LEGUMINOASE PERENE FURAJERE

1. Lucerna albastr\ - Medicago sativa L.

1.1. Importan]\
Lucerna albastr\, originar\ din sudul Caucazului [i Asia
de sud-vest, este cea mai veche plant\ de nutre]. Se cultiv\ din
anul 1300 `.Cr. `n Asia [i din anul 700 `.Cr. `n Babilon. Se
consider\ c\ primii cultivatori ai lucernei au fost per[ii, apoi
arabii, grecii [i romanii. ~ncepnd cu secolul al XVI-lea, cultura
lucernei s-a extins `n ]\rile din vestul Europei [i `n America. ~n
Europa Central\ [i de est se pare c\ lucerna a ajuns `n jurul
anului 1780, cnd s-au semnalat [i primele culturi `n Banat [i
Transilvania. ~n Muntenia [i Moldova lucerna s-a cultivat
`ncepnd din anul 1800, cu s\mn]\ adus\ din Fran]a (Varga P.
[i colab., 1973).
Lucerna este o plant\ de climat temperat, cu o plasticitate
ecologic\ foarte larg\, fiind adaptat\ la diferite condi]ii de
clim\ [i sol. Se cultiv\ `n toate continentele, ocupnd pe glob o
suprafa]\ de peste 35 mil. ha. Cele mai mari suprafe]e cu
lucern\ se cultiv\ `n S.U.A. (12 mil. ha) Argentina (7 mil. ha),
Rusia (4,5 mil. ha), Italia [i Fran]a (peste 1,5 mil. ha) (Varga P.
[i colab., 1973). ~n ]ara noastr\ suprafa]a cultivat\ cu lucern\ a
crescut de la 136,3 mii ha `n 1938, la 343,3 mii ha `n 1995
(Anuarul statistic, 1996).
Larga r\spndire `n cultur\ a lucernei se explic\ prin
productivitatea ei ridicat\, `nsu[irile biologice deosebite [i
calitatea superioar\ a furajului. ~n condi]ii normale se pot
realiza 7-8 t/ha s.u. `n cultur\ neirigat\ [i 12-15 t/ha s.u. `n
cultur\ irigat\.
Lucerna poate fi utilizat\ cu rezultate foarte bune sub
form\ de nutre] verde, fn, nutre] `nsilozat, granule sau
brichete, constituind o component\ important\ `n ra]iile furajere
la multe specii [i categorii de animale.
Lucerna este considerat\ planta furajer\ ce produce cea
mai mare cantitate de protein\ digestibil\ la unitatea de suprafa]\
(1022 kg/ha P.D., la o produc]ie de 7 t/ha s.u., recoltat\ la
`mbobocit-`nflorit).
Con]inutul lucernei `n substan]e nutritive este ridicat [i
variaz\ `n limite largi, `n func]ie de faza de vegeta]ie `n
momentul recolt\rii.
Varia]ia con]inutului `n substan]e nutritive (% din s.u.)
Faza de
vegeta]ie
PB Celuloz\ Gr\simi
Extractive
neazotate
Cenu[\
Protein\
digestibil\
Caroten (mg
la 100 g s.u.)
UN/kg
s.u.
~mbobocire 19,8 24,1 3,5 44,6 8,0 15,4 50 0,73
~mbobocit-
`nflorit 10%
18,8 25,9 3,5 43,5 8,4 14,6 48 0,67
~nflorit 80% 18,1 28,5 4,1 40,6 8,7 14,1 46 0,64
Dup\ `nflorit 17,5 32,0 4,2 37,5 8,8 13,6 45 0,60
Proteina din lucern\ are un con]inut bogat `n aminoacizi
esen]iali, conferindu-i o valoare biologic\ ridicat\.
Pe lng\ protein\, lucerna con]ine cantit\]i mari de s\ruri
minerale (Ca, K, Mg, Na), vitamine (A, B
2
, C, D, E, K) [i
substan]e extractive neazotate. Con]inutul `n fosfor este uneori
insuficient (<0,15%), aspect ce poate fi evitat printr-o fertilizare
adecvat\ cu `ngr\[\minte fosfatice.
La lucerna `n stare prosp\t\ s-a constatat prezen]a `n
compozi]ia sa chimic\ a saponinelor (0,3-1,8 % din s.u.), care
se consider\ c\ reprezint\ cauza principal\ a apari]iei
meteoriza]ilor la rumeg\toare.
Lucerna are un grad ridicat de digestibilitate att `n stare
verde ct [i sub form\ de fn sau nutre] `nsilozat. Astfel, valorile
coeficien]ilor de digestibilitate sunt `n medie de 80,5% la P.B.
din masa verde, 77,3% la P.B. din fn, 49,1% la C.B. din masa
verde [i 44,8% la C.B. din fn, la recoltarea `n faza de
`mbobocire.
Valoarea nutritiv\ a lucernei variaz\ `ntre 0,60-0,73
U.N./1 kg s.u. `n func]ie de momentul recolt\rii.
Varia]ia valorii nutritive la lucern\ `n diferite faze de
vegeta]ie (dup\ Vintil\ M., 1989)
Valoarea nutritiv\ (la 1kg s.u.)
Faza de vegeta]ie
UN PD (g)
~mbobocit 0,73 154
~mbobocit-`nflorit 10% 0,67 146
~nflorit peste 10 % 0,66 143
~nflorit peste 80 % 0,64 141
~nflorit 100% 0,63 141
Dup\ `nflorit 0,60 136
Lucerna este important\ [i prin unele din `nsu[irile
biologice, cum ar fi: rezisten]a la secet\ [i ger, reac]ia pozitiv\
la aprovizionarea suficient\ cu ap\ [i elemente nutritive, energia
mare de regenerare (3-4 coase la neirigat, 5-6 coase la irigat)
etc..
De asemenea, lucerna prezint\ importan]\ [i ca plant\
amelioratoare a solului, pe care-l `mbog\]e[te `n azot datorit\
simbiozei cu bacteria Rhizobium meliloti, `l las\ curat de
buruieni, cu o bun\ structur\ [i previne salinizarea secundar\ `n
condi]ii de irigare.
Lucerna este [i o bun\ plant\ melifer\.
1.2. ~nsu[iri morfologice
Lucerna este o plant\ peren\, ce tr\ie[te 8-10 ani sau mai
mult, `ns\ produc]ii economice se ob]in `n primii 3-5 ani.
R\d\cina este pivotant\, profund\, ce poate ajunge pn\ la
10-12 m adncime sau mai mult, dar masa principal\ de
r\d\cini (80-85%) se g\se[te `n primii 40-50 cm ai solului.
Cel mai intens ritm de cre[tere a r\d\cinilor se
`nregistreaz\ `n anul I, pn\
la `nflorit, cnd pivotul
ajunge la 1 m adncime.
Dup\ anul al II-lea se
realizeaz\ un echilibru `ntre
cre[terea r\d\cinilor tinere [i
`ncetarea activit\]ii unora din
cele mature. Nodozit\]ile
datorate activit\]ii bacteriilor
se formeaz\ la `nceput pe
r\d\cina principal\ [i apoi pe
cele secundare, `n stratul bine
aerisit de la suprafa]a solului. Formarea nodozit\]ilor este
influen]at\ pozitiv de buna aprovizionare a solului cu ap\, aer,
fosfor, potasiu, calciu, microelemente (Mo, S), de reac]ia neutr\
a solului [i lipsa substan]elor reziduale din unele erbicide (pe
baz\ de 2,4 D, MCPA, triazinice etc.).
Tulpina primar\ se `ntlne[te numai la plantele tinere `n
anul I, dup\ care din ea r\mne partea inferioar\ numit\ colet.
Din mugurii de pe colet, situat la 1-3 cm `n sol, se formeaz\
l\stari `n fiecare prim\var\ [i dup\ fiecare folosire (cosit,
p\[unat). Importan]a coletului rezid\ [i din faptul c\ reprezint\
locul de acumulare a substan]elor de rezerv\ (zaharuri, amidon,
Lucerna albastr\
hemiceluloz\ etc.) necesare cre[terii l\starilor [i rezisten]ei la
ger.
L\starii sunt ramifica]i, muchia]i, glabri sau slab p\ro[i,
erec]i sau ascenden]i [i au `n\l]imea de 60-100 cm. Ei cresc sub
form\ de tuf\ [i mai rar culca]i pe sol (la unele soiuri ce se
preteaz\ [i la p\[unat).
Frunzele sunt trifoliate, cu foliole ovate sau lanceolate
din]ate `n treimea superioar\, foliola median\ mai lung pe]iolat\
dect cele laterale.
Florile sunt albastre-violacei, zigomorfe, pe tipul cinci,
grupate `n raceme axilare alungite.
Fructul este o p\staie polisperm\, r\sucit\, cu 2-4 spire.
Semin]ele sunt reniforme sau drepte, de culoare galben-verzuie
sau galben-brunie, cu luciu slab, avnd dimensiunile de 1,6-2,5
mm lungime, 1,0-1,2 mm l\]ime, 0,6-1,1 mm grosime [i MMB =
1,2-2,5 g. Prin `nvechire semin]ele `[i pierd luciul [i devin brune.
1.3. Sistematic\ [i soiuri
Lucerna face parte din familia Fabaceae, (Leguminosae),
tribul Trifolieae, genul Medicago, care cuprinde 62 de specii,
din care 11 se g\sesc [i pe teritoriul ]\rii noastre. Dintre acestea
prezint\ importan]\ ecnomic\ ridicat\ doar trei specii: Medicago
sativa L., M. falcata L. [i M. media Martyn. (M. varia sau M.
hybrida), care au fost introduse `n cultur\.
~n ]ara noastr\ se afl\ `n cultur\ a gam\ larg\ de soiuri
create la ICPCPT Fundulea:
Fundulea 652, omologat `n 1963, este primul soi de
lucern\ creat `n ]ara noastr\, rezistent la iernare [i secet\, `ns\
sensibil la vestejirea fuzarian\; este recomandat pe terenurile
neirigate.
Luxin, omologat `n 1973, este un soi sintetic, rezistent la
iernare [i secet\, dar cu plasticitate ecologic\ mai redus\ dect a
soiului Fundulea 652. Este recomandat pentru zonele irigate din
sudul ]\rii.
Lute]ia, omologat `n 1981, este un soi intensiv, sintetic,
productiv rezistent la secet\ [i iernare. Este recomandat pentru
toate zonele de cultur\, pe terenuri neirigate, fiind indicat mai
ales `n cultur\ pur\.
Gloria, omologat `n l982, este un soi sintetic, productiv,
rezistent la secet\ [i iernare, foarte rezistent la vestejirea
fuzarian\. Este recomandat pentru toate zonele de cultur\, `n
condi]ii de irigare [i `n amestec cu golom\], dar [i `n cultur\ pur\
pe terenuri neirigate.
Triumf, omologat `n 1986, este un soi sintetic, intensiv,
foarte rezistent la boli, secet\ [i iernare. Este productiv, cu o
longevitate `n exploatare de peste 4 ani, fiind recomandat pe
terenurile irigate [i mai ales `n cultur\ pur\.
Adonis, omologat `n 1987, este un soi sintetic, foarte
productiv, produce o cantitate mare de s\mn]\ (> 800 kg/ha),
mai precoce cu 5-7 zile dect Gloria, Triumf, Lute]ia. Este
rezistent la boli [i iernare, cu energie [i vitez\ de regenerare
ridicat\, fiind recomandat `n condi]ii de irigare, `n amestec cu
golom\]ul.
Selena, omologat `n 1991, este un soi sintetic, foarte
productiv, cu un con]inut ridicat de protein\ brut\ (22,69%),
rezistent la secet\, iernare [i boli. Este recomandat pentru toate
zonele de cultur\, pe terenuri irigate, `n amestec cu golom\]ul.
Topaz, omologat `n 1994, este soi sintetic, foarte
productiv, rezistent la secet\, iernare [i vestejirea fuzarian\. Are
o bun\ capacitate de regenerare, fiind recomandat pentru toate
zonele. Furajul are o valoare nutritiv\ foarte bun\ (0,89 U.N.).
Al\turi de acestea se mai cultiv\ [i soiurile: Capri, Cinna,
Diane, Maya, Norla, de provenien]\ str\in\.
1.4. Cerin]ele fa]\ de clim\ [i sol
Lucerna are o plasticitate ecologic\ larg\, `ns\
poten]ialul ei productiv poate fi pus `n eviden]\ numai `n
anumite condi]ii pedoclimatice.
Temperatura minim\ de germinare a semin]elor: l
0
C, iar
cea maxim\ este de 37
0
C. Suma de temperatur\ pentru ca
plantele de lucern\ din anii II-III de vegeta]ie s\ ajung\ la
`nceputul `nfloririi este de cca 900
0
C pentru coasa I [i 800-
850
0
C pentru coasele II [i III (dup\ I. Moga [i colab., 1996). ~n acest
caz sporul mediu de substan]\ uscat\ este de 73,4 kg/ha/zi. Cel
mai intens ritm de cre[tere a organelor vegetative se realizeaz\ la
temperaturi cuprinse `ntre 21-27
0
C. La tempearturi de peste
35
0
C, `n condi]ii de neirigare, cre[terea lucernei `nceteaz\.
Lucerna matur\ este rezistent\ la temperaturi sc\zute, `ns\
plantele tinere, la sem\natul de prim\var\, sunt distruse la
temperaturi de -5 - -6
0
C. ~n timpul iernii lucerna matur\
suport\ bine temperaturi de - 25
0
C [i chiar peste -40
0
C, cnd
solul este acoperit cu z\pad\ (dup\ Jung [i Lavan, cita]i de I.
Moga, 1996).
Datorit\ sistemului radicular profund [i bine dezvoltat
lucerna are o mare rezisten]\ la secet\, chiar dac\ este o mare
consumatoare de ap\. Se apreciaz\ c\ pentru producerea unei
unit\]i de substan]\ uscat\, lucerna consum\ 700-800 unit\]i ap\
`n cultur\ irigat\ [i 500-600 unit\]i la neirigat. Cele mai mari
produc]ii se realizeaz\ `n zone cu precipita]ii anuale de 500-650
mm, bine repartizate `n timpul perioadei de vegeta]ie.
Lucerna nu suport\ b\ltirea apei la suprafa]a solului [i nici
excesul de ap\ din sol. Stagnarea apei, imediat dup\ cosire,
timp de 3-9 zile determin\ diminuarea masei sistemului
radicular cu 30-80% [i a produc]iei cu 20-60% (Moga I. [i
colab., 1996). Pe terenurile unde apa freatic\ este la o adncime
mai mic\ de 1,2-1,5 m, cre[terea r\d\cinilor [i activitatea
bacteriilor fixatoare de azot sunt mult stnjenite, diminund
produc]ia [i vivacitatea lucernei.
Lucerna este o plant\ de zi lung\, avnd cerin]e ridicate
fa]\ de lumin\ mai ales la `nceputul cre[terii. Cre[terea [i
dezvoltarea optim\ a plantelor se realizeaz\ cu o fotoperioad\ de
15-16 ore/zi [i o intensitate luminoas\ de 16-18 mii de luc[i.
Fa]\ de sol lucerna are preten]ii ridicate. Cele mai
indicate soluri sunt cele profunde, permeabile, fertile, bogate `n
humus, cu activitate microbian\ intens\, bine aprovizionate `n
fosfor, potasiu [i calciu, cu o reac]ie neutr\ sau slab alcalin\,
cum ar fi cernoziomurile, solurile aluvionare, brun-ro[cate sau
brune.
Lucerna valorific\ bine [i solurile slab s\r\turoase,
drenate, precum [i cele nisipoase. Nu sunt recomandate solurile
acide, grele, argiloase, compacte [i cu exces de umiditate.
Zonele de cultur\ cele mai favorabile pentru cultura
lucernei se `ntlnesc `n Cmpia Dun\rii, Cmpia Banatului,
centrul Cmpiei Transilvaniei, partea de NV [i NE a ]\rii, luncile
principalelor ruri din zonele de step\, silvostep\ [i nemoral\.
Rezultate bune se ob]in [i `n centrul [i estul Cmpiei Romne,
nordul Dobrogei, SE [i centrul Moldovei.

1.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj
Rota]ia. Lucerna nu este preten]ioas\ fa]\ de planta
premerg\toare, dar se ob]in rezultate bune cnd se cultiv\ dup\
plante care las\ terenul curat de buruieni. Cele mai indicate
premerg\toare sunt cerealele de toamn\ [i de prim\var\, plantele
furajere anuale care elibereaz\ terenul pn\ la sfr[itul verii.
Pr\[itoarele sunt considerate bune premerg\toare pentru lucerna
ce se seam\n\ prim\vara, cu condi]ia s\ elibereze terenul pn\ la
mijlocul toamnei, pentru a se putea preg\ti solul `n bune condi]ii.
Nu sunt bune premerg\toare iarba de Sudan, sorgul, hibrizii
sorg x iarb\ de Sudan, hibrizii tardivi de porumb care
elibereaz\ terenul trziu [i las\ solul s\rac `n ap\ [i elemente
nutritive. De asemenea, lucerna nu trebuie s\ urmeze dup\
plante tratate cu erbicide triazinice `n ultimii 3 ani, precum [i
dup\ ea `ns\[i dect dup\ o perioad\ egal\ cu minimum o dat\
[i jum\tate timpul ct cultura a fost men]inut\ pe acel teren. Se
evit\ `n acest fel a[a numita ,,oboseal\ a solului pentru lucern\.
Lucerna este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea
plantelor de cultur\, l\snd solul curat de buruieni, bine
structurat [i bogat `n elemente nutritive, `n special azot [i calciu.
Sunt indicate, `n primul an dup\ lucern\, pr\[itoarele exigente
fa]\ de azot [i cu perioada mai scurt\ de vegeta]ie (porumb siloz,
hibrizi timpuri de porumb pentru boabe) sau plante rezistente la
secet\ (iarba de Sudan, hibridul sorg x iarba de Sudan etc),
deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\. Cerealele de
toamn\ pot urma dup\ lucern\ dac\ des]elenirea se face cel
trziu dup\ coasa a II-a, exist\ condi]ii favorabile de umiditate [i
dac\ se iau m\suri pentru a evita fenomenul de c\dere.
Fertilizarea [i amendamentarea. Lucerna este o mare
consumatoare de elemente nutritive. Pentru 1 t/ha s.u. lucerna
extrage din sol 34 kg azot, 7 kg fosfor, 20 kg potasiu [i 20 kg
calciu (Moga I. [i colab.,1996).
Azotul este asigurat `n cea mai mare parte pe cale
simbiotic\ [i din rezervele solului, dar pentru realizarea de
produc]ii mari [i constante, mai ales `n regiunile secetoase, se
recomand\ aplicarea unor doze mici de azot (N
30-35
) la
desprim\v\rare. Pe solurile cu con]inut redus de humus (< 2%)
[i azot total, dozele de azot pot fi mai mari (N
40-60
), aplicate
prim\vara devreme sau frac]ionat dup\ primele coase.
Fosforul [i potasiul se aplic\ `n func]ie de con]inutul
solului `n aceste elemente. Pentru lucern\ con]inutul optim al
solului `n fosfor este de 8-10 mg/100 g sol, iar `n potasiu de 18-
19 mg/100 g sol.
Fosforul are un rol important `n asimilarea azotului,
sinteza proteinelor [i a hidra]ilor de carbon. Aprovizionarea
normal\ a solului cu fosfor la `nfiin]area lucernierei determin\ o
bun\ dezvoltare a sistemului radicular. Efectul lipsei fosforului
din aceast\ perioad\ nu poate fi compensat `n anii urm\tori.
~ngr\[\mintele cu fosfor, `n doze de P
40-100
(doze mai mari `n
condi]ii de irigare [i pe soluri acide amendamentate), se aplic\
odat\ cu lucr\rile solului [i apoi la 2-3 ani.
Potasiul are rol important `n sporirea rezisten]ei plantelor
la secet\, prin diminuarea transpira]iei. ~n general, solurile ]\rii
noastre sunt bine aprovizionate `n potasiu, cu excep]ia celor
acide. ~ngr\[\mintele cu potasiu se aplic\ `n acela[i mod ca [i
cele cu fosfor.
Gunoiul de grajd este bine valorificat de lucern\ pe toate
tipurile de sol, dar mai ales pe cele acide [i pe terenurile irigate.
Se poate aplica plantei premerg\toare sau direct culturii de
lucern\ sub ar\tura de baz\. ~n timpul folosirii culturii, gunoiul
bine fermentat se aplic\ la suprafa]a solului, pe parcursul
sezonului rece. Cnd se folose[te gunoiul de grajd se renun]\ la
`ngr\[\mintele cu azot [i potasiu, iar cele cu fosfor se reduc cu
pn\ la 50-60%. Cele mai eficiente doze sunt de 35-40 t/ha la
neirigat [i 60-80 t/ha `n regim irigat.
Un rol important `n nutri]ia plantelor de lucern\ `l au [i
microelementele, `n special molibdenul, borul, sulful [i
cobaltul care stimuleaz\ procesul de fixare a azotului pe cale
simbiotic\, fierul, manganul [i zincul cu rol de catalizator `n
procesul de fotosintez\. Cea mai economic\ [i complet\ surs\ de
aprovizionare a solului cu microelemente o constituie gunoiul de
grajd. La o doz\ de 45 t/ha gunoi, solul prime[te 560 g Cu, 3360
g Mn, 11 g Mo [i 1120 g Zn, iar `n timp de 5 ani lucerna export\
prin produc]ii 300 g Cu, 2500 g Mn, 10 g Mo [i 1800 g Zn
(dup\ Cooke, citat de Moga I, 1996).
Aplicarea amendamentelor cu calciu se recomand\ pe
solurile acide, cu pH (H
2
O) < 6,2 [i gradul de satura]ie `n baze
(V%) < 80%. Pentru lucern\, calcularea corect\ a dozei de
amendamente calcaroase se poate face cu rela]ia:
D
A
= SB
s
)
100
1
150
Vi PNA

(dup\ Borlan [i Hera, cita]i de I.

Moga, 1996), `n care:
D
A
= doza de amendament;
SB
s
= suma bazelor schimbabile (me/100 g sol);
Vi = gradul ini]ial de satura]ie cu baze dup\ Koppen;
PNA= puterea de neutralizare a amendamentului
(con]inutul `n substan]\ activ\ a amendamentului).
Amendamentele se `ncorporeaz\ sub ar\tura de baz\,
odat\ cu gunoiul de grajd [i `ngr\[\mintele cu fosfor [i potasiu,
dup\ ce `n prealabil au fost bine m\run]ite, `mpr\[tiate uniform
[i omogenizate cu stratul superficial al solului prin 1-2 treceri cu
grapa cu discuri.
Lucr\rile solului. Lucerna este foarte preten]ioas\ la
modul de preg\tire a terenului deoarece are semin]e mici,
adncimea de `ncorporare a acestora `n sol este mic\, iar puterea
de str\batere a plantelor este redus\. Pe terenurile denivelate
se recomand\ ca `nainte de aplicarea `ngr\[\mintelor [i
efectuarea ar\turii s\ se fac\ nivelarea, f\r\ a disloca un strat de
sol mai adnc de 10-15 cm. Lucrarea se execut\ vara sau toamna
cu nivelatoare (NT-2,8), dup\ 1-2 treceri cu grapa cu discuri.
Ar\tura se face vara sau toamna, `n func]ie de planta
premerg\toare, la 20-25 cm adncime. Pe solurile unde s-a
format hardpan se folosesc pluguri cu scormonitori. Pe podzoluri
se recomand\ efectuarea unei lucr\ri de afnare f\r\ `ntoacerea
brazdei, cu ma[ini de afnat solul (MAS), la 50-70 cm adncime,
dup\ care se afectueaz\ ar\tura la 23-25 cm, perpendicular pe
direc]ia de lucru a ma[inii de afnat solul.
Lucerna cere un pat germinativ foarte bine preg\tit,
afnat la suprafa]\ [i bine a[ezat mai `n profunzime. Pentru
aceasta, `n cazul sem\natului `n prim\var\, `n a doua jum\tate a
toamnei se efectueaz\ lucr\ri cu grapa cu discuri `n agregat cu
grape cu col]i pentru m\run]irea bulg\rilor [i o u[oar\ nivelare a
solului. Prim\vara cnd terenul permite, patul germinativ se
preg\te[te cu agregatul de grape cu col]i, prev\zut cu bare
metalice pentru nivelare sau cu combinatorul. Se recomand\
evitarea folosirii grapelor cu discuri la aceast\ lucrare.
Dup\ sem\nat, cnd solul este uscat `n stratul superficial,
se poate efectua un t\v\lugit u[or al sem\n\turii. Lucrarea se
recomand\ uneori [i `nainte de sem\nat.
S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a utilizat\ pentru
`nfiin]area lucernierelor trebuie s\ fie curat\, liber\ de cuscut\,
certificat\ biologic [i cu facultate germinativ\ ridicat\. Pe
solurile acide amendamentate [i pe cele nisipoase se recomand\
bacterizarea semin]elor de lucern\ cu tulpini selec]ionate de
Rhizobium meliloti, care determin\ sporirea produc]iei cu peste
30-50%.
Epoca optim\ de sem\nat este prim\vara devreme, cnd
temperatura solului la adncimea de sem\nat este de 4-5
0
C, iar
umiditatea de minimum 2,5 ori mai mare dect apa higroscopic\.
Calendaristic, aceste condi]ii se realizeaz\ `n prima jum\tate a
lunii martie `n sudul ]\rii [i `n a doua jum\tate a lunii martie
sau `nceputul lunii aprilie `n celelalte zone de cultivare a
lucernei.
Lucerna se poate sem\na [i la sfr[itul verii-`nceputul
toamnei, `n condi]ii de irigare, cnd de la sem\nat pn\ la
intrarea `n iarn\ `nsumeaz\ 850-1100
0
C.
Sem\natul se face cu sem\n\torile pentru cereale p\ioase,
(SUP-29), la 12,5-15 cm `ntre rnduri, utiliznd o cantitate de
s\mn]\ de 18-22 kg/ha, `n func]ie de calitatea patului
germinativ, umiditatea solului [i `nsu[irile semin]elor, pentru a
se realiza 750-1000 s.g./m
2
.
Adncimea de sem\nat este de 2-3 cm pe cernoziomuri,
soluri brune [i de 3-4 cm pe soluri u[oare.
Lucr\rile de `ngrijire. Distrugerea crustei se poate
realiza cu t\v\lugi inelari, t\v\lugi de lemn `nf\[ura]i `n srm\
ghimpat\, grape de m\r\cini, iar `n condi]ii de irigare, printr-o
udare cu norma de 100-150 m
3
/ha.
Completarea golurilor se face de obicei numai `n anul I
dup\ r\s\rirea plantelor [i mai rar `n anii de folosire, cnd se
folose[te o cantitate de s\mn]\ mai mare dect cea
corespunz\toare suprafe]ei respective.
Combaterea buruienilor este lucrarea cea mai
important\ din anul I de vegeta]ie, deoarece lucerna are la
`nceput un ritm lent de cre[tere [i poate fi mai u[or invadat\ de
buruieni. Combaterea acestora se realizeaz\ prin metode
preventive, agrotehnice [i chimice. Dintre cele preventive cele
mai importante sunt considerate a fi: descuscutarea semin]elor,
folosirea de site pentru re]inerea semin]elor de buruieni (mai ales
de Stelaria sp., Amaranthus sp.) din apa de iriga]ie, precum [i
folosirea de `ngr\[\minte organice bine fermentate. M\surile
agrotehnice se refer\ la folosirea ca premerg\toare a culturilor
pu]in `mburuienate, efectuarea lucr\rilor solului [i de preg\tire a
patului germinativ de bun\ calitate [i la epoca optim\, precum [i
la efectuarea cosirilor de cur\]ire. Coasa de cur\]ire este indicat\
numai `n anul I [i se face la `mbobocitul lucernei cnd buruienile
nu au format `nc\ semin]e, la 10-15 cm de la sol, manual sau cu
cositori mecanice. Materialul rezultat trebuie `ndep\rtat de pe
teren `ntr-un timp ct mai scurt.
Combaterea buruienilor pe cale chimic\ s-a dovedit a fi
metoda cea mai eficace.
Pentru combaterea buruienilor monocotiledonate se
folosesc erbicidele: Eradicane (4-5 l/ha), Diizocab (5-7 l/ha),
Balan (4-5 l/ha), Lasso (3,5-5 l/ha) [i Dual (3-5 l/ha), aplicate
preemergent, ultimele dou\ `ncorporate mai superficial `n sol;
Fusilade sau Targa (1,5-3 l/ha), aplicate postemergent.
Pentru distrugerea buruienilor dicotiledonate sunt
recomandate erbicidele: Acetadin (5-7 l/ha), Basagran (4-5
l/ha), Aretit (5-7 l/ha), aplicate cnd lucerna are 3-5 frunze
trifoliate. Se poate folosi [i Basagranul forte (2-2,5 l/ha `n 300 l
ap\) cnd buruienile dicotiledonate au 2-3 frunze, iar
temperatura aerului este peste 18
0
C [i umiditatea atmosferic\
mai mare de 40%. O eficien]\ deosebit\ are erbicidul Pivot
(0,7-1 l/ha) aplicat `n faza de 2-4 frunze trifoliate, care combate
o gam\ larg\ de buruieni dicotiledonate [i unele
monocotiledonate.
O problem\ deosebit\ pentru lucern\ o reprezint\
combaterea cuscutelor, care uneori pot compromite cultura. Din
cele peste 200 specii ale genului Cuscuta, `n ]ara nostr\ s-au
identificat 18, mai r\spndite fiind: Cuscuta campestris, C.
europaea, C. trifolii, C. epithymum [i C. epilinum.
Combaterea se poate realiza pe cale agrotehnic\ sau
chimic\. ~n primul caz se cosesc vetrele de cuscut\ numai `nainte
de a forma semin]e [i se r\zuie[te solul pn\ la 1-2 cm adncime.
Plantele cosite se pot da `n furajare, iar p\mntul r\zuit se adun\
`n gr\mezi `n afara culturii. Pe cale chimic\ cuscutele se combat
prin stropiri cu solu]ie de Aretit, Acetadin, Reglone sau
Dibutox, `n concentra]ie de 1-4%, folosind 1 l solu]ie la
m
2
. Tratamentul se face numai pe vetrele de cuscut\, cnd dup\
cosit l\starii de lucern\ [i filamentul de cuscut\ au reap\rut.
Rezultate foarte bune s-au ob]inut prin folosirea erbicidului
Pivot, aplicat pe toat\ suprafa]a, la circa dou\ s\pt\mni dup\
r\s\rirea lucernei, `n doz\ de 1 l/ha, cnd distrugerea cuscutei a
fost de 98% (dup\ {arpe, citat de I. Moga, 1996).
Combaterea bolilor [i d\un\torilor trebuie s\ se realizeze
`n primul rnd prin metode agroculturale [i mai pu]in prin
metode chimice pentru a reduce cheltuielile [i poluarea solului.
Cele mai r\spndite boli sunt: Pythium de Baryanum
(c\derea plantelor), Erysiphae pisi f. sp. medicaginis (f\inarea
lucernei), Pseudopeziza medicaginis (p\tarea brun\ a
frunzelor), Uromices striatus (rugina lucernei), Fusarium
oxisporum f. sp. medicaginis (vestejirea fuzarian\ a plantelor).
Pentru loturile semincere se recomand\ tratamente `n vegeta]ie
cu produsele Tecto (1,5 kg/ha), Fundazol sau Benlate (0,5
kg/ha).
Principalii d\un\tori ai lucernierelor sunt:
Ottiorrhynchus ligustici (g\rg\ri]a r\d\cinilor), Tychius
flavus (g\rg\ri]a semin]elor), Sitona ssp. (g\rg\ri]a frunzelor [i
r\d\cinilor de leguminoase), Phytodecta fornicata (gndacul
ro[u al lucernei), Subcoccinella 24-punctata (buburuza
lucernei), Contarinia medicaginis (musculi]a galicol\ a
florilor). Pe lng\ m\surile agrotehnice, se recomand\ [i
folosirea metodelor biologice, iar `n loturile semincere, dup\ caz,
efectuarea a trei tratamente cu insecticide piretroide (Fastac 10
CE - 150 ml/ha, Decis 2,5 CE sau Karate 2,5 CE - 300 ml/ha,
administrate `n 300 l ap\) `n urm\toarele fenofaze: butonizare,
`nceputul `nfloritului [i sfr[itul `nfloritului.
Gr\patul se efectueaz\ pe lucernierele `mb\trnite, cu
grape cu discuri, `n scopul `ntineririi acestora prin afnarea
superficial\ a solului [i frac]ionarea coletelor. Lucrarea d\
rezultate bune dac\ este `nso]it\ de aplicarea `ngr\[\mintelor,
supra`ns\mn]are cu raigras aristat (20 kg/ha) [i irigare. Lucrarea
se efectueaz\ la sfr[itul verii sau prim\vara.
Irigarea este m\sura tehnologic\ ce asigur\ produc]ii mari
[i constante, deoarece lucerna este o mare consumatoare de ap\.
Sporuri `nsemnate de produc]ie se `nregistreaz\ cnd con]inutul
`n ap\ al solului `n stratul biologic activ (0-80 cm) este `ntre
jum\tatea intervalului activ [i capacitatea de cmp pentru
ap\. Se apreciaz\ c\ la lucern\ plafonul umidit\]ii la care se
intervine prin irigare variaz\ `n func]ie de tipul de sol [i
condi]iile climatice ale zonei, fiind cuprins `ntre 60-80% din
capacitatea de cmp. ~n anii cu ierni s\race `n precipita]ii se
recomand\ o udare la `nceputul lui aprilie cu 500-600 m
3
/ha. ~n
timpul vegeta]iei normele de udare nu trebuie s\ dep\[easc\
600-700 m
3
/ha pe solurile permeabile [i 500 m
3
/ha pe cele mai
pu]ine permeabile.
~n cazul sem\natului lucernei la sfr[itul verii-`nceputul
toamnei, iar solul este slab aprovizionat cu ap\, se impune o
udare de r\s\rire, cu o norm\ de 300-350 m
3
/ha. Cnd timpul
este secetos lucrarea se repet\ dup\ circa 0-10 zile.
Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Epoca de
recoltare este factorul care influen]eaz\ att nivelul [i calitatea
recoltei, ct [i longevitatea lucernei.
~n anul I de vegeta]ie lucerna se recolteaz\ `n intervalul
cuprins `ntre sfr[itul fazei de `mbobocire [i mijlocul fazei de
`nflorire, ceea ce permite dezvoltarea normal\ a r\d\cinilor [i
acumularea unor cantit\]i mari de substan]e de rezerv\. Epoca de
recoltare `n anul I influen]eaz\ produc]ia anilor urm\tori [i
durata de folosire a lucernierei.
~n anul II de vegeta]ie [i `n urm\torii, lucerna se
recolteaz\ `n intervalul dintre mijlocul fazei de `mbobocire [i
`nflorirea a 20-25% din plante.
~n condi]ii favorabile de umiditate, pentru ca plantele s\
ajung\ la `nceputul `nfloritului au nevoie de 850-900
0
C la coasa
I [i 750-850
0
C la coasele II-IV. Se recomand\ practicarea
alternan]ei intervalelor de recoltare `n timpul unei perioade de
vegeta]ie, `n a[a fel `nct fiecare suprafa]\ s\ fie recoltat\ cel
pu]in o dat\ la `nflorirea a 20-25% din plante pentru a se da
posibilitatea refacerii rezervelor de substan]e nutritive.
~n condi]ii de secet\ prelungit\ se impune recoltarea
lucernierei `nainte de epoca optim\, pentru a evita consumul
inutil al rezervelor de substan]e nutritive din colet [i m\rirea
intervalului de timp pn\ la coasa urm\toare.
Respectarea epocii de recoltare este o condi]ie esen]ial\
pentru realizarea unui furaj de bun\ calitate. ~ntrzierea
recolt\rii duce la sc\derea con]inutului plantelor `n protein\,
fosfor [i potasiu, la sporirea procentului de celuloz\ [i
impregnarea acesteia cu cantit\]i din ce `n ce mai mari de fenoli.
Fenolii inhib\ dezvoltarea microorganismelor utile din rumenul
animalelor, diminund consumabilitatea [i digestibilitatea
furajului (dup\ Schneeberg, Scehovic, cita]i de Moga I., 1996).
~n condi]ii de neirigare se pot realiza 2-4 coase/an, iar pe
terenurile irigate 4-6 coase/an. ~n\l]imea de recoltare a lucernei
este de 4-6 cm de la sol, cu excep]ia ultimei coase care se
efectueaz\ la 7-8 cm [i trebuie realizat\ cu cel pu]in 2-3
s\pt\mni `nainte de venirea primelor `nghe]uri.
Nu se recomand\ p\[unatul lucernei deoarece se distrug
o parte din mugurii de pe colet, se `nr\ut\]esc condi]iile de
cre[tere a plantelor, precum [i datorit\ faptului c\ plantele
proaspete pot provoca meteoriza]ii la animalele poligastrice.
Dac\ se impune p\[unatul, acesta trebuie efectuat cu efective
mici, dup\ ce s-a ridicat roua [i dup\ o preg\tire prealabil\ a
animalelor.
Conservarea lucernei se poate realiza prin uscare (sub
form\ de fn, f\in\, brichete) sau `nsilozare (sub form\ de
semisiloz sau semifn). Uscarea se poate efectua pe cale
natural\, cu ajutorul curen]ilor de aer sau cu instala]ii speciale
pentru deshidratare pe cale industrial\.
Uscarea pe cale natural\ se face pe sol, pe suporturi sau
prin balotare. Tehnologia tradi]ional\ de preg\tire a fnului pe
sol este urm\toarea: recoltarea cu coasa (manual), cu cositori
mecanice sau cu vindroverul, uscarea `n brazde timp de 8-10
ore, dup\ care acestea se `ntorc, iar dup\ `nc\ 10-12 ore, cnd
umiditatea plantelor scade la 28-30%, lucerna se adun\ `n c\pi]e
de 150-200 kg; dup\ 1-2 zile, timp `n care umiditatea scade la
15-17%, lucerna se transport\ la locul de depozitare.
Tehnologia de preg\tire a fnului de lucern\ pe suporturi
se practic\ `n zonele relativ umede [i este asem\n\toare cu cea
de preg\tire a fnului de pe paji[tile naturale. Prin aceast\
metod\ se ob]ine un fn de bun\ calitate, cu un con]inut mai
mare `n proteine [i caroten.
Preg\tirea fnului prin balotare presupune parcurgerea
urm\toarelor faze tehnologice: recoltarea cu cositori sau
vindrover, de preferin]\ dotat cu val]uri de strivire, pentru a
reduce timpul de uscare `n cmp; `n acest caz pierderile totale se
reduc de circa dou\ ori, cele de frunze de circa patru ori, iar cele
de carotenoizi cu 20-25%, fa]\ de sistemul clasic cositoare-
grebl\; la folosirea vindroverului brazdele se `ntorc cu grebla
rotativ\, dup\ 15-20 ore, iar dup\ `nc\ 10-15 ore de timp frumos,
cnd umiditatea plantelor ajunge la 30-35%, are loc balotarea la
o presiune medie; `n acest caz baloturile se transport\ `n baza
furajer\ [i se continu\ uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer;
dac\ definitivarea usc\rii se va realiza `n cmp, balotarea va
avea loc la umiditatea de 25-30%, iar baloturile se vor a[eza `n
grupuri de cte 3-4, `n form\ de piramid\, cu baza mic\ pe sol,
unde vor r\mne 2-3 zile, pentru ca umiditatea s\ scad\ la 15-
17%.
Uscarea cu ajutorul curen]ilor de aer rece se realizeaz\ la
locul de depozitare [i presupune existen]a unei instala]ii alc\tuit\
dintr-un ventilator de capacitate mare, recordat la o surs\ de
curent, un canal principal, gr\tare laterale [i hornuri dop (cte
unul pentru 5-7 m
2
de [ir\). Plantele de lucern\ cosite se usuc\
`n cmp pn\ la umiditatea de 40-45%, dup\ care se transport\
la instala]iile de uscare, unde se a[eaz\ `n 3-4 straturi succesive.
Fiecare strat se usuc\ pn\ ce umiditatea scade la 15-17%,
ob]inndu-se astfel un fn de foarte bun\ calitate.
Uscarea prin deshidratare pe cale industrial\ se realizeaz\
cu ajutorul unor instala]ii speciale. Plantele de lucern\ imediat
dup\ recoltare sunt aduse la aceste instala]ii, unde prin
intermediul unor temperaturi foarte ridicate sunt deshidratate
`ntr-un timp foarte scurt [i transformate `n f\in\. F\ina de
lucern\ se folose[te ca materie prim\ la prepararea nutre]urilor
combinate sau se bricheteaz\.
Lucerna se poate conserva [i prin `nsilozare, dup\
tehnologiile descrise la capitolul 11.
Produc]ia. La lucern\ produc]ia `nregistreaz\ valori
diferite `n func]ie de anul de exploatare [i `n cadrul aceluia[i an
func]ie de ciclul de vegeta]ie. Cele mai mari produc]ii, la
sem\natul de prim\var\, se ob]in `n anii 2-4 de folosin]\ [i `n
fiecare an la prima coas\. La coasa a II-a se realizeaz\ circa 50-
60% din produc]ia coasei I, iar la a III-a 25-30%.
Produc]iile sunt de circa 30-40 t/ha mas\ verde la
neirigat [i 50-60 (80) t/ha la irigat. Produc]ia de fn este de 25-
28% din cea de mas\ verde.
1.6. Tehnologia de cultivare a lucernei pentru s\mn]\
S\mn]a de lucern\ se poate ob]ine din culturile obi[nuite
pentru furaj sau din culturi special `nfiin]ate `n acest scop.
~n ultimul timp s-a extins tot mai mult metoda producerii
de s\mn]\ din culturi speciale.
Cerin]ele lucernei pentru s\mn]\ fa]\ de clim\ [i sol sunt
pu]in diferite fa]\ de cele ale lucernei pentru furaj.
Rezultate bune se ob]in `n zonele unde `n perioada
`nflorire-fructificare temperaturile sunt de circa 25
0
C ziua [i
18
0
C noaptea, umiditatea aerului s\ nu dep\[easc\ 50%, iar
zilele s\ fie senine [i f\r\ vnt. Solul trebuie s\ fie permeabil,
apovizionat cu elemente nutritive, f\r\ aport freatic [i cu
pH>6,5. Cele mai potrivite sunt cernoziomurile, solurile
aluvionare [i chiar cele nisipoase, `n condi]ii de irigare.
Temperatura medie multianual\ s\ fie de peste 9,5-10
0
C, iar
suma precipita]iilor anuale sub 500-550 mm. Cele mai favorabile
zone sunt centrul [i nord-estul Dobrogei, centrul, estul [i nord-
estul Cmpiei Romne, sudul Olteniei, centrul [i sudul
Moldovei, sud-vestul ]\rii.
Cele mai potrivite premerg\toare sunt culturile care
elibereaz\ terenul devreme, cum ar fi plantele anuale furajere,
maz\rea, cartofii timpurii, orzoaica [i cerealele de toamn\.
La stabilirea sistemului de fertilizare se va avea `n vedere
evitarea l\st\ririi abundente a lucernei. Din acest motiv nu se
indic\ fertilizarea cu azot, iar premerg\toarele s\ nu fi primit
gunoi de grajd. ~ngr\[\mintele cu fosfor sunt recomandate pe
toate tipurile de sol [i `n to]i anii. Dozele se calculeaz\, ca la
cultura pentru furaj, func]ie de cartarea agrochimic\. Cele mai
bune produc]ii se ob]in cnd solul con]ine 7-8 mg fosfor mobil la
100 g sol. Dozele orientative de fosfor sunt de 60-80 kg/ha.
~ngr\[\minte cu potasiu se aplic\ `n situa]iile cnd solul con]ine
sub 16 mg potasiu mobil la 100 g sol.
Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura
pentru furaj.
Sem\natul se face prim\vara devreme `n tehnologia
tradi]ional\ [i la `nceputul toamnei `n tehnologia intensiv\, `n
a[a fel `nct de la sem\nat [i pn\ la intrarea `n iarn\ suma
gradelor termice s\ fie `ntre 750-950
0
C, timp `n care lucerna va
forma 2-3 l\stari scur]i. Calendaristic, epoca optim\ de sem\nat
`n tehnologia intensiv\ corespunde cu intervalul 1-12 septembrie
`n zonele de cmpie [i 25 august-5 septembrie `n cele colinare.
La sem\natul de prim\var\ desimea este de 150-200
semin]e germinabile la m
2
, cantitatea de s\mn]\ de 2,5-3
kg/ha, distan]a `ntre rnduri de 50-60 cm, iar adncimea de
sem\nat de 1,5-2 cm. La sem\natul de la `nceputul toamnei
desimea optim\ este de 200-250 s.g./m
2
, cnd se seam\n\ la 50-
60 cm `ntre rnduri, folosind o cantitate de 4-5 kg/ha s\mn]\
sau de 500 s.g./m
2
, la 25 cm `ntre rnduri, cnd se utilizeaz\ o
cantitate de s\mn]\ de 10-12 kg/ha. Adncimea de `ncorporare
a semin]elor este de 2-2,5 cm. ~n cazul utiliz\rii de s\mn]\
drajat\ desimea poate fi de 80-100 s.g./m
2
, cnd se seam\n\ la
20-25 cm `ntre rnduri sau 20-50 s.g./m
2
cnd se seam\n\ la 50-
60 cm `ntre rnduri.
Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele la cultura
pentru furaj, acordndu-se o aten]ie deosebit\ asigur\rii unor
condi]ii optime pentru r\s\rire, precum [i combaterii buruienilor,
bolilor [i d\un\torilor. ~n combaterea buruienilor, pe lng\
folosirea erbicidelor, la sem\natul `n rnduri rare se recomand\
efectuarea de pra[ile mecanice sau manuale. Prima pra[il\
mecanic\ se face la adncimea de 4-5 cm [i la 5-6 cm distan]\ de
rndurile de plante, cnd lucerna este bine `nr\d\cinat\ [i are 1-2
l\stari. La pra[ila a 2-a, ce se face cnd lucerna are 30-35 cm
`n\l]ime, se ata[eaz\ cultivatorului aripioare, care realizeaz\ o
acoperire a bazei plantelor cu sol, diminund procesul de
l\st\rire.
Irigarea se efectueaz\ pentru a asigura o bun\ r\s\rire `n
cazul sem\natului de la `nceputul toamnei (1-2 ud\ri cu 300-350
m
3
/ha) [i pentru a completa necesarul de ap\ `nainte de
`mbobocire, `n anii foarte seceto[i (o udare cu 300-350 m
3
/ha).
Pentru ob]inerea de s\mn]\ se folosesc lucernierele din
anii 1-3, `n func]ie de tehnologia aplicat\. Coasa de la care se
realizeaz\ s\mn]a se stabile[te `n func]ie de condi]iile climatice
[i tehnologie, `nct perioada de `nflorire-fructificare s\ coincid\
cu o vreme `nsorit\ [i relativ secetoas\. Pentru zonele mai
secetoase [i la practicarea tehnologiei intensive se recomand\
ob]inerea de s\mn]\ la coasa I. ~n anii cu prim\veri bogate `n
precipita]ii se recomand\ recoltarea coasei I pentru furaj la
`nceputul `mbobocirii [i realizarea de s\mn]\ la coasa a II-a,
dar produc]iile vor fi mai mici.
Recoltarea pentru s\mn]\ se face cnd 75-80% din p\st\i
s-au brunificat, `ntr-o singur\ faz\ sau `n dou\ faze. ~n primul
caz se aplic\ un tratament cu desicantul Reglone, `n doz\ de 3,5-
4,5 l/ha, cu 4-5 zile `nainte de recoltare. ~n cel de al doilea caz se
face `nti cosirea plantelor cu vindroverul, iar dup\ 3-4 zile
`nsorite se treier\ cu combina echipat\ cu ridic\tor de brazd\,
cnd plantele sunt bine uscate (orele 11-19). Pentru a reduce
pierderile prin scuturare se recomand\ recoltarea cu combine de
tipul E 514.
Produc]iile de s\mn]\ pot fi de 200-400 kg/ha la
tehnologia tradi]ional\ (clasic\) [i de 700-1000 kg/ha la
tehnologia intensiv\, pe terenuri irigate.




2. Trifoiul ro[u - Trifolium pratense L.
2.1. Importan]\
Trifoiul ro[u, originar din zona M\rii Mediterane (Asia
Mic\ [i S-E Europei), s-a extins `n cultur\ mai `nti `n Europa
(Italia, Spania, Olanda, Germania, Anglia, Rusia) [i apoi `n
celelalte continente. R\spndirea culturii trifoiului ro[u `n
Anglia, `n prima jum\tate a sec. XVII, a favorizat apari]ia
asolamentelor Norfolk, `n care ogorul negru a fost `nlocuit cu
trifoiul ro[u, eviden]iind importan]a acestei plante `n ameliorarea
`nsu[irilor solului. ~n ]ara nostr\ trifoiul ro[u a fost cultivat
pentru prima dat\ `n Transilvania, la sfr[itul secolului al XVIII-
lea.
~n prezent, trifoiul ro[u se cultiv\ `n toate continentele
chiar dac\ are o plasticitate ecologic\ inferioar\ lucernei,
ocupnd o suprafa]\ de circa 15 mil. ha, din care 1/3 `n SUA, `n
timp ce `n ]ara noastr\ se cultiv\ pe 123,7 mii ha (Anuarul
statistic, 1996).
Trifoiul ro[u se folose[te `n hrana animalelor sub form\ de
mas\ verde, fn, f\in\ de fn sau nutre] `nsilozat. Recoltat la
`nflorire, fnul de trifoi con]ine circa 14,5% protein\ brut\,
20,4% celuloz\ brut\, 22-26 mg caroten/kg furaj [i cantit\]i
`nsemnate de vitamine (B, C, D, E etc.). Digestibilitatea
substan]elor organice are valori ridicate att `n masa verde
(>70%) ct [i fn (60%). Valoarea nutritiv\ a unui kilogram de
trifoi recoltat la `nceputul `nfloririi este de 0,62 UN la fn [i 0,18
UN la masa verde. Trifoiul ro[u prezint\ importan]\ deosebit\
[i `n ameliorarea unor `nsu[iri ale solului. Ac]iunea de refacere a
structurii solului este mai mare dect la lucern\ [i sparcet\. ~n
stare proasp\t\ poate produce meteoriza]ii la rumeg\toare.
2.2. ~nsu[iri morfologice
Trifoiul ro[u este o
plant\ peren\, cu r\d\cina
pivotant\, care `n anul I se
dezvolt\ `n stratul de 20-30
cm, iar `n urm\torii ani
poate ajunge la 175 cm
adncime. Cea mai mare
parte din masa de r\d\cini
se g\se[te `n stratul 0-10
cm (68-73%), `n timp ce `n
stratul 10-20 cm numai 19-
20%, `n cel de 20-30 cm,
doar 7-8% (Resmeri]\ [i colab., 1973). Pe r\d\cini se dezvolt\
nodozit\]i datorit\ simbiozei cu bacteria Rhizobium trifolii, care
este mai pu]in preten]ioas\ fa]\ de condi]iile de mediu, fiind
activ\ [i la pH <6,0, dar nu mai mic de 5,5, pe soluri bine

Trifoiul ro[u
aprovizionate cu fosfor, potasiu, calciu, microelemente (bor,
molibden, mangan etc.) [i ap\, iar temperaturile de minim 10-
12
0
C. Tulpinile, (l\starii aerieni), `nalte de 70-80 cm, sunt
fistuloase, ramificate, erecte [i bogat foliate (indicele foliar este
de 4-5 m
2
). Frunzele sunt alterne, trifoliate, cu foliole ovate ,
obovate sau eliptice, ce prezint\ pe fa]a superioar\ o pat\
albicioas\ `n forma literei V. Florile sunt sesile, ro[ii-purpurii,
grupate `n capitule globuloase sau ovate. Fructul este o p\staie
ovat\, mic\, monosperm\, dehiscent\. Semin]ele sunt ovat-
asimetrice, brun-g\lbui sau verzi-g\lbui cu nuan]e violacei, cu
dimensiunile 1,6-2,3/1,2-1,8/1,0-1,2 mm, iar MMB de circa 1,6-
2,0 g.
2.3. Sistematic\ [i soiuri
Trifoiul ro[u face parte din familia Fabaceae, tribul
Trifolieae, genul Trifolium, care cuprinde 250 de specii, din
care 45 au fost identificate [i pe teritoriul ]\rii noastre.
Specia Trifolium pratense L. cuprinde mai multe variet\]i
[i forme ce apar]in la dou\ subspecii: ssp. eupratense A. [i K. [i
ssp. frigidum (Gannd.) Simonk (Flora R.P.R., vol.V).
Trifolium pratense ssp. eupratense are trei variet\]i:
- var. sativum Afzelius, ce include cele mai multe tipuri
de trifoi ro[u cultivate [i care, `n func]ie de precocitate, sunt
grupate `n dou\ forme de baz\; forma precox Witte (sin.
hispanicum Gannd.) (trifoi ro[u precoce), care rezist\ `n cultur\
2-3 ani, produce 2-3 coase pe an, are tulpini sub]iri, ritm de
dezvoltare rapid, `nfloresc `n anul I peste 90% din plante [i
forma serotinum Witte (trifoi ro[u tardiv), cu o perenitate de
3-4 ani sau mai mult, dar cu ritm de dezvoltare lent, propor]ia
plantelor `nflorite `n anul I < 10% [i energie de ot\vire slab\ (o
coas\ pe an).
- var americanum Harz. (sin. Trifolium expansum W. [i
K.), (trifoiul ro[u american), ce a fost adus\ `n Europa din
America de Nord la sfr[itul sec. XIX, are tulpini mai rigide,
p\roase, cu foliole mari, lanceolate sau ovat-eliptice.
- var. spontaneum Wilk. (trifoiul ro[u s\lbatic),
r\spndit\ spontan pe trifoiul ]\rii noastre, cuprinde 10 forme,
reprezentnd un genofond valoros pentru ameliorare [i o
component\ important\ a paji[tilor naturale.
Trifolium pratense ssp. frigidum are dou\ variet\]i: var.
nivale [i var. frigidiforme, cuprinznd genotipuri cu tulpini
scunde, ascendente, bine adaptate la condi]iile pedoclimatice din
etajul alpin.
Materialul biologic ce exist\ `n cultur\ este reprezentat de
cteva popula]ii locale (de Transilvania, de Suceava) [i soiuri
autohtone sau importate. Soiurile create [i omologate `n ]ara
noastr\ sunt: Select, Napoca Tetra, Apollo Tetra, Dacia Tetra,
Roxana.
Select, omologat `n 1968, este un soi diploid, productiv
(13-14 t/ha s.u.), rezistent le ger [i f\inare [i cu un con]inut
ridicat `n protein\ brut\ (18-20 % din s.u.).
Napoca Tetra, omologat `n 1977, este primul soi de trifoi
ro[u tetraploid creat `n ]ara nostr\. Are o bun\ rezisten]\ la ger,
poten]ial productiv ridicat (15-16 t/ha s.u.) [i calitate superioar\
a furajului (19-20% P.B. din s.u.).
Apollo Tetra, omologat `n 1990, este tetraploid, mai
tardiv cu 3-5 zile dact Napoca Tetra, dar cu o mai bun\
capacitate de regenerare dup\ cosit [i cu perenitate mai mare.
Este productiv (15-16 t/ha s.u.), rezistent la secet\, iernare,
c\dere [i f\inare.
Se g\sesc `n cultur\ [i urm\toarele soiuri str\ine: Maro
(D), Triel (F) [i Verdi (F).
2.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
Trifoiul ro[u este mai preten]ios dect lucerna fa]\ de
elementele climatice, dar mai pu]in exigent fa]\ de sol. Este o
plant\ bine adaptat\ la climatul umed [i r\coros. Temperatura
minim\ de germinare este de 1
0
C, iar cea optim\ `ntre 20-30
0
C.
Pentru parcurgerea fenofazelor pn\ la `nceputul `nfloritului sunt
necesare 800-900
0
C, iar pn\ la maturarea semin]elor 1200-
1400
0
C. Rezist\ bine la ger `n condi]iile unui sol cu strat
protector de z\pad\. Recolt\rile trzii de toamn\ [i producerea
de s\mn]\ mic[oreaz\ rezisten]a trifoiului la ger. Cre[terea
vegetativ\ intens\ are loc la temperaturi cuprinse `n intervalul
15-27
0
C, iar la peste 32
0
C se reduce mult dezvoltarea sistemului
radicular [i a rozetei de frunze. Se pot realiza produc]ii normale
[i la 32-35
0
C, dac\ umiditatea `n stratul biologic activ este mai
mare de 60% (I. Moga [i colab., 1996).
Trifoiul ro[u, de[i nu este un mare consumator de ap\, este
foarte preten]ios la regimul hidric, dnd rezultate bune `n zonele
cu precipita]ii de peste 600 mm. ~n condi]ii de irigare se poate
cultiva [i `n zone mai secetoase. Perioada critic\ pentru ap\ este
la `mbobocire. Rezisten]a redus\ la secet\ se datore[te sistemului
radicular mai pu]in profund dect la lucern\.
Trifoiul ro[u este sensibil la excesul de ap\ din stratul
biologic activ al solului, dar [i la b\ltirea apei la suprafa]\.
Inundarea dup\ cosire timp de 3-6 zile determin\ distrugerea
sistemului radicular pn\ la 90% [i diminuarea biomasei aeriene
cu pn\ la 80%. Pentru producerea de s\mn]\ sunt necesare zile
`nsorite, relativ uscate `n perioada `nflorire-fructificare.
Trifoiul ro[u este o plant\ de zi lung\. Cre[terea
intensit\]ii luminii corelat\ cu temperaturi moderate determin\
sporirea biomasei aeriene [i subterane. La `nceputul vegeta]iei
suport\ umbrirea, fiind posibil sem\natul sub form\ de cultur\
ascuns\.
Cele mai potrivite pentru cultura trifoiului ro[u sunt
solurile mijlocii, profunde, permeabile, bogate `n humus [i
calciu, cu pH peste 6,0. Aceste condi]ii pot fi `ntlnite pe soluri
brune de p\dure, cenu[ii [i pe podzoluri secundare. Rezultate
bune se ob]in [i pe cernoziomuri, cnd se asigur\ un regim hidric
corespunz\tor. Nu se recomand\ pe solurile nisipoase, cele cu
pH peste 7,5 [i cele puternic acide, ultimele datorit\ unui
con]inut ridicat `n aluminiu mobil [i oxid de mangan.
Cele mai favorabile zone pentru cultura trifoiului ro[u se
`ntlnesc `n regiunile subcarpatice ale Transilvaniei, Olteniei,
Munteniei [i Moldovei, Podi[ul Transilvaniei, Maramure[, N-E
[i N-V ]\rii [i `n Banat.
2.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj
Rota]ia. Trifoiul ro[u se cultiv\ dup\ plante care
elibereaz\ terenul devreme [i-l las\ curat de buruieni. Sunt
preferate pr\[itoarele fertilizate organic, culturile furajere anuale,
cerealele de toamn\ [i de prim\var\. Nu se recomand\
pr\[itoarele trzii, cele tratate cu erbicide triazinice,
leguminoasele perene, precum [i revenirea pe aceea[i sol\ la mai
pu]in de 3-4 ani, datorit\ fenomenului de ,,oboseal\ a solului.
Dup\ trifoi g\sesc condi]ii bune de dezvoltare culturile
exigente fa]\ de azot [i care au o perioad\ scurt\ de vegeta]ie,
cum ar fi: porumbul siloz, hibrizii de porumb semitimpurii
pentru boabe, cartoful timpuriu, plantele furajere anuale. ~n
condi]ii climatice foarte favorabile [i `n regim irigat dup\ trifoi
se pot cultiva [i hibrizi de porumb mai tardivi, soiuri tardive de
cartof, sfecl\ sau in.
Fertilizarea [i amendamentarea. Pentru realizarea
produc]iei trifoiul consum\ cantit\]i mari de substan]e nutritive.
La o produc]ie de 8 t/ha fn, trifoiul extrage din sol circa 220-
250 kg N, 80 kg fosfor, 170 kg potasiu [i 210 kg calciu. Cea
mai mare parte din cantitatea de azot este furnizat\ de bacteriile
simbiotice. Se recomand\ aplicarea a 40-50 kg N, pe solurile cu
un con]inut `n humus mai mic de 1,5%. La culturile `n amestec
cu graminee perene, cnd trifoiul particip\ cu mai pu]in de 50%
doza de azot poate cre[te la N
100-120
.
Dozele de `ngr\[\minte cu fosfor se calculeaz\ `n func]ie
de aprovizionarea solului cu acest element, con]inutul optim
pentru trifoiul ro[u fiind de 7-8 mg la 100 g sol. ~n absen]a
datelor de cartare agrochimic\, dozele orientative de fosfor sunt
de 90-100 kg/ha, aplicate o dat\ la doi ani.
~ngr\[\mintele cu potasiu sunt necesare pe solurile acide,
cnd con]inutul `n potasiu mobil este sub 16 mg la 100 g sol. Se
recomand\ aplicarea anual\ a 60-80 kg/ha K
2
O.
Gunoiul de grajd se aplic\ plantei premerg\toare sau
direct culturii de trifoi, pe solurile acide, slab permeabile, `n
doz\ de 30-40 t/ha. ~n timpul vegeta]iei, gunoiul bine fermentat
se poate aplica prim\vara devreme sau `n ferestrele iernii, `n
doze anuale de 15-20 t/ha.
Pe solurile acide, cu pH <5,8-6,0 se recomand\
administrarea de amendamente calcaroase, `n doze de 5-6 t/ha,
o dat\ la 6-7 ani.
Lucr\rile solului. Indiferent de modul de cultivare,
lucr\rile pentru preg\tirea patului germinativ trebuie s\ asigure o
bun\ m\run]ire [i nivelare a solului care favorizeaz\ o r\s\rire
uniform\ [i rapid\. ~n general, trifoiul ro[u se cultiv\ sub plant\
protectoare, iar lucr\rile solului care se efectueaz\ trebuie s\
satisfac\ [i exigen]ele trifoiului. Cnd sem\natul se face f\r\
plant\ protectoare, lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele
de la lucern\.
S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a de trifoi trebuie s\ fie
descuscutat\, s\n\toas\, cu puritate [i capacitate germinativ\
ridicat\.
Epoca de sem\nat este prim\vara devreme, cnd utilajele
agricole pot intra pe teren. La cultivarea cu plant\ protectoare de
prim\var\ sem\natul se face dup\ amestecarea semin]elor de la
cele dou\ culturi sau se seam\n\ `nti planta protectoare [i
apoi perpendicular pe rndurile acesteia trifoiul ro[u. Cnd
planta protectoare este o cereal\ de toamn\, prim\vara devreme
se gr\peaz\ cultura [i imediat se seam\n\ trifoiul, dup\ care se
t\v\luge[te. Norma de s\mn]\ la planta protectoare se reduce
cu 20-30%.
~n zonele colinare umede sau `n regim irigat, trifoiul se
poate sem\na [i la sfr[itul verii sau `nceputul toamnei (20
august-5 septembrie).
Cantitatea de s\mn]\ util\ `n cultur\ pur\ este de 18-20
kg/ha, asigurnd o desime de 1000 s.g./m
2
[i o suprafa]\ de
nutri]ie de 10-16 cm
2
/plant\.
Sem\natul se realizeaz\ cu sem\n\tori universale, la 12,5-
15 cm `ntre rnduri [i la adncimea de 1,5-2 cm pe solurile mai
grele [i de 2-3 cm pe solurile cu textur\ mai u[oar\.
Trifoiul ro[u se comport\ bine [i `n amestecuri simple sau
complexe cu graminee perene (timoftic\, golom\], raigras hibrid,
raigras aristat [i p\iu[ de livezi).
Lucr\rile de `ngrijire. Lucr\rile de `ngrijire care se
aplic\ culturilor de trifoi sunt asem\n\toare cu cele de la
lucern\, dar cu multe particularit\]i pentru combaterea
buruienilor la cultivarea cu plant\ protectoare.
Cnd planta protectoare este o cereal\ de toamn\,
pentru a evita stnjenirea trifoiului de c\tre erbicide, se impune
ca acestea s\ se aplice `nainte de r\s\rirea trifoiului, folosind
doze mai mici cu 20-25% fa]\ de cele utilizate `n mod curent `n
culturile de cereale de toamn\ [i dizolvate `ntr-o cantitate de ap\
ct mai mic\ (max. 200 l/ha). Astfel, se pot folosi eficient
erbicidele Icedin sau Oltisan.
Cnd `mburuienarea este puternic\ [i nu se pot respecta
condi]iile de mai sus se poate folosi erbicidul Basagran (2-2,5
l/ha), `n faza optim\ pentru planta protectoare deoarece este bine
tolerat de trifoi.
Cnd planta protectoare este o cereal\ de prim\var\
combaterea buruienilor se poate face prin aplicarea
Basagranului (2-2,5 l/ha) `n faza de `nfr\]ire a cerealei. Dac\ se
dore[te folosirea erbicidelor Icedin sau Oltisan se impune
sem\narea trifoiului la circa 20-25 zile dup\ `ns\mn]area
cerealei [i respectarea m\surilor prezentate la cultura cu plant\
protectoare de toamn\.
Cnd trifoiul se cultiv\ `n ogor propriu, combaterea
buruienilor se face folosind acelea[i erbicide ca la lucern\. {i `n
acest caz se remarc\ eficien]a erbicidului Pivot, `n doz\ de 0,6-
0,7 l/ha, aplicat la 2-3 s\pt\mni dup\ r\s\rirea trifoiului. ~n anii
de exploatare, erbicidul Pivot (0,8-1 l/ha) are o eficien]\
deosebit\ `n trifoi[tile infestate cu buruieni dicotiledonate,
inclusiv [tevie (Rumex sp.), aplicat la 20-25 zile dup\
desprim\v\rare cnd buruienile sunt `n faza de rozet\, iar trifoiul
are 5-6 cm `n\l]ime.
Combaterea speciilor genului Cuscuta se face ca la
lucern\.
Cele mai frecvente boli `ntlnite `n cultura trifoiului sunt
arsura bacterian\ (Xanthomonas alfalfae Dowson), f\inarea
(Erysiphe martii Lv.), p\tarea brun\ a frunzelor
(Pseudopeziza trifolii Fuck.), mana (Peronospora trifoliorum de
Bary.), antracnoza (Gloeosporium caulivorum Kirchn.) [i
rugina trifoiului (Uromyces trifolii Lv.), care pot provoca
pierderi, uneori de peste 50% din produc]ia de fn. Pentru
combaterea acestora se utilizeaz\ metodele agroculturale [i cele
chimice recomandate la cultura lucernei.
~n cultura trifoiului ac]ioneaz\ un num\r mai redus de
d\un\tori dect la lucern\, mai des `ntlni]i fiind g\rg\ri]ele
florilor de trifoi (Apion apricans Hbst., A. aestivum Germ.). ~n
acest caz se recomand\ la culturile semincere efectuarea a dou\
tratamente, primul la `mbobocire, iar al doilea la sfr[itul
`nfloritului, cu Fastac 10 CE (150 ml/ha), Decis 2,5 CE sau
Karate 2,5 CE (300 ml/ha).
Datorit\ sistemului radicular mai pu]in profund dect la
lucern\, trifoiul este mai sensibil la secet\, valorificnd eficient
apa din sistemele de iriga]ie, `n zonele mai secetoase.
Consumul specific la trifoi este de 500-700 mm/an,
maximul fiind `n lunile iunie-august, cnd consum\ 4-5 mm/zi.
Se apreciaz\ c\ 1 mm precipita]ii produce 21-22 kg s.u. sau 100
kg mas\ verde (dup\ Rodica P\ltineanu, citat de I. Moga, 1996).
~n culturile sem\nate la sfr[itul verii se aplic\ o udare de
r\s\rire de 300-350 m
3
/ha. ~n toamnele secetoase se impune ca
dup\ 7-8 zile s\ se mai aplice o udare de 350-400 m
3
/ha. ~n
timpul vegeta]iei se recomand\ ud\ri la intervale de 10-12 zile `n
lunile iulie-august [i la 15-18 zile `n mai-iunie, `n afara
perioadelor ploioase, cu norme de 600-650 m
3
/ha pe
cernoziomuri [i soluri aluviale [i de 500-550 m
3
/ha pe celelalte
tipuri de soluri.
Recoltarea, depozitarea [i conservarea. La trifoiul
sem\nat `n ogor propriu recoltarea plantelor `n anul I de
vegeta]ie se face pe parcursul perioadei de `nflorire, la toate
coasele, iar `n anii um\tori, la mijlocul fazei de `nflorire. De
obicei se realizeaz\ dou\ coase [i o otav\. Spre deosebire de
lucern\, trifoiul ro[u prezint\ o plasticitate mai larg\ `n privin]a
epocii de recoltare deoarece `mb\trnirea plantelor este mai
lent\, iar sc\derea con]inutului de protein\ [i cre[terea celui de
celuloz\ brut\ este mai pu]in accentuat, dnd posibilitatea
realiz\rii unui furaj de bun\ calitate.
Cnd trifoiul se cultiv\ cu plant\ protectoare, recoltarea
`n anul I se face o singur\ dat\, cu 4-5 s\pt\mni `nainte de
`ntrarea `n iarn\ pentru a permite plantelor s\-[i formeze un
sistem radicular viguros [i s\ acumuleze cantit\]i mari de
substan]e de rezerv\.
Conservarea fitomasei de trifoi ro[u se poate face sub
form\ de fn sau de furaj `nsilozat. Preg\tirea fnului se face ca
la lucern\, iar metoda de uscare se alege `n func]ie de condi]iile
climatice ale zonei `n care se afl\ cultura.
Conservarea trifoiului prin `nsilozare este mai facil\ dect
a lucernei, datorit\ con]inutului mai ridicat al plantelor de trifoi
`n zaharuri solubile (10-11%, fa]\ de 5-7% la lucern\) [i a
puterii tampon mai reduse. Pentru realizarea unui siloz de bun\
calitate se recomand\ l\sarea plantelor `n brazd\ 1-2 zile, pn\
ce con]inutul `n substan]\ uscat\ ajunge la 30-38%, apoi se
toac\ [i se `nsilozeaz\ dup\ metodele cunoscute. Pentru gr\birea
fermenta]iei lactice se indic\ utilizarea preparatului Lactosil
(0,2%), ca [i la lucern\.
Produc]ia. ~n zonele favorabile de cultur\ se pot ob]ine 6-
10 t/ha s.u. (30-50 t/ha mas\ verde).
2.6. Tehnologia de cultivare a trifoiului ro[u pentru s\mn]\
Producerea de s\mn]\ la trifoiul ro[u presupune
cunoa[terea anumitor particularit\]i biologice, cum ar fi:
cerin]ele relativ modeste fa]\ de ap\ comparativ cu cultura
pentru furaj, l\st\rirea este mai redus\ dect la lucern\, plantele
sunt mai rezistente la c\dere, polenizarea poate fi f\cut\ `n
propor]ie mai mare dect la lucern\ de c\tre albina domestic\
(deoarece coloana staminal\ se elibereaz\ mai u[or din caren\),
iar poten]ialul de `nflorire la coasa a II-a este cel pu]in egal cu
cel de la prima coas\.
Pentru realizarea unor produc]ii ridicate de s\mn]\ se
impune `nfiin]area de culturi destinate numai producerii de
s\mn]\ [i renun]area la ob]inerea acestora din culturi pentru
furaj.
Produc]ii bune de s\mn]\ se ob]in `n zonele colinare cu
veri relativ secetoase, unde cerin]ele termice [i hidrice sunt
satisf\cute. Aceste condi]ii se `ntlnesc `n majoritatea jude]elor
din Transilvania, centrul [i nordul Moldovei, nordul Cmpiei
Romne. Condi]ii favorabile se `ntlensc [i pe solurile fertile din
Cmpia Dun\rii, Dobrogea, sudul Moldovei [i Cmpia
Banatului, `n condi]ii de irigare.
Plantele premerg\toare pentru culturile semincere de trifoi
ro[u sunt asem\n\toare cu cele de la cultura pentru furaj, cu
condi]ia ca acestea s\ nu fi fost infestate cu [tevie sau cuscut\.
Se recomand\ solurile bine drenate, profunde, `nsorite, cu
textur\ mijlocie [i fertilitate moderat\. Revenirea pe aceea[i sol\
trebuie s\ se fac\ dup\ un num\r de ani cel pu]in egal cu timpul
de folosire.
Trifoiul ro[u este mai pu]in preten]ios fa]\ de con]inutul
solului `n fosfor dect lucerna. Rezultate bune se ob]in cnd
con]inutul `n fosfor mobil este de 7-8 mg/100 g sol, iar cel de
potasiu de 16-18 mg/100 g sol.
Necesarul de `ngr\[\minte se calculeaz\ dup\ formulele
cunoscute, iar `n lipsa cart\rii agrochimice se recomand\ 50-80
kg/ha P
2
O
5
[i 50-80 kg/ha K
2
O, pe solurile acide. Nu se
recomand\ aplicarea de `ngr\[\minte cu azot direct semincerilor
de trifoi. Gunoiul de grajd aplicat plantei premerg\toare, pe
solurile acide, nu d\uneaz\ trifoiului pentru s\mn]\. ~n acest
caz se reduce doza de fosfor cu 30-40% [i cea de potasiu cu 70-
100%. Pe solurile acide (pH <5,8) se recomand\ aplicarea
amendamentelor, o dat\ la 6-8 ani, `n doz\ de 5-6 t/ha carbonat
de calciu.
Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele de la cultura
pentru furaj.
~n tehnologia clasic\, sem\natul se face prim\vara
devreme cnd terenul permite intrarea utilajelor agricole. ~n
tehnologia intensiv\ sem\natul se face `ntre 5-15 august `n
zonele colinare umede [i `ntre 25 august - 10 septembrie pe
terenurile irigate din sudul ]\rii, `nct de la sem\nat pn\ la
venirea `nghe]urilor s\ se acumuleze 850-1000
0
C. Sem\natul se
face de regul\ la 50-60 cm `ntre rnduri, f\r\ plant\ protectoare,
cu o norm\ de 3-4 kg/ha. Se poate sem\na [i la 25 cm `ntre
rnduri, folosind 10-12 kg/ha s\mn]\. Lucrarea se face cu
sem\n\torile universale SUP-21, SUP-29 sau SPC-6, SPC-8,
folosind discuri cu orificii de 0,8 mm.
Adncimea de `ncorporare a semin]elor este de 1,5-2 cm
cnd sem\natul se face prim\vara [i de 2-2,5 cm cnd se
`ns\mn]eaz\ la sfr[itul verii-`nceputul toamnei. ~n acest caz se
impune t\v\lugirea solului `nainte [i dup\ sem\nat.
Combaterea buruienilor se realizeaz\ prin folosirea
erbicidelor [i efectuarea de pra[ile mecanice. Pentru combaterea
buruienilor monocotiledonate se poate folosi unul din
erbicidele: Diizocab (6-7 l/ha), Eradicane (6-7 l/ha), `ncorporate
`n sol odat\ cu preg\tirea patului germinativ, sau alte erbicide
antigramineice. Buruienile dicotiledonate se pot combate cu
erbicidul Pivot (0,6-0,8 l/ha), aplicat `n faza de r\s\rire a
buruienilor dominante sau cu Basagran (2-2,5 kg/ha), aplicat `n
faza de rozet\ a buruienilor. La culturile sem\nate `n rnduri
rare (50-60 cm) se efectueaz\ 2-3 pra[ile mecanice, prima cnd
plantele de trifoi au 10-15 cm, apoi la intervale de 12-15 zile.
Combaterea d\un\torilor, `n special a g\rg\ri]ei florilor
(Apion apricans) se face prin dou\ tratamente cu Lindatox 1,5
(25 kg/ha), Pinetox 10% (25 kg/ha) sau alte insecticide (Fastac -
150 ml/ha, Decis 2,5 CE - 350 ml/ha), primul la `mbobocire, iar
al doilea dup\ 10-12 zile. Irigarea semincerilor de trifoi ro[u se
impune pe terenurile din sudul ]\rii, sudul Moldovei, Dobrogea
[i Cmpia de Vest. Se aplic\ 1-2 ud\ri de r\s\rire cu 300-350
m
3
/ha, apoi la `nceputul `mbobocirii plantelor, o udare cu 400-
450 m
3
/ha [i dup\ 12-14 zile `nc\ o udare cu 450-500 m
3
/ha.
~n zonele colinare cu veri secetoase recoltarea pentru
s\mn]\ se face la coasa I, ca [i `n cazul loturilor semincere de
pe terenurile irigate din sudul ]\rii. ~n zonele colinare mai umede
recoltarea pentru s\mn]\ se face la coasa a II-a, prima coas\
recoltndu-se pentru furaj la `nceputul `mbobocirii.
Loturile semincere din cultura intensiv\ se men]in `n
cultur\ 1-2 ani, recoltarea realizndu-se la coasa I sau a II-a `n
func]ie de condi]iile climatice. Recoltarea se poate face `n dou\
faze sau printr-o singur\ trecere.
~n primul caz plantele se cosesc cu vindroverul cnd 80-
85% din capitule s-au brunificat, apoi dup\ 3-4 zile se treier\
cu combina echipat\ [i reglat\ corespunz\tor. ~n cel de-al doilea
caz se impune tratarea culturii cu un desicant (Reglone 5 l/ha)
cnd 80% din capitule au culoarea brun\, apoi dup\ 5-6 zile
se face recoltarea direct din lan cu combinele E 514 sau E 524.
~n condi]ii favorabile se pot realiza 300-500 kg/ha s\mn]\.
3. Trifoiul alb - Trifolium repens L.
Trifoiul alb este r\spndit mult `n paji[tile mezofile [i
mezohigrofile, de la cmpie [i pn\ `n etajul alpin.
~n cultur\ pur\ ocup\ suprafe]e restrnse, fiind cultivat
singur numai pentru producerea de s\mn]\.
Pentru furaj se cultiv\ `n amestecuri simple sau complexe
destinate folosirii mai ales prin p\[unat, al\turi de Lolium
perenne, Poa pratensis, Phleum pratense, Festuca arundinacea
etc.
Este mai pu]in rezistent la secet\, dar rezist\ mai bine la
ger dect trifoiul ro[u. Suportnd u[or inunda]iile de durat\ [i
umiditatea `n exces,
formeaz\ adesea asocia]ii
pe terenurile cu apa freatic\
la mic\ adncime, pe soluri
l\covi[tite sau gleizate.
Trifoiul alb are un
sistem radicular pivotant
cu numeroase r\d\cini
adventive ce se dezvolt\ `n
straturile superficiale ale
solului. Tulpinile sunt de

Trifoiul alb
talie mic\, repente [i radicante la noduri, cu frunze trifoliate,
lung pe]iolate. Florile sunt albe, grupate `n capitule globuloase
sau sferice lung pedunculate. Fructul este o p\staie cu 3-4
semin]e mici, brun-g\lbui sau portocalii, cordiforme. Are o
longevitate mare, men]inndu-se `n cultur\ peste 8-10 ani,
datorit\ capacit\]ii sale de `nmul]ire pe cale vegetativ\.
Specia prezint\ o mare variabilitate genetic\, ceea ce-i
confer\ o plasticitate ecologic\ ridicat\, fiind grupat\ `n trei
tipuri de baz\: tipul s\lbatic, cu plante scunde, frunze mici [i
pu]ine; tipul hollandicum, cu talie [i frunze de dimensiuni
medii; tipul giganteum sau Ladino, cu plante `nalte, frunze
mari [i stoloni lungi, dar mai pu]in rezistent la ger.
Trifoiul alb datorit\ unor `nsu[iri foarte valoroase, cum ar
fi: calitatea excelent\ a furajului, ritmul rapid de cre[tere [i
ot\vire, rezisten]a la folosiri frecvente [i la b\t\torire, se impune
ca o component\ de baz\ `n amestecurile pentru `nfiin]area de
paji[ti ce vor fi exploatate prin p\[unat. Se g\sesc `n cultur\
soiuri productive precum: Carmen, Carpatin, Dacia, Karina,
M\gurele 1, Miori]a.
Cultura pentru s\mn]\ se aseam\n\ cu cea de la trifoiul
ro[u.
4. Trifoiul hibrid - Trifolium hybridum L.
Trifoiul hibrid este r\spndit `n paji[tile umede, `n luncile
rurilor din regiunile colinare [i submontane. Chiar dac\ are o
valoare nutritiv\ mai redus\ dect trifoiul ro[u [i alb, aceast\
specie a fost introdus\ `n cultur\ la `nceput `n ]\rile nordice,
datorit\ rezisten]ei sale la ger [i la excesul de umiditate din sol.
Ca [i trifoiul alb sau ro[u, nu
suport\ seceta excesiv\.
Specia prezint\ un
sistem radicular pivotant ce se
dezvolt\ `n mare parte `n
stratul de sol de pn\ la 30-40
cm. Tulpinile sunt erecte sau
ascendente, de 50-80 (100)
cm, ramificate, asem\n\toare
cu cele de trifoi ro[u. Frunzele
sunt trifoliate, cu foliole
eliptice sau rombice, mari,
slab din]ate pe margini, rotunjite sau emarginate la vrf [i f\r\
pat\ pe fa]a superioar\. Florile sunt albe-rozii pn\ la ro[ietice,
brune dup\ `nflorire, grupate `n capitule sferice sau globuloase
lung pedunculate, axilare. Fructul este o p\staie cu 2-4 semin]e
mici, ovoidale sau cordiforme, asem\n\toare cu cele de trifoi
alb, `ns\ de culoare verde-brunie `nchis.
Trifoiul hibrid are o vivacitate ridicat\, energie de ot\vire
bun\, realizndu-se `n condi]ii optime 2-3 coase. Este bine
consumat att ca mas\ verde ct [i ca fn, mai ales `n amestec cu
graminee. Este utilizat pentru `nfiin]area de paji[ti temporare
Trifoiul hibrid
sau pentru supra`ns\mn]area celor naturale din zonele unde
cre[te spontan, al\turi de Festuca arundinacea, F. pratensis, F.
rubra, Phleum pratense, Alopecurus pratensis etc..
Furajarea unilateral\ [i timp `ndelungat cu trifoi hibrid
produce o anumit\ indispozi]ie la cabaline, numit\ de francezi
boala de trifoi sau trifolioza, ce ar fi cauzat\ de ciuperca
Uromyces apiculatus a c\rei gazd\ este ( dup\ Trher, citat de I.
Rezmeri]\ [i colab., 1973).
Tehnologia producerii de s\mn]\ este asem\n\toare cu
cea de la trifoiul ro[u. Produc]ia de s\mn]\ este mai mare dac\
se recolteaz\ pentru s\mn]\ la coasa I.
5. Sparceta - Onobrychis viciifolia Scop.
5.1. Importan]\
Sparceta a fost introdus\ `n cultur\ `n sudul Fran]ei
(Provence) `n secolul al XV-lea, cunoscnd o extindere mai
ampl\ `n secolele XVII-XVIII. ~n ]ara noastr\ a fost cultivat\
mai `nti `n Transilvania (sec. XIX), apoi [i `n celelalte zone.
Sparceta este utilizat\ `n alimenta]ia animalelor sub form\
de fn, mas\ verde sau nutre] murat.
~n zonele secetoase [i pe versan]i sparceta d\ produc]i mai
bune dect lucerna. Valoarea nutritiv\ a furajului este ridicat\
(17 UN/100 kg m.v. sau 60 UN/100 kg fn). Sparceta este
bogat\ `n protein\ de bun\ calitate (3,6% `n m.v. [i 15,4% `n
fn) [i con]ine `nsemnate cantit\]i de s\ruri minerale (cu Ca [i P)
[i vitamine.
~n stare verde sparceta nu produce meteoriza]ii, iar sub
form\ de fn digestibilitatea substan]elor nutritive este mai
ridicat\ dect `n masa verde.
Sparceta este [i o foarte bun\ plant\ melifer\, cu durata
perioadei de `nflorire de circa 23-27 zile, realizndu-se pn\ la
300 kg/ha miere.
Deoarece d\ rezultate bune pe terenurile erodate, uscate,
unde alte plante nu dau rezultate satisf\c\toare, sparceta nu
intr\ `n competi]ie cu lucerna [i trifoiul, ci le completeaz\
unde acestea nu reu[esc.
Ca [i celelalte leguminoase, sparceta are o puternic\
ac]iune amelioratoare asupra solului prin cantit\]ile mari de
r\d\cini (pn\ la 6 t/ha) [i azot ce le las\ `n sol.
5.2. ~nsu[iri morfologice
Sparceta este o leguminoas\ peren\ cu r\d\cin\ pivotant\,
care ajunge pn\ la 50-150 cm `n sol `n anul I [i pn\ la 3-5 m `n
anii urm\tori. Tulpinile sunt erecte sau arcuite, ramificate,
fistuloase, `nalte de pn\ la 100-150 cm, albicios-p\roase [i
cresc sub form\ de tuf\. Frunzele sunt mari, imparipenat-
compuse, cu 11-25 foliole eliptice pn\ la alungit- obovate, u[or
emarginate [i alipit p\roase.

Stipelele sunt libere
[i lung acuminate. Florile
sunt de culoare ro[ie-
violacee, grupate cte 20-
100 `n raceme terminale, de
pn\ la 20 cm. Fructul este
o p\staie monosperm\,
indehiscent\, semicircular\
[i comprimat\, cu suprafa]a
reticulat\, prev\zut\ cu 4-8
din]i scur]i pe creast\.
S\mn]a este ovat-
reniform\, brun\ `nchis, cu
MMB de circa 15 g.
~n cultur\ se cunosc dou\ tipuri de sparcet\ comun\:
- Onobrychis viciifolia var. communis (sparceta de o
singur\ coas\), r\spndit\ mult `n cultur\, se adapteaz\ u[or la
condi]iile vitrege de via]\, dar ot\ve[te slab [i nu suport\
p\[unatul intensiv, pretndu-se mai ales la folosirea prin cosit;
- Onobrychis viciifolia var. bifera (sparceta de dou\ coase
sau gigant), introdus\ recent `n cultur\ [i `n ]ara noastr\, ot\ve[te
rapid, realizeaz\ dou\ coase, se preteaz\ la o folosire mixt\
(cosit, p\[unat), dar este ceva mai preten]ioas\ la condi]iile de
mediu.

Sparceta
a - plant\; b - p\staie
a
b
Sparceta este mai precoce dect lucerna cu circa 10 zile,
ceea ce reprezint\ un avantaj pentru folosirea sa `n conveier.
Ot\virea la sparceta din var. comunis este relativ slab\ [i
depinde de faza de vegeta]ie a plantelor la prima recoltare.
Influen]a fazei de vegeta]ie asupra regener\rii sparcetei
(Onobrychis viciifolia var. communis)
Faza de vegeta]ie la coasa I Recolta a II-a (% din I coas\)
~mbobocire 16,1-22,4
~nflorire complet\ 9,5-9,9
Dup\ `nflorire 4,1-7,8
~n condi]ii favorabile de cultur\ [i la o bun\ aprovizionare
cu ap\ [i elemente nutritive, la coasa a II-a se poate realiza 30-
35% din recolta primei cosiri.
5.3. Sistematic\ [i soiuri
Pe glob se cunosc circa 100 de specii ale genului
Onobrychis, din care `n ]ara noastr\ se `ntlnesc doar cinci:
Onobrychis viciifolia, O. alba, O. arenaria, O. gracilis [i O.
transilvanica. ~n ]ara noastr\ se cultiv\ soiuri [i popula]ii locale
din specia Onobrychis viciifolia, dar `n lume se mai cultiv\ [i
soiuri din Onobrychis arenaria, O. transcaucasica, O. altissima.
Cele mai r\spndite `n cultur\ sunt soiurile: Sparta (de o
coas\), care d\ rezultate bune pe terenurile supuse eroziunii `n
amestec cu Bromus inermis [i Splendid (de dou\ coase).
5.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
Sparceta d\ rezultate bune `n zona de cultur\ a lucernei.
Temperatura minim\ de germinare este de 2-3
0
C, iar cea optim\
pentru cre[tere [i dezvoltare, de 20-25
0
C. Sparceta de o coas\ are
o mare rezisten]\ la temperaturile sc\zute [i factorii nefavorabili
din timpul iernii.
~n primele faze de cre[tere cerin]ele fa]\ de ap\ sunt
ridicate, `ns\ dup\ `nr\d\cinare profund\ plantele de sparcet\
sunt foarte rezistente la secet\, putndu-se cultiva [i `n zone cu
400-500 mm precipita]ii anuale. Sparceta nu suport\ excesul de
umiditate.
Pentru sparcet\, cele mai indicate soluri sunt cele
permeabile, drenate [i bogate `n calciu, `ns\ se ob]in rezultate
bune [i pe solurile nisipoase, pe cele erodate, cu strat arabil
sub]ire, de pe coline [i coaste aride. Se consider\ c\ un con]inut
de 0,5-0,7% calciu `n sol este optim pentru cultura sparcetei.
Plantele suport\ o anumit\ salinitate a solului [i reac]ie
alcalin\ pn\ la pH = 8,5, dar nu dau rezultate bune pe solurile
acide, impermeabile, umede [i reci, cu apa freatic\ aproape de
suprafa]a solului.
Zonele de cultur\ pentru sparcet\ se suprapun `n mare
parte cu cele ale lucernei, dar ocup\ terenurile mai s\race,
versan]ii supu[i eroziunii, unde lucerna d\ rezultate mai slabe.
Cele mai favorabile condi]ii pentru cultivarea sparcetei se
g\sesc `n Podi[ul Transilvaniei, nord-estul, centrul [i sudul
Moldovei [i centrul Munteniei.
5.5. Tehnologia de cultivare pentru furaj
Rota]ia. Deoarece are un ritm lent de cre[tere `n
primele faze de vegeta]ie, sparceta prefer\ ca premerg\toare
plante care las\ terenul curat de buruieni. La rndul ei, sparceta
este o bun\ premerg\toare pentru majoritatea culturilor, `ntruct
l\st\re[te dup\ des]elenire. Nu se recomand\ revenirea pe
aceea[i sol\, dect dup\ 6-7 ani.
Fertilizarea. Sparceta consum\ cantit\]i mari de azot, `ns\
cea mai mare parte este asigurat pe cale simbiotic\. De[i
folose[te fosforul din formele mai greu solubile din sol, r\spunde
cu sporuri mari de produc]ie la fertilizarea cu doze moderate de
azot [i fosfor (N
30-60
P
30-60
).
Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele din
tehnologia de cultivare a lucernei, `ns\ pe terenurile `n pant\ se
va aplica sistemul de lucr\ri recomandat pentru aceste terenuri.
S\mn]a [i sem\natul. La sparcet\ se folose[te ca
material de sem\nat fructul, care este o p\staie monosperm\,
indehiscent\. Facultatea germinativ\ trebuie s\ fie de minimum
85% [i puritatea de peste 95%, la materialul corespunz\tor clasei
I de calitate. Fa]\ de alte specii s\mn]a de sparcet\ pierde u[or
facultatea germinativ\.
~n condi]iile ]\rii noastre sparceta se seam\n\ prim\vara
devreme [i mai rar la sfr[itul verii-`nceputul toamnei.
Se poate sem\na cu sau f\r\ plant\ protectoare, `n func]ie
de condi]iile sta]ionale. Pe terenurile `n pant\ [i `n zonele
secetoase se recomand\ cultivarea f\r\ plant\ protectoare.
Sem\natul se face cu sem\n\tori universale, la 12,5-15 cm
`ntre rnduri [i la 3-4 cm adncime pe solurile mai grele [i 4-6
cm pe cele u[oare [i mijlocii, folosind 70-90 kg/ha p\st\i,
pentru a se asigura o desime de 400-600 s.g./m
2
.
Lucr\rile de `ngrijire. Imediat dup\ sem\nat, `n anii
seceto[i, se recomand\ efectuarea t\v\lugitului, cu t\v\lugi
inelari. Celelalte lucr\ri sunt asem\n\toare cu cele de la lucern\.
Cnd se cultiv\ cu plant\ protectoare, se impune ca aceasta s\ fie
recoltat\ la o `n\l]ime de la sol de 15-20 cm, pentru a nu
stnjeni cre[terea tinerelor plante de sparcet\.
~ncepnd cu anul doi de cultur\, se recomand\ gr\parea
culturii de sparcet\ `n fiecare prim\var\.
Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Sparceta se
folose[te `n condi]ii economice 3-5 ani, `n func]ie de modul de
cultivare. Cele mai ridicate produc]ii se realizeaz\ `n anii 2-3 de
cultur\ (peste 60% din produc]ia total\).
Epoca optim\ de recoltare pentru fn este `ntre mijlocul
fazei de `mbobocire [i `nceputul `nfloririi (10-15% din plante).
~ntrzierea recoltatului duce la sc\derea accentuat\ a
con]inutului furajului `n protein\ [i cre[terea celui de celuloz\.
Metodele de preg\tire a fnului sunt asem\n\toare cu cele
de la lucern\.
Nu se recomand\ p\[unatul intensiv al sparcetei. Se poate
folosi prin p\[unat, `ncepnd din anul II de vegeta]ie, cnd
plantele au 15-20 cm `n\l]ime, dar pe o durat\ de 2-3 ore/zi/tarla,
la o `nc\rcare optim\ cu animale.
Produc]ia. ~n condi]ii bune de cultur\, la sparcet\ se ob]in
25-35 t/ha mas\ verde (5-7 t/ha s.u.) [i chiar mai mult la
sparceta de dou\ coase.
5.6. Tehnologia de cultivare a sparcetei pentru s\mn]\
Pentru ob]inerea de material de sem\nat se pot folosi
loturi din culturile furajere obi[nuite, care corespund exigen]elor
`n acest sens sau se `nfiin]eaz\ culturi speciale pentru producerea
acestui material, aceast\ din urm\ metod\ fiind din ce `n ce mai
mult agreat\.
La `nfiin]area semincerilor de sparcet\ se respect\ acelea[i
reguli ca [i la lucern\.
Sem\natul se face prim\vara devreme, f\r\ plant\
protectoare la distan]a de 50-60 cm `ntre rnduri, folosindu-se o
norm\ de sem\nat de 20-25 kg/ha, pentru a asigura o desime de
75-100 s.g./m
2
.
Fertilizarea se efectueaz\ numai la `nfiin]area culturii cu
60-70 kg/ha P
2
O
5
. Lucr\rile de `ngrijire sunt ca [i la lucern\.O
aten]ie deosebit\ trebuie acordat\ polenizatorilor, prin
amplasarea a 2-6 stupi de albine la hectar, `n apropierea loturilor
semincere.
Recoltarea pentru s\mn]\ se face la coasa I, `ncepnd din
anul II de cultur\, cu coasa sau cositoarea, cnd 50-60% din
p\st\i au culoarea brun\-deschis, sau direct cu combina din
lan, cnd 70% din p\st\i au aceast\ culoare. Pentru a evita
pierderile prin scuturare, se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\
noaptea sau diminea]a [i seara.
Dup\ treierat, semin]ele se condi]ioneaz\ [i se depoziteaz\
la un con]inut sub 14% ap\.
Produc]ia de semin]e (fructe) este de 500-600 kg/ha `n
culturile obi[nuite [i de 1000-1500 kg/ha, `n culturile speciale.
6. Ghizdeiul - Lotus corniculatus L.
6.1. Importan]\
Ghizdeiul se `ntlne[te `n flora spontan\ a paji[tilor din
Europa, Africa de Nord [i Asia, `n condi]ii ecologice foarte
variate. A fost introdus `n cultur\ `n Anglia, la `nceputul
secolului al XVII-lea, dup\ care s-a r\spndit, mai `nti `n multe
]\ri din Europa, `ncepnd cu secolul XVIII. ~n ]ara noastr\ este
r\spndit spontan de la cmpie pn\ la peste 1500 m altitudine,
`n condi]ii pedoclimatice foarte variate.
O mai mare importan]\ ca plant\ de nutre] a c\p\tat mai
ales `n ultimele decenii, folosindu-se pentru valorificarea mai
bun\ a solurilor s\race, acide din zonele umede, unde alte
leguminoase furajere dau rezultate slabe.
Ghizdeiul se cultiv\ pentru mas\ verde, fn sau semifn,
mai ales `n amestec cu graminee, fiind un component important
`n amestecurile folosite pentru `nfiin]area paji[tilor temporare
destinate p\[unatului.
Ghizdeiul produce un furaj bogat `n proteine, cu o valoare
nutritiv\ ridicat\, dar mai sc\zut\ dect la lucern\, trifoi [i
sparcet\. Con]ine circa 11-14% protein\ brut\, 22-31% celuloz\
brut\, `n func]ie de faza de recoltare [i cantit\]i apreciabile de Ca
[i Mg.
~n stare verde are un grad mai redus de consumabilitate
datorit\ gustului am\rui (imprimat de un glicozid) care se
amplific\ odat\ cu `nfloritul plantelor.
Ghizdeiul rezist\ foarte bine la p\[unat, se reface cu mare
u[urin]\ [i nu produce meteoriza]ii la animale.




Valoarea nutritiv\ a fnului de ghizdei, comparativ cu
al altor leguminoase (dup\ I.C.Z.)
Subst. nutritive brute
(%)
Valoarea nutritiv\ a 100 kg
fn Planta
PB CB Cenu[\ P.B.D.(kg) U.N.
Lucern\, la `nceputul `nfloririi 15,59 26,19 8,22 12,28 47,6
Trifoi, la `nflorire 14,52 20,41 7,46 9,22 58,8
Sparcet\, la `nceputul `nfloririi 17,04 23,29 6,88 11,25 60,1
Ghizdei, la `nflorire 10,87 30,31 4,79 7,61 44,4
Datorit\ cre[terii `n toat\ perioada de vegeta]ie [i masei
mari de r\d\cini pe care o formeaz\, ghizdeiul se remarc\ printr-
o capacitate ridicat\ de a proteja solul `mpotriva eroziunii.
6.2.~nsu[iri morfologice
Ghizdeiul este o plant\ peren\, cu sistem radicular bine
dezvoltat [i profund, tulpini
fistuloase, ascendente,
simple sau ramificate, de
15-40 (80) cm `n\l]ime.
Frunzele sunt
pentafoliate, cu foliole scurt
pe]iolate, obovate sau
lanceolate, glabre sau slab
p\roase. Florile sunt
galbene, portocalii sau
ro[iatice, dispuse `n umbele
lung pedunculate. Fructul este o p\staie cilindric\, polisperm\,
cu semin]e mici, globuloase, de culoare brun-ro[cat\, cu MMB
de 1,0-1,3 g.
~n primele faze de vegeta]ie ghizdeiul cre[te `ncet, `ns\
sem\nat f\r\ plant\ protectoare [i `n condi]ii optime se poate
ob]ine chiar din primul an o coas\ [i o otav\. ~n anii urm\tori
porne[te devreme `n vegeta]ie, avnd o energie de regenerare
destul de ridicat\ (2-3 coase/an).
~n compara]ie cu lucerna [i trifoiul, ghizdeiul prezint\
unele particularit\]i:
- este rezistent la ger, secet\ [i la excesul de umiditate;
- are o slab\ capacitate de competi]ie `n faza de plantul\;
Ghizdeiul
- att `n fne]e, ct [i `n p\[uni, se auto`ns\mn]eaz\,
men]inndu-se timp `ndelungat `n cultur\;
- l\starii se lignific\ mai lent [i mai pu]in;
- se poate `nmul]i [i pe cale vegetativ\, prin fragmente de
r\d\cini;
- nu produce meteoriza]ii la animale;
- este r\spndit `n condi]ii foarte variate, privind
umiditatea, pH-ul [i fertilitatea solului;
- tolereaz\ mai bine aciditatea accentuat\ a solului.
6.3. Sistematic\ [i soiuri
Genul Lotus cuprinde mai multe specii, dintre care
prezint\ importan]a mai mare: Lotus corniculatus - ghizdeiul
comun, Lotus tenuis - ghizdeiul s\r\turilor [i Lotus uliginosus,
`ntlnit\ mai des `n paji[tile umede.
~n cultur\ este r\spndit\ specia Lotus corniculatus
subsp. eucorniculatus, care prezint\ mai multe variet\]i:
alpestre, ciliatus, hirsuta, major, silvaticus [i vulgaris.
Se cultiv\ diverse popula]ii locale [i soiurile autohtone:
Alina, Livada [i Nico.
6.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
Ghizdeiul are cerin]e moderate fa]\ de c\ldur\, fiind
r\spndit pe arii `ntinse.
Temperatura minim\ de germinare este de 1-2
0
C, iar
plantele pot rezista pn\ la -25
0
C, chiar f\r\ strat protector de
z\pad\. De[i se dezvolt\ `n condi]ii optime `n zonele cu 600-700
mm precipita]ii anual, ghizdeiul poate fi cultivat `n toate
regiunile, chiar [i la 450 mm precipita]ii. Are nevoie de cantit\]i
mai mari de ap\ `n primele faze de cre[tere [i la alungirea
l\starilor. Suport\ bine varia]iile de nivel din sol [i acoperirea
temporar\ cu ap\ (circa 30 zile).
Ghizdeiul d\ rezultate bune pe solurile cu pH = 5,4-7,2,
dar [i pe cele acide sau erodate, s\race [i chiar slab salinizate.
Este singura leguminoas\ cultivat\ care cre[te destul de
bine pe soluri cu pH<5, f\r\ aplicarea de amendamente, datorit\
toleran]ei ridicate pe care o manifest\ bacteria Rhizobium loti
fa]\ de condi]iile de aciditate.
6.5. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru furaj
Rota]ia. Ghizdeiul, `n cultur\ pur\ sau `n amestec, se
cultiv\ dup\ plante care las\ terenul curat de buruieni. Cele
mai bune premerg\toare sunt pr\[itoarele, cerealele de toamn\
bine `ntre]inute [i gramineele de nutre]. Ghizdeiul este o bun\
premerg\toare pentru majoritatea culturilor.
Fertilizarea. La ghizdei sistemul de fertilizare este
asem\n\tor cu cel de la trifoiul ro[u, `ns\ reac]ia la fertilizarea
cu fosfor [i potasiu este ceva mai slab\ pe solurile neamendate.
Reac]ia ghizdeiului la corectarea acidit\]ii este mai redus\ dect
a trifoiului ro[u, de aceea amendamentarea se recomand\ numai
la un pH<5-5,3. Rezultatele experimentale au ar\tat c\ ghizdeiul
reac]ioneaz\ bine la doze moderate de azot (N
40-50
) dac\ `i sunt
satisf\cute cerin]ele fa]\ de fosfor [i potasiu, iar pH-ul este
acceptabil speciei (I. Moga [i colab., 1983).
Azotul este justificat mai ales `n zonele cu prim\veri reci,
unde asimilarea simbiotic\ a azotului se face mai greu.
Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele de la trifoiul
ro[u, acordndu-se o aten]ie sporit\ preg\tirii patului germinativ.
S\mn]a [i sem\natul. S\mn]a trebuie s\ fie liber\ de
cuscut\, cu puritatea de peste 96% [i germina]ia de minim 85%.
Sem\natul se face de regul\ prim\vara devreme, cu sau
f\r\ plant\ protectoare, `n rnduri la distan]a de 12,5-15 cm, la
adncimea de 1,5-2 cm, cu sem\n\tori universale. Norma de
sem\nat `n cultur\ pur\ este de 12-15 kg/ha. ~n condi]ii de
irigare sau `n zonele cu precipita]ii corespunz\toare `n timpul
verii, sem\natul se poate face [i la sfr[itul verii. ~n regiunile
s\race `n precipita]ii se recomand\ sem\natul f\r\ plant\
protectoare.
Lucr\rile de `ngrijire. Sunt asem\n\toare cu cele de la
trifoiul ro[u, lucrarea cu t\v\lugul dup\ sem\nat fiind necesar\
`n toate zonele de cultur\ a ghizdeiului.
Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Cnd ghizdeiul
se seam\n\ cu plant\ protectoare, aceasta trebuie recoltat\ ceva
mai devreme dect `n mod normal pentru a permite consolidarea
ghizdeiului, realizndu-se `n acest caz [i o recolt\ de ghizdei.
F\r\ plant\ protectoare, ghizdeiul `n primul an se
recolteaz\ o singur\ dat\, la `nflorirea deplin\.
~n anii urm\tori de la ghizdei, se pot realiza dou\ coase [i
o otav\. Recoltarea pentru fn se face `n intervalul `nceputul
`nfloririi [i `nflorirea deplin\ a plantelor. Pentru furaj verde
se recomand\ ca recoltarea s\ se fac\ `nainte de `nflorire, cnd
consumabilitatea este mai ridicat\.
Ghizdeiul, mai ales `n amestec cu graminee, se poate
folosi [i prin p\[unat, `ncepnd cu anul II, cnd plantele sunt de
15-20 cm.
Deoarece regenerarea ghizdeiului dup\ folosire se face
mai mult pe seama fotosintezei frunzelor bazale [i mai pu]in pe
cea a substan]elor de rezerv\ din colet [i r\d\cini, se recomand\
ca recoltarea prin cosit s\ se fac\ `n toate cazurile la 7 cm de
la sol. Ultima recoltare trebuie s\ se realizeze cel trziu la
sfr[itul lunii septembrie pentru a favoriza acumularea
substan]elor de rezerv\ `n r\d\cini, [tiind c\ ghizdeiul `[i
`ntrerupe cre[terea ceva mai devreme.
Preg\tirea fnului se face ca la lucern\ [i trifoi.
Produc]ia. ~n anii favorabili se pot realiza 3-4 coase,
ob]inndu-se 25-35 t/ha mas\ verde sau 5-7 t/ha fn.
6.6. Tehnologia de cultivare a ghizdeiului pentru s\mn]\
La ghizdei, producerea de s\mn]\ se organizeaz\ cu
rezultate bune `n regiunile cu suficient\ umiditate din zonele de
silvostep\ [i nemoral\.
Se pot folosi pentru s\mn]\ fie loturi din culturile
obi[nuite pentru furaj, care `ndeplinesc condi]iile pentru un lot
semincer, fie culturi special `nfiin]ate `n acest scop. ~n acest din
urm\ caz se aleg terenuri plane, bine drenate [i curate de
buruieni. Cele mai bune premerg\toare `n cazul ghizdeiului
pentru s\mn]\ sunt plantele furajere anuale, cerealele p\ioase [i
pr\[itoarele. Se recomand\ aplicarea sub ar\tura de baz\ a 50-60
kg/ha P
2
O
5
. ~n anii urm\tori nu se mai administreaz\
`ngr\[\minte.
Lucr\rile solului sunt asem\n\toare cu cele recomandate
la cultura trifoiului ro[u, acordndu-se o aten]ie deosebit\
preg\tirii patului germinativ, deoarece semin]ele de ghizdei sunt
foarte mici.
Sem\natul se efectueaz\ prim\vara devreme, f\r\ plant\
protectoare, `n rnduri obi[nuite, cu o norm\ de 14-16 kg/ha
s\mn]\ sau `n rnduri distan]ate, la 25 cm sau 50-60 cm `ntre
rnduri, cu 7-8 kg/ha, respectiv 5-6 kg/ha s\mn]\, la
adncimea de 1,5-2,5 cm.
Lucr\rile de `ngrijire sunt asem\n\toare cu cele indicate la
cultura trifoiului.
Pentru producerea de s\mn]\ se folose[te coasa a doua,
`ncepnd din anul doi de vegeta]ie.
Recoltarea se face diminea]a [i seara sau `n zilele noroase,
`n dou\ faze sau `ntr-o singur\ faz\, cnd 60% din p\st\i au
culoarea brun\, respectiv 80% din acestea, situa]ie `n care se
impune [i folosirea `n prealabil a desican]ilor (Reglone 3-5 l/ha).
Condi]ionarea [i p\strarea semin]elor se face ca la trifoi.
Produc]iile de semin]e sunt de 200 - 400 kg/ha.

7. Sulfina alb\ - Melilotus albus Medik.
Sulfina galben\ - Melilotus officinalis Medik.
7.1. Importan]\
Cultura sulfinei este cunoscut\ din a doua jum\tate a
secolului al XIX-lea. Suprafa]a cultivat\ cu aceast\ plant\ s-a
extins lent `n Europa (suprafe]e mai mari `n Rusia) [i `ntr-un ritm
mai rapid `n S.U.A. [i Canada, unde este cunoscut\ sub
denumirea de trifoi dulce sau trifoi uria[.
~n ]ara noastr\ se cultiv\ pe suprafe]e restrnse.
Sulfina se cultiv\ pentru furaj, `ngr\[\mnt verde [i ca
plant\ melifer\. Furajul verde nu produce meteoriza]ii, iar
cultura se poate p\[una chiar din toamna anului I de vegeta]ie,
cnd plantele au circa 30 cm [i un con]inut redus de cumarin\.
Gradul de consumabilitate este mai sc\zut dect la lucern\
[i trifoi, datorit\ prezen]ei cumarinei, care prezint\ valori mai
mari la `nflorire. Con]inutul `n cumarin\ poate ajunge `n aceast\
faz\ la 1,2-1,4%.
Fnul de sulfin\ con]ine `n medie 16,7% protein\ brut\,
30,3% celuloz\ brut\, 2,8% gr\simi, 26,2% extractive neazotate
[i 8% cenu[\, din substan]a uscat\.
Sulfina este apreciat\ [i ca o bun\ amelioratoare a solului,
ca `ngr\[\mnt verde pe solurile nisipoase, s\race `n materie
organic\, precum [i ca plant\ melifer\. Produc]ia de miere poate
dep\[i 200 - 250 kg/ha.
7.2. ~nsu[iri morfologice
Sulfina alb\ este o plant\ bienal\ cu r\d\cina pivotant\,
profund\, cu tulpina erect\ sau ascendent\, ramificat\, de 30-150
cm `n\l]ime.
Frunzele sunt
trifoliate cu foliole
lanceolate, din]ate pe
margini. Florile sunt albe,
nutante, dispuse `n raceme
laxe axilare. Fructul este o
p\staie greu dehiscent\, de
obicei monosperm\, ovat\,
cu suprafa]a reticulat-
`ncre]it\. Semin]ele sunt
ovale, de culoare galben
`nchis, f\r\ luciu, cu MMB = 2-2,1 g.
~n cultur\ se g\se[te o varietate anual\, numit\ varietatea
annualis.
Fig. 43 - Sulfina alb\
a - plant\; b - p\staie
a
b
Sulfina galben\ este asem\n\toare cu cea alb\, dar are
flori galbene [i cuprinde mai multe forme anuale.
7.3. Sistematic\ [i soiuri
~n flora spontan\ din ]ara noastr\ se `ntlnesc [ase specii
ale genului Melilotus, `ns\ `n cultur\ sunt r\spndite doar dou\
(Melilotus albus [i M. officinalis), pondere mai mare avnd
sulfina alb\, deoarece are un con]inut mai sc\zut `n cumarin\
[i este mai precoce cu 7-10 zile dect sulfina galben\.
~n ]ara nostr\ se cultiv\ popula]ii locale, iar `n SUA [i
Canada au fost create soiuri de sulfin\ alb\ cu con]inut redus de
cumarin\, cum sunt: Artic [i Alpha.
7.4. Cerin]e fa]\ de clim\ [i sol
Sulfina este o plant\ rezistent\ la secet\ [i ger, fiind
recomandat\ pentru zonele cu veri secetoase [i ierni aspre. D\
rezultate bune `n zonele cu 400-500 mm precipita]ii anuale.
Fazele critice pentru ap\ sunt de la sem\nat pn\ la
`nr\d\cinarea plantelor.
Fa]\ de sol, sulfina este pu]in preten]ioas\. Se poate
cultiva pe soluri nisipoase, slab salinizate [i erodate. Nu sunt
favorabile solurile acide, reci [i cu exces de umiditate. Cele mai
bune rezultate se ob]ine pe solurile profunde, fertile din zona
lucernei.
7.5. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru furaj
Rota]ia. Sulfina nu este preten]ioas\ fa]\ de planta
premerg\toare, cultivndu-se de obicei dup\ pr\[itoare [i cereale
p\ioase. Dup\ sulfin\ se recomand\ cultivarea unei plante
pr\[itoare care permite combaterea prin pra[ile a plantelor
r\s\rite din semin]ele scuturate.
Fertilizarea. Sulfina reac]ioneaz\ slab la aplicarea
`ngr\[\mintelor, `ns\ pe solurile s\race, erodate se recomnd\
aplicarea unor doze moderate de fosfor [i potasiu.
Lucr\rile solului. Sunt asem\n\toare cu cele de la
lucern\. Pe terenurile `n pant\ se va aplica sistemul de lucr\ri
recomandat pentru asemenea situa]ii.
S\mn]a [i sem\natul. Pentru sem\nat se pot folosi
semin]e, p\st\i sau amestec de semin]e cu p\st\i. Sem\natul se
face toamna sau prim\vara devreme, singur\ sau `n amestec.
Toamna se cultiv\ f\r\ plant\ protectoare, iar prim\vara
sub plant\ protectoare de toamn\. Se seam\n\ la 12,5-15 cm
`ntre rnduri [i la 2-3 cm adncime, folosind 15-20 kg/ha
semin]e sau 20-25 kg/ha p\st\i.
Lucr\rile de `ngrijire. Dup\ sem\nat se efectueaz\
t\v\lugitul [i eventual un gr\pat cu grapa cu col]ii `n sus pentru
a preveni formarea crustei. De asemenea, se recomand\ gr\patul
culturii prim\vara [i dup\ fiecare folosire. Sulfina are un ritm
rapid de cre[tere, `n\bu[ind u[or buruienile, `nct nu mai sunt
necesare lucr\ri pentru combaterea acestora.
Recoltarea, depozitarea [i conservarea. Sulfina se
recolteaz\, att pentru fn ct [i pentru mas\ verde, mai devreme
dect celelalte leguminoase, la `mbobocire, cnd plantele au 50-
60 cm `n\l]ime. ~ntrzierea recolt\rii duce la cre[terea
con]inutului plantelor `n cumarin\ [i celuloz\, diminundu-se
mult calitatea [i consumabilitatea furajului. Cositul se face la 12-
15 cm de la sol pentru a favoriza regenerarea rapid\ a plantelor,
`nct `n anul doi se pot realiza 2-3 coase.
P\[unatul culturilor de sulfin\ trebuie s\ `nceap\ cnd
plantele au 25-30 cm `n\l]ime.
Pentru `nsilozare se recolteaz\ la sfr[itul `mbobocirii-
`nceputul `nfloririi [i se `nsilozeaz\ de obicei `n amestec cu o
graminee pentru mas\ verde (secar\, orz, porumb), cu melas\,
t\i]ei de sfecl\ etc..
Produc]ia de mas\ verde este de 25-35 t/ha.
7.6. Tehnologia de cultivare a sulfinei pentru s\mn]\
Semin]ele se ob]in din culturi obi[nuite pentru nutre] sau
din culturi speciale, cnd se seam\n\ la 50-70 cm `ntre rnduri,
folosindu-se 7-8 kg/ha s\mn]\. Sem\natul se face toamna sau
prim\vara devreme, f\r\ plant\ protectoare.
Cultura se `ntre]ine prin pra[ile `ntre rnduri, iar `n timpul
`nfloritului se transport\ stupi de albine `n apropierea lanului.
Recoltarea semin]elor se efectueaz\ la coasa I din anul I
[i II cnd 75% din p\st\i au ajuns la maturitate, avnd culoarea
brun-cenu[ie. Lucrarea se face `n dou\ faze sau `ntr-o singur\
faz\, `n ambele cazuri numai diminea]a [i seara, pentru a reduce
pierderile prin scuturare.
Produc]ia de s\mn]\ este de 800-1200 (1500) kg/ha.