $iinte. E(.: <"e scientists in t"is lab o$ten use one anot"erAs e/uipment. >oc,e# pla#ers "it one anot"er /uite $re/uentl#.
1. 6ompleteaza pronumele personale care lipsesc: <"e ot"er da# &"en : &as s"opping a &oman stopped GmeG and as,ed GGG t"e &a# to t"e post o$$ice. GGG gave "er directions and GGG t"an,ed GGG politel# t"en ran o$$ /uic,l# in t"e opposite direction. GGG put m# "and in m# poc,et and $ound t"at m# &allet &as missing. GGG must "ave ta,en it &"ile GGG &ere tal,ing. GGG s"outed and ran a$ter GGG but GGG &as no good. GGG "ad disapeared in t"e cro&d. '. 6ompleteaza urmatoarele propozitii cu pronume: : did it GGG S"e gave GGG to GGG ?e made t"e dinner GGG <"e# boug"t GGG in Singapore. !# pen is blue= GGG is green. <"is pen is blue so it is GGG : canAt do t"is. 6an GGG "elp meM IonAt give #our cats a bat". <"e# &as" GGG >e saved "is mone# so t"at "e could bu# ... a bic#cle. GGG ,no&s some &ords in Englis" li,e o,a# "i and b#e. GGG t"e students passed t"e e(am. 6an #ou tell GGG t"e timeM :t rained so GGG &ent $or a &al,. 0. 2uzzle: <"ere are some boo,s on a s"el$. <"ere a t"ree big ones and t&o small ones. Dne o$ t"e big ones is red. <"ere is a small green boo,. <"ere are t&o green ones altoget"er and t&o blue ones. Dnl# one o$ t"e small boo,s is green. 8cum raspunde la urmatoarele intrebari: 0.1. . >o& man# boo,s are t"ere altoget"erM 0.'. . ?"at colour are t"e big boo,sM 0.0. . ?"at colour are t"e small onesM Lecia R: 9erbul. 1otiuni introductive.
9erbul e(prima ideea e(istentei sau a actiunii intr.o propozitie. E(.: : am a student. <"e students passed all t"eir courses. R.1. 6ele ; $orme verbale <erminatiile $ormelor din limba engleza sunt $oarte usor de tinut minte. E(ista ; $orme verbale de baza. Limba engleza $ormeaza timpurile verbale cu a%utorul verbelor au(iliare spre deosebire de limba romana unde timpurile verbale se $ormeaza cu a%utorul desinentelor. Ie remarcat ca in limba engleza nu e(ista o $orma verbala speciala pentru viitor. 6ele ; $orme verbale de baza sunt importante deoarece cu aceste $orme si cu a%utorul verbelor au(iliare se $ormeaza timpurile in limba engleza: 1umele verbului Forma de bazaForma de trecut 2articipiul prezent 2articipiul trecut to &or, : can &or,. : &or,. : &or,ed. : am &or,ing. : "ave &or,ed. to &rite : can &rite. : &rite. : &rote. : am &riting. : "ave &ritten. 6ele mai $recvent $olosite verbe neregulate -rmatorul tabel reproducele cele mai $recvente verbe neregulate in patru $orme verbale reprezentative: Forma de baza adica in$initivul: to $l# 2ersoana ::: singular a timpului prezent: "e $lies 2ersoana ::: singular a trecutului: "e $le& 2articipiul trecut: "e "as $lo&n Base Form 2resent <"ird 2erson 2ast 2ast 2articiple arise be bear begin bite blo& brea, bring bu# catc" c"oose come creep dive do drag dra& dream drin, drive dro&n eat $all $ig"t $l# $orget $orgive $reeze get give go gro& "ang "ide ,no& la# lead arises is bears begins bites blo&s brea,s brings bu#s catc"es c"ooses comes creeps dives does drags dra&s dreams drin,s drives dro&ns eats $alls $ig"ts $lies $orgets $orgives $reezes gets gives goes gro&s "angs "ides ,no&s la#s leads arose &as*&ere bore began bit ble& bro,e broug"t boug"t caug"t c"ose came crept dived*dove did dragged dre& dreamed*dreamt dran, drove dro&ned ate $ell $oug"t $le& $orgot $orgave $roze got gave &ent gre& "ung "id ,ne& laid led arisen been borne begun bitten*bit blo&n bro,en broug"t boug"t caug"t c"osen come crept dived done dragged dra&n dreamt drun, driven dro&ned eaten $allen $oug"t $lo&n $orgotten $orgiven $rozen got*gotten given gone gro&n "ung "idden ,no&n laid led lie lig"t lose prove ride ring rise run see see, set s"a,e sing sin, sit spea, spring steal sting stri,e s&ear s&im s&ing ta,e tear t"ro& uses &a,e &ear &rite lies lig"ts loses proves rides rings rises runs sees see,s sets s"a,es sings sin,s sits spea,s springs steals stings stri,es s&ears s&ims s&ings ta,es tears t"ro&s used &a,es &ears &rites la# lit lost proved rode rang rose ran sa& soug"t set s"oo, sang san, sat spo,e sprang stole stung struc, s&ore s&am s&ung too, tore t"re& used &o,e*&a,ed &ore &rote lain lit lost proved*proven ridden rung risen run seen soug"t set s"a,en sung sun, sat spo,en sprung stolen stung struc, s&orn s&um s&ung ta,en torn t"ro&n used &o,en*&a,ed*&o,e &orn &ritten R.'. 9erbele au(iliare . be "ave do 9erbele au(iliare be "ave do se utilizeaza in $ormarea timpurilor verbale a $ormelor negative si interogative. E(.: >e is planning to get married soon. : "avenAt seen 2eter since last nig"t. Be ca au(iliar este $olosit pentru a $orma aspectul continuu in combinatie cu participiul prezent. E(.: >e is living in German#. Be mpreuna cu participiul trecut $ormeaza diateza pasiva E(.: <"ese cars are made in Bapan. >ave in combinatie cu participiul trecut $ormeaza timpurile per$ecte. E(.: : "ave c"anged m# mind. : &is" #ou "ad met Gu#. 2rezentul per$ect continuu trecutul per$ect continuu sunt $ormate cu ambele au(iliare be si "ave: E(.: >e "as been &or,ing ver# "ard recentl#. S"e did not ,no& "o& long s"e "ad been l#ing t"ere. Be si "ave se $olosesc de asemenea ca au(iliare pentru a $orma propozitii negative si interogative cu timpurile continue si per$ecte. E(.: >e isnAt going. >asnAt s"e seen it #etM 8u(iliarul do se $oloseste pentru a $orma negativul si interogativul prezentului sau trecutului simplu. E(.: >e doesnAt t"in, "e can come to t"e part#. Io #ou li,e "er ne& "aircutM 8u(iliarul do se poate $olosi cu verbe principale: do "ave. E(.: >e didnAt do "is "ome&or,. >e doesnAt "ave an# mone#. :n propozitii a$irmative do se $oloseste doar pentru evidentiere sau contrast. E(.: : do $eel sorr# $or Eoger.
1u se $oloseste niciodata au(iliarul do cu verbul to be. Singura e(ceptie este imperativul: IonAt be stupid! Io be a god bo# and sit still! R.0. !odul !odul verbal se re$era la una dintre cele trei atitudini pe care le poate avea un vorbitor $ata de continutul mesa%ului e(primat. !odul indicativ prezent in ma%oritatea $razelor de pe aceasta pagina se $oloseste pentru a $ace o a$irmatie sau a pune o intrebare. !odul imperativ se $oloseste pentru a da instructiuni ordine directive sugestii cu caracter pronuntat. E(.: Get #our "ome&or, done be$ore #ou &atc" television tonig"t. 2lease include cas" pa#ment &it" #our order $orm. Get out o$ to&n! Se observa ca nu e(ista nici un subiect in aceste propozitii. 2ronumele #ou )singular sau plural+ este subiectul implicit al propozitiilor imperative. !a%oritatea propozitiilor imperative vor avea deci subiectul la persoana ::. E(ceptie: constructie imperativa care include un subiect la persoana : E(.: LetAs )or Let us+ &or, on t"ese t"ings toget"er. !odul sub%onctiv se $oloseste in propozitiile subordonate in urmatoarele scopuri: e(presia unei dorinte= $raze conditionale care incep cu i$ si e(prima o conditie ireala $raze introduse prin as i$ sau as t"oug" si descriu speculatii sau conditii ireale $raze introduse prin t"at si care e(prima cereri sugestii solicitari. E(.: S"e &is"es "er bo#$riend &ere "ere. :$ Buan &ere more aggressive "eAd be a better "oc,e# pla#er. ?e &ould "ave passed i$ &e "ad studied "arder. >e acted as i$ "e &ere guilt#. : re/uested t"at "e be present at t"e "earing. Sub%onctivul nu este un mod important in limba engleza cum este in alte limbi de e(emplu in $ranceza sau spaniola. :n multe situatii care in alte limbi cer sub%onctivul in limba engleza sunt $olosite $ormele numeroaselor verbe au(iliarele. R.;. 9erbele $razale D alta particularitate a limbii engleze o reprezinta verbele $razale. 9erbele $razale sunt $ormate dintr.un verb si un alt cuvant de obicei o prepozitie. Ele au luat nastere in vorbirea de zi cu zi. 9erbele $razale au sensuri mai greu de g"icit la prima vedere si pot avea mai multe ast$el de intelesuri de multe ori di$erite. <e e(emplu to come out are 1N intelesuri di$erite! 9erbele pot $i combinate cu propozitii sau alte cuvinte pentru a obtine noi entitati. E(.: stand out stand up stand in stand o$$ stand b# stand $ast stand pat stand do&n stand against stand $or. !ai mult verbul si prepozitia sa par a nu avea nici o legatura in conte(tul respectiv E(.: Fill t"is out! Fill out t"is $orm. )a completa un $ormular+ <"ree mas,ed gunmen "eld up t"e Securit# Ban, t"is a$ternoon. )a %e$ui+ Cou le$t out t"e part about t"e police c"ase do&n 8s#lum 8venue. )a omite+ <"e la&#ers loo,ed over t"e papers care$ull# be$ore /uestioning t"e &itness. )a e(amina+ D lista sumara a celor mai $olosite verbe $razale insotite de o scurta e(plicatie si un e(emplu poate $i gasita la: "ttp:**&ebster.commnet.edu*grammar*p"rasals."tm.
1. 6ompleteaza cu be sau "ave la $ormele verbale potrivite: S&ans GGG large birds . almost ; $eet tall. <"e# GGG log nec,s. Some s&ans GGG ver# tame. <"e# o$ten come near people $or $ood. Females usuall# GGGG about si( babies &"ic" are called c#gnets. 6#gnets GGG gre# in colour and GGG ver# small &ings but &"en t"e# are $ull# gro&n t"e# GGG large and strong &ings and GGG &"ite in colour. S&ans can live to be ;P. '. 6ompleteaza verbele $razale in propozitiile de mai %os: "ung up came to catc" on eat out put on tal, over get b# turned do&n $ind out s"o& up >e tried to GGGG "is %ac,et be$ore "is tie &as tied. !# $amil# &as able to GGGGon ver# little mone# &"en : &as #oung. <"e detective vo&ed to GGGG &"o t"e murderer &as be$ore t"e case &ent to trial. ?"enever &e get tired o$ coo,ing &e GGG at our $avorite :talian restaurant. 6arlos GGGG on "is sister because "e &as so tired o$ listening to "er &"ining on t"e p"one. <as"onda &as astonis"ed t"at s"e &as GGG $or t"e counselorAs position. <"e committee promised t"at t"e celebrit# &ould GGGGGG at t"e big event. ?"en "e GGG "is &allet and bi,e &ere no&"ere to be $ound. 2ro$essor Farbman promised to GGG t"e e(am a$ter s"e returned t"e results. <erri &as able to GGG to t"e most comple( problems in calculus be$ore an#one else. Lecia O: <impurile verbale: prezentul simplu si continuu
Este $oarte important sa intelegem utilizarea si sensul timpurilor in limba engleza. !ulte dintre aceste $orme verbale nu au corespondent in limba romana. !ai mult sensul e(primat de $ormele verbale in limba engleza nu corespunde intotdeauna cu cel utilizat in limba romana. O.1. 6lasi$icarea timpurilor verbale O.1.1. in $unctie de timp: 2rezentul: 1. 2rezentul simplu '. 2rezentul continuu 0. 2rezent per$ect ;. 2rezent per$ect continuu <recutul: @. <recut simplu R. <recut continuu O. <recut per$ect N. <recut per$ect continuu 9iitorul: Q. 9iitorul simplu 1P. 9iitorul continuu 11. 9iitorul per$ect 1'. 9iitorul per$ect continuu 1. 2EESE1<-L S:!2L- 1.1. Forma 2rezentul simplu are $orma de baza a verbului )&rite &or,+. La persoana a :::.a sg. $orma de baza 3 .s )"e &rites s"e &or,s+. E(.: : pla# #ou pla# &e pla# t"e# pla# >e pla#s s"e pla#s it pla#s Forma negativa se $ormeaza cu au(iliarul do: E(.: : do not drin, tea. S"e*"e does not pla# $ootball. Forma interogativa: E(.: Io #ou &or, "ereM Ioes s"e*"e sing beauti$ull#M
Forma prezentului simplu pentru #ou persoana a ::.a singular si plural este identica. 2ersoana a :::.a singular a prezentului simplu adauga .s la s$arsit! 1.'. Functii: 8ctiuni obisnuite care se intampla in prezent sau in mod regulat dar nu neaparat in momentul e(act al vorbirii: E(.: !ina pla#s tennis ever# &ee,end. <"e 2ost o$$ice opens at Q:;@. 8devaruri sau realitati general acceptate: E(.: Some vegetarians eat $is" but t"e# do not eat meat. ?inds carr# &eat"er balloons around t"e eart" at t"e "eig"t o$ '; ,ilometers. E(presia opiniilor: E(.: : t"in, Spain is beauti$ul. <"e# believe ever#t"ing t"e# read. E(presie a pre$erintelor: E(.: Lisette li,es cats and dogs but s"e pre$ers cats. Bim pre$ers mat"s to languages. Se $oloseste pentru a e(prima asa numitul prezent istoric $acand ast$el re$erire la actiuni care s.au intamplat de $apt in trecut. E(.: ?e &ere &atc"ing t"e bac, door &"en all o$ a sudden in &al,s Iierdre. Iierdre tells me t"at s"e too, "er brot"er to t"e dentist. 2rezentul simplu poate avea valenta de viitor mai ales cu verbe ca: arrive come leave care sugereaza evenimente planuite sau programate: E(.: <"e train $rom Boston arrives t"is a$ternoon at t&o oAcloc,. >ig" tide is at 0:1@ p.m. <"e Super Bo&l starts at R:1@ p.m. E(presii care semnaleaza $recvent actiunile obisnuite e(primate prin prezentul simplu: all t"e time al&a#s ever# classe ever# da# ever# "olida# ever# "our ever# mont" ever# semester ever# &ee, ever# #ear most o$ t"e time never o$ten rarel# sometimes usuall# 1.0. 6on%ugare singular : &al, #ou &al, "e*s"e*it &al,s plural &e &al, #ou &al, t"e# &al, singular : sleep #ou sleep "e*s"e*it sleeps plural &e sleep #ou sleep t"e# sleep singular : am #ou are"e*s"e*it is plural &e are #ou aret"e# are E(emple: : &al, to &or, ever# da#. <"e 6"icago Bulls sometimes practice in t"is g#mnasium. Ir. Espinoza operates according to "er o&n sc"edule. 6oac" 6al"oun recruits $rom countries outside t"e -.S.8. '. 2EESE1<-L 6D1<:1-- '.1. Forma 8cest timp se $ormeaza cu a%utorul verbului au(iliar to be la prezent 3 $orma de baza a verbului 3 .ing )participiu prezent+. E(.: : am bu#ing all m# $amil#As 6"ristmas gi$ts earl# t"is #ear. S"e is &or,ing t"roug" t"e "olida# brea,. Forma negativa . se adauga not dupa $orma de prezent simplu a au(iliarului to be. E(.: :t is not raining. Forma interogativa se obtine prin inversiunea au(iliarului to be cu subiectul: E(.: 8re t"e# pla#ingM :s "e eatingM '.'. Functii 2rezentul continuu indica: o actiune care se a$la in plina des$asurare in momentul vorbirii. E(.: <"e p"one is ringing. : canAt ans&er it. :Am &as"ing m# "air. :tAs raining so t"e# "ave to stop t"e game. D actiune care se a$la in des$asurare in perioada prezenta dar care poate nu se intampla concomitent cu momentul vorbirii. E(.: <"e# are &riting a ne& boo,. S"eAs stud#ing Englis" at t"e Language 6enter. Iescrie o tendinta sau actiune care a debutat recent: E(.: !ore and more people are starting to pla# gol$ in !ala#sia. 2entru a desemna o actiune care este plani$icata pentru viitor: E(.: <o meet t"e demand $or Englis" language courses t"e# are planning to e(pand. !o"an is leaving $or London ne(t &ee,. '.0. 9erbele dinamice si statice :n general numai anumite verbe pot $i $olosite la aspectul continuu si acestea se numesc verbe dinamice. 8spectul continuu al unui verb arata ca o actiune este era sau va $i in des$asurare. Formele verbale progresive )aspectul continuu+ se $olosesc numai in cazul verbelor dinamice de miscare care e(prima calitati capabile de sc"imbare. 1u se spune J>e is being tallJ sau J>e is resembling "is mot"erJ sau J: am &anting spag"etti $or dinnerJ ci vom spune: J>e is tallJ J>e resembles "is mot"erJ J: &ant spag"ettiJ. <abelul urmator descrie in detaliu di$erentele dintre verbele statice si cele dinamice: 9EEBE I:18!:6E 9erbe care e(prima o activitate: abandon as, beg call drin, eat "elp learn listen loo, at pla# rain read sa# slice t"ro& &"isper &or, &rite E(.: : am begging #ou. : &as learning Frenc". <"e# &ill be pla#ing upstairs. Sensul este identic cu cel al $ormelor simple: E(.: : beg #ou. : learned Frenc". <"e# &ill pla# upstairs. 9erbe care e(prima procese: c"ange deteriorate gro&mature slo& do&n &iden E(.: <"e corn is gro&ing rapidl#. <ra$$ic is slo&ing do&n. Sensul este identic cu cel al $ormelor simple: E(.: <"e corn gro&s rapidl#. <ra$$ic slo&s do&n. 9erbe de perceptii senzoriale: ac"e $eel "urt itc" E(.: J: $eel badJ si J: am $eeling badJ au acelasi sens in acest caz. 9erbe care e(prima actiuni tranzitive: arrive die $all land leave lose Formele continue indica inceputul actiunii pe cand $ormele temporale simple din contra. E(.: S"e &as $alling out o$ bed )&"en : caug"t "er+. S"e $alls out o$ bed ever# nig"t. 9erbe e(primand actiuni momentane: "it %ump ,ic, ,noc, nod tap Formele continue indica durata scurta si sugereaza repetitia. E(.: S"e is "itting "er brot"er. >e is %umping around t"e "ouse. 9EEBE S<8<:6E 9erbe de perceptie senzatie activitate mentala: ab"or adore astonis" believe desire detest disli,e doubt $eel $orgive guess "ate "ear imagine impress intend ,no& li,e love mean mind perceive please pre$er presuppose realize recall recognize regard remember satis$# see smell suppose taste t"in, understand &ant &is" E(.: : detest rudabaga si nu : am detesting rudabaga. : pre$er cinnamon toast si nu : am pre$erring cinnamon toast. 9erbe de relatie si posesie: be belong to concern consist o$ contain cost depend on deserve e/ual $it "ave include involve lac, matter need o&e o&n possess re/uire resemble seem sound E(.: : am sic, si nu : am being sic,. : o&n ten acres o$ land si nu : am o&ning ten acres. !# brot"er o&es me ten dollars si nu !# brot"er is o&ing me ten dollars.
:maginati.va di$erenta de inteles dintre verbele statice si cele dinamice prin prisma intentiei cele statice e(primand calitati neintentionate pe cand cele dinamice calitati intentionate: <&o plus t&o e/uals $our. Bane is leaving $or Buc"arest. E/uals este un verb static si nu poate lua o $orma continua= nu e(ista optiune sau intentie in acest caz. Ioi plus doi a $ost si va $i intotdeauna egal cu patru. :s leaving e(prima optiunea si intentia subiectului de a e$ectua actiunea respectiva.
9erbul to "ave nu se $oloseste niciodata in aspectul continuu atunci cand are sensul de Ja su$eri deJ: : "ave $lu. >e "as a $ever. Se $oloseste la aspectul continuu atunci cand are intelesul de Ja anga%a pe cineva pentru o actiuneJ: :Am "aving m# "air done on ?ednesda#. <"e#Are "aving t"e "ouse painted. >ave se $oloseste la aspectul continuu atunci cand are sensul de Je(perientaJ: :Am "aving a lot o$ problems &it" t"is tas,. <"e#Are "aving trouble selling t"eir "ouse. '.;. 6on%ugare singular : am &al,ing #ou are &al,ing "e*s"e*it is &al,ing plural &e are &al,ing #ou are &al,ing t"e# are &al,ing singular : am sleeping #ou are sleeping "e*s"e*it is sleeping plural &e are sleeping #ou are sleeping t"e# are sleeping singular : am being #ou are being "e*s"e*it is being plural &e are being #ou are being t"e# are being E(emple: <"e summer is passing too /uic,l#. Eaoul is acting li,e "is $at"er. Some $ootball pla#ers are not being good role models $or #oungsters. :s "e being good to #ouM
Scrie 1P propozitii cu lucruri iti plac si inca zece cu cele care iti displac. E(emplu: : li,e tea. :n t"e morning : pre$er co$$ee.