3

Universitatea de Stat din Moldova

Introducere

Cu capitala la Nicosia, Cipru este o tanara membra a Uniunii Europene, foarte cunoscuta pentru
turismul mediteranean (situata in largul coastelor libaneze si turcesti, la rascruce intre Europa,
Africa si Orient, Cipru este a treia insula ca marime din Marea Mediterana, dupa Sicilia si
Sardinia). Cipru este, totodata, perfect situata pentru a oferi perspective largi initierii si
dezvoltarii operatiunilor de comert international, mai cu seama a activitatilor off-shore. Avand o
legislatie puternic inspirata din dreptul britanic, Cipru se infatiseaza, sub aspectul fiscalitatii, ca
un adevarat paradis, mai ales pentru nerezidenti: salariatii straini sunt impusi numai pentru
jumatate din veniturile obtinute, iar salariatii unei intreprinderi locale stabiliti in strainatate nu
datoreaza impozit pe venit daca isi depun si mentin banii in banci cipriote. Rezidentii permanenti
datoreaza numai o taxa de 5% pentru veniturile de peste 2000 cyp introduse in tara si un impozit
de 20% care se aplica asupra cresterilor de capital provenind din tranzactii imobiliare. Taxa pe
valoarea adaugata este, de regula, de numai 8%, beneficiile curente ale intreprinderilor sunt
impozitate progresiv, dar rezonabil, societatile off-shore de drept cipriot si stabilimentele locale
ale unor entitati colective straine beneficiaza de un regim fiscal deosebit de avantajos (motiv
pentru care numarul firmelor off-shore inmatriculate in Cipru este extrem de mare). Impozitul pe
profit, care a fost stabilit multa vreme la numai 4,25%, a fost marit de la 1 ianuarie 2003 la 10%
in perspectiva integrarii; pentru dividende nu se datoreaza impozit, nu se percepe taxe vamale la
importul de marfuri
Cipru a reusit sa se diferenieze de alte tari prin paradisuri fiscale i s devina una dintre cele mai
importante jurisdicii fiscale sczute la nivel internaional. Prin urmare, a reuit s se elibereze de
suspiciunile i controlul autoritilor fiscale din alte ri. Aceast combinatie de impozit scazut
cu existena unei reele de Tratate de Dubla Impunere extinsa in zeci de ri s-a dovedit a fi un
instrument extraordinar in planificarea fiscal internaional pentru orice profesionist. n ceea ce
privete orice form de investiii fa de rile Europei de Est, mai ales, Cipru s-a poziionat atat
ca principalul centru de afaceri din lume, cat si ca unul dintre cele mai benefice jurisdicii de
holding-uri din ntreaga lume. Cotele reduse de impozit vor permite un flux relativ intact de
dividende n Cipru provenit de la diverse filiale din Europa de Est, China, India sau Europa de
Nord America de Nord. Dividendele nu sunt supuse impozitarii in Cipru atata vreme cat
Holdingul din Cipru nu detine o participare minima de 1% in compania platitoare. Regimul
favorabil permite redistribuirea pe mai departe a acestor dividende catre acionarii nerezideni ai
holding-urilor din Cipru cu zero impozitare.

4


Capitolul I Evolutii si tendinte in Sistemul Fiscal Ciprian

1.1. Scurta evolutie a sistemului fiscal din Cipru
Cipru, o tara mediteraneeana in curs de dezvoltare, si-a depus cererea de aderare la Comunitatea
Europeana in luna iulie a anului 1990. Negocierile acestui stat au cunoscut unele etape specifice,
dar si comune pentru celelalte ultime noua state la inceput candidate, in prezent membre UE. O
etapa comuna este reprezentata de sesiunea la varf din iunie 1993 de la Copenhaga unde s-a silit
ca orice tara din Europa Centrala si de Est care aspira la statutul de membru al Uniunii Europene
trebuie sa indeplineasca toate obligatiile derivand din calitatea de membru si conditiile
economice si politice. in mai 1995, Comisia Europeana a elaborat sectiunea alba, care este un
document voluminos care cuprinde masurile preliminare pe care tarile candidate trebuie sa le
indeplineasca in vederea aderarii. Structurata pe 23 de module. sectiunea alba contine sute de
recomandari prin care tarile candidate isi pot adapta legislatia si pot sa-si pregateasca
administratii ie. Prin programul Phare acestor tari li se acorda asistenta tehnica pentru a le ajuta
in dificilul proces al alinierii la legislatia comunitara. in iunie 1996, la sesiune ia varf din iunie
1996 de la Florenta s-a hotarat ca negocierile cu statele din Europa Centrala si de Est pot fi
initiate. Mai tarziu, in iulie 1997, Comisia Europeana a afirmat ca din cele 10 tari candidate doar
sase dintre ele (inclusiCipru) pot incepe negocierile privind aderarea. De aceea negocierile cu
Cipru, Republica Ceha. Estonia, Ungaria, Polonia si Slovenia s-au declansat in luna martie a
anului 1998. Negocierile cu aceste sase state favorite s-au desfasurat separat, dar in mod paralel,
si s-au dovedit destul de dificile datorita lungilor etape de tranzitie necesare pentru pregatirea
alinierii legislatiei la aquis-ul comunitar.
Cipru a aderat in Comunitatea Europeana, alaturi alte inca 9(noua) state, in data de 1 mai 2004'
Pentru aceste ultime zece state membre proaspete ale Uniunii Europene, analiza sistemelor
fiscale va fi putin diferita de cea intalnita in cadrul acestui modul pentru primele 15 tari membre.
Elementul de noutate va consta din introducerea unei caracteristice specifice: o scurta prezentare
a evolutiei politicii fiscale din aceste recente tari UE in raport cu alinierea legislatiei fiscale la
imperativele comunitare in domeniu.
Analizand structura veniturilor fiscale ca procent in PIB, se remarca faptul ca Cipru se bazeaza
mai ales pe impozitele indirecte care reprezinta un procent de 13,5% in PIB pentru perioada
1998-2005 (elul nr. 2). in totalul veniturilor fiscale, impozitele indirecte aduna un procent extrem
de ridicat de 48,2% la nivelul anului 2005 (graficul nr. 46). Mai reduse sunt impozitele directe,
5

care insumeaza doar circa 10,1% in PIB (elul nr.7).
Presiunea fiscala totala in Cipru este relatiscazuta prezentand un indicator de presiune fiscala
globala de 30,9% in intervalul 1998-2005, cu circa 9-l0% sub media statelor membre UE (elul
nr.1). Raportul impozite/PIB a inregistrat o evolutie ascendenta intre anii 1998 si 2005 cu circa
5% (graficul nr. 20). O nota se impune aici: Cipru, ca de altfel toate aceste 10 (zece) tari de data
mai recenta in Uniunea Europeana, se caracterizeaza prin presiuni fiscale inferioare grupului EU
15 si se bazeaza in realizarea veniturilor sale in speciale pe impozitarea consumului. in anul
2004, in cadrul unui articol privind reformele fiscale din tarile noi aderate la Uniunea Europeana,
autorul Luca Grandullia (profesor ai universitatii din Genova) ca toate aceste noi tari se axeaza in
procurarea veniturilor lor fiscale pe impozitele indirecte320.
Veniturile provenite din impozitele directe sunt relatiapropiate de media celor 25 state membre
UE: elul nr.7 ne prezinta un indicator mediu pentru anii 1995-2005 de 10,1% inferior mediei
EU25 de 12,7%. Dintre acestea impozitul suportat de societatile comerciale este important
cunoscand o evolutie ascendenta in ultimii ani (circa 5% din PIB - elul nr. 9 - si de aproape 14%
in totalul veniturilor fiscale), alaturi de impozitul pe venitul persoanelor fizice care insumeaza
14,9% in totalul veniturilor si 3,8 % in PIB in perioada 1998-2005 (elul nr. 8).
In ceea ce priveste impozitul pe venitul personal Ciprul s-a aliniat cu standardul UE, detinand
din 1991 trei valori pentru cota de impozitare a venitului personal (20%/30%/40%), pe care le-a
redus in anul 2003 (20%/25%/30%/). in Cipru legislatia fiscala a silit o scutire standard (reducere
de baza).
Referitor la impozitul suportate de societati, Ciprul si-a diminuat cota de impunere de la 20-25%
(silita din 1991) la 10% din 1 ianuarie 2003. in anii 2003 si 2004 se adauga un impozit societar
suplimentar de 5% pentru venitul impozabil care depaseste o limita silita prin legislatie (I milion
lire cipriote). Este tara cu cea mai mica rata fiscala statutara din cele 25 state UE. (cu exceptia
Estoniei care nu impoziteaza profiturile retinute). O data cu reducerea cotei de impunere, o
multime de facilitati fiscale au fost anulate in Cipru (privind incurajarea investitiilor). Totusi se
aplica regimuri speciale in sectorul maritim - pentru companiile navale si serviciile care tin de
administrarea navelor. Conform legislatiei cipriote in vigoare, o societate comerciala isi poate
amana pierderile pe o perioada de 5 ani, dar nu le poate ingheta. Odata cu reforma fiscala
anuntata de guvernarea cipriota, limita de 5 ani acordata pentru reportarea pierderilor va fi
eliminata, pierderile fiind acoperite prin profiturile viitoare fara limita de timp.In privinta
castigurilor de capital reglemetarile in vigoare silesc o cota de impunere de 20%. Castigul de
capital este reprezentat de diferenta dintre incasarile din vanzari si costurile originale, modificate
pentru a lua in considerare cresterile de cost efectuate pentru indicele de viata. Companiile
straine sunt scutite de impozitul pe castigurile de capital, impozitandu-se doar proprietatea
6

situata in Cipru.In Cipru se aplica un impozit la sursa de 20% asupra dividendelor, exceptie
facand dividendele platite societatilor straine nerezidente. Pentru dobanzi exista un impozit la
sursa de 25% pentru nerezidenti in timp ce pentru rezidenti este de 0%. Exista si o cota redusa de
20% pentru impozitarea venitului din dobanzi situat sub o limita silita prin lege (de pana la
40.000 lire).
Legat de alinierea fiscalitatii directe la normele comunitare, trebuie aratat ca acquisul comunitar
in domeniul impozitarii directe vizeaza in principal diferite aspecte ale impozitelor societatilor
comerciale si a impozitarii capitalului. Se pune accent pe respectarea celor patru libertati ale
Tratatului CE care influenteaza puternic organizarea sistemului fiscal. in domeniul impozitarii
directe cele doua directive ale impozitarii societatilor si conventia arbitrara sunt bazate pe
aranjamente reciproce. Astfel conform Comisiei Europene nu a reprezentat o necesitate
adoptarea acestor masuri inaintea aderarii, in noiembrie 2000, sistemul special aplicat
persoanelor juridice localizate in Cipru a fost reexaminat. Legislatia urmarea simplificarea
sistemului fiscal si armonizarea cu acquisul comunitar (legea impozitarii venitului cea a
impozitului pe castigurile de capital, accizele de timbre si in particular un ansamblu de impozite)
a fost adoptata in iulie 2002. in anul 2003, Ciprul inca trebuia sa transpuna Directivele referitoare
la impozitele directe asupra cresterilor de capital, dobanzilor si redeventelor, precum si asupra
economiilor de venit.
Impozitele indirecte sunt reprezentate in special de taxa pe valoarea adaugata si accize.
Legislatia din domeniul TVA-ului a cunoscut un proces intens de aliniere la normele comunitare
in domeniu. in prezent, principiile TVA-ului sunt aliniate cu legile UE. Rata standard pentru
TVA in 2003 a fost de 14% (cota standard de impozitare a fost de 10% pana in a doua jumatate a
anului 2002 si a fost crescuta la 13% la 1 iulie 2002 in ianuarie 2003 ajungand la 14%), in
prezent cota standard de TVA este 15%. De asemenea se aplica si unele cote reduse de la 5 la
0%. Ciprul a solicitat masuri de tranzitie indeosebi pentru silirea pragului de cifra de afaceri
pentru TVA pentru intreprinzatorii mici si mijlocii, pentru cota zero pentru TVA-ul produselor
de tip fast-food, pentru produsele farmaceutice, si pentru cota redusa de TVA aplicata
restaurantelor, precum si pentru scutirea de TVA a pamantului pentru constructii, taxa pe
valoarea adaugata a inregistrat o tendinta crescatoare in ultimii anii, inregistrand prin raportarea
la PIB valori de 5,2% in anul 1998, 6,1% in 2000, apoi 6,4% in anul 2001, pentru ca in 2004 sa
atmga 9,3% ( a se vedea elul nr. 3).Intr-o scurta prezentare evolutiva a sistemul TVA-ului,
trebuie aratat ca acesta a fost introdus in Cipru in iulie 1992. Acest sistem, bazat pe A Vi-a
Directiva Europeana a TVA-ului nu se supunea in totalitate acquisului comunitar, deoarece se
mentin diferente semnificative in zone cum ar fi scutirea tranzactiilor, definirea locului ofertei si
prevederile care guverneaza dreptul de a deduce. Problemele principale in alinierea la acquis
7

priveau aplicarea cotelor de impunere. Utilizarea vasta a impozitarii zero reprezenta inca un
motide ingrijorare. in plus, exista o mare diferenta fata de cota standard de 14% aplicata in
Comunitatea Europeana. in ceea ce priveste reforma fiscala, cota de TVA a fost marita de la 10%
la 13% in iulie 2002 intrand in vigoare in februarie 2003. Aceasta lege includea abolirea
sistemului de TVA pentru societatile internationale si un sistem pentru restituirea taxei pe
valoarea a adaugata cetatenilor straini care nu sunt siliti in Cipru. La sfarsitul anului 2003, Cipru
era relatiin graficul alinierii legislatiei fiscale cu acquisul referitor la TVA, in timp ce mai trebuie
completata prevederea comunitara referitoare la eliminarea cotei zero in unele sectoare in care nu
a fost garantat nici un aranjament in timpul negocierilor. Ciprul a trebuit de asemenea sa
introduca TVA pentru proprietatea imobiliara si sa-si revizuiasca prevederile legate de reducerile
TVA-ului asupra bunurilor de capital. in prezent, cota standard de TVA este de 15%, dar
legislatia din Cipru prevede o cota redusa de 5% (pentru bunuri si servicii limitate expres de
lege) si o cota de 0% (ultima se refera la bunuri si servicii destinate exportului).
Alte impozite indirecte sunt accizele, care desi mult mai reduse ca pondere in PIB (circa 3%
pentru anii 1995-2005 ) inregistreaza si ele procese intense de aliniere ia legislatia comunitara.
Dintre acestea, accizele pe petrolul fara plumb si pe motorina au suferit ample transformari
pentru a se obtine alinierea lor treptata la minimele Uniunii Europene. De altfel, trebuie
mentionat ca Ciprul se confrunta cu probleme in privinta accizelor. in prezent sunt modificate
accizele pentru o gama mai variata de produse decat in Comunitate. Acest sprijin pe veniturile
provenite din impozite necomunitare este posibil sa creeeze probleme dupa aderare. in plus,
Ciprul nu aplica in prezent accize asupra altor uleiuri minerale decat petrolul si opereaza un
sistem in doua straturi pentru impozitarea tigarilor, ceea ce nu este compatibil cu legea
Comunitara. Accizele asupra spirtoaselor sunt mai mici decat minima comunitara in timp ce
importurile sunt supuse unor rate extreme de ridicate ale impozitelor vamale, ceea ce trebuie
eliminat. Se remarca eforturile semnificative ale alinierii legislatiei accizelor din Cipru cu aceea
a Comunitatii Europene. Progrese au fost inregistrate, dar legislatia cipriota nu se supune
aquisului in punctele cheie. De exemplu, bunurile importate sunt impozitate mai sever decat
produsele similare fabricate in tara. in plus, autoritatile vamale si cele fiscale trebuie sa introduca
sistemul de depozit fiscal. in decembrie 2001, acciza asupra berii importate a crescut, precum si
cea asupra tigarilor in mai 2002. La sfarsitul anului 2003, eforturi sustinute au fost necesare
pentru a mari cota de accizare asupra anumitor categorii de produse si sa completeze
aranjamentele pentru suspendare fiscala, in particular pentru transportul de bunuri in interiorul
Comunitatii. Mai mult, Cipru a trebuit sa corecteze uneie discrepante aparute la impozitarea
vinurilor spumoase si a tigarilor si sa completeze eliminarea impozitelor pe importuri, existente,
si inlocuirea acestora cu accize.
8

Rapoartele Comisiei Europene prezinta traseul dificil al procesului de reforma fiscala din Cipru,
din ultima perioada de timp. Ele au fost consultate de pe site-ul Comunitatii Europene si sunt
redate in rezumat:
In iulie 1993, Comisia Europenena aprecia ca rata de TVA aplicata in Cipru era in conformitate
cu cea a Comunitatii, dar ca mai existau unele probleme in domeniul accizelor. Mai tarziu in
raportul din noiembrie 1998, sunt prezentate critici in privinta sistemului TVA-ului, care inca
mai prezenta un numar mare de deficiente, dar sunt prezentate in acelasi timp si progrese
inregistrate de Cipru in acest domeniu. Probleme semnificative se mentineau inca in domeniu
accizelor. Doi ani mai tarziu, prin raportul din noiembrie 2000, Comisia Europeana sustinea ca
Ciprul a inregistrat progrese in domeniul impozitarii indirecte chiar daca legea TVA-ului care
presupunea o aliniere substantiala cu cea a Comunitatii nu trebuia sa intre in vigoare pana in anul
2001. Accizele pentru alcool si petrol aplicate in Cipru au fost marite, fiind introduse in acelasi
timp si accize pentru diesel, cherosen si acoolul importat. in iunie 2000, acciza specifica asupra
tigarilor a crescut pana aproape de rata minima aplicata in Comunitate (57%). Acest ultim raport
face referire si la impozitarea directa unde, desi nu s-au inregistrat progrese specifice, Cipru a
promis sa indeplineasca obligatiile rezultate din codul de conduita al impozitarii afacerilor. in
privinta capacitatii administrative, a fost instituit un department in cadrul autoritatii vamilor
pentru a implementa in mod efectiacquisul comunitar. Raportul din anul 2001 inregistra faptul ca
progresele facute de Cipru erau limitate. in domeniul accizelor, mici transporturi de natura
necomerciala apartinand unor tari din lumea a treia au beneficiat de scutiri fiscale la import.
Tonul raportului Comisiei Europene este mult mai critic in ceea ce priveste politica fiscala din
Cipru privind impozitarea directa, unde se considera ca progresele erau nule. Acelasi aspect
caracterizeaza si sectorul cooperarii administrative si al asistentei mutuale. Referitor la
capacitatea administrativa, raportul Comisiei sublinia ca se continua computerizarea
departamentelor si ca a fost marit numarul de inspectori fiscali.
Un alt raport al Comisiei Europene (care prezinta evolutia fiscalitatii cipriote in alinierea la
normele comunitare) este cel din octombrie 2002. Raportul este de aceasta data laudativ, fiind
accentuat progresul substantial realizat de Cipru in directia alinierii legislatiei sale fiscale la
acquis-ul comunitar, progres datorat in principal implementarii unei reforme complete a
impozitarii directe si indirecte in iulie 2002. Si mai laudativa este prezentarea Comisiei Europene
cuprinsa in raportul anului 2003. in cadrul acestui raport se concluziona ca in ceea ce priveste
fiscalitatea Ciprul a indeplinit angajamentele pe care si le-a asumat precum si cerintele rezultate
la negocierile pentru aderare si ca prin urmare este posibila implementarea acquis-ului dupa
aderare.
Cipru a beneficiat in timpul negocierilor de o perioada de tranzitie (pana la 31 decembrie 2007)
9

pentru a aplica cota redusa de TVA pentru serviciile din domeniul restaurantelor si sa mentina
cota zero pentru produsele alimentare si pentru cele farmaceutice. Cipru a obtinut de asemenea si
o scutire de TVA pentru oferta de terenuri pentru constructiile locative (pana la 31 decembrie
2007) si i s-a garantat posibilitatea de a aplica o schema de acreditive conile si o procedura
simplificata in privinta valorii proviziilor intre persoanele inrudite (pana la 1 an dupa aderare).
Cipru a obtinut derogari referitoare la aplicarea scutirii de TVA si la pragul de inregistrare de
14.600 euro pentru intreprinderile mici si mijlocii, precum si o scutire de TVA a transportului
international de pasageri. Ciprul a mai obtinut perioade de tranzitie ( pana la 1 an dupa aderare)
pentru scutirea de la plata accizelor asupra uleiurilor minerale folosite la fabricarea cimentului si
a continuat aplicarea ratelor reduse pentru accizele asupra tuturor tipurilor de combustibil
folosite pentru transportul local de pasageri.In ceea ce priveste cooperarea administrativa si
asistenta mutuala, C ipru trebuia sa-si armonizeze legislatia sistemul de schimb informational al
TVA-ului (V1ES). La sfarsitul anului 2003, Oficiul Central de Coordonare era operational in
timp ce Oficiul de Coordonare al Accizelor era in curs de infiintare. Nivelul tehnologic
informational era in mod progresisatisfacator si nu se intrevedeau probleme pana la obtinerea
nivelului corespunzator pentru aderare.In final, in privinta capacitatii administrative, proiectul
care avea drept obiectiimbunatatirea sistemului computerizat al TVA-ului astfel incat sa se
supuna noii legi a TVA-ului a fost incheiat cu succes. in domeniul impozitarii indirecte,
administratia impozitelor a fost intarita prin recrutare de personal. in 2001, departamentul de
impozitare a venitului a fost suplimentat cu 40 agenti. La sfarsitul anului 2003 capacitatea
administrativa, si in particular resursele umane necesare pentru conducerea efectiva,
implementarea si aplicarea acquis-ului erau complete. Desi structurile administrative necesare
pentru accize au fost introduse, trebuie finalizat lucrul la elaborarea sistemelor de metode de
audit. Referitor la impozitarea directa, este inca necesar un sistem oficial de evaluare a riscului.
Comparatia cu media comunitara prezinta urmatoarea situatie: presiunea fiscala globala din
Cipru este una dintre cele mai scazute din intreaga Uniune Europeana doar 30,9% fata de media
EU25 din perioada 1995-2005 de 40,6% - Cipru este de altfel una din tarile cu cea mai redusa
fiscalitate din Uniune, doar Lituania si Malta inregistreaza valori mai mici ale indicatorului
presiunii fiscale (elul nr. 1). La fel se poate spune si despre impozitele directe suportate de
persoane fizice care cu un procent de 3,8% din P1B sunt jumatate din media EU 25 de 8,9% in
perioada 1995-2005 (elul nr.8)- Cipru este statul membru cu cea mai redusa pondere a
impozitelor directe in PIJB. Totalul impozitelor indirecte sunt de asemenea inferioare medianei
Uniunii Europene (13,5% aticu 14,7%) . O situatia opusa impozitelor pe venitul personal se
intalneste la impozitarea societatilor comerciale din Cipru care prin raportarea la PIB detemiina
un raport de 4,5% cu 1,5 procente mai mare decat nivelul mediu al Uniunii Europene pentru
10

toate cele 25 de state membre de 3,0% (elul nr. 9). Totalul impozitelor indirecte sunt de
asemenea inferioare medianei Uniunii Europene (13,5% aticu 14,7%). Aici se remarca insa ca
diferenta nu este majora si ca Cipru este apropiat de media HU25. Dintre aceastea TVA atinge o
medie de 6,6% in PIB pentru anii 1995-2005 relatialiniata ia media comunitara de 7,4%.
Accizele inregistreaza o pondere in PIB de 3,1% similara cu media EU25, ceea ce arata ca
procesul de aliniere a legislatiei cipriote din acest domeniu este eficient.
1.2 Stimulente fiscal din Cipru
Datorit sistemului fiscal extrem de avantajos, Cipru a devenit treptat jurisdicia
preferat din Europa pentru desfurarea activitilor internaionale. Asociat cu avantajele
sporite oferite de calitatea de membru UE susin caracterizarea Ciprului de ctre Banca
Mondial drept Miracolul din regiune. n prezent, Cipru reprezint principala jurisdicie
pentru societi financiare, comerciale i de portofoliu i pentru societi specializate n
redevene.
Cipru i-a mbuntit n mod semnificativ imaginea ca jurisdicie din momentul aderrii la UE
la data de 1 mai 2004. O dat cu promulgarea noii Legislaii fiscale la data de 1 ianuarie 2003
(inclusiv 3 amendamente, ultimul n noiembrie 2004) i desfiinarea regimului offshore, Cipru
a implementat un sistem fiscal simplificat, eficient i transparent n conformitate cu toate
prevederile UE, OCDE, GAFI i FSF.
Rezultatul const ntr-o jurisdicie european stabil, non-offshore, competitiv din punct de
vedere fiscal, cu un potenial extraordinar de planificare fiscal pentru clienii din UE sau non-
UE.
Pe scurt, Cipru reprezint jurisdicia non-offshore cu cea mai redus fiscalitate din UE. Cota
standard a impozitului pe profit de 10% (0% pentru societile de transport maritim, 4,25%
pentru societile specializate n management maritim) este cea mai sczut din Uniunea
European i cea mai sczut rat a impozitului pe profit ntr-o jurisdicie non-offshore din
ntreaga lume. n prezent, Cipru reprezint cea mai important jurisdicie pentru societi de
portofoliu, societi specializate n redevene i societi financiare i comerciale.
Cu toate acestea, avantajul primordial al Ciprului l constituie autoritile fiscale care asigur un
cadru favorabil investitorilor i care au depus ntotdeauna eforturile necesare pentru sprijinirea
investitorilor strini.
11

Sunt acceptate marje reduse de profit, permind astfel utilizarea eficient i facil a numeroase
strategii legale de planificare fiscal n vederea reducerii impozitului n Cipru chiar i la
niveluri mult mai mici de 10%.
Facturile emise de societile offshore sunt acceptate n evidenele contabile ale societilor
cipriote, iar plile ctre societile offshore nu se supun impozitelor cu reinere la surs (un plus
n planificarea fiscal).
Posibilitatea de a obine decizii n avans privind impozitarea.
Absena unor norme stricte privind preurile de transfer.
Fr cerine specifice privind substana.
Exist valoare comercial adugat i beneficii monetare datorit posibilitii nregistrrii pentru
obinerea codului TVA intracomunitar n Cipru.
Tranzacionarea valorilor mobiliare reprezint o activitate scutit de impozit ca orice profit
rezultat din vnzarea oricrui tip de valori mobiliare, indiferent dac profitul este parte a
activitii comerciale a societii sau a capitalului.
Beneficiarii strini reali ai societilor, sucursalelor i parteneriatelor din Cipru nu se supun unor
impozite suplimentare asupra dividendelor sau profitului pe lng sumele pltite sau pltibile de
ctre entitile juridice respective.
Profiturile din afara Ciprului nregistrate de societile nerezidente n Cipru nu sunt impozabile
scutire de la plata impozitului n Cipru (societi cipriote administrate i controlate din afara
Ciprului) n alte cuvinte, un instrument offshore n Cipru.
Societile specializate n management maritim se supun unei rate de impozitare de 4,25%, iar
veniturile generate de activitile de transport maritim sunt scutite de impozit. Cote sczute de
impozitare a veniturilor personale de maxim 30% pentru venituri peste 20.000 CYP (35.000
EURO) i deduceri semnificative pentru angajri n strintate i pentru nerezideni angajai n
Cipru pentru prima dat.
Contribuii reduse pentru asigurrile sociale (6,3% din salariul brut) contribuiile totale pltite
de angajator ctre diferite fonduri nu depesc 10% din salariul brut, iar contribuiile totale
pltite de angajat sunt de 6,3%.
Absena impozitrii ctigurilor de capital sau a activelor nete privind proprietile imobiliare
situate n Cipru.
Utilizarea directivelor UE care au fost transpuse n legislaia fiscal din Cipru.
Reea extins i foarte avantajoas de tratate privind evitarea dublei impuneri.
Reglementri atractive privind sediul permanent (SP) i dispoziii SP generoase disponibile n
reeaua DTT.
12

Fuziunile, achiziiile i alte tipuri de reorganizare pot avea loc n cadrul grupurilor, fr
consecine n ceea ce privete impozitarea.
Deducerea unilateral a impozitelor pltite n strintate este permis tuturor societilor din
Cipru, indiferent de absena unui tratat privind dubla impunere.
Pierderile fiscale sunt reportate pe termen nelimitat i pot fi transferate n cadrul grupului.
Este posibil deducerea dobnzii pentru cheltuielile cu mprumuturile.
Taxe impozite reduse pentru nfiinarea de societi.
Comparativ cu alte jurisdicii europene, Cipru are un nivel foarte sczut de cheltuieli (taxe)
privind furnizarea de servicii financiare i profesionale. Aceast diferen este mai vizibil n
cazul cheltuielilor periodice pentru servicii profesionale (administrare, contabilitate i
respectarea obligaiilor fiscale) care reprezint aproximativ 35 40% din tarifele practicate n
Europa de Vest!
1.3. Directivele UE i reeaua cipriot de tratate privind evitarea dublei
impuneri
Olanda, Luxemburg i alte jurisdicii clasice pentru societi de portofoliu se confrunt n prezent
cu un adversar redutabil. O dat cu aderarea la UE, am remarcat un numr din ce n ce mai mare
de clieni care prefer Ciprul ca jurisdicie pentru societi de portofoliu n locul jurisdiciilor
clasice. Cu toate acestea, cele mai bune rezultate pot fi obinute deseori prin asocierea Ciprului
cu alte jurisdicii precum Olanda i Luxemburg i nu prin substituirea acestora.
Transpunerea directivelor UE n legislaia din Cipru (efectiv copiate transpuse n legislaia
din Cipru, iar avantajele acestora se extind asupra rezidenilor rilor tere):
1. Directiva privind societile-mam i filialele acestora (absena impozitului cu reinere la
surs asupra plii dividendelor, absena perioadei de tranziie [efect imediat], absena
participaiei minime [limite de participaie], absena perioadei de deinere a participaiei,
scutirea dividendelor se supune anumitor condiii, credit fiscal pentru impozit reinut n
strintate).
2. Directiva privind dobnzile i redevenele (absena impozitului cu reinere la surs asupra
dobnzilor pltite non-rezidenilor, absena perioadei de tranziie [efect imediat], participaie
minim de 25% [participaie] impus doar n cazul redevenelor, absena perioadei de deinere
a participaiei, dobnd impozitat n funcie de natura acesteia, redevene supuse impozitului
pe profit, credit fiscal pentru impozit reinut n strintate).
3. Directiva privind fuziunile (include societi rezidente i nerezidente, duce la eliminarea
consecinelor fiscale ale oricrei reorganizri, fuziuni, diviziuni, transfer de active i schimb
de aciuni).
13

Cipru deine o reea extins i avantajoas de tratate privind evitarea dublei impuneri (DTT). n
prezent exist 40 de tratate n vigoare, iar alte 39 sunt n curs de negociere. Trebuie menionat
faptul c Cipru a ncheiat mai puine tratate privind evitarea dublei impuneri dect unele
jurisdicii concurente din UE, ns n majoritatea cazurilor, tratatele ncheiate de Cipru sunt mai
avantajoase dect cele ale adversarilor, precum tratatele ncheiate cu Rusia, Romnia, Iugoslavia
i ntreaga Europ de Est i Orientul Mijlociu. Existena acestora tratate, asociat cu impozitul
global redus pltit de societile cipriote, ofer posibiliti semnificative pentru o planificare
fiscal internaional n insul.
Un numr semnificativ de tratate privind evitarea dublei impuneri ncheiate de Cipru reduc sau
elimin impozitele strine cu reinere la surs asupra dividendelor, dobnzilor i redevenelor sau
asupra ctigurilor de capital rezultate n statele contractante, iar unele dintre acestea conin
prevederi avantajoase referitoare la creditele fiscale pentru impozitul potenial asupra
dividendelor, dobnzilor i redevenelor. Un credit fiscal pentru impozit potenial reprezint un
credit fiscal disponibil destinatarului, mai mare dect impozitul efectiv pltit n Cipru. Prevede-
rile referitoare la creditele fiscale pentru impozitul potenial sunt incluse n tratatele ncheiate cu
Canada, China, Republica Ceh, Slovacia, Danemarca, Egipt, Germania, Grecia, India, Irlanda,
Italia, Malta, Mauritius, Polonia, Romnia, Rusia, Siria, Thailanda, Marea Britanie i fosta
Iugoslavia.

1.4 Societile de portofoliu din Cipru

n afar de caracteristicile generale ale sistemului fiscal, reeaua DTT i adoptarea directivelor
UE, urmtoarele caracteristici importante ale sistemului fiscal vin de asemenea n sprijinul
societilor de portofoliu din Cipru:
Scutirea impozitrii participaiilor:
1. Dividendele externe sunt scutite de impozit (cu condiia meninerii unui portofoliu de cel
puin 1% n cadrul societii care pltete dividendele). De asemenea, trebuie reinut faptul c
aceast scutire de impozit nu se aplic n cazul n care societatea nerezident care pltete
dividendele realizeaz, direct sau indirect, peste 50% din activitile de investiii venitul
pasiv IAR sarcinile fiscale din strintate sunt semnificativ mai reduse dect sarcinile
fiscale din Cipru [(interpretat efectiv de ctre autoritile fiscale ca nsemnnd mai puin de
5% din impozitul corporativ maxim) i FR alte reglementri, perioad minim de
deinere a participaiei, praguri minime de investiii etc.].
2. Nu se pltete impozit pe ctigurile de capital realizate din vnzarea sau transferul de valori
mobiliare, iar ctigurile sunt scutite de la plata impozitului pe venit (cu excepia ctigurilor
14

realizate din cesiunea de aciuni ale unor societi care dein proprieti imobiliare n Cipru
doar n msura n care ctigul are legtur cu proprieti imobiliare efective din Cipru).
Profiturile dintr-un sediu permanent (SP) situat n afara Ciprului sunt de asemenea scutite de
impozit, iar pierderile acestuia pot fi compensate din veniturile realizate n Cipru (de
asemenea, aceast scutire nu se aplic n situaia n care SP realizeaz peste 50% din activit-
ile de investiii venitul pasiv IAR sarcinile fiscale din strintate sunt semnificativ mai
reduse dect sarcinile fiscale din Cipru). Aceast scutire (SP) coroborat cu utilizarea unor
reele DTT din Cipru poate duce la profituri ale SP care s evite impozitarea n totalitate.
Reglementri simple i fr structurri fiscale suplimentare i uneori complexe i costisitoare,
pentru a eluda dispoziiile referitoare la combaterea evaziunii, astfel cum se ntmpl de obicei n
alte jurisdicii n cazul dividendelor sau al ctigurilor de capital.
Impozite reduse sau fr reinere la surs aplicate asupra dividendelor declarate, dobnzilor i
redevenelor (absena impozitrii cu reinere la surs a dividendelor i dobnzilor, indiferent de
ara de reedin a beneficiarului (chiar i jurisdicii offshore) sau de existena unui tratat privind
evitarea dublei impuneri; absena impozitrii cu reinere la surs a plii redevenelor, pentru
utilizarea drepturilor n afara Ciprului, 10% n cazul n care drepturile vor fi utilizate n Cipru
(supuse reelei DTT i directivelor UE) i 5% n cazul filmelor (supuse reelei DTT i
directivelor UE).
Trebuie de asemenea menionat faptul c, n comparaie cu alte jurisdicii cheie pentru
societile de portofoliu, doar Cipru i Marea Britanie au o cot de 0% a impozitului pe
dividende cu reinere la surs (DWT), astfel c nu este necesar nicio structurare complex i
costisitoare a DWT. ACEST LUCRU REPREZINT UN AVANTAJ COMPETITIV
IMPORTANT PENTRU CIPRU n comparaie cu alte jurisdicii pentru societile de portofoliu.
Absena impozitrii ctigurilor de capital sau a veniturilor obinute din lichidarea participaiilor
sau chiar a societii cipriote de portofoliu.
Absena impozitrii activelor nete (astfel cum este menionat mai sus, absena impozitelor asupra
ctigurilor de capital) pe perioada existenei societii cipriote de portofoliu.
Pierderile fiscale sunt reportate pe termen nelimitat i pot fi transferate n cadrul grupului.
Fuziunile, achiziiile i alte tipuri de reorganizare pot avea loc n cadrul grupurilor, fr
consecine asupra impozitrii.
Deducerea unilateral a impozitelor este permis tuturor companiilor din Cipru pentru impozitele
pltite n strintate, indiferent de absena unui tratat privind evitarea dublei impuneri.
Absena reglementrilor privind capitalizarea redus.
Dispoziii limitate privind combaterea evaziunii.
Este prevzut deducerea dobnzii pentru cheltuielile cu mprumuturile.
15

Absena unei legislaii SSC stricte.
Reglementri atractive privind sediul permanent (SP) i dispoziii SP generoase disponibile n
reeaua DTT.
Fr cerine specifice privind substana.
Fr obligaia (sau dreptul) societii de portofoliu de a se nregistra n scopuri de TVA i n
conformitate cu legislaia privind TVA-ul.
Taxe impozite reduse pentru nfiinarea de societi.
Absena unor norme stricte privind preurile de transfer.
Posibilitatea de a obine decizii n avans privind impozitarea.
Nivel sczut al cheltuielilor privind furnizarea serviciilor financiare i profesionale.

1.5 Societile financiare (afiliate) i societile specializate n redevene din Cipru

n afar de caracteristicile generale ale sistemului fiscal, reeaua DTT i adoptarea directivelor
UE, urmtoarele caracteristici importante ale sistemului fiscal vin de asemenea n sprijinul
societilor financiare (afiliate) i al societilor specializate n redevene din Cipru:
Caracteristici importante ale societilor financiare (afiliate) din Cipru:
Absena (n baza unui Tratat privind evitarea dublei impuneri sau a Directivei privind dobnzile
i redevenele) impozitului cu reinere la surs asupra dobnzilor.
Sarcini fiscale globale reduse.
Posibilitatea deducerii cheltuielilor cu dobnzile din venitul impozabil.
Absena reglementrilor privind capitalizarea redus sau neaplicarea acestora n cazul finanrii
de tip back to back.
Absena impozitului cu reinere la surs asupra dobnzilor pltite pentru finanarea
mprumuturilor, indiferent de jurisdicie sau de absena unui DTT (inclusiv plata dobnzilor ctre
jurisdicii offshore).
Nivel rezonabil al marjei impus de autoritile fiscale.
Nivel sczut al cheltuielilor privind furnizarea serviciilor financiare i profesionale.
Caracteristici importante ale societilor specializate n redevene n Cipru:
Absena sau reducerea (n baza unui Tratat privind evitarea dublei impuneri sau a Directivei
privind dobnzile i redevenele) impozitului cu reinere la surs asupra redevenelor pltite
societilor din Cipru.
Sarcini fiscale globale reduse.
Deducerea impozitului pentru plile de redevene.
Amortizare fiscal efectiv a investiiilor n domeniul proprietii intelectuale.
16

Absena impozitului cu reinere la surs asupra redevenelor indiferent de jurisdicie sau de
absena unui DTT (inclusiv ctre societile offshore) pentru drepturi exercitate n afara Ciprului
situaia general este tratamentul TVA neutru.
Nivel rezonabil al marjei impus de autoritile fiscale.
Protejarea eficient a drepturilor de proprietate intelectual prin legislaia n vigoare i
participarea Ciprului la acordurile internaionale.
Nivel sczut al cheltuielilor privind furnizarea serviciilor financiare i profesionale
Capitolul II Situatia actuala in Cipru
1.1. Analiza factorilor ce au condus la actuala criza economico-financiara

nainte de a deveni membr a Zonei Euro (ianuarie 2008), Republica Cipru prezenta, n plan
statistic, o situaie economic impecabil n 2007, nregistra un excedent bugetar de 3,5%
din PIB i o datorie public de 59% din PIB.
Pe fondul crizei financiare i economice mondiale, economia cipriot a intrat n recesiune n
2009 (ritm al PIB de -1,9% potrivit datelor FMI), astfel lund sfrit un ciclu de 35 de ani
de cretere economic nentrerupt. Dup o redresare uoar n 2010-2011 (ritmuri ale PIB
de +1,3% i, respectiv, +0,5%), a urmat reintrarea n recesiune n 2012 (ritm al PIB de -
2,4%, recesiune n form de W).

Graficul 1: Evoluia PIB al Republicii Cipru n perioada 1980-2012(ritm anual de
cretere, n termeni reali, n %)

Sursa: Grafic elaborat de autor pe baza datelor Fondului Monetar Internaional, World
Economic Outlook Database, Aprilie 2013.
ncepnd din 2009, pe fondul crizei financiare i economice mondiale, bugetul cipriot a redevenit
deficitar, iar datoria public raportat la PIB s-a nscris pe o pant ascendent. La nivelul anului
17

2012, datele FMI cu privire la Cipru indicau un deficit bugetar de peste 5% din PIB i o datorie
public de peste 86% din PIB.







Graficul 2: Cipru Evoluia datoriei publice i a deficitului bugetar n perioada 1995-
2012 (n procente din PIB)

Sursa: Grafic elaborat de autor pe baza datelor Fondului Monetar Internaional, World
Economic Outlook Database, Aprilie 2013.
Nivelul datoriei sectorului privat (sectorul gospodriilor i companiile din sectorul non-
financiar) ca pondere n PIB al Republicii Cipru se numr printre cele mai ridicate, att la
nivelul Zonei Euro, ct i al UE-27.
Graficul 3: Nivelul datoriei sectorului privat (sectorul gospodriilor i companiile
dinsectorul non-financiar) n UE la nivelul anului 2011 i n Cipru n perioada 2001-
2011 (% n PIB)
18


Sursa: Grafic elaborat de autor pe baza datelor Eurostat, Tabloul de bord privind dezechilibrele
macroeconomice, 1.11.2012.
Totodat, ncepnd din 2009, rata omajului este n cretere n Cipru i a depit n 2012 nivelul
de 12% din populaia activ.
Graficul 4: Evoluia ratei omajului n Cipru n perioada 1982-2012(n % din
populaia activ)

Sursa: Grafic elaborat de autor pe baza datelor Fondului Monetar Internaional, World
Economic Outlook Database, Aprilie 2013.
Anul 2011 a fost unul extrem de dificil pentru economia cipriot, aceasta ncepnd s manifeste
o serie de slbiciuni. Printre acestea s-au numrat gradul ridicat de expunere a bncilor cipriote
pe Grecia (prin intermediul obligaiunilor guvernamentale) i progresul lent nregistrat n planul
19

reformelor structurale i fiscale. Nu trebuie trecute cu vederea pachetele de austeritate adoptate
n 2011 de autoritile cipriote i micrile de protest care le-au nsoit.
ns, n afara acestora, n data de 11 iulie 2011, cea mai mare central electric a rii
(Vassilikos, din sudul rii) a fost distrus n urma unor explozii survenite la principala baz
naval a armatei cipriote, situat n apropiere . n afara costurilor aferente distrugerii centralei, un
efect imediat a fost acela al majorrii preului la energie electric deja situat la niveluri cu mult
peste media comunitar.
La toate acestea s-a adugat retrogradarea Republicii Cipru i a principalelor bnci cipriote de
ctre ageniile de rating Moodys, Fitch i Standard&Poors. n septembrie 2011, ratele
dobnzilor la obligaiunile guvernamentale cipriote cu scadena la 5 i, respectiv, 10 ani,
depiser 15% i, respectiv, 12%. Accesul Ciprului pe piaa internaional a obligaiunilor a
fost, practic, blocat. n decembrie 2011, Ciprul a reuit s ncheie un acord de mprumut n
valoare de 2,5 miliarde euro cu Rusia, cu scadena la cinci ani i o rat a dobnzii de 4,5%.
Dup cum se tie, Ciprul este un centru offshore preferat de marile afaceri ruseti. Principala
motivaie este dat de statutul de paradis fiscal deinut de micul stat insular din Marea
Mediteran, coroborat cu uurina dobndirii ceteniei cipriote (deci comunitare) i a deschiderii
de firme (Reuters).
n pofida reformei fiscale din 2002 i a noului sistem fiscal intrat n vigoare la 1 ianuarie 2003,
Ciprul a continuat s dein mult rvnitul statut de paradis fiscal. Printre factorii care i-au
asigurat aceast poziie se numr: nivelurile nc sczute ale impozitului pe profit (de numai
10%) i ale TVA i absenei unui control riguros al circulaiei capitalului. Totodat, investitorii
strini din afara UE au fost atrai i de posibilitatea dobndirii rapide a ceteniei cipriote (deci
comunitare).
Tabelul 1: Nivelurile TVA n Cipru dup adoptarea legislaiei cu privire la TVA n 1992
Data/perioada TVA standard Nivel redus 1 Nivel redus 2
01/07/1992 - 30/09/1993 5% --- ---
01/10/1993 - 30/06/2000 8% --- ---
01/07/2000 - 30/06/2002 10% 5% ---
01/07/2002 - 31/12/2002 13% 5% ---
20

01/01/2003 - 31/07/2005 15% 5% ---
01/08/2005 - 29/02/2012 15% 5% 8%
01/03/2012 - 13/01/2013 17% 5% 8%
14/01/2013 - 12/01/2014 18% 5% 8%
din 13/01/2014 19% 5% 9%
Sursa: http://www.mof.gov.cy/mof/vat/VAT.nsf/DMLrates_en/DMLrates_en?OpenD
ocument
Trebuie adugat c, n pofida dimensiunilor reduse ale economiei sale, Ciprul are un sector
bancar cu active ce reprezint, valoric, 750% din PIB al su (i chiar peste 800% din PIB n
2010-2011) un nivel mai mult dect dublul mediei Zonei euro (The Economist) .
Totodat, Ciprul reprezint principala surs de ISD ndreptate ctre Rusia cea mai mare parte a
acestora fiind, de fapt, de provenien ruseasc (Reuters). Astfel se explic de ce, n decembrie
2011, a fost ncheiat acordul de mprumut ntre Rusia i Cipru.
Momentul cnd, practic, s-a prefigurat soarta Ciprului a fost summitul Zonei Euro din 26-27
octombrie 2011 de la Bruxelles. Atunci s-a decis c datoria Greciei va fi redus cu 100 de
miliarde de euro prin renunarea de ctre bnci la aproximativ 50% din creanele lor. Efectele s-
au repercutat asupra Ciprului succesiv. La nivelul anului 2011, Banca Popular Laiki a pierdut
2,5 miliarde euro, iar Banca Ciprului 1 miliard euro, prin contagiunea financiar transmis prin
canalul obligaiunilor guvernamentale.
Se poate concluziona c sectorul bancar supradimensionat i contagiunea financiar dinspre
Grecia, n strns legtur cu reverberaiile crizei financiare i economice mondiale au pregtit
reintrarea n recesiune a economiei cipriote n 2012.
Ce a urmat n 2012?
Sistemul bancar cipriot a fost puternic afectat de criza datoriei din Grecia i restructurarea
voluntar a datoriei acesteia. n data de 25 iunie 2012 cu aproape o sptmn nainte de
preluarea preediniei prin rotaie a UE (la 1 iulie 2012) , preedintele cipriot de atunci, Dimitris
Christofias a anunat autoritile comunitare c intenioneaz s apeleze la asisten financiar
internaional .
21

La acea vreme, guvernul cipriot estima c are nevoie de 3-4 miliarde euro din fondul de salvare a
Zonei Euro pentru a furniza lichiditate sistemului bancar, puternic afectat de evoluia din Grecia.
n schimb, experii comunitari apreciau c Ciprul ar avea nevoie de cel puin 10 miliarde euro.
Guvernul cipriot ncercase zadarnic de mai multe sptmni s obin fonduri pentru
recapitalizarea bncii Laiki, a doua ca mrime a rii, dup pierderile substaniale cauzate de
restructurarea datoriei Greciei din martie 2012 (The Economist). A fost tatonat i terenul n
vederea obinerii unui al doilea mprumut de la guvernul rus.
n noiembrie 2012, autoritile cipriote au declarat c suma necesar pentru a evita intrarea n
colaps se ridic la cel puin 17 miliarde euro. Din aceasta, o sum de aproximativ 6,1 miliarde
euro era necesar pentru achitarea datoriilor externe scadente, iar restul pentru recapitalizarea
bncilor cipriote. n decembrie 2012, a fost elaborat un proiect de memorandum de nelegere
ntre autoritile cipriote i troica format din BCE, Comisia European i FMI. Condiiile dure
asociate acestui memorandum (noi msuri de austeritate, majorarea taxelor i impozitelor) au
mpiedicat ajungerea la un acord. n absena unui acord cu troica instituional, la sfritul anului
2012, guvernul a fost nevoit s apeleze la un mprumut n valoare de 250 milioane euro din
fondurile de pensii ale companiilor de stat, pentru plata salariilor funcionarilor publici (Spiegel
International, EUObserver, RiaNovosti).
Alte ameninri pentru economia cipriot
Dei cu cea mai mic valoare n rndul rilor GIPCS pachetul actual de salvare prevzut
pentru Cipru reprezint circa 57% din PIB (10 miliarde euro / 17,5 miliarde euro) , prag inferior
comparativ cu Grecia (67% din PIB n 2012), ns mai ridicat dect n cazul Irlandei, Portugaliei
i Spaniei. innd cont de nivelul acestuia, estimm c datoria public a Ciprului se va ridica pe
ansamblul anului 2013 la 146-160% din PIB. n opinia experilor troicii finanatorilor
internaionali, Ciprul va trebui s reduc nivelul datoriei publice pn la 100% din PIB pn n
2020.
Graficul 5: Pachetele de salvare prevzute pentru Cipru, Grecia, Irlanda, Portugalia i
Spania (n procente din PIB nominal i, respectiv, n miliarde euro)
22


Surse: Grafic elaborat de autor pe baza datelor Eurostat 2012a i 2012b.
n urma cutremurului bancar din Cipru, pe fondul unei posibile fugi de capital (chiar i n
prezena unor msuri de control riguros al acestuia) i pierderii statutului de paradis fiscal, al
creterii ratei omajului i sporirii riscurilor de nerambursare a creditelor de ctre sectorul privat
i altor riscuri asociate, specialitii Comisiei Europene avanseaz prognoze descurajante privind
economia Ciprului: scderi ale PIB n termeni reali de 3,5% n 2013 i 1,3% n 2014 i reduceri
absolute ale volumului investiiilor productive cu 23,7% n 2013 i 11,6% n 2014.

Concluzii
n concluzie, sistemul fiscal cipriot permite:
1. Obinerea de dividende provenite din strintate, cu un impozit cu reinere la surs cu
cot zero sau cot redus perceput n strintate (datorit aplicrii Directivei privind
societile-mam i filialele acestora sau a Tratatelor privind evitarea dublei impuneri, n
cazul n care Directiva menionat nu este aplicabil).
2. Obinerea de dividende provenite din strintate n cazul crora nu se aplic impozit pe
profit saucontribuii sociale speciale (impozit local cu reinere la surs) sau orice alte taxe
locale (supuse anumitor condiii dispoziii privind combaterea evaziunii fiscale uor de
ndeplinit) i anume o societate de portofoliu din UE fr pierderi fiscale la nivel intern
n ceea ce privete activitile societii.
23

3. Repartizarea profitului disponibil ctre acionarii nerezideni, fr impozitarea
dividendelor cu reinere la surs, indiferent de jurisdicie sau de absena unui DTT (chiar
i n cazul jurisdiciilor offshore).
4. Realizarea ctigurilor de capital din vnzarea de aciuni n cadrul societilor strine cu
un impozit pe profit sau pe ctigurile de capital cu cot zero, indiferent de perioada de
deinere a participaiei sau de procentul de aciuni deinute i fr impozitarea ctigurilor
de capital la lichidarea societii de portofoliu.









Bibliografie
1. The Economist (2013), Cyprus and the euro Aphrodites indebted island,
26.01.2013.
2. Financial Times (2013), Cypriot bank deposits tapped as part of 10bn eurozone
bailout, 16.03.2013.
3. Fondului Monetar Internaional, World Economic Outlook Database, Aprilie 2013.
4. http://www.iem.ro/ro/articole-euroinfo/524-cipru-succint-analiz-a-factorilor-care-au-
condus-la-actuala-criz-economico-financiar3.
5. http://www.mof.gov.cy/mof/vat/VAT.nsf/DMLrates_en/DMLrates_en?Ope
nDocument.
24