O SCRISOARE PIERDUTA,De Ion

Luca Caragiale
Posted on 2 May 2012 by ioanafrincu
Standard






1 Vote

-comedie-
Despre Specie si Subspecie
Genul dramatic cuprinde totalitatea operelor literare scrise cu scopul de a fi puse in scena si in care principalul mod de
expunere este dialogul.
Trasaturile genului dramatic sunt:
- structura specifica
acte (schimbare decor)
scene (schimbare personaje)
tablouri (se schimba ideea)
- prezenta didascaliilor (indicatii scenice) care ofera informatii despre scenografie (decor, costume, sonorizare) sau despre
regie (jocul actorilor si desfasurarea evenimentelor)
- modurile de expunere sunt dialogul si monologul
- conflict dramatic (interior si exterior)
- specii de baza: comedie, tragedie, drama
- replica este unitatea minimala a textului dramatic, avand dublu rol:
caracterizarea personajelor
dezvoltarea actiunii
Comedia este specia genului dramatic in care se ironizeaza aspecte sociale sau defecte umane, folosindu-se mijloace de
realizare a comicului. Comicul este o categorie estetica provenita din discrepanta intre aparenta si esenta; se disting patru
tipuri de comic, acestea actionand simultan (de limbaj, situatie, de moravuri, caracter). O alta trasatura a comediei este
prezenta conflictului exclusiv exterior care, insa, se rezolva in scena finala, personajele implicate impacandu-se in fata
publicului.
Introducerea operei
O scrisoare pierduta, publicata in 1883, este cea de-a doua comedie scrisa de Caragiale, urmand O noapte furtunoasa si
precedand Conu Leonida fata cu reactiunea si D-ale carnavalului.
Tema operei
Tema acestei comedii este ironizarea vietii politice si a moravurilor politicienilor. Astfel, se atrage atentia asupra adulterului,
demagogiei, coruptiei si imoralitatii.
Titlul Operei
Titlul piesei sugereaza de fapt elementele din intriga si, prin forma articulata nehotarat a substantivului, se
creeaza generalizarea, astfel scrisoarea devine un simbol al coruptiei, sugerand faptul ca functiile politice nu se obtin pe baza
meritelor ci intr-o maniera imorala.
Structura
Textul dramatic este structurat in patru acte alcatuite din scene, fiind construit sub forma schimbului de replici intre
personaje.
Incipit si final
In construirea incipitului, Caragiale a folosit tehnica acumularilor succesive sau a bulgarelui de zapada, oferind
informatii incomplete publicului cu scopul de a capta atentia acestuia. Inca din prima scena, Ghita Pristanda il informeaza pe
Stefan Tipatescu, prefectul judetului, in legatura cu un document despre care adversarul lor politic, Nae Catavencu, afirmase
ca ii asigura postul de deputat. Abia in scena a III-a aparitia lui Zaharia Trahanache lamureste misterul asupra
scrisorii. Finaluleste specific unei comedii, surprinzand rezolvarea conflictului exterior in momentul in care Zoe Trahanache
isi recupereaza scrisoarea. Ea il pedepseste pe Catavencu, obligandu-l sa organizeze petrecerea data in cinstea celui ales in
locul sau, Agamemnon Dandanache.
Timp si spatiu
Timpul si spatiul nu sunt precizati, in didascalia initiala aparand mentiunea in capitala unui judet de munte, in zilele
noastre. Astfel, actiunea si tipurile umane prezentate capata valoare generala, conferind piesei un caracter pururi actual.
Subiect/Actiune (rezumat)
In cele patru acte ale piesei, actiunea se dezvolta prin inlantuirea secventelor, chiar daca intriga este anterioara intamplarilor
propriu-zise (Zoe pierduse deja scrisoarea.). Actul I prezinta modul in care o scrisoare compromitatoare de dragoste trimisa
de Stefan Tipatescu lui Zoe Trahanache ajunge in mainile adversarului politic, Nae Catavencu. Acesta pune la cale un santaj,
amenintand ca va publica in ziar scrisoarea daca nu primeste sprijin politic din partea partidului condus de Trahanache in
vederea alegerii lui in functia de deputat. Cel de-al doilea act surprinde incercarile celor implicati de a rezolva problema:
Tipatescu ordona arestarea lui Catavencu si perchezitionarea casei lui; Zoe vrea sa accepte santajul, convingandu-si amantul
sa negocieze cu Nae Catavencu, iar Trahanache gaseste o polita falsa prin care Catavencu fura din banii asociatiei si
intentioneaza sa-i raspunda acestuia tot printr-un santaj. Sedinta in cadrul careia urma sa fie desemnat candidatul este
prezentata in actul al III-lea. Dupa discursul lui Farfuridi si Catavencu, o telegrama de la Bucuresti anunta ca cel aes este un
necunoscut: Agamemnon Dandanache. In urma bataii iscate in sedinta, Catavencu isi pierde palaria in captuseala creia
ascunsese scrisoarea, aceasta fiind gasita de cetateanul turmentat, care i-o inapoiaza lui Zoe.
Conflictele
Conflictul dramatic principal consta in confruntarea pentru puterea politica a doua forte opuse: reprezentantii partidului
aflat la putere (prefectul Stefan Tipatescu, Zaharia Trahanache presedintele gruparii locale a partidului si Zoe, sotia
acestuia) si gruparea independenta constituita in jurul lui Nae Catavencu, ambitios avocat si proprietar al ziarului Racnetul
Carpatilor. Conflictul are la baza contrastul dintre ceea ce sunt si ceea ce vor sa para personajele, intre aparenta si
esenta. Conflictul secundar este reprezentat de grupul Farfuridi-Branzovenescu, care se teme de tradarea prefectului.
Personajele
Constructia personajelor respecta modelul realist clasic, personajele incadrandu-se in tipologii. De exemplu, Zaharia
Trahanache reprezinta tipul incornoratului, Nae Catavencu demagogul si ipocritul, Zoe tipul femeii voluntare, Tipatescu
tipul junelui prim si Ghita Pristanda tipul politistului corupt. Aceste personaje nu au conflict interior, rar profilul lor
psihologic nu este bine conturat.
O particularitate a comediilor lui Caragiale este aceea ca nu exista un singur protagonist ci mai multi, datorita faptului ca
autorul considera la fel de grave defectele intruchipate de celelalte personaje .
Unul dintre personajele principale este Nae Catavencu (al carui statut social reiese chiar din tabla de personaje: avocat,
director proprietar al ziarului Racnetul Carpatilor, prezident al Societatii Enciclopedice Cooperative Aurora Economica
Romana). Statutul moral al personajului se defineste chiar prin tipologia pe care o reprezinta: tipul demagogului, al
politicianului lipsit de etica; Catavencu fura, santajeaza, manipuleaza, minte fara scrupule si fara mustrari de
constiinta. Caracterizarea directa a personajului se realizeaza atat prin vorbele celorlalti (misel, nebun, canalie), cat,
mai ales, prin autocaracterizare: Vreau ceea ce merit in orasul asta de gogomani unde snt cel dintai dintre fruntasii
politici. Caracterizarea indirecta se face, in primul rand, pe baza replicilor, limbajul lui denotand incultura si demagogie.
De exemplu, el crede ca a fi capitalist inseamna sa locuiesti in capitala si e convins caindustria romana e admirabila, e
sublima, dar lipseste cu desavarsire. Ilustrativa este scena discursului din actul III in care Catavencuvorbeste mult, joaca
teatru, dar nu spune, in schimb, nimic. Incadrarea in tipologie este sustinuta si prin faptele personajului, acestea dovedindu-si
imoralitatea si fatarnicia. El fura bani din fondurile asociatiei, il imbata pe cetateanul turmentat si ii ia scrisoarea , doreste sa
obtina o functie politica in urma unui santaj, iar, in final, isi schimba radical comportamentul, acceptand sa organizeze
festivitatile date in cinstea lui Dandanache. Relatia dintre Catavencu si Zoe Trahanache denota caracterul ambivalent al
avocatului. Daca la inceput, cand are scrisoarea, afiseaza o atitudine superioara si o umileste pe Zoe prin santaj, in final,
pierzand biletul compromitator, se arata sleit, cade in genunchi si isi cere iertare.
Arta narativa
O caracteristica a acestei specii este prezenta celor patru tipuri de comic, care actioneaza simultan si releva inclinatia lui
Caragiale spre caricatura. Comicul de situatie se refera la intamplarile care provoaca rasul prin caracterul lor neasteptat
(bataia din sedinta, aparitiile cetateanului turmentat, repetarea istoriei cu scrisoarea ). Comicul de moravuri (intentie) se
refera la aspectele sociale/ defectele umane pe care autorul doreste sa le ironizeze. De exemplu, prin intermediul personajului
Catavencu se ironizeaza demagogia. Comicul de caracter provine din discrepanta intre ce vor sa para personajele si ce sunt
de fapt. De pilda, Trahanache este convins ca e un bun politician respectabil si un cetatean onorabil, dar, de fapt, este un
batran senil si incornorat. Comicul de limbaj se manifesta prin greselile de exprimare care arata incultura personajelor. Apar
deformari fonetice (bampir, printipuri, sotietate, famelie), etimologii populare (renumeratie), confuzii
paronimice (Ghita se lauda ca e scrofulos la datorie), nonsensuri (sa punem punctele pe i, dupa lupte seculare ce au
durat trezeci de ani, ora 12 trecut de fix, daca e anonima, o semnez), truisme (o societate care nu merge inainte, sta
pe loc). O alta sursa de comic de limbaj sunt si ticurile verbale (Trahanache: aveti putintica rabdare, Ghita:
curat). Comicul de nume are rol si in caracterizare: Catavencu vine de la cata sau cataveica (haina cu doua fete);
Trahanache: trahana (coca moale); Pristanda: dans moldovenesc in care se bate pasul pe loc; Agamemnon Dandanache
(dandana=boacana).
Concluzie
In concluzie, O scrisoare pierduta, se incadreaza in specia dramatica a comediei prin prezenta comicului, a finalului fericit,
conflict exclusiv exterior si are ca tema moravurile societatii.




1. GENUL DRAMATIC COMEDIA
2. Comedia este o specie a genului dramatic, inproza sau in versuri, in care sunt
prezentatepersonaje, moravuri sociale, sunt ridiculizaterelatii sociale, tipuri umane, defecte, intr-
unmod care starneste rasul, avand intotdeaunafinal comic.
3. Caracteristici:* moduri de expunere: dialogul, monologul;* textul este organizat pe acte, scene,
tablouri;* contine indicatiile scenice ale autorului;* este destinata interpretarii scenice;* opera este
structurata pe momentelesubiectului;* personajele sunt portretizate mai ales prinlimbaj si vorbire
directa;
4. * elementele caracteristice sunt neprevazutulsituatiilor si rasturnarile de situatie. Acesteaau ca
rezultat: surpriza, crearea uneiatmosfere de buna dispozitie, replica cestarneste rasul;* prin
comedie se ridiculizeaza: moravuri, tipuriumane (femeia adultera, orgoliosul, arivistul,ipocritul,
don juan-ul), defecte (lasitatea, ipocrizia)si aspecte sociale;
5. * personajul comic e redus la cateva trasaturi,ingrosate pana la caricatura. El nu este constient
deridicolul situatiei sale;* personajele sunt putine;* Intamplarile sunt multe,
imprevizibile,generatoare de efecte comice;* formele principale ale comicului sunt: umorul
sisatira.
6. Comicula. Comicul de situatie rezulta din intamplarilecare se petrec, incurcaturi, confuzii:
pierdereascrisorii, gasirea ei (O scrisoare pierduta).b. Comicul de caracter subliniaza defectele
siviciile omenesti: lasitatea, prostia; vizeaza tipuriumane: Agamemnon Dandanache.c. Comicul
de moravuri rezulta din abaterile unor
7. personaje de la regulile general valabile: relatiaTipatescu Zoe, practicarea santajului
politic.d. Comicul numelor proprii este o forma subtilaprin care autorul sugereaza anumite
trasaturimorale proprii personajelor care poarta numelerespective: Trahanache provine de la
cuvantultrahana, care inseamna coca foarte moale, usormaleabila, asa cum pare a fi personajul
in mainileZoei.
8. e. Comicul de limbaj rezulta din erorile grave pecare personajele le comit in vorbire. Comicul
delimbaj apare prin:* nonsens (propozitii, exprimari fara sens): ladoisprezece trecute fix merg la
tribunal;* ticul verbal: curat misel, curat murdar;* tautologia: o societate fara printipii va sa zica
nule are;
9. * deformarea cuvintelor din necunoastere sauincapacitate de a le pronunta: bampir, famelie;f.
Comicul de desfasurare si de rezolvare aconflictului: aparitia lui Agamemnon
Dandanacheanuleaza toate conflictele si intreaga agitatie,restabilind calmul.