Magement Financiar Contabil

MAGEMENT FINANCIAR
CONTABIL
CAP I.- REGLEMENTARI SI PRINCIPII
CONTABILE
CAP II.- EVALUAREA SI REGULI DE
EVALUARE
CAP III. -PLANUL DE CONTURI SI BALANTA
DE VERIFICARE
CAP IV.- INTOCMIREA SI PREZENTAREA
SITUATIILOR FINANCIARE
CAP V.- BAZA PENTRU CONCLUZII
REGLEMENTARI CONTABILE
1. ARIA DE APLICABILITATE
a) Categoriile de persoane- denumite entitati- care
aplica reglementarile contabile sunt delimitate
dupa cum urmeaza:
- Societatile comerciale
- Societatile/companiile nationale
- Regiile autonome
- Societatile nationale de cercetare si dezvoltare,
etc
b) Categoriile de entitati enumerate mai
sus sunt clasificate, la randul lor, in raport
cu modul de indeplinire a unor criterii
privind :
Marimea activelor
Cifra neta de afaceri
Numarul mediu de salariati


Persoanele juridice care la data bilanului
depesc limitele a dou dintre urmtoarele trei
criterii:
- total active: 3.650.000 euro,
- cifr de afaceri net: 7.300.000 euro,
- numr mediu de salariai n cursul exerciiului
financiar: 50

ntocmesc situaii financiare anuale care
cuprind:

a) bilan;
b) cont de profit i pierdere;
c) situaia modificrilor capitalului
propriu;
d) situaia fluxurilor de numerar;
e) note explicative la situaiile financiare
anuale.


Persoanele juridice care la data bilanului nu
depesc limitele a dou dintre criteriile de
mrime prevzute:

ntocmesc situaii financiare anuale
simplificate care cuprind:

a) bilan prescurtat,
b) cont de profit i pierdere,
c) note explicative la situaiile financiare
anuale simplificate.

STANDARDE CONTABILE/
STANDARDE DE RAPORTARE
FINANCIARA ( IAS/IFRS)

Standardul contabil (notiune agreata in contabilitatea
anglo-saxona) reprezinta o regula sau un ansamblu de
reguli care reglementeaza inregistrarea si evaluarea in
contabilitate , elaborarea si prezentarea informatiei
contabile in situatiile financiare.

Fiecare standard este centrat pe un set de principii
generale, pe o tema contabila sau un sector de
activitate institutionalizat.
STANDARDELE CONTABILE EUROPENE POT
LUA URMATOARELE FORME:
Directive europene;
Legi;
Ordonante;
Regulamente emise de ministere
si aprobate de Guvern
Amendamente la Planul de
conturi general
REGLEMENTARI LEGISLATIVE CONTABILE
REFERITOARE LA ELABORAREA SITUATIILOR
FINANCIARE

Legea contabilitatii nr. 82/1991 (Reglementeaza
organizarea si conducerea contabilitatii din tara noastra.
Regulamentul nr. 704 de aplicare a Legii contabilitatii
82/1991
OMFP nr. 3055/2009 pentru aprobarea reglementrilor
contabile conform cu directivele europene
Reglementri contabile conforme cu Directiva a IV-a a
Comunitilor Economice Europene care cuprinde
normele privind intocmirea si prezentarea conturilor anuale.

Situatii financiare anuale

Situatie fianciara Continut
Bilantul
Descrie pozitia financiara a intreprinderii prin
intermediul elementelor de active, datorii si
capitaluri proprii
Contul de profit si pierdere
Descrie performanta financiara a intreprinderii
prin intermediul elementelor de venituri si
cheltuieli
Tabloul Fluxurilor de
Trezorerie
Descrie variatia trezoreriei de la un an la altul
prin fluxurile de incasari si plati diferitelor
categorii de activitati
Situatia variatilor
capitalurilor proprii
Descrie variatiile in averea proprietarilor
intreprinderii
Politici contabile si note
explicative
In note se descriu politicile contabile,
prelucrarile utilizate pentru masurarea si
contabilizarea elementelor prezentate in
situatiile financiare, exlicatii referitoare la
incertitudini si eventualitati
SITUATIILE FINANCIARE
Situaiile financiare anuale trebuie nsoite de
o declaraie scris de asumare a rspunderii
conducerii entitii pentru ntocmirea acestora
potrivit prevederilor art. 30 din Legea
contabilitii nr. 82/1991, republicat, i
Reglementrilor contabile conforme cu
Directiva a IV-a a ComunitilorEconomice
Europene.

2. UTILIZATORII SI CARACTERISTICILE CALITATIVE
ALE SITUATIILOR FINANCIARE ANUALE
Utilizatorii situatiilor financiare includ:
Investitorii actuali si potentiali
Angajatii
Creditorii
Furnizorii
Clientii
Institutiile statului
Si alte autoritati precum si publicul
SALARIATII
CREDITORII
SITUATII
FINANCIARE
FURNIZORII
CLIENTII
PUBLICUL
INSTITUTIILE
STATULUI
INVESTITORII
( ACTIONARII SI
ALTI POTENTIALI
UTILIZATORII SITUATIILOR
FINANCIARE
Investitorii. Ofertantii de capital purtator de
risc si consultantii lor sunt preocupati de
riscul inerent tranzactiilor si de
rentabilitatea investitiilor lor. Ei au nevoie de
informatii pentru a decide daca ar trebui sa
cumpere, sa pastreze sau sa vanda
instrumente de capital. Actionarii sunt
interesati si de informatii care le permit sa
evalueze capacitatea entitatii de a plati
dividende.
.
FINANCIARE
Angajatii. Personalul angajat si grupurile sale
reprezentative sunt interesati de informatii
privind stabilitatea si profabilitatea
angajatorilor lor. Acestia sunt interesati si de
informatii care le permit sa evalueze
capacitatea entitatii de a oferii remuneratii,
pensii si alte beneficii de pensionare, precum
si oportunitati profesionale.

FINANCIARE

Creditorii. Creditorii sunt interesati de
informatii care le permit sa determine daca
imprumuturile acordate si dobanzile
aferente vor fi rambursate la scadenta

FINANCIARE

Furnizorii si alti creditori. Furnizorii si
alti creditori sunt interesati de
informatii care le permit sa determine
daca sumele care le sunt datorate vor fi
platite la scadenta.

FINANCIARE
Clientii. Clientii sunt interesati de informatii
despre continuitatea activitatii unei entitati, in
special atunci cand au o colaborare pe
termen lung cu entitatea respectiva sau sunt
dependenti de ea.
Institutiile statului si alte autoritati.
Institutiile statului si alte autoritati sunt
interesate de alocarea resurselor si implicit
de activitatea entitatilor. Acestea solicita
informatii pentru a reglementa activitatea
entitatilor, pentru a determina politica fiscala
si ca baza pentru calculul venitului national si
al altor indicatori statistici similari.

FINANCIARE

Publicul. Entitatile pot afecta publicul in
diferite moduri. De exemplu, entitatile pot
avea o contributie substantiala la economia
locala in multe moduri, mai ales prin
numarul de angajati si colaborarea cu
furnizorii locali. Situatiile financiare pot
ajuta publicul furnizand informatii
referitoare la evolutiile recente si tendintele
legate de prosperitatea entitatii si a sferei
de activitate a acesteia .

3.Caracteristici calitative ale
situatiilor financiare

Utilitatea informatiilor continute in situatiile financiare
depinde de urmatoarele 4 caracteristici:

- INTELIGIBILITATEA
- RELEVANTA
- CREDIBILITATEA
- COMPARABILITATEA

Caracteristici calitative ale
Inteligibilitatea presupune ca informatiile trebuie
sa fie usor de inteles de un utilizator care
dispune de cunostinte suficiente privind
desfasurarea afacerilor si de notiuni de
contabilitate.
Exista informatii complexe si relevante in
situatiile financiare pe care nu toata lumea le
intelege. A sustine ca orice informatie contabila
cu carcter complex poate fi inteleasa oricand si
de oricine inseamna a nega necesitatea
calificarii si perfectionarii resurselor umane in
acest domeniu.

Relevanta exprima:
insusirea informatiei de a influenta esential procesul de
elaborare a deciziilor. Astfel va putea fi estimata
capacitatea entitatii de a profita de oportunitati si de a
reactiona rapid la situatii nefavorabile, in sens de
adaptare.

permite previzionarea rezonabila a pozitiei financiare si
performantei viitoare a firmei.
Informatia relevanta este acea informatie care ajuta
utilizatorii sa evalueze corect evenimente trecute,
prezente sau viitoare, confirmand sau corectand
evaluarile lor viitoare.

In acest context opereaza conceptul numit :

Pragul de semnificatie:

informatia este semnificativa daca
omisiunea sau declararea ei eronata
influenteaza nemijlocit deciziile economice
ale utilizatorului.

Credibilitatea presupune ca:

informatia sa nu contina erori semnificative, sa
nu fie partinitoare si sa ofere suficiente elemente
de certitudine in elaborarea deciziilor de catre
utilizatori.

caracterul de relevanta al informatiei nu
genereaza automat credibilitatea acesteia.

Eventualele daune disputate in cadrul unui litigiu
nu trebuie consemnate ca atare in bilant, fiind
mai logica prezentarea acestora intr-o nota
explicativa a situatiilor financiare. Pentru a fi
credibila, orice informatie trebuie sa aiba in
vedere:
reprezentarea fidela a rezultatelor si
pozitiei financiare a entitatii;
reflectarea substantei economice a
evenimentelor si tranzactiilor si nu doar a formei
lor juridice;
prevalenta economicului asupra juridicului.


Credibilitatea

La randul ei, credibilitatea presupune ca informatia sa fie:

Neutra, ceea ce inseamna nepartinitoare, lipsita
de influente.
Situatiile financiare nu sunt neutre daca prin
selectarea si prezentarea informatiei influenteaza
luarea deciziei sau formularea unui rationament
pentru a realiza un rezultat sau obiectiv
predeterminat.

Credibilitatea


Prudenta. Incertitudinile care planeaza asupra multor
evenimente si tranzactii ale entitatii impun in mod
obiectiv elaborarea unei informatii prudente.

Neincasarea creantelor incerte, durata de utilizare
probabila a utilajelor si echipamentelor, eventualele
reclamatii aferente produselor vandute cu o perioada de
garantie se afla constant sub semnul intrebarii.

Credibilitatea


Integrala. Pentru a fi credibila, informatia din
situatiile financiare trebuie sa fie completa,
evident in limitele rezonabile ale pragului de
semnificatie conjugat cu costul obtinerii
acesteia.
Comparabilitatea. Orice informatie castiga in
valoare daca poate fi comparata in timp si in
spatiu, respectiv daca poate fi raportata la alte
valori de referinta.

Orice modificare intervenita in metodele de
evaluare si prezentare a informatiilor in situatiile
financiare trebuie mentionata in politicile
contabile ale entitatii.

4.Principiile contabilitatii financiare
Pentru a da o imagine fidela patrimoniului,
situatiei financiare si rezultatelor obtinute
trebuie respectate regulile privind evaluarea
patrimoniului si a principiilor generale contabile
prevazute in Regulamentul nostru privind
aplicarea Legii contabilitatii nr 82/1991.
Principiile contabile generale se concretizeaza
in politicile contabile proprii
Se pot face abateri de la unele principii, dar
acestea trebuie prezentata in notele explicative.
Principiile contabilitatii financiare
Principiile generale contabile sunt:
Principiul continuitii activitii
Principiul permanenei metodelor;
Principiul prudenei;
Principiul independenei exerciiului;
Principiul evalurii separate a elementelor de activ i
de datorii;
Principiul intangibilitii;
Principiul necompensrii;
Principiul prevalenei economicului asupra juridicului;
Principiul pragului de semnificaie;

Principiul continuitii activitii : potrivit
caruia se presupune ca unitatea patrimoniala isi
continua in mod normal functionarea intr-un
viitor previzibil, fara a intra in stare de lichidare
sau de reducere sensibila a activitatii.
Principiul permanenei metodelor: Metodele
de evaluare i politicile contabile, n general,
trebuie aplicate n mod consecvent de la un
exerciiu financiar la altul.
Principiul prudenei: potrivit caruia nu este
admisa supraevaluarea elementelor de activ si
a veniturilor, respectiv subevaluarea
elementelor de pasiv si a cheltuielilor, tinand
cont de deprecierile activitatii, exercitiului curent
sau anterior.
Principiul independenei exerciiului: Trebuie
s se in cont de veniturile i cheltuielile
aferente exerciiului financiar, indiferent de data
ncasrii veniturilor sau data plii cheltuielilor.
Principiul evaluarii separate a elementelor
de A si de P:Conform acestui principiu,
componentele elementelor de active i de datorii
trebuie evaluate separat

Principiul intangibilitii: Bilantul de
deschidere pentru fiecare exercitiu financiar
trebuie sa corespunda cu bilantul financiar de
inchidere al exercitiului financiar precedent.
P. Necompensarii: Conform acestui principiu,
elemente de activ si de pasiv trebuie sa fie
evaluate in contabilitate separat, nefiind admisa
compensarea intre posturile de activ si cele de
pasiv ale bilantului, precum si intre veniturile si
cheltuielile din contul de rezultate.
Principiul prevalenei economicului asupra
juridicului. Prezentarea valorilor din cadrul
elementelor din bilan i contul de profit i
pierdere se face innd seama de fondul
economic al tranzaciei sau al operaiunii
raportate, i nu numai de forma juridic a
acestora.

Principiul pragului de semnificaie.
Orice element care are o valoare
semnificativa trebuie prezentat separat in
cadrul situatiilor financiare. Elementele cu
valori nesemnificative care au aceeasi
natura sau cu functii similare vor fi
insumate, nefiind necesara prezentarea lor
separata.

Definirea contabilitatii financiare
Prima definitie data contabilitatii apartine
italianului Luca Paciolo (1494).

El analizeaza contabilitatea ca un
ansamblu de principii si tehnici privind
inregistrarea in partida dubla a averii ce
apartine unui negustor precum si toate
afacerile acestuia in ordinea in care au
avut loc.
Luca Paciolo
In conceptia sa, partida dubla este definita
prin prisma ecuatiei de schimb dintre
avere = capital respectiv, ce posed si cui
datorez.
Mai este denumit i printele
contabilitatii pentru contribuiile sale de
pionierat n acest domeniu.
ACTIV PASIV
Ce avem si utilizam ( mijloacele fixe, materiile
prime, marfuri, bani) dar si ceea ce avem dreptul
sa primim (creante) si aici se incadreaza
persoanele juridice ce ne datoreaza o anumita
suma de bani (clientii- adica acele persoane
juridice ce achizitioneaza ceva de la noi si care
urmeaza sa ne plateasca.

Aceste elemente sunt cuprinse sub termenul
general de ACTIV.
ACTIV PASIV
Pe de alta parte, vorbim despre sursele ce ne
ofera ceea ce avem sau resursele pe care ne
putem baza la un moment dat. Furnizorii-
pentru diverse achizitii, creditele bancare,taxe
si impozite; fata de aceste persoane ne cream
o datorie pe care trebuie sa o platim.

Toate aceste elemente poarta denumirea de
PASIV.
ACTIV PASIV

Activ = ce avem, creante

Pasiv = datorii, surse de finantere
Patrimoniul

Patrimoniul = reprezinta totalitatea
drepturilor si obligatiilor cu valoare
economica, apartinand unei persoane
fizice sau juridice( societatii), precum si
bunurile la care se refera.
PATRIMONIUL

ACTIVUL

BUNURI
ECONOMICE

PASIVUL

SURSELE DE
FINANTARE
ALE
ACTIVULUI
PATRIMONIUL

Activul reprezinta bunurile economice ca
elemente ale patrimoniului cu valoare
pozitiva pentru intreprindere

Pasivul- reprezinta sursele de finantare a
activului ca elemente ale patrimoniului cu
valoare negativa pentru intreprindere.
ACTIVUL
ACTIVELE- (sunt resursele economice
care aparin unei ntreprinderi) reprezint o
resurs controlat de ctre entitate ca
rezultat al unor evenimente trecute si de la
care se ateapt s genereze beneficii
economice viitoare pentru entitate.
PASIVUL (DATORIE/OBLIGATIE)
O datorie (pasivul) reprezint o obligaie
actual a entitii ce decurge din
evenimente trecute i prin decontarea
creia se ateapt s rezulte o ieire de
resurse care ncorporeaz beneficii
economice.
In functie de modul de utilizare a bunurilor si
lichiditatea acestora (durata de transformare
in bani), activele se impart in:

1. ACTIVE IMOBILIZATE

2. ACTIVE CIRCULANTE
1. ACTIVELE IMOBILIZATE
Sunt acele elemente pe care le detine o
societate pe o perioada mai mare de un an.

Activele imobilizate cuprind:
Imobilizari necorporale
Imobilizari corporale
Imobilizari financiare

ACTIVELE IMOBILIZATE
imobilizari necorporale sunt acele
elemente detinute de o societate, dar care
nu imbraca forma fizica ( de unde si
denumirea de necorporale adica fara
corp)
Imobilizari necorporale = elemente intangibile
Exp: cheltuielile de constiture ( de infiintare a
societatii), chelt de cercetare dezvoltare,
brevete, licente, programe informatice
(programele de contabilitate);
ACTIVELE IMOBILIZATE

Imobilizari corporale: se concretizeaza in bunuri
Exp - - TERENURI SI MIJ LOACE FIXE- ( cladiri,
spatiile comerciale, instalatiile tehnologice, aparatele
de masura si control, mijloacele de transport, animale,
plantatii,etc)

Pentru a fi incadrate in aceasta categorie bunurile
trebuie sa indeplineasca doua conditii: sa fie utilizate pe
o perioada mai mare de un an si au o valoare mai mare
de 1.800 lei.
-
Imobilizari corporale = bunuri de folosinta
indelungata
AMORTIZAREA

Amortizarea este un concept contabil i fiscal
ce presupune ealonarea n timp a efortului
financiar al achiziiei unui mijloc fix innd cont
de durata de utilizare a acestuia.

Amortizarea se stabileste prin aplicarea cotelor
de amortizare asupra valorii de intrare a
mijloacelor fixe.
.
AMORTIZAREA
Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza pe
baza unui plan de amortizare, de la data punerii
acestora in functiune si pina la recuperarea
integrala a valorii lor de intrare, conform
duratelor si conditiilor de utilizare a acestora .

TERENURILE NU SE AMORTIZEAZA.

Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a
mijloacelor fixe

Codul de clasificare Denumirea activelor fixe Durate normale de functionare
2.3.2. Mijloace de transport auto -
2.3.2.1. Mijloace de transport pentru persoane -
2.3.2.1.1. - autoturisme, in afara de 4-6
2.3.2.1.1.1. - taxiuri 3-5
2.3.2.1.2. - microbuze 4-8
2.3.2.1.3. - autobuze, in afara de 5-9
2.3.2.1.3.1. - autoturisme, pentru transport urban 4-8
2.3.2.1.4. - motociclete si biciclete 3-5
2.3.2.2. Mijloace de transport auto pentru marfuri -
2.3.2.2.1.
- autocamioane si autocamioane cu platforma
4-6
fixa, autofurgonete si autodube de capacitate de 4.5 tone exclusiv
2.3.2.2.2.
- autocamioane, autodube si autofurgoane cu platforma fixa
cu capacitate de si peste 4.5 tone
4-8
2.3.2.2.3.
- autocamioane cu platforma basculanta si dumpere ;- autocisterne;
- autoizoterme si autofrigorifere
4-6
2.3.2.2.4. - autotractoare si autotractoare 4-8
2.3.2.2.5. -tractoare pe roti si pe sine 4-6
AMORTIZAREA
!Exp: Cu privire la inregistrarea in contabilitate a
cheltuielilor de constituire, entitatile au doua
posibilitati:
sa le imobilizeze, ca activ in bilant, prin
utilizarea contului 201 Cheltuieli de constituire,
situatie in care acestea trebuie amortizate pe o
perioada de cel mult 5 ani;
sa le reflecte direct in contul de profit si
pierdere, prin debitul conturilor din clasa a 6-a a
planului de conturi.
ACTIVE IMOBILIZATE
Imobilizari financiare reprezinta acele actiuni
ale altor societati pe care le achizitionam pe o
perioada mai mare de timp in scopul obtinerii de
avantaje.

Exp: titluri de participare detinute de societatile
in cadrul grupului, titluri sub forma de
interese de participare,titluri detinute ca
imobilizari, creante imobilizate etc.

IMOBILIZARI FINANCIARE
Titlurile de participare reprezinta drepturile sub
forma de actiuni sau alte titluri de valoare in
capitalul altor unitati patrimoniale care asigura
unitatii patrimoniale detinatoare exercitarea unui
control sau a unei influente notabile, respectiv
realizarea unui profit.
Titlurile imobilizate ale activitatii de portofoliu
si alte titluri imobilizate constau in acele titluri pe
care unitatea patrimoniala le dobindeste in
vederea realizarii unor venituri financiare, fara a
putea interveni in gestiunea unitatii patrimoniale
emitatoare, precum si alte titluri de plasament
detinute pe o perioada indelungata.
Contabilitatea creantelor imobilizate se tine pe
urmatoarele categorii:

creante legate de participatii
imprumuturi acordate pe termen lung
si alte creante imobilizate.
Creantele legate de participatii reprezinta acele
creante ale unitatii patrimoniale create cu ocazia
acordarii de imprumuturi unitatilor patrimoniale la
care detine titluri de participare.
In conturile de imprumuturi pe termen lung se
inregistreaza sumele acordate tertilor in baza
unor contracte pentru care unitatea patrimoniala
percepe dobinzi, potrivit legii.
La alte creante imobilizate se cuprind garantiile
si cautiunile depuse de unitatea patrimoniala la
terti.

2. ACTIVE CIRCULANTE

Active circulante = elemente utilizate
de o societate pe o perioada mai mica de
un an. O parte din aceste bunuri se
consuma la prima utilizare.

ACTIVE CIRCULANTE

Activele circulante cuprind:

Stocuri si productia in curs de executie
Creante (clienti , debitori diversi)
Investitii pe termen scurt
disponibilitati banesti ( disponibilitatile in
conturile de la banca si in casierie, valori de
incasat etc).

ACTIVE CIRCULANTE
1. Stocuri sunt acele active:
Detinute pentru a fi vandute pe parcursul
desfasurarii normale a activitatii ( Marfurile)
in curs de productie in vederea vanzarii
(produse)
Sub forma de materii prime, materiale si alte
consumabile ce urmeaza a fi folosite in
procesul de productie sau pentru prestarea
de servicii.

Exp: Marfurile ,materiile prime, materialele
consumabile, obiectele de inventar etc.

ACTIVE CIRCULANTE
2.Creantele = reprezinta dreptul societatii
noastre de a cere unei altei societati
contavaloarea bunurilor pe care le-a vandut sau
a serviciilor pe care le-a prestat.
Exp: Clienti, TVA de recuperat, debitori
diversi
ATENTIE! Daca este vorba de avansuri pe care
o societate le primeste de la un client, atunci
acea suma va reprezenta o datorie, nu o
creanta.
ACTIVE CIRCULANTE
3. Investitiile finaciare pe termen scurt
reprezinta actiunile sau obligatiunile
detinute de o firma pe o perioada mai
mica de un an.
Spre deosebire de imobilizarile financiare
care sunt detinute in speranta obtinerii de
dividende, aceste investitii financiare sunt
detinute doar pentru obtinerea de profituri
mici pe termen foarte scurt.

ACTIVE CIRCULANTE
4.Casa si conturi la banci = acele valori
detinute in casieria unitatii la un moment
dat (numerarul, tichete de masa), conturile
de la banca si valorile de incasat (contul
de numerar, cecurile si efectele
comerciale depuse la banci)
PASIVUL
Pasivul- evidentiaza natura si modul de
finantare sau de sustinere financiara a activului
si exigibilitatea surselor de finantare. Astfel,
categoria de pasiv corespunzatoare finantarii
proprii a activului, asigurata de proprietar ca
investitor, este denumita . capitaluri proprii. Ea
se regaseste sub forma : capitalului social,
primelor legate de capital, rezervelor,
subventiilor pentru investitii, diferentelor din
reevaluare, provizioanelor reglementate,
fondurilor proprii cu scop determinat si
rezultatelor.
PASIVUL
Capitalurile proprii reprezinta sursele
proprii de finantare ale unei societati. Ele
nu trebuie privite ca niste bani pe care
societatea ii detine, ci ca un indicator al
eficientei unei entitati economice. Sunt
elemente ce se restituie asociatilor
/actionarilor atunci cand societatea isi va
inceta existenta.

PASIVUL capitaluri proprii
Capitalul social- reprezinta aporturile
asociatilor la infiintarea societatii (in bani sau in
natura)
Profitul sau pierderea- rezulatul activitatii
economice al unei societati.

REZULTAT = VENITURI CHELTUIELI

1. PROFIT = VENITURI CHELTUIELI,
VENITURI > CHELTUIELI

2. PIERDERE = VENITURI CHELTUIELI,
VENITURILE < CHELTUIELILE

PASIVUL
Remarca - Pentru ce ne intereseaza profitul?

Deoarece la sfarsitul anului, profitul net
poate fi repartizat ca dividente actionarilor.
Daca o societate care se lichideaza are profit,
acel profit va fi redat actionarilor. Nu in
ultimul rand profitul genereaza si un impozit
pe profit ce determina o datorie catre stat.

Rezervele reprezinta parti din profit ce se
constituie la sfarsitul anului pentru a
acoperi eventuale pierderi. Aceste
rezerve, la sfarsitul existentei societatii, se
distribuie actionarilor daca nu trebuie sa
acopere pierderile procesului de lichidare.
Rezulatul reportat este profitul sau pierderea
aferenta anului/ anteriori. De obicei, in
aceasta categorie regasim pierderea anului,
anilor anteriori ce trebuie recuperata atunci
cand se obtine profit.

Daca este vorba de un profit, atunci avem de-a
face cu un profit nerepartizat al anului trecut
ce va fi repartizat atunci cand AGA va hotari
acest lucru.

PASIVUL
Finantarea straina a activului , asigurata de terte
persoane in raport cu titularul de patrimoniu, se
regaseste in categoria de pasiv denumita datorii
si cuprinde : creditele bancare si de la alte
institutii de credit, imprumuturile din emisiunea
de obligatiuni, datoriile comerciale fata de
furnizori, datoriile fiscale, salariale si sociale,
datoriile catre asociati din operatii de capital
si dividende si alte datorii.
PASIVUL
La cele doua structuri se adauga pasivele
sub forma provizioanelor pentru riscuri
si cheltuieli. Acestea reprezinta fonduri
constituite pe calea prelevarilor din
rezultate in scopul finantarii acelor
cheltuieli si pierderi probabile in perioadele
viitoare sau certe sau nedeterminate ca
valoare.
PASIVUL

Datoriile - reprezinta sume ce trebuie
platite de catre o societate altor entitati
(statului, persoanelor de la care se
aprovizioneaza, salariatilor etc.

PASIVUL
Datoriile pot fi grupate astfel:
Datorii comerciale- sumele ce trebuie platite
furnizorilor

ATENTIE! Sumele date ca avansuri furnizorilor si
pentru care acestia trebuie sa presteze in viitor,
nu reprezinta o datorie, ci o creanta.

PASIVUL
Datorii salariale reprezinta sumele ce trebuie
platite salariatilor pentru munca pe care o
presteaza in firma. Odata cu acest tip de
datorii apar si datoriile sociale : contributii
sociale ale angajatului si ale angajatorului
catre stat.
Datorii fiscale adica ce trebuie platit statului -
impozitul pe profit, impozit pe salarii, TVA, taxe
vamale, accize.

PASIVUL
Datorii fata de asociati sunt banii cu care
asociatii/actionarii au imprumutat socieatea la
un moment dat si care trebuie restituiti.

REMERCA Indiferent cine este cel care
infiinteaza o societate, odata ce entitatea
juridica a luat fiinta, omul (asociatul) nu este
totuna cu societatea.
PATRIMONIUL
Structurilor de activ si pasiv prezentate mai sus
li se asociaza valorile de regularizare de activ
sub forma cheltuielilor inregistrate in avans,
veniturilor angajate ( se refera la creante
inregistrate in exercitiul in curs fiind exigibile
posterior), diferentele de activ din conversia
creantelor si datoriilor in devize, primele privind
rambursarea obligatiunilor, precum si valorile de
regularizare pasiv compuse din venituri
inregsitrate in avans, cheltuieli angajate ( datorii
privind cheltuielile inregistrate in exercitiul
curent care vor fi platite in cursul unui exercitiu
ulterior), diferente de pasiv din converia
creantelor si datoriilor in devize.
Manageri
Un manager nu trebuie sa stie sa
contabilizeze toate aceste informatii, dar
trebuie sa stie ce reprezinta fiecare dintre ele
si in ce masura sunt ele necesare intr-o
societate.

Insa un manager trebuie sa stie ca exista doua
modalitati de a verifica un bilant : fie verifica
egalitatea dintre Activ = Pasiv fie determina
situatia capitalurilor proprii prin diferenta de
Activ si datoriile totale ale societatii.

ACTIV = PASIV

ACTIV DATORII = CAPITALURI PROPRII
ACTIV PASIV
ACTIVE IMOBILIZATE

ACTIVE CIRCULANTE
CAPITALURI PROPRII

DATORII
EVALUAREA SI REGULI DE
EVALUARE

!De retinut : evaluarea este procesul de
determinare a valorii banesti la care
elementele din situatiile financiare
urmeaza sa fie recunoscute si inscrise
in bilant si contul de profit si pierdere.
EVALUARE
Evaluarea corecta a patrimoniului prezinta o
importanta deosebita pentru exactitatea si
sinceritatea informatiilor pe care le contine
bilantul referitoare la situatia patrimoniului si a
rezultatelor obtinute in exercitiul financiar
incheiat, comparativ cu exercitiul financiar
precedent.

Deci, evaluarea elementelor patrimoniale
consta in stabilirea valorii fiecarui element de
activ sau de pasiv, tinand seama de valoarea
de intrare in patrimoniu si valoarea actuala sau
de utilitatea determinata cu ocazia inventarierii.
EVALUARE

Un activ este recunoscut in contabilitate
si prezentat in bilant atunci cand este
probabila realizarea unui beneficiu
economic viitor de catre entitate si
activul are un cost sau o valoare care
poate fi evaluata in mod credibil.
EVALUARE
Un pasiv este recunoscut in contabilitate
si prezentat in bilant atunci cand este
probabil ca o iesire de resurse
incorporand beneficii economice va
rezulta din decontarea unei obligatii
prezente si cand valoarea la care se va
realiza aceasta decontare poate fi
evaluata in mod credibil.
EVALUARE
Metoda de evaluare de baza este metoda
costului istoric conform careia, la data intrarii in
patrimoniu:

bunurile sunt contabilizate la costul de
achizitie pentru bunurile achizitionate,

la costul de productie pt bunurile produse de
intreprindere,

iar pt bunurile obtinute cu titlu gratuit la o
valoare data de utilitatea acestora.
EVALUARE

Exista insa si situatii cand bunurile pot face
obiectul unor rectificari de valoare:

in situatii de devalorizare bunurile sunt evaluate
la o valoare mai mica decat cea reala;

in situatii de inflatie bunurile sunt evaluate la o
valoare mai mare decat cea reala.
EVALUARE
Discutat dintr-o alta perspectiva, costul istoric
este o valoare justa (actuala) din momentul
intrarii activelor si crearea datoriilor.

Costul de achizitie sau costul de productie al
activelor imobilizate cu durate limitate de utilizare
economica trebuie redus cu ajustarile de valoare
calculate pentru a amortiza valoarea unor astfel
de active, in mod sistematic de-a lungul duratelor
de utilizare economica.
EVALUARE

Prin durata de utilizare economica se intelege
durata de viata utila, aceasta reprezentand :

a) perioada in care un activ este prevazut a fi
disponibil pentru utilizare de catre o entitate;sau

b) numarul unitatilor produse sau a unor unitati
similare ce se estimeaza ca vor fi obtinute de
entitate prin folosirea activului respectiv.
REGULI DE EVALUARE
In funtie de scopul urmarit si momentul
cand se face evaluarea se delimiteaza
urmatoarele reguli si forme de evaluare:
o Evaluarea la data intrarii in entitate
o Evaluarea la inventar si la prezentarea in
bilant
o Evaluarea la iesirea din contabilitate

REGULI DE EVALUARE
1. Evaluarea la data intrarii in entitate
La data intrarii in entitate, bunurile se evalueaza si se
inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare, care
se stabileste astfel:
- 1. La cost de achizitie
- 2. La cost de productie pentru bunurile produse in
entitate
- 3. La valoarea de aport , stabilita in urma evaluarii-
pentru bunurile reprezentand aport la capitalul social
- 4.La valoarea justa pentru bunurile obtinute cu titlu
gratuit sau constatate in plus la inventariere.

REGULI DE EVALUARE

1.Costul de achizitie a bunurilor cuprinde:

pretul de cumparare, taxele de import si alte
taxe ( cu exceptia acelora pe care le persoana
juridica le poate recupera de la autoritatile
fiscale),
cheltuieli de transport, manipulare si
alte cheltuieli care pot fi atribuibile direct
achizitiei bunurilor respective.
REGULI DE EVALUARE
Exemplu O entitate achizitioneaza un bun, angajand
urmatoarele costuri:
- Pretul platit vanzatorului: 12.500 lei;
- Cheltuieli de transport suportate de catre firma: 500 lei;
- Costuri cu instalarea bunului platite unui tert : 700 lei;
- Cheltuieli legate de obtinerea unei autorizatii privind
utilizarea bunului: 100 lei
- Cheltuieli lunare cu angajatii care utilizeaza bunul :
2.000 lei
Cost de achizitie al bunului este de 12.500 lei+500lei +
700 lei + 100 lei = 13.800 lei
REGULI DE EVALUARE

2.Costul de productie

Costul de productie al unui bun cuprinde
costul de achizitie a materiilor prime si
materialelor consumabile si cheltuielile
de productie atribuibile bunului.

REGULI DE EVALUARE
!Exemplu: Se obtine un activ in entitate, pentru
care se consuma urmatoarele: materii prime
3.000 lei, materiale consumabile 500 lei, salarii
directe 2.000 lei. Cheltuieli indirecte de productie
alocate in mod rational bunului sunt de 3.200 lei.
Cheltuielile de administratie ale perioadei sunt
de 600 lei.
Costul de productie al activului este de 3.000 lei
+ 500 lei + 2.000 lei + 3.200 lei = 8.700 lei
REGULI DE EVALUARE
3.Valoarea de aport si valoarea justa
Pentru bunurile primite ca aport, evaluarea se realizeaza
la valoarea de aport, determinata prin evaluare. Pentru
bunurile primite cu titlu gratuit sau constatate ca plus la
inventar se utilizeaza valoarea justa.

Prin valoarea justa se intelege suma pentru care activul
ar putea fi schimbat de bunavoie intre parti aflate in
cunostinta de cauza in cadrul unei tranzactii cu pretul
determinat obiectiv.

Valoarea justa a activelor se determina, dupa datele de
evidenta de pe piata , printr-o evaluare efectuata, de
regula, de profesionisti calificati in evaluare.
REGULI DE EVALUARE
Valoarea justa sau de aport conform OMFP
3055/2009 este:
Fie valoarea de piata- cu cat se
tranzactioneaza pe piata active similare
Fie costul actual cat ar plati entitatea pentru
a obtine un activ similar;
Fie valorea realizabila cat ar obtine entitatea
daca activul ar fi vandut;
Fie valoarea actualizata valoarea actualizata
a fluxurilor de trezorerie rezultate din utilizarea
activului ( aceasta este o valoare de utilitate)
Modul de determinare depinde de natura
activului si de informatiile disponibile.
REGULI DE EVALUARE
!Exemplu O entitate primeste ca aport un activ
A. Nu exista pe piata active similare, insa exista
o piata activa pentru active cu diferente in ceea
ce priveste natura sau starea.
Valoarea de aport se determina pornind de la
preturile de pe piata activa, cu ajustari care se
reflecte diferentele de natura sau locatie.

REGULI DE EVALUARE
!Exemplu O entitate primeste ca aport un activ
B. Acest activ este unul specializat, pentru care
nu exista o piata activa. Active comparabile se
tranzactioneaza foarte rar, iar pretul depinde de
particularitatile fiecarui activ.
In acest caz, raportarea la piata este foarte
dificila. Prin urmare, valoarea de aport va fi
valoarea actualizata a fluxurilor de trezorerie
generate prin utilizarea activului.
REGULI DE EVALUARE
2.Evaluarea la inventar si prezentarea
elementelor in bilant

In scopul intocmirii situatiilor financiare
anuale, entitatile trebuie sa procedeze la
inventarierea si evaluarea elementelor de
natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii.

In situatiile financiare anuale elementele de
natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii
se reflecta si se evalueaza la valoarea
contabila, pusa de acord cu rezultatele
inventarierii.

REGULI DE EVALUARE
Valoarea contabila a unui activ este valoarea la
care acesta este recunoscut dupa ce se deduc
amortizarea acumulata, pentru activele
amortizabile, si ajustarile acumulate din
depreciere sau pierdere de valoare.

Inventarierea elementelor de natura activelor,
datoriilor si capitalurilor proprii reprezinta
ansamblul operatiunilor prin care se constata
existenta tuturor elementelor respective,
cantitativ valoric sau numai valoric, dupa caz, la
data la care aceasta se efectueaza.
REGULI DE EVALUARE
Inventarierea are ca scop principal stabilirea
situatiei reale a tuturor elementelor de natura
activelor, datoriilor si capitalurilor proprii ale
fiecarei entitati, precum si a bunurilor si valorilor
detinute cu orice titlu, apartinand altor persoane
juridice sau fizice, in vederea intocmirii situatiilor
financiare anuale, care trebuie sa ofere o
imagine fidela a pozitiei financiare si a
performantei entitatii pentru respectivul exercitiul
financiar.
REGULI DE EVALUARE
A. Imobilizari corporale si necorporale
Evaluare imobilizarilor corporale si necorporale,
cu ocazia inventarierii, se face la valoarea de
inventar, stabilita in functie de utilitatea bunului,
starea acestuia si pretul pietei.
In cazul imobilizarilor corporale si necorporale,
la determinarea pierderilor din depreciere se fac
de catre evaluatori independenti sau personalul
entitatii.
REGULI DE EVALUARE
!Exemplu: O entitate are un echipament
achizitionat in urma cu 2 ani la un cost de
achizitie de 25.000 lei.
Amortizarea cumulata pana in acest
moment 6.000 lei
Deci valoarea neta contabila este de
19.000 lei

REGULI DE EVALUARE
Comisia de inventariere:
Verifica existenta fizica a echipamentului;
Starea sa de functionare si in principiu are
atributii de determinare a valorii de inventar
tinand cont de starea bunului, de utilitate sau de
pretul pietei.
Rolul principal al comisiei de inventariere este
de a verifica existenta si starea fizica a bunului.

(Raspunderea privind organizarea inventarierii
ii revine administratorului care are obligatia
gestionarii entitatii.)
REGULI DE EVALUARE
Pe baza concluziilor comisiei de
inventariere, dar si a altor informatii de
natura celor prezentate mai sus, trebuie
stabilit daca se vor face calcule detaliate
pentru a stabili deprecierea activului.
REGULI DE EVALUARE
Sa presupunem ca pentru un echipament
valoarea actualizata este de 17.000 lei, (in
urma unui raport de evaluare intocmit de
un specialist) se ajunge la concluzia ca
exista o depreciere de 2.000 lei.
REGULI DE EVALUARE
B.Stocuri
!Exemplu: Stocul contabil de materie prima este
format din 1.000 kg, cost de achizitie de 3lei/kg.
Pentru aceasta materie prima se admite o cota
de perisabilitati de 0.5%. Prin cantarire la
inventariere se identifica un stoc de 966 kg.

Rezulta o lipsa de inventar de 4kg, considerata
perisabilitati ( limita maxima era de 1.000kg x
0.5% = 5 kg) si care se contabilizeaza ca un
consum suplimentar, pentru diminuarea valorii
materiilor prime.
REGULI DE EVALUARE
In cazul unor minusuri imputabile ( in
urma inventarierii avem un stoc de 992kg
adica o lipsa de 8 kg si doar 5 kg
reprezinta perisabilitati) reprezinta: -
o scaderea stocului
o Se contabilizeaza creanta fata de personal
sau fata de terti in contrapartida unui venit
din exploatare si se colecteaza TVA.
REGULI DE EVALUARE
C. Ceante si datorii
Evaluarea la inventar a creantelor si datoriilor
se face la valoarea lor probabila de incasare
sau de plata.

!Exemplu O entitate are:
- O creanta comerciala in valuta in suma de
1.500 euro contabilizata la un curs euro de 4.2
lei ( val contab 6.300 lei)
- O datorie fata de furnizori in suma de 2.000
USD la un curs de 1 USD = 3.2 lei (val contab
6.400 lei)

REGULI DE EVALUARE
Cursul valutar comunicat de BNR la
inchiderea exercitiului financiar este de 1
euro = 4.4 lei si 1 usd = 3.5 lei.

Prin urmare, valoarea de inventar este:
Creanta: 1.500 euro x 4.4 lei = 6.600 lei
Datorie: 2.000 usd x 3.5 lei = 7.000 lei

REGULI DE EVALUARE
Diferentele sunt recunoscute astfel:
In ceea ce priveste creanta, se observa o
crestere a cursului de schimb valutar (adica o
crestere a valorii activului cu 300 lei) ce se
inregistreaza pe venit financiar ( legat de
diferentele de curs valutar)

In cazul datoriei, diferenta nefavorabila,
generand o crestere a datoriei fata de furnizor,
astfel se contabilizeaza pe o cheltuiala de
natura financiara legata de diferentele de curs
valutar.
REGULI DE EVALUARE
D. Trezorerie si titluri
Disponibilitatile aflate in conturi la banci sau
unitatile Trezoreriei Statului se inventariaza prin
confruntarea soldurilor din extrasele de cont
emise de acestea (din ultima zi a exercitiului
financiar) cu cele din contabilitatea entitatii.

Disponibilitatile in lei si in valuta din casieria
entitatii se inventariaza in ultima zi lucratoare a
exercitiului financiar, dupa inregistrarea tuturor
operatiunilor de incasari si plati privind
exercitiul respectiv, confruntandu-se soldurile
din registrul de casa cu monetarul si cu cele din
contabilitate.
REGULI DE EVALUARE
Inventarierea titlurilor pe termen scurt si lung se
efectueaza pe baza documentelor care atesta
detinerea acestora.

!Exemplu: O societate detine 100 de actiuni
(clasificate ca titluri pe termen scurt),
achizitionate la un cost de achizitie de 8
lei/actiune (800 lei). Acestea trebuie evaluate la
valoarea de cotatie din ultima zi de
tranzactionare.

REGULI DE EVALUARE
Caz 1: Presupunand un curs de 8,5 lei/actiune,
pentru evaluarea la valoarea de inventar este
nevoie de recunoasterea unei aprecieri de
valoare, care va creste valoarea activului si
concomitent va genera recunoasterea unui venit
financiar, pentru plusul de valoare de 50 lei (100
actiuni x 0.5 lei/actiune). Astfel, titlurile vor fi
evaluate la data inventarului la valoarea de 850
lei.
REGULI DE EVALUARE
Caz 2: In cazul unui curs de 7,8 lei/actiune ar fi
necesara recunoasterea unei pierderi de
valoare, care va afecta prin reducerea valorii
actiunilor detinute si concomitent prin
recunoasterea unei cheltuieli de natura
financiara, in suma de 20 lei (100 actiuni x 0.2
lei/actiune). Astfel, titlurile vor fi evaluate la data
inventarului la valoarea de 780 lei.
REGULI DE EVALUARE

3.Evaluarea la data iesirii din entitate

La data iesirii din entitate sau la darea in
consum, bunurile se evalueaza si se scad
din gestiune la valoarea lor de intrare sau
la valoarea la care sunt inregistrate in
contabilitate.
REGULI DE EVALUARE
La iesirea din gestiune a stocurilor acestea
se evalueaza si inregistreaza in
contabilitate prin aplicarea uneia din
metodele mentionate mai jos:
o Metoda primul intrat- primul iesit FIFO
o Metoda costului ponderat CMP
o Metoda ultimul intrat primul iesit LIFO
REGULI DE EVALUARE
Metoda primul intrat- primul iesit FIFO - bunurile
iesite din gestiune se evalueaza la costul de
achizitie sau ( de productie) al primei intrari. Pe
masura epuizarii lotului, bunurile iesite din
gestiune se evalueaza la costul de achizitie
(productie) al lotului urmator, in ordine
cronologica.
Metoda costului ponderat CMP presupune
calcularea costului fiecarui element pe baza
mediei ponderate a costurilor elementelor
similare aflate in stoc la inceputul perioadei si a
costului elementelor similare produse sau
cumparate in timpul perioadei.Media poate fi
calculata periodic sau dupa fiecare receptie.

REGULI DE EVALUARE
o Metoda ultimul intrat primul iesit LIFO -
bunurile iesite din gestiune se evalueaza
la costul de achizitie ( productie) al ultimei
intrari ( lot). Pe masura epuizarii lotului ,
bunurile iesite din gestiune se evalueaza
la costul de achizitie (Productie) al lotului
anterior , in ordine cronologica.
REGULI DE EVALUARE
!Exemplu: Stocul marfii M la 1 noeimbrie era
evaluat la 40.000 lei ( 1000buc x 40 lei/buc). In
luna noiembrie acest stoc este afectat de
urmatoarele operatii:
4 noiembrie: o iesire de 400 buc
10 noiemb: o intrare de 500 buc la un cost de 41
lei/buc
17 noiemb: o iesire de 400 buc
25 noiemb: o intrare de 200 buc la un cost de
41,4 lei/buc
30 noiemb: o iesire de 800 buc
REGULI DE EVALUARE
Care este CMP la 10 noeimbrie si 25
noiembrie?

CMP la 10 noiembrie
= [(1.000 -400)x40]+(500x41) = 40,46 lei
1.000-400+500

CMP la 25 noiemb
= [(1.000-400+500-400)x40,46]+ (200x41,4) =
1.000-400+500-400+200
= 40,67 lei
REGULI DE EVALUARE
Data intrari iesiri stoc
Q cost val Q cost val Q cost val

01.11 1.000 x 40 = 40.000
04.11 400 x 40 = 16.000 600 x 40 = 24.000
10.11 500 x 41 = 20.500 1.100 x 40,46 = 44.506
17.11 400 x 40,46 = 16.184 700 x 40,46 = 28.322
25.11 200 x 41,4 = 8.280 900 x 40,67 = 36.603
30.11 800 x 40,67 = 32.536 100 x 40,67 =4067

PLANUL DE CONTURI
Tinerea contabilitatii se realizeaza prin
planul de conturi.

Planul de conturi reprezint un sistem
clasificare constnd dintr-o list a
tuturor conturilor folosite de o entitate
economic, ordonate dup coninutul
economic i funcia contabil.
Contul este o socoteal scris aa a zis
Luca Paciolo - prezentat ntr-o form
specific, dual partea stng denumit
debit i partea dreapt denumit credit-;
conturile sunt de activ i de pasiv (mai
sunt i unele bifuncionale) n funcie de
coninutul lor economic; fiecare cont are un
simbol i o denumire clar aa cum sunt
sistematizate n tablou, au rulaje
(debitoare i creditoare), solduri iniiale i
finale.

BALANTA
DE
VERIFICARE

BALANTA DE VERIFICARE

Ce este balana contabil?

Balana contabil este o imagine a unei firme la
un moment dat. Practic, dac tim s-o
interpretm, ea ne spune situaia respectivei
firme. Dac avem cunotine mai solide de a o
interpreta, ne poate spune povestea respectivei
companii. Pe baza balanei contabile se
ntocmete bilanul contabil semestrial i
anual. n balan vom gsi o serie de conturi cu
diferite sume nregistrate n dreptul fiecruia.

De regul balana contabil are 4 serii de egaliti adica
4 coloane principale, fiecare cu dou subcoloane debit
i respectiv credit. Aceste serii de egalitai sunt :
1. Sume precedente , (rulajele lunilor precedente cumulate
cu soldul iniial)
2. Rulajul curent (rulajul luni respective),
3. Total sume (sume precedente cumulate cu rulajul
curent)
4. Sold final (sumele la sfritul perioadei la care se refer
balana respectiv).

NEW MAILING DISTRIBUTION
SC New Mailig Distribution SRL - Bucuresti este
persoana juridica romana, functioneaza sub regimul
juridic de societate comerciala cu raspundere limitata isi
desfasoara activitatea in conformitate cu legislatia
romana aplicabila in vigoare coroborat cu prevederile
Actului Constitutiv. Evidentele contabile ale societatii se
tin in limba romana si in moneda nationala.

Societatea a desfasurat activitati de prestari servicii (
activitati de distributie pliante) ,de la infiintare si pana la
sfarsitul exercitiului financiar, si a avut un numar de 1
angajat (pe parcursul anului 2011).

La ce s ne uitm cnd interpretm o balan
contabil?
Potrivit art. 5 din lege, contabilitatea se conduce
in partida dubla si trebuie sa asigure: intocmirea
lunara a balantei de verificare.
S fie complet. Balana contabil ncepe cu
conturile din clasa 1 i se termin cu cele din
clasa 7. Deci ar trebui ca primul cont din balana
s fie de tipul 1xx(x) (ex: 1012 Capital subscris
vrsat) iar ultimul de tipul 7xx (ex: 767 Venituri
din dobnzi).
Daca firma are activitate. Este nevoie pentru
aceasta s urmrim dac exist sume
nregistrate n coloana aferent rulajului
curent. Dac exista sume, firma are
activitate.
Volumul activitii depinde de numarul de
conturi care nregistreaz micari. De exemplu
o firma poate avea doar cteva facturi de utiliti
n fiecare luna i se consider a avea activitate.
Aceeai firm poate avea unul sau mai muli
angajai i astfel crete volumul activitaii.
Mergnd mai departe aceeai firm poate face
achiziii i vnzri, poate face pla cu numerar
sau prin virament bancar .a.m.d
Ce fel de firm este. Aici vorbim de domeniul de
activitate al firmei care poate fi comer, producie sau
servicii. Bineneles, o firma poate activa n mai multe
domenii. De exemplu un productor de mobil care are
i magazine de desfacere. Ca s ne dm seama de
specificul firmei, ne uitm la clasa de venituri, conturile
care ncep cu cifra 7. De regul obiectul principal de
activitate este indicat de contul cu rulajul cel mai mare.
O firm care face producie va avea rulaje pe contul
701. O firm de comer va aea rulaje pe contul 707. O
firm de prestri servicii va avea rulaje ale contului 704.
Pe lng aceste tipuri de venituri, firmele mai pot avea
i alte tipuri de venituri cum ar fi cele din dobnzi, din
diferene de curs valutar, din subvenii, etc.
Dac firma are angajai sau nu. Acest lucru se
poate urmri foarte simplu vznd dac
conturile 641 i 421 nregistreaz micare n
luna curent.
Dac firma nregistreaz profit sau
pierdere. Pentru aceasta ne uitm la soldul
contului 121 (ultima coloan din dreapta,
coloana de solduri finale). Dac soldul contului
121 este creditor firma nregistreaz profit.
Dac soldui este debitor firma nregistreaz
pierdere.
Dac firma e platitoare de TVA sau nu. i
dac da, are TVA de plat sau de recuperat.
Poi fi neplatitor de TVA dac cifra ta de afaceri
este sub plafonul de 65.000 euro. Atenie! Se ia
n calcul cursul de la data aderrii Romniei la
UE 1 EUR= 3,3817 RON (adica 220.000
RON). Peste acest plafon trebuie s te
nregistrezi ca pltitor de TVA. Pentru a vedea
situaia unei firme din punctul de vedere al TVA-
ului ne uitam la conturile 4423, 4424, 4426,
4427. Daca firma e platitoare de TVA va avea
aceste conturi n balana contabil.
Poi fi pltitor de TVA lunar sau trimestrial. Te
ncadrezi la pltitor de TVA trimestrial dac cifra
ta de afaceri este mai mic de 100.000 euro i
dac nu ai efectuat achiziii intracomunitare.
Dac cifra ta de afaceri depete 100.000 euro
(la cursul din 31 decembrie anul precedent) sau
dac firma a efectuat achiziii intracomunitare
indiferent de cifra de afaceri, eti pltitor de TVA
lunar.

Conturile 4426 i 4427 nu au sold n balan ( la
sfrit de lun sau trimestru n funcie de cum
plteti TVA-ul) ele se nchid transferndu-si
rulajul asupra conturilor 4423 i 4424 operaiune
numit regularizarea TVA-ului. Doar unul din
cele doua conturi (4423 respectiv 4424) trebuie
s aib sold final. Dac n balan contul 4423
nregistreaz sold final creditor atunci firma are
de plata suma respectiv ctre stat. Dac ns
n balan avem sold final deitor al contului
4424, atunci avem de recuperat ca i TVA suma
respectiv.
Bunuri mobile i imobile ale
firmei. Pentru aceasta ne uitm la clasa 2
de conturi dac exista n balan i au sold
final. O firm poate avea diverse licene
cumprate (contul 208), poate avea cldiri
(contul 212), echipamente i maini (contul
213), mobilier (contul 214).
Numerar i conturi la bnci. Pentru a vedea
numerarul disponibil la finalul lunii respective ne
uitm la soldul contulul 5311 Casa n lei.
Acesta trebuie s fie n mod obligatoriu debitor.
Pentru a vedea situaia banilor din conturile de
la bnci, ne uitm la soldurile finale din conturile
512x(lei sau valuta) Conturi curente la banci.
Dac soldul final al acestora este debitor, suma
respectiv reprezint disponibilul din acel cont.
Dac firma are credite la bnci. Creditele pot
fi pe termen scurt linii de credit (contul 519 are
sold final creditor) i mai pot fi credite pe termen
lung (contul 162 va avea sold final creditor).
Sumele nscrise reprezint valoarea creditelor
respectivei firme ctre bnci, uneori i firme de
leasing. De avut n vedere c, dac contul 512
are sold final creditor, suma respectiv
reprezinta, de asemenea, o datorie a firmei ctre
banc.
Aporturile asociailor. De multe ori asociaii
firmei mprumuta societatea (o crediteaz) cu
anumite sume de bani necesare desfurrii
activitii. Pentru a vedea valoarea acestor sume
ne uitm la rulaje i la soldul aferent contului
4551. Soldul final al acestui cont trebuie s fie
creditor iar suma respectiv reprezint aportul
asocailor n firm.

Prezentam un tabel care explic foarte pe scurt
semnificaia soldului final al fiecrui cont din
balan:

CONTUL
SOLD
FINAL EXPLICATIE
121
creditor reprezinta profitul societatii
debitor reprezinta pierderea societatii
1621 creditor reprezinta credite bancare pe termen lung
201-208 creditor
reprezinta imobilizarile necorporale
( licente soft,cheltuieli constituire, fond comert, brevete)
211 debitor reprezinta valoarea terenurilor detinute de societate
212 debitor
reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a constructiilor,
cladirilor
213 debitor
reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a utilajelor si
mijloacelor de transport
214 debitor
reprezinta valoarea la pret de intrare (sau reevaluare) a mobilierului,
aparatura birotica
2801-
2814 creditor reprezinta amortizarea imobilizarilor , a mijloacelor fixe
CONTUL SOLD FINAL EXPLICATIE
301-302 debitor reprezinta stocurile aflate la sfarsitul lunii in stoc
303 debitor reprezinta obiectele de inventar aflat la sfarsitul lunii in stoc
371 debitor reprezinta marfa aflata la sfarsitul lunii in stoc
401 creditor reprezinta datoria fata de furnizori
409 debitor reprezinta avansurile acordate furnizorilor
411 debitor reprezinta valoarea clientilor de incasat
421 creditor reprezinta valoarea salariilor
4311 creditor
contributii de asigurari sociale, impozit pe salarii si comision ITM de achitat
4312 creditor
4314 creditor
4371 creditor
4372 creditor
444 creditor
4411 creditor impozit pe profit de achitat
4411 debitor impozit pe profit achitat in plus
4423 creditor reprezinta TVA de plata
4424 debitor reprezinta TVA de recuperat
4426 debitor reprezinta TVA dedus (achizitii)
4427 creditor reprezinta TVA colectat ( vanzari)
4551 creditor reprezinta banii personali depusi de asociati
CONTUL
SOLD
FINAL EXPLICATIE
5121 debitor reprezinta suma existenta in contul bancar
5311 debitor reprezinta suma existenta in casa
5191 creditor reprezinta soldul liniile de credit neachitate
6xx nu prezinta sold
7xx nu prezinta sold
581 nu prezinta sold
Cum poi simplu sa-i dai seama de unele
erori n balana contabil?
Poi verifica cateva lucruri pentru a vedea rapid
dac balana e una cu erori.
Verific finalul balanei. ntotdeauna n coloane,
sumele din debit trebuie s fie egale cu cele de
pe credit (cum le spune i numele -serii de
egaliti).
Conturile de cheltuieli i de venituri (cele care
ncep cu cifra 6, respectiv 7) nu au voie s aib
sold final.

Unele conturi nregistreaz micrile fr a avea
ns la sfritul lunii n balana contabil sold
final. Astfel de conturi sunt 581, 4426, 4427 ( la
sfrit de lun sau trimestru n funcie de cum
plteti TVA-ul).
La 31 dec 2011, capitalul social al societatii era de: 200
lei (1012) ( nr actiuni emise 20*10lei/actiune, parte
sociala)

Capitalul social subscris si varsat se inregistreaza distinct
in contabiliate, pe baza actelor de constituire a persoanei
juridice si a documentelor justificative privind
varsamintele de capital.

Rezervele legale: se constituie pentru
protejarea capitalului social impotriva
pierderilor;
20% din capitalul social sau
5% din profitul contabil

Rezultatul reportat tine evidenta rezultatului sau
partii din rezultatul exercitiului precedent
nerepartizat de catre adunarea generala a
actionarilor/asociatilor, respectiv a pierderii
neacoperite si a rezultatului provenit din
corectarea erorilor contabile.
Cu privire la inregistrarea in contabilitate a
cheltuielilor de constituire, entitatile au doua
posibilitati:
sa le imobilizeze, ca activ in bilant, prin
utilizarea contului 201 Cheltuieli de constituire,
situatie in care acestea trebuie amortizate pe o
perioada de cel mult 5 ani;

sa le reflecte direct in contul de profit si
pierdere, prin debitul conturilor din clasa a 6-a a
planului de conturi.
Amortizarea mijloacelor fixe se calculeaza pe
baza unui plan de amortizare, de la data punerii
acestora in functiune si pina la recuperarea
integrala a valorii lor de intrare.

Catalogul privind clasificarea si duratele normale de functionare a
mijloacelor fixe

Codul de clasificare Denumirea activelor fixe Durate normale de functionare
2.3.2. Mijloace de transport auto -
2.3.2.1. Mijloace de transport pentru persoane -
2.3.2.1.1. - autoturisme, in afara de 4-6
2.3.2.1.1.1. - taxiuri 3-5
2.3.2.1.2. - microbuze 4-8
2.3.2.1.3. - autobuze, in afara de 5-9
2.3.2.1.3.1. - autoturisme, pentru transport urban 4-8
2.3.2.1.4. - motociclete si biciclete 3-5
2.3.2.2. Mijloace de transport auto pentru marfuri -
2.3.2.2.1.
- autocamioane si autocamioane cu platforma
4-6
fixa, autofurgonete si autodube de capacitate de 4.5 tone exclusiv
2.3.2.2.2.
- autocamioane, autodube si autofurgoane cu platforma fixa
cu capacitate de si peste 4.5 tone
4-8
2.3.2.2.3.
- autocamioane cu platforma basculanta si dumpere ;- autocisterne;
- autoizoterme si autofrigorifere
4-6
2.3.2.2.4. - autotractoare si autotractoare 4-8
2.3.2.2.5. -tractoare pe roti si pe sine 4-6
!De retinut:

Imobilizarile corporale sunt supuse amortizarii
Balanta trebuie sa fie echilibrata ( debit = credit )
Capitalul acea suma cu care s-a infiintat societatea
Rezultatul reportat
soldul debitor indica faptul ca societatea a fost pe pierdere in anii anteriori, iar
pana in prezent pierderea nu s-a acoperit
soldul creditor = profit inca nerepartizat
Profit si pierdere
soldul debitor =pierdere
soldul creditor = profit
Impozit pe venit = microintreprindere ( 3% din venituri)
Impozit pe profit = macrointreprindere ( 16% profitul net)
TVA ( 24 % )
TVA cumparare < TVA vanzare = TVA de plata
TVA cumparare > TVA vanzare = TVA de recuperat
Sume datorate asociatilor = acest cont apare atunci cand asociatii imprumuta
firma cu banii
Viramente interne = sold zero
Cheltuieli / venituri = soldul este intotdeauna zero

PREZENTAREA SITUATIILOR
FINANCIARE
FINANCIARE
Situatiile financiare cuprind:
a) bilan;
b) cont de profit i pierdere;
c) situaia modificrilor capitalului
propriu;
d) situaia fluxurilor de numerar;
e) note explicative la situaiile
financiare.
FINANCIARE
FINANCIARE
Obiectivul situatiilor financiare:
este de a furniza informatia despre pozitia
financiara a intreprinderii, rezultatele
(performanta) si modificarile pozitiei
financiare a intreprinderii.
este de a oferi o imagine fidela a activelor,
datoriilor, pozitiei financiare, profitului sau
pierderii.
FINANCIARE
Situatiile financiare anuale prezinta informatii cu
privire la pozitia financiara a unei entitati,
performanta financiara si situatia fluxurilor
de trezorerie.

Pentru a atinge obiectivele de mai sus , situatiile
financiare ofera informatii despre:
Active
Datorii
Capitaluri proprii
Venituri si cheltuieli, inclusiv castiguri si pierderi;
Fluxuri de trezorerie
FINANCIARE
Societatile comerciale au obligatia sa
intocmeasca si sa depuna situatii financiare
anuale incheiate la 31 decembrie la unitatile
teritoriale ale MFP, potrivit Reglementarilor
contabile conforme cu Directiva a patra a
Comunitatilor Economice Europene, parte
componenta a Reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene, aprobate prin
Ordinul Ministrului Finantelor Publice nr.
3.055/2009, cu modificarile si completarile
ulterioare.

BILANTUL

POZITIA FINANCIARA A INTREPRINDERII

FINANCIARE
Bilantul contabil si dubla reprezentare

Dubla inregistrare este determinata, in primul rand, de
dubla reprezentare, prin faptul ca in timpul miscarii si
transformarii lor, elementele patrimoniului entitatilor
economice si sociale nu inceteaza a fi privite sub dublul
lor aspect, al utilitatii si functionalitatii lor, adica al
destinatiei economice si al provenintei, respectiv al
modului de dobandire, aspecte care se reflecta
concomitent cu un raport de echivalenta intre doi
termeni, unul care evidentiaza bunurile economice si
cel de-al doilea care exprima sursele de finantare.
UTILIZARI = RESUSRE
ACTIV = PASIV
DEBIT = CREDIT
FINANCIARE
Bilantul are deci doua parti, partea stanga activ, care
cuprinde componenta mijloacelor economice concrete
si partea dreapta pasiv, care oglindeste resursele de
provenienta a acestor mijloace.

Bilantul contabil reprezinta deci cea mai completa si
exacta sursa de caracterizare a activitatii trecute, dar
si de elaborare a prognozelor pentru intreprindere. In
acest sens, in tarile dezvoltate, exista societati
specializate care efectueaza, la cererea unitatilor
patrimoniale, studii pe baza de bilant si elaboreaza
previziuni cu privire la dezvoltarea economica viitoare.
PREZENTAREA GENERALA A
BILANTULUI

este documentul contabil de sinteza prin care
se prezinta elementele de activ, datorii si
capitalul propriu ale entitatii la sfarsitul
exercitiului financiar

ofera utilizatorului informatii cu privire la
pozitia financiara

activele sunt grupate dupa natura si
lichiditate, iar datoriile dupa natura si
exigibilitate

BILANTULUI

Poziia financiar a firmei este influenat
de:
Resursele economice pe care le
controleaz
Structura sa financiar
Lichiditatea i solvabilitatea
Capacitatea de adaptare la mediu

BILANTULUI

Aceste informaii sunt utile pentru:
Anticiparea capacitii firmei de a genera
numerar
Anticiparea nevoilor de creditare, a
anselor de a primi finanri n viitor
Evaluarea modificrilor poteniale ale
resurselor pe care firma le va controla n
viitor
Posibilitatea firmei de a genera fluxuri de
trezorerie

BILANTULUI

Informaiile privind modificrile poziiei
financiare a firmei sunt utilizate n
evaluarea activitii sale de exploatare,
finanare i investiie n perioada de
raportare.

Poziia financiar se determin pe baza
informaiilor din bilan

Lichiditatea vizeaza durata perioadei
si posibilitatea transformarii
activelor in numerar

Exigibilitatea defineste durata perioadei si
posibilitatea de a onora in numerar
angajamentele financiare ale perioadei

BILANTUL

1.CONCEPTE DE BAZA

2.FORMATUL BILANTULUI

3.INTOCMIREA BILANTULUI
INTR-O SOCIETATE
CONCEPTE DE BAZA
Aspecte generale privind elementele patrimoniale:

Un activ reprezinta o resursa controlata de
intreprindere ca rezultat al unor evenimente
trecute si de la care se asteapta sa genereze
beneficii economice viitoare pentru intreprindere.

O datorie reprezinta o obligatie actuala a
intreprinderii ce decurge din evenimente trecute
si prin decontarea careia se asteapta sa rezulte o
iesire de resurse care incorporeaza beneficii
economice
CONEPTE DE BAZA
Aspecte generale privind elementele patrimoniale:

Capitalul propriu reprezinta interesul actionarilor in
activele unei intreprinderi dupa deducerea tuturor
datoriilor sale.
Pentru a fi recunoscute in bilant, elementele care
corespund definitiei unei structuri a situatiei financiare
trebuie sa indeplineasca doua conditii (criterii de
recunoastere):
- este probabil ca orice beneficiu economic viitor
asociat sa intre sau sa iasa din intreprindere;
- elemental are un cost sau o valoare ce poate fi
evaluata in mod credibil.

CONCEPTE DE BAZA
Un activ este recunoscut in bilant in momentul in
care este probabila realizarea unui beneficiu
economic viitor de catre intreprindere si activul
are un cost sau o valoare care poate fi evaluate
in mod credibil.

O datorie este recunoscuta in bilant in momentul
in care este posibil ca o iesire de resurse,
purtatoare de beneficii economice, va rezulta din
lichidarea unei obligatii prezente, iar valoarea la
care se va realize aceasta lichidare poate fi
evaluate in mod credibil.

CONCEPTE DE BAZA
Poziia financiar a ntreprinderii este definit de
resursele economice pe care le controleaz, de
structura financiar a activelor, datoriilor i
capitalului propriu, de lichiditatea i solvabilitatea
valorilor economice i de capacitatea sa de a se
adapta la schimbrile mediului n care i
desfoar activitatea.
Ecuaia fundamental a poziiei financiare este
de forma:
CAPITAL PROPRIU (ACTIV NET) = ACTIV -
DATORII (PASIV)

CONCEPTE DE BAZA
O ntreprindere are o poziie financiar
pozitiv n cazul n care capitalul propriu este
mai mare sau cel puin egal cu datoriile ca
valoare economic.
Aceast condiie indic faptul c
ntreprinderea, ca subiect de drept, are
posibilitatea s plteasc obligaiile fa de teri,
att pe parcursul desfurrii activitii sale ct
i la lichidarea sa.

CONCEPTE DE BAZA

Structura financiar a ecuaiei exprim
capacitatea unei ntreprinderi de a genera
lichiditi i cvasi-lichiditi(echivalente n
numerar, de exemplu stocurile si creantele, care
devin numerar prin vnzare si ncasare) ntr-o
anumit perioad de gestiune denumit
exerciiu.

CAPITAL PROPRIU (ACTIV NET) = ACTIV - DATORII
(PASIV)

CONCEPTE DE BAZA

O asemenea capacitate se traduce prin
lichiditatea i solvabilitatea ntreprinderii adic
puterea de a plti angajaii, furnizorii, datoriile
fa de buget i alte organisme publice, de a
plti dobnzile, de a rambursa creditele i de a
remunera proprietarii ntreprinderii

CAPITAL PROPRIU (ACTIV NET) = ACTIV - DATORII
(PASIV)

CONCEPTE DE BAZA
Lichiditatea se refer la disponibilitile de
numerar n viitorul apropiat, dup luarea n
calcul a obligaiilor financiare aferente acestei
perioade.

n schimb, solvabilitatea se refer la
disponibilitatile de numerar pe o perioad mai
lung ce urmeaz s onoreze angajamentele
financiare scadente.

FORMATUL BILANTULUI
Conform OMFP 3055/2009, elementele ce
trebuie prezentate n situaiile financiare sunt
prezentate sub form de list, iar ordinea i
formatul sunt precizate n mod expres

Formatul bilanului adoptat de nomele romneti
este cel list, iar n funcie de criteriile de mrime
se ntocmete bilanul detaliat sau bilanul
prescurtat

FORMATUL BILANTULUI
n funcie de criteriile de mrime se impun cele
dou formate de bilan:
formatul detaliat pentru acele societi care
ndeplinesc cel putin dou din cele trei condiii
de mrime
i respectiv formatul restrns pentru celelalte
societi. Formatul restrns trebuie s respecte
ordinea i numerotarea cu litere i cifre romane
a posturilor obligatorii.

FORMATUL BILANTULUI
n funcie de criteriile de mrime se impun cele
dou formate de bilan:
formatul detaliat pentru acele societi care
ndeplinesc cumulativ dou din cele trei condiii
de mrime
i respectiv bilantul simplificat pentru celelalte
societi. Formatul restrns trebuie s respecte
ordinea i numerotarea cu litere i cifre romane
a posturilor obligatorii.

Conform OMFP 3055/2009, elementele
care compun bilanul prescurtat sunt:

A. Active imobilizate
I. Imobilizri necorporale
II. Imobilizri corporale
III.Imobilizri financiare
B. Active circulante
I. Stocuri
II.Creane
(Sumele care urmeaz s fie ncasate dup o
perioad mai mare de un an trebuie prezentate
separat pentru fiecare element.)
III. Investiii pe termen scurt
IV. Casa i conturi la bnci
C. Cheltuieli n avans

Conform OMFP 3055/2009, elementele care compun
bilanul prescurtat sunt:
D. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad
de pn la un an
E. Active circulante nete/datorii curente nete
F. Total active minus datorii curente
G. Datorii: sumele care trebuie pltite ntr-o perioad
mai mare de un an
H. Provizioane
I. Venituri n avans
J. Capital i rezerve
I. Capital subscris (prezentndu-se separat
capitalul vrsat i capitalul nevrsat)
II. Prime de capital
III. Rezerve din reevaluare
IV. Rezerve
V. Profitul sau pierderea reportat()
VI. Profitul sau pierderea exerciiului financiar

INTOCMIREA BILANTULUI
INTR-O SOCIETATE

In procesul de constituire a unui bilant contabil sunt
presupuse urmatoarele reguli:

- respectarea cu buna credinta a regulilor privind
evaluarea patrimoniului;

- respectarea principiilor: prudentei, permanentei
metodelor, continuitatea activitatii bilantului de
deschidere cu cel de inchidere, a noncompensarii;

- posturile inscrise in bilant trebuie sa corespunda
cu datele inregistrate in contabilitate, puse de acord cu
inventarul.

INTR-O SOCIETATE

Intocmirea acestuia se realizeaza
respectand normele emise de ministerul
finantelor, si legea contabilitatii, care
reglementeaza intocmirea, verificarea si
certificarea.

Certificarea bilantului contabil, conform
prevederilor legii, poate fi facuta de catre:
- directorul economic, contabilul-sef sau alta
persoana imputernicita sa indeplineasca
aceasta functie (potrivit legii);
- persoane fizice sau juridice, autorizate potrivit
legii, membre ale CECCAR
INTR-O SOCIETATE

Pentru intocmirea bilantului contabil se utilizeaza
datele existente in balanta de verificare finala a
conturilor sintetice, puse de acord cu cele din
balanta conturilor analitice.
Operatiunea de completare a bilantului consta in
prelucrarea si transcrierea datelor din balanta de
verificare finala si din bilantul exercitiului
anterior.
INTR-O SOCIETATE

In formularul de bilant propriu-zis se inscriu
soldurile debitoare ale conturilor care
reflecta elementele patrimoniale de
activ, precum si
soldurile creditoare ale conturilor
destinate urmaririi elementelor
patrimoniale de pasiv, facandu-se dupa
caz anumite grupari, insumari ale lor.

CONTUL DE PROFIT SI PIERDERE


1. PREZENTARE GENERALA

2. CIFRA DE AFACERI VENITURI DIN VANZAREA PRODUSELOR SI
SERVICIILOR

3. CONTUL DE REZULTATE AL UNEI SOCIETATI COMERCIALE

4. CONTUL DE REZULTATE AL UNEI COMPANII PRODUCAOARE


componenta obligatorie a situatiilor financare

la nivel international, cadrul legal care prezinta contul de proft si
pierdere este IAS 1 Prezentarea situatiilor financare

in Romania, contul de profit si pierdere se intocmeste conform OMFP
3055/2009 reglementari contabile conforme cu Directivele Europene

1. PREZENTAREA GENERALA A
CONTULUI DE PROFIT SI PIERDERE

ofera utilizatorului informatii cu privire la performanta financiara

denumit si situatia rezultatelor financiare ( contul de rezultate ) reprezinta
efectul deciziilor operationale ale managementului asupra performantelor firmei si
asupra profitului, respectiv pierderii pentru actionari, pe o anumita perioada de
timp.

este o prelungire necesara a bilantului, in vederea explicitarii unei componente
importante a modificarii capitalurilor actionarilor si a oferirii de informatii detaliate,
necesare pentru masurarea performantei financiare

Performanta este interpretata diferit de catre utilizatori:

managerii sunt concentrati asupra performantei globale;

investitorii actuali si potentiali sunt interesati de rentabilitatea investitiilor lor;

salariatii interesati de stabilitatea si rentabilitatea intreprinderii;

creditorii de solvabilitatea intreprinderii;

partenerii comerciali de stabilitatea intreprinderii.

Performanta poate fi determinata pe baza relatiei:

Rezultat = Venituri Cheltuieli

veniturile - constituie creteri ale beneficiilor economice nregistrate pe
parcursul perioadei contabile, sub form de intrri sau creteri ale activelor ori
reduceri ale datoriilor, care se concretizeaz n creteri ale capitalurilor proprii,
altele dect cele rezultate din contribuii ale acionarilor; ( IAS1 )
Venit = sursa de imbogatire = castig

cheltuielile - constituie diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe
parcursul perioadei contabile sub form de ieiri sau scderi ale valorii activelor
ori creteri ale datoriilor, care se concretizeaz n reduceri ale capitalurilor proprii,
altele dect cele rezultate din distribuirea acestora ctre acionari. ( IAS 1 )
Cheltuieli = sursa de saracire = pierdere

Conceptele de venit si de cheltuiala in viziunea cadrului conceptual
international

Raportare la averea
proprietarilor
Venitul
- este perceput ca o sursa de imbogatire;
-reprezinta o crestere a avantajelor
economice viitoare.

Cheltuiala
- este o sursa de saracie;
- reprezinta o diminuare a avantajelor
economice viitoare.
Raportare la definitiile
activului si datoriei
Venitul
- o crestere a avantajelor economice
viitoare are loc odata cu cresterea unui
activ sau diminuarea unei datorii.

Cheltuiala
- o diminuare a avantajelor economice
viitoare presupune o diminuare de activ
sau cresterea unei datorii.
Formatul contului de profit si pierdere intocmit conform OMF
3055/2009

1. Cifra de afaceri net
2. Variaia stocurilor de produse finite i a produciei n curs de execuie
3. Producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii i
capitalizat
4. Alte venituri din exploatare
5. a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6. Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii i indemnizaii
b) Cheltuieli cu asigurrile sociale, cu indicarea distinct a celor
referitoare la pensii
7. a) Ajustri de valoare privind imobilizrile corporale i imobilizrile
necorporale - amortizarea
b) Ajustri de valoare privind activele circulante, n cazul n care acestea
depesc suma ajustrilor de valoare care sunt normale n entitatea n
cauz
8. Alte cheltuieli de exploatare

9. Venituri din interese de participare, cu indicarea distinct a celor obinute
de la entitile afiliate
10. Venituri din alte investiii i mprumuturi care fac parte din activele
imobilizate, cu indicarea distinct a celor obinute de la entitile afiliate
11. Alte dobnzi de ncasat i venituri similare, cu indicarea distinct a celor
obinute de la entitile afiliate
12. Ajustri de valoare privind imobilizrile financiare i investiiile deinute
ca active circulante
13. Dobnzi de pltit i cheltuieli similare, cu indicarea distinct a celor
privind entitile afiliate
14. Profitul sau pierderea din activitatea curent
15. Venituri extraordinare
16. Cheltuieli extraordinare
17. Profitul sau pierderea din activitatea extraordinar
18. Impozitul pe profit
19. Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
20. Profitul sau pierderea exerciiului financiar

Formatul contului de profit si pierdere intocmit conform OMF 3055/2009
EX N SI EX N-1

1 Cifra de afaceri net
2 Variaia stocurilor de produse finite i a produciei n curs de execuie
3 Producia realizat de entitate pentru scopurile sale proprii i capitalizat
4 Alte venituri din exploatare
5 a) Cheltuieli cu materiile prime i materialele consumabile
b) Alte cheltuieli externe
6 Cheltuieli cu personalul:
a) Salarii i indemnizaii
b) Cheltuieli cu asigurrile sociale, cu indicarea distinct a celor referitoare la pensii
7 a) Ajustri de valoare privind imobilizrile corporale i imobilizrile necorporale
b) Ajustri de valoare privind activele circulante, n cazul n care acestea depesc suma ajustrilor de valoare care sunt normale n entitatea n cauz
8 Alte cheltuieli de exploatare
9 Venituri din interese de participare, cu indicarea distinct a celor obinute de la entitile afiliate
10 Venituri din alte investiii i mprumuturi care fac parte din activele imobilizate, cu indicarea distinct a celor obinute de la entitile afiliate
11 Alte dobnzi de ncasat i venituri similare, cu indicarea distinct a celor obinute de la entitile afiliate
12 Ajustri de valoare privind imobilizrile financiare i investiiile deinute ca active circulante
13 Dobnzi de pltit i cheltuieli similare, cu indicarea distinct a celor privind entitile afiliate
14 Profitul sau pierderea din activitatea curent
15 Venituri extraordinare
16 Cheltuieli extraordinare
17 Profitul sau pierderea din activitatea extraordinar
18 Impozitul pe profit
19 Alte impozite neprezentate la elementele de mai sus
20 Profitul sau pierderea exerciiului financiar

Tipuri de cheltuieli si venituri

Conform OMFP 3055/2009, delimitarea generala a veniturilor si a cheltuielilor se
reazlizeaza in trei categorii.

Dupa natura lor, clasificam veniturile astfel:

Venituri din exploatare
Venituri financiare
Venituri extraordinare

Dupa natura lor, clasificam chltuielile astfel:

Cheltuieli din exploatare
Cheltuieli financiare
Cheltuielii extraordinare

VENITURI CHELTUIELI
Venituri din
exploatare
Cheltuieli din
exploatare
Venituri financiare

Venituri
extraordinare
Cheltuieli
financiare
Cheltuieli
extraordinare
Total venituri Total cheltuieli
Rezultatul din
exploatare
Rezultatul financiar

Rezultatul
extraordinar

Rezultatul
exercitiului
+
+
+
+
-

-

-

-

VENITURILE DIN EXPLOATARE

Veniturile aferente activitii de exploatare au urmtoarea structur:

Veniturile din producia vndut includ veniturile din vnzarea de produse
finite, semifabricate, produse reziduale, executarea de lucrri, prestri de servicii,
venituri din activiti anexe. Producia vndut este evaluat la pre de vnzare.

Veniturile din vnzarea mrfurilor sunt ntlnite la afacerile din sfera comerului,
dar i la alte tipuri de afaceri cu activitate de distribuie. Vnzrile sunt prevzute la
pre de vnzare, exclusiv taxa pe valoarea adugat .Trebuie fcut distincia ntre
marf ce se cumpra pentru a se revinde i producie ce se produce pentru a
se vinde.

nsumarea vnzrilor de mrfuri i a produciei vndute, evaluate la pre
de vnzare exclusiv reducerile de pre acordate clienilor i TVA, duce la obinerea
indicatorului cifra de afaceri, utilizat n caracterizare a mrimii ntreprinderii i
analiza situaiei economico financiar a acesteia.

Venituri din subvenii de exploatare - reprezint sume primite cu titlul gratuite
pentru finanarea activitii de exploatare,sume alocate din partea statului
colectivitilor publice sau altor uniti patrimoniale sunt foarte rar ntlnite n
proieciile financiare ale planului de afacere.

Venituri din producia stocat (variaia stocurilor) reprezint varianta n plus
sau n minus ntre valoarea la cost de producie a stocurilor de produse finite si
producia in curs de execuie de la finele perioade i valoarea iniiat a acestor
stocuri, fr a lua n considerare provizioanele constituite pentru depreciere.

Venituri din producia imobilizat reprezint costul investiiilor executate de
compania respectiv si nregistrate active imobilizate corporale si necorporale-
cazul afacerilor ce-i execute singure construciile sau utilajele de producie

Producia stocat i producia imobilizat sunt meniuni care nu
genereaz ncasri monetare ntr-o perioada imediat urmtoare fiind surse de
potenial mbogire pentru companie. Ele sunt cuantificate la nivelul costurilor de
producie pentru a nu antrena efectele fiscale.
Suma algebric dintre producia vndut, producia stocat i producia
imobilizat reprezint producia exerciiului

Alte venituri de exploatare se refer la veniturile din creane reactive i
alte venituri de exploatare,altele dect cele prezentate anterior element dificil de
anticipat i prin urmare puin utilizate n previziuni. Pot fi trimise eventual la o
continuarea trendului din perioada anterioar.

CHELTUIELILE DE EXPLOATARE:

Cheltuielile cu materiile prime i materialele consumabile se prefer la
cheltuielile cu consum de materiale prime i materiale consumabile.

Acestea nu sunt egale cu valoarea materiilor prime sau materialelor
achiziionate n perioada respectiv, ci cu valoarea celor lansate efectiv n
producie,care se determin pornind de la bugetarea activitii de producie.

De asemenea, ele nu coincid nici cu plile efectuate pentru materiile prime
materialele cumprate acestea influennd numai prognoza CASH FLOW - ului

Cheltuieli cu energia i apa reprezint costul de achiziie al energiei i apei
consumate. Pentru prognoza financiar se vor utiliza consumurile specifice ale
procesului tehnologic n concordana cu programul de producie prevzut.

Cheltuieli privind mrfurile sunt constituite din preul de cumprare, taxele
nerecuperabile, cheltuieli de transport-aprovizionare i alte cheltuieli accesorii de
achiziia mrfurilor.

Salariile personalului reprezint att cheltuielile cu remuneraie cuvenite
personalului, n suma brut, ct i alte cheltuieli de personal suportate de unitate.

Cheltuielile cu asigurrile i protecia social se refer la cheltuielile uniti
referitoare la contribuia la asigurrile sociale i la constituirea fondului de omaj.

Amortizri i provizionare pentru deprecierea imobilizrilor corporale i
necorporale se calculeaz ca diferen dintre cheltuieli i venituri provenind din
amortizri provizioane.

Cheltuieli privind prestaiile externe reprezint cheltuielile cu ntreinerea i
reparaiile redevenelor, locaii de gestiune i chirii, studii i cercetri inclusiv
sumele pltite pentru contractele de cercetare, cheltuieli cu primele de
asigurare,cheltuieli cu alte servicii executate de teri.

Cheltuieli cu alte impozite,taxe i vrsminte asimilate sunt cheltuieli cu
impozitele, taxele i vrsmintele asimilate suportate de societate, indiferent de
rezultatul exerciiului de multe ori aceeai categorie de cheltuieli este omis din
previziunea contului de rezultat al planului de afacerii.

Cheltuieli cu despgubiri,donaii i activele cedate sunt cheltuieli care
reflect pierderile din vnzarea de active care nu reprezint activitatea curent
sau cheltuieli provenite din donaii sau despgubirii. n general i acestea sunt
destul de greu de anticipat.

VENITURILE SI CHELTUIELILE FINANCIARE

Activitatea financiar a firmei genereaz venituri i cheltuieli financiare,
structurate n contul de rezultate.

Veniturile i cheltuielile aferente operaiilor financiare sunt considerate n
aceast categorie, indiferent de caracterul lor ordinar sau excepional.

Dei n cadrul planului de afaceri nu vor fi cuprinse toate elementele
constitutive ale rezultatului financiar se vor prezenta totui specificaiile sistemului
contabil autohton n eventualitatea abordrii unor afaceri speciale.

n veniturile financiare sunt incluse:

Venituri din interese de participare indic dividendele generate de
participaiile la capitolul altor societi. n cazul unor estimri vor fi destul de greu
de anticipat succesul al societilor respective i politica de alocare a profitului pe
care o vor practica acestea.

Venituri din alte investiii financiare i creane care fac parte din activele
imobilizate reprezint veniturile generate de plasamentele pe termen lung ale
firmei, inclusiv creanele imobilizate fa de firme din cadrul grupului sau din afara
lui.

Veniturile din dobnzi includ dobnzile primite pentru disponibilitile din
conturile bancare i pentru mprumuturile acordate. Acest post trebuie abordat cu
atenie n situaia n care din proiecia fluxului de numerar rezult un excedent de
trezorerie considerabil ce va fi valorificat prin plasarea n depozite la termen.

Alte venituri financiare includ la conturile obinute de la furnizori i ali
creditori ct i la alte venituri financiare. Sunt dificil de prevzut ntr-o prognoz
pe termen mediu i lung

n cheltuielile financiare sunt incluse:

Ajustarea valorii imobilizrilor financiare i a investiiilor financiare
deinute ca active circulante, calculat ca diferen dintre cheltuieli i
venituri, adic diferena nefavorabil dintre valoarea contabil a titlurilor de
plasament preul lor de pia. Acest element depinde de preul titlurilor n
momentul respectiv i este dificil de estimat.

Cheltuielile privind dobnzile, respectiv dobnzile datorate sau
pltite. Acest element va fi de maxim importan n orice prognoz
financiar al unui plan de fezabilitate.

Alte cheltuieli financiare reprezentate de sconturile acordate
clienilor, debitorilor sau bncilor i alte cheltuieli financiare sunt dificil
de prevzut intr-o prognoz pe termen mediu i lung.

Diferena dintre veniturile i cheltuielile financiare reprezint rezultatul
financiar care mpreun cu rezultatul exploatrii formeaz rezultatul curent al
exerciiului.

VENITURI SI CHELTUIELI EXTRAORDINARE

Operaiunile care nu sunt generate de activitatea
curent a societii deci nu au caracter ordinar i repetitiv,dau
natere la venituri i cheltuieli extraordinare i se refer la
operaiunile de gestiune i operaiuni de capital.

Dei, n general aceste elemente nu sunt prinse n
previziunile financiare ale afacerii planificate, se vor prezenta
detaliat i aceste posturi ale contului de profit i pierdere,
pentru a completa imaginea creata pn acum prin analiza
rezultatului din exploatare i rezultatului financiar.

Veniturile extraordinare includ veniturile provenind din:

Operaii de gestiune sunt operaiuni cu caracter
extraordinar, dar care se refer la activitatea de exploatare
societii i includ: primirea de donaii de active circulante
drepturi de personal ridicate i prescrise, venituri din
despgubiri si penaliti i alte venituri excepionale din
operaii de gestiune.

Operaii de capital genereaz att venituri din
vnzarea activelor imobilizate exclusiv taxa pe valoare
adugat, subveniile pentru investiii virate la rezultatul
exerciiului, ct i alte venituri excepionale din operaii de
capital.

Cheltuieli extraordinare sunt generate de:

Operaii de gestiune antreneaz cheltuieli cu caracter
extraordinar dar sunt efectuate n legtur cu operaiile de
gestiune curent a firmei. (Pierderi de stocuri datorate
calamitilor, pierderi din debite prescrise sau din debitori
insolvabili i scoi n eviden valoarea despgubirilor).

Operaii de capital determin activitile aferente
activelor imobilizate corporale,necorporale i financiare ieite
din patrimoniu (valoarea neamortizat a activelor corporale i
necorporale ieite din patrimoniu; valoarea contabil a
imobilizrilor financiar ieite din patrimoniu) ct i alte
cheltuieli excepionale privind operaiile de capital.

Functiile contabile ale conturilor

Cheltuielile si veniturile
se inregistreaza in cadrul conturilor asociate plecand de la criteriul
corespondentei.

Cheltuielile se recunosc in corespondenta cu diminuarile de activ sau
cresterile de pasiv (datorii); de exemplu, consumul de materii prime sau
amortizarea mijloacelor fixe, respectiv, datorii fata de salariati pentru munca
prestata. Veniturile se recunosc in corespondenta cu diminuarile de pasiv
(datorii) sau cu cresterile de activ (creante).

Cheltuielile sunt inregistrate in conturile asociate in baza conectarii cu
veniturile, adica recunoasterea veniturilor si cheltuielilor care rezulta direct
si concomitent dintr-o tranzactie (operatiune) ce se realizeaza simultan sau
combinat.

Cheltuielile evidentiaza locul sau modul de creare a rezultatului, ca efect al
utilizarii resurselor in activitatea de exploatare, financiara si extraordinara.
Efectuarea lor duce la micsorarea situatiei nete (capitalului propriu).

Conturile de cheltuieli, prin functia lor contabila, sunt asimilate conturilor de
activ.

Conturile de cheltuieli se debiteaza cu valoarea cheltuielilor efectuate si se
crediteaza la repartizarea acestora in contul de profit si pierdere. La sfarsitul
perioadei de gestiune ele nu prezinta sold.

Veniturile, prin constituirea si realizarea lor, determina cresterea situatiei
nete (capitalului propriu) a intreprinderii.

Ca functie contabila, conturile de venituri sunt asimilate conturilor de pasiv.

Conturile de venituri se crediteaza cu valoarea veniturilor obtinute si se
debiteaza cu ocazia repartizarii acestora in contul de profit si pierdere.
Asemenea conturilor de cheltuieli, conturile de venituri nu prezinta sold la
sfarsitul perioadei de gestiune (sfarsitul lunii).

Formatul contului de profit i pierdere reglementat prin OMFP nr.
3055/2009 este identic cu schema contului de profit i pierdere n format list, cu
gruparea cheltuielilor dup natur, prezentat n Directiva a IV-a, directiva care
prevede Directiva a IV-a prevede patru scheme de prezentare a performanei
ntreprinderii, care sunt rezultatul combinrii celor dou modele de prezentare a
contului de profit i pierdere.

Cele patru scheme privind contul de profit i pierdere, conform Directivei a
IV-a,sunt:

1)Contul de profit i pierdere n format list, cu gruparea cheltuielilor dup natur;

2)Contul de profit i pierdere n format cont, cu gruparea cheltuielilor dup natur;

3)Contul de profit i pierdere n format list, cu gruparea cheltuielilor dup
destinaie;

4)Contul de profit i pierdere n format cont, cu gruparea cheltuielilor dup
destinaie

2. CIFRA DE AFACERI VENITURI DIN VANZAREA
PRODUSELOR SI SERVICIILOR

Venituri din vanzari obtinute in perioada exercitiului
financiar

Vanzari returnate

Reducerile comerciale

Penalitati

Cifra de afaceri ( CA )

exprima totalitatea veniturilor obtinute din activitati comerciale curente

cel mai important indicator de masurarea a performanteor economice al
unei intreprinderi

determina pozitia pe piata a unei societati

ofera informatii despre dinamica activitatii, sansele de extindere ale
afacerii sau imortanta intreprinderii in cadrul sectorului

Cifra de afaceri net se calculeaz prin nsumarea veniturilor rezultate
din livrrile de bunuri i prestrile de servicii i alte venituri din exploatare,
mai puin reducerile comerciale acordate clienilor.

Venituri din vanzari obtinute in perioada exercitiului
financiar

Venituri din vnzri de bunuri:

veniturile din vnzri de bunuri se nregistreaz n momentul
predrii bunurilor ctre cumprtori, al livrrii lor pe baza
facturii sau n alte condiii prevzute n contract, care atest
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor respective,
ctre clieni.

Veniturile din vnzarea bunurilor se recunosc n momentul n
care sunt ndeplinite urmtoarele condiii:

a) entitatea a transferat cumprtorului riscurile i avantajele semnificative
care decurg din proprietatea asupra bunurilor;

b) entitatea nu mai gestioneaz bunurile vndute la nivelul la care ar fi
fcut-o, n mod normal, n cazul deinerii n proprietate a acestora i nici
nu mai deine controlul efectiv asupra lor;

c) mrimea veniturilor poate fi evaluat n mod credibil;

d) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzaciei s fie
generate ctre entitate; i

e) costurile tranzaciei pot fi evaluate n mod credibil.

O promisiune de vnzare nu genereaz contabilizarea de venituri

Vanzari returnate

Pentru bunurile transmise n vederea testrii sau a verificrii conformitii,
se consider c transferul proprietii bunurilor a avut loc la data acceptrii
bunurilor de ctre beneficiar.

Bunurile transmise n vederea verificrii conformitii sunt bunurile
oferite de furnizor clienilor, acetia avnd dreptul fie s le achiziioneze fie,
s le returneze furnizorului.

Contractul aferent bunurilor livrate n vederea testrii este un contract
provizoriu prin care vnzarea efectiv a bunurilor este condiionat de obinerea
de rezultate satisfctoare n urma testrii de ctre clientul potenial, testare ce
are scopul de a stabili c bunurile au caracteristicile solicitate de clientul
respectiv.

Pentru stocurile la dispoziia clientului, se consider c transferul
proprietii bunurilor are loc la data la care clientul intr n posesia bunurilor.

Stocurile la dispoziia clientului reprezint o operaiune potrivit creia
furnizorul transfer regulat bunuri ntr-un depozit propriu sau ntr-un depozit al
clientului, prin care transferul proprietii bunurilor intervine, potrivit contractului,
la data la care clientul scoate bunurile din depozit, n principal pentru a le utiliza
n procesul de producie.

Venituri din prestri de servicii

Stadiul de execuie al lucrrii se determin pe baz de situaii de
lucrri care nsoesc facturile, procese-verbale de recepie sau alte
documente care atest stadiul realizrii i recepia serviciilor prestate.

n cazul lucrrilor de construcii, recunoaterea veniturilor se face
pe baza actului de recepie semnat de beneficiar, prin care se certific
faptul c executantul i-a ndeplinit obligaiile n conformitate cu
prevederile contractului i ale documentaiei de execuie.

Potrivit reglementrilor contabile, sumele colectate de o entitate n
numele unor tere pri, inclusiv n cazul contractelor de agent, comision
sau mandat comercial ncheiate potrivit legii, nu reprezint venit din
activitatea curent chiar dac din punct de vedere al taxei pe valoarea
adugat persoanele care acioneaz n nume propriu sunt considerate
cumprtori revnztori. n aceast situaie, veniturile din activitatea
curent sunt reprezentate de comisioanele cuvenite.

Veniturile din prestri de servicii se nregistreaz n
contabilitate pe msura efecturii acestora.

Prestarea de servicii cuprinde inclusiv executarea de
lucrri i orice alte operaiuni care nu pot fi considerate livrri
de bunuri.

Reducerile
a) rabaturile - se primesc pentru defecte de calitate si se
practica asupra pretului de vanzare;

b) remizele - se primesc in cazul vanzarilor superioare
volumului convenit sau daca cumparatorul are un statut
preferential; si

c) Scontul se ofera pentru plata nainte de termen a datoriilor
i are ca scop ncasarea mai rapid a creanelor sau
ncasara acestora printr-un canal agreat n special de ctre
furnizor

d) risturnele - sunt reduceri de pret calculate asupra
ansamblului tranzactiilor efectuate cu acelasi tert, in
decursul unei perioade determinate.

Reducerile

Reducerile comerciale acordate de societate si
inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in
sensul reducerii costul de vanzare al bunurilor.

Reducerile financiare sunt sub form de
sconturi de decontare acordate pentru achitarea
datoriilor nainte de termenul normal de
exigibilitate
Reducerile comerciale:

O companie acord unui client urmtoarele reduceri
aferente unei comenzi de 10.000 de lei:
- 5% rabat
- 10% remiz
- 10% scont
- 10% risturn
Valoric, reducerile reprezint:
- rabatul = 10.000 * 5% = 500 lei
- remiza = (10.000 500) * 10% = 9.500 * 10% = 950 lei
- scontul = (10.000 -500 -950) * 10% = 8.550 * 10% =
855 lei
- ristunul = (10.000 500 950 -855) * 10% = 7.695 *
10% = 769,5 lei
Valoarea facturat clientului va fi:
10.000 500 950 855 769,5 = 6925,5 lei
Penalitati

Din punct de vedere contabil, valoarea despgubirilor,
amenzilor i penalitilor datorate de teri se evidentiaza intr-un
cont separat;

n conturile de clieni se evideniaz distinct creanele din
penaliti stabilite conform clauzelor contractuale, despgubiri
datorate pentru contracte ntrerupte nainte de termen i alte
elemente de natur similar

Veniturile din exploatare cuprind si alte venituri din
exploatarea curenta, cuprinzand veniturile din creante recuperate,
penalitati contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit
legii, precum si alte venituri din exploatare.

In momentul in care se constata ca sunt probleme de
respectare a clauzelor contractuale se constituie provizioane pentru
deprecierea creantelor

3. Contul de rezultate al unei societati comerciale

Costurile vanzarilor

Metoda inventarului pemanet

Metoda inventarului intermitent

Intocmirea contului de rezultate intr-o societate ce
practica vanzarea cu amanuntul

Costurile vanzarilor

Contabilitatea costurilor de vnzri compar veniturile din
vnzri pentru o perioad cotabil cu costurile implicate n
producia produselor vndute

Cheltuielile sunt alocate la domenii funcionate comerciale (de
exemplu, fabricaie, vnzri i distribuie, administraie i
marketing). Cheltuielile i veniturile care nu pot fi alocate la domenii
funcionale sunt raportate n alte poziii de profit i pierderi, sortate
conform tipurilor de cheltuieli i venituri.

Prin acest tip de grupare, contabilitatea costurilor de vnzri
identific originea costurilor n companie. Prin urmarea, aceasta
prezint scopul comercial al cheltuielilor.

Metoda inventarului permanent

In contabilitate se nregistreaz toate operaiunile de
intrare i ieire, ceea ce permite stabilirea i cunoaterea n
orice moment a stocurilor, att cantitativ, ct i valoric.

Inventarul permanent const n evidenierea n debitul
conturilor de stocuri a valorii stocurilor intrate, la pre de
nregistrare, iar n creditul acestora reflectndu-se stocurile
ieite din gestiune.

Soldul conturilor de stocuri reflect valoarea bunurilor
existente n gestiune, la pre de nregistrare.

Metoda inventarului intermitet

Metoda inventarului intermitent const n faptul c intrrile de
stocuri nu se nregistreaz prin conturile de stocuri, ci prin conturile de
cheltuieli.

Stabilirea ieirilor de stocuri n cursul perioadei are la baz inventarierea
faptic a stocurilor la sfritul perioadei. Ieirile de stocuri se determin
ca diferen ntre:
- valoarea stocurilor iniiale, la care se adaug valoarea intrrilor, i
- valoarea stocurilor la sfritul perioadei, stabilit pe baza inventarului.

Entitile care utilizeaz metoda inventarului intermitent efectueaz
inventarierea faptic a stocurilor conform politicilor contabile, dar nu mai
trziu de finele perioadei de raportare pentru care au de determinat
obligaii fiscale. Aplicarea metodei inventarului intermitent presupune
respectarea Normelor privind organizarea i efectuarea inventarierii
elementelor de natura activelor, datoriilor i capitalurilor proprii.

4.Contul de rezultate a unei
companii producatoare

Costul produsului Costul perioadei

Elementele costului de productie

Fluxurile costurilor

Costurile bunurilor vandute

Costurile bunurilor fabricate

Determinarea costului unei activitati sau
determinarea costului procesului de
productie

Intocmirea contului de rezultate
intr-o societate comerciala

Contul de profit si pierdere, spre deosebire de bilantul contabil, se
completeaza, pentru exercitiul incheiat, cu sumele totale cumulate,
din balanta de verificare, de la inceputul anului si pina la sfirsitul
exercitului, privind veniturile si cheltuielile.

Indicatorii pe care ii contine se completeaza atat prin simpla
preluare de conturi a sumelor totale creditoare pentru venituri, sau
debitoare pentru cheltuieli, cat si prin gruparea si insumarea sumelor
totale de la doua sau mai multe conturi, in functie de continutul lor.

Rezultatul final aferent fiecarei categorii de activitati ( exploatare,
financiara, extraordinara) se calculeaza dupa inscrierea si
totalizarea indicatorilor privind veniturile si cheltuelile aferente.

Indicatorii referitori la exercitiul precedent se preiau din contul de
profit si pierdere intocmit la sfirsitul anului financiar anterior.
SITUATIA MODIFICARILOR
CAPITALULUI PROPRIU
Conceptul de capital
Capitalurile firmei (ntreprinderii) se
formeaz la nfiinare, se modific prin
creteri sau diminuri i se lichideaz la
ncetarea existenei ei.

Capitalurile firmei se grupeaz n:
capitaluri proprii;
capitaluri mprumutate.

CAPITALULUI PROPRIU
prezint detaliat, toate modificrile pe care
activul net (capitalurile proprii) le-a suferit ntre
momentul de nceput si cel de sfrsit al
exercitiului financiar

poate fi analizat capacitatea de
mentinere sau erodare a capitalului,
precum si profitul general sau pierderea
general a ntreprinderii.
CAPITALULUI PROPRIU
reprezint o component separat a situatiilor
financiare anuale, care cuprinde, conform OMFP
nr. 3055/2009, o prezentare a soldurilor initiale
si finale, precum si a modificrilor din cursul
exercitiului financiar, aferente fiecrui element al
capitalurilor proprii
CAPITALULUI PROPRIU
Aceast situatie prezint variatia capitalului propriu
indicndu-se:
- soldul la nceputul exercitiului financiar;
- cresterea capitalului propriu, total, din care, prin
transfer, n timpul exercitiului financiar;
- reducerea capitalului propriu, total, din care, prin
transfer, n timpul exercitiului financiar;
- sold la sfrsitul exercitiului financiar.
CAPITALULUI PROPRIU
CAPITALULUI PROPRIU
Relatiile de calcul proprii modelarii elementelor recunoscute in
situatie sunt:
Capital subscris ( patrimoniul regiei )
+ Prime de capital
+ Rezerve din reevaluare
+ Rezerve legale
+ Rezerve statutare sau contractuale
+ Rezerve din surplusul realizat din rezerve din reevaluare
+ Alte rezerve
- Actiuni proprii
+/- Castiguri/pierderi legate de instrumentele de capitaluri proprii
+/-Rezultatul reportat
+/-Profitul sau pierderea exercitiului financiar
- Repartizarea profitului

= TOTAL CAPITALURI PROPRII

CAPITALULUI PROPRIU
Pentru fiecare element este formalizata
si prezentata relatia:

Sold la inceputul exercitiului financiar + Cresteri Reduceri
= Sold la sfarsitul exercitiului financiar
CAPITALULUI PROPRIU
Capital propriu reprezint dreptul actionarilor
(interesul rezidual) n activele ntreprinderii, dup
deducerea datoriilor acesteia.

Desi capitalul propriu este definit ca interes rezidual
al actionarilor, acesta se poate subclasifica n bilant
astfel:

capitalul social;
profitul capitalizat;
rezervele ce reprezint alocarea rezultatului reportat si
ajustri pentru mentinerea capitalului.

SITUATIA FLUXULUI DE
NUMERAR
NUMERAR
Astfel de informatii sunt utile pentru a evalua activittile de
exploatare, finantare si investitii ale unei ntreprinderi n perioada
de raportare.

Acestea ofer utilizatorului o baz de date pentru evaluarea
capacittii unittii de a genera numerar si a nevoilor ntreprinderii
de a utiliza aceste fluxuri de numerar.

Dac informatiile privind pozitia financiar sunt oferite de bilant,
cele despre performant de contul de profit si pierderi, informatiile
privind modificrile pozitiei financiare sunt furnizate prin
intermediul unor situatii distincte.

Partile componente ale situatiilor financiare se inter-
relationeaz, deoarece ele reflect diferitele aspecte ale acelorasi
tranzactii sau ale altor evenimente
NUMERAR
Structura tabloului fluxurilor de trezorerie se
bazeaz pe o clasificare functional a fluxurilor
ntreprinderii n:
a) fluxuri de trezorerie generate de activittile
de exploatare;
b) fluxuri de trezorerie generate de activittile
de investitii;
c) fluxuri de trezorerie generate de activittile
de finantare.

Magement Financiar Contabil

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Magement Financiar Contabil

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MAGEMENT FINANCIAR

S-ar putea să vă placă și