Sunteți pe pagina 1din 15

Integrarea si incluziunea persoanelor cu dizabilitti sunt conditii ale respectrii drepturilor

omului.
Principiile fundamentale, care au schimbat realittile din domeniul calittii vietii, educatiei si
integrrii persoanelor cu dizabilitti n viata social au ca fundament drepturile omului
V.Cretu, 200!.
Primele dou principii nscrise in "trategia #ational pentru protectia, integrarea si
incluziunea social a persoanelor cu dizabilitti n perioada 200$ 20%&, constituie platforma
actiunilor viitoare'
%. respectarea drepturilor si a demnittii persoanelor cu dizabilitti, n baza (eclaratiei
)niversale a (repturilor *mului, care proclam c toate fiintele umane se nasc libere si egale
n demnitate si n drepturi, c sunt nzestrate cu ratiune si constiint si trebuie s se comporte
unele fat de altele n spiritul fraternittii+
2.prevenirea si combaterea discriminrii potrivit cruia fiecrei persoane i se asigur folosirea
sau e,ercitarea, n conditii de egalitate, a drepturilor omului si a liberttilor fundamentale ori a
drepturilor recunoscute de lege, n domeniul politic, economic, social si cultural sau n orice
alte domenii ale vietii publice fr deosebire, e,cludere, restrictie sau preferint pe baz de
ras, nationalitate, etnie, limb, religie, categorie social, convingeri, gen, orientare se,ual,
v-rst, dizabilitate, boal cronic necontagioas, infectarea .IV ori apartenenta la o categorie
defavorizat.
/eneficiarii consilierii si psihoterapiei sunt persoanele cu dizabilitti care primesc serviciile
specializate ale medicilor, psihologilor , psihopedagogilor si asistentilor sociali n centrele
specializate pentru aceast activitate.
(izabilitatea 0 termen generic pentru deficiente 1afectri!, limitri de activitate si restrictii de
participare+ relev aspectul negativ al interactiunii individ$conte,t. (izabilitatea
1incapacitatea! 1engl.2disabilit32, franc.2incapacite44! nsumeaz un numar de limitri
functionale, ce pot fi nt-lnite la orice populatie, a oricarei tri din lume.
(izabilitatea 1incapacitatea! depinde, dar nu n mod obligatoriu si univoc de deficient.
(izabilitatile pot fi cauzate de deficiente 1fizice, senzoriale sau intelectuale!, de conditii de
sntate 1boli mintale5neuropsihice! sau de mediu.
(izabilitatile 1ca si deficientele! pot fi vizibile sau invizibile, permanente ori temporare,
progresive ori regresive.
Beneficiarii pot fi:
%. directi
Copii, adolescenti, tineri si adulti cu dizabilitti din'
6 comunitate 1*#7, familie, etc.!
6 nvtm-nt special
6 nvtm-ntul integrat din scolile de mas
6 centrele de recuperare si reabilitare neuropsihiatric
2. indirecti
6 familiile personelor cu dizabilitti
6 comunitatea
Conceptul de consiliere si are originea n literatura anglo$sa,on$ counseling$ si se refer n
principal la o interventie individualizat si personalizat adresat subiectilor care se confrunt
cu probleme personale5e,istentiale, educationale sau profesionale18. 7hergut, 2009!.
Consilierea, n ntelesul su clasic, se rezum la o tripl perspectiv' psihologic, pedagogic
si social asupra activittilor cu valente etice pe care le va ntreprinde consilierul n scopul
a:utrii beneficiarilor si n vederea anga:rii n acel tip de comportament care s$i conduc la
solutionarea optim a propriilor probleme.
Pentru atingerea scopului, consilierul va lua legtura si cu persoanele semnificative din viata
beneficiarilor si ' printii, bunicii, educatorii, colegii, antura:ul tin-nd cont de variabiala
v-rsta a persoanei consiliate si e,tinz-ndu$si la nevoie, activitatea de consiliere si asupra
acestora.
Programele de interventie si serviciile de suport invocate de serviciile de consiliere
psihologic sunt eficiente atunci c-nd evaluarea persoanei cu dizabilitti este comple, si
valid alturi de celelalte evaluri' medical si social.
Psihoterapia a fost contemporana primului act terapeutic si ea a nsotit n mod e,plicit sau
implicit, medicina n decursul istoriei sale. ;a a fost prezent si dincolo de ariile medicinei ori
de c-te ori, omul a avut nevoie de suportul moral al *mului. Psihoterapia are o ndelungat si
sinuoas istorie cunosc-nd ritualurile primitive si magice, activittile desfsurate n templul
lui ;sculap, hipnoza aterapeutica a lui <. =. Charcot, divanul lui >reud, croindu$si drumul
realismului si al validittii prin lu,uriantul ansamblu de metode si tehnici moderne. 8t-t
sorgintea c-t si consacraea, psihoerapia si le$a gsit pe tr-mul medical, dar se afirm din ce
n ce mai mult si n domeniile educatiei, familiei, :uridicului.
?n sens restrns, psihoterapia 1terapia psihologic! se defineste ca interventie terapeutic
specific si controlat asupra bolii sau5si a personalittii omului bolnav, interventie care
foloseste un ansamblu de metode determinate, conform unei conceptii 1teorii! despre
personalitate si despre boal.
?n sens larg, psihoterapia nu este o metod terapeutic ci o atitudine psihologic n cadrul unui
act medical. ?n acest sens, ea nu are containdicatii.
Personalitatea psihoterapeutului reprezint, fr ndoial, un factor important n evolutia
relatiei interpersonale pe care o presupune psihoterapia.
@a baza oricrei psihoterapii se afl convingerea conform creia persoanele cu probleme
psihologice au capacitatea de a se modifica nvt-nd noi strategii de a percepe si evalua
realitatea si de a se comporta. "copul psihoterapiei este s transforme aceast convingere n
realitate1I..oldevici, %AA!.
Definitiile si acceptiunile psihoterapiei
Psihoterapia poate fi analizat sub unghiul sensului su, respectiv al tehnicii sau al atitudinii,
al metodei de lucru sau al activittii psihoterapeutului1 7. Ionescu, %AA9!.
Behnica psihoterapeutic are n vedere demersul deliberat, sistematizat, cu referire la un
anumit mod de functionare mental.
8titudinea psihoterapeutic are n vedere modul concret de interventie psihologic,
nesistematic, stiintific sau empiric n cadrul practicii medicale sau pedagogice.
8ctivitatea psihoterapeutic include n sfera sa atitudinea psihoterapeutic, realiznd totdat
un pas spre metoda psihoterapeutic. Pe de alt parte, activitatea psihoterapeutic Car avea
sensul atribuit actiunii terapeutului2.
=etoda de psihoterapie, care cuprinde anumite tehnici, se bazeaz pe comunicarea verbal
ntr$o relatie de a:utorare dintre pacient si terapeut, n scopul ameliorrii simptomelor sau
mbunttirea adaptrii sociale. =etoda impune investigarea de ctre psihoterapeut a
problemelor de viat ale pacientului si a originii dificulttilor n e,perienta de viat a acestuia.
?n cadrul metodei utilizate, clinicianul favorizeaz si dezvolt adaptarea curent a pacientului,
identificnd si folosind elementele pozitive din viata sa si situatia acestuia. 8lteori, terapeutul
ncearc s reduc sentimentele de culpabilitate sau s modifice atitudinile defetiste si lumea
prezumtiv a pacientului, actionnd asupra activittii "uperego$ului.
Tehnici si metode n psihoterapie
#umrul mare al tehnicilor si metodelor de psihoterapie a impus sistematizarea lor, n functie
de anumite criterii, n rndul crora distingem'
$metode de psihoterapie orientate emotional sau afectiv+
$metode de psihoterapie orientate intelectual sau cognitiv.
(in punctul de vedere al demersului aplicativ, se disting tehnici si metode de psihoterapie
bazate pe urmtoarele criterii'
$investigativ, preocupate n mod esential de cunoasterea organizrii psihismului uman+
$etic, ce au n vedere valorile umane si, corelat lor, normele si regulile comportamentului
uman+
$curativ, care urmresc n mod declarat, univoc si strict directionat, eliminarea simptomului si,
teoretic, vindecarea pacientului.
"ub un anumit unghi, psihoterapia presupune pentru pacient un proces de nvtare 1a
normelor, regulilor, conduitelor dezirabile, a modului de relationare, a capacittii de testare a
realittii si de integrare n realitate!, proces care se realizeaz prin' identificare, conditionare,
clarificare 1insight!.
?n functie de Cpivotii distinctivi ai fiecrei scoli2, psihoterapiile pot fi mprtite n dinamice,
comportamentale si e,perientiale, fiecare categorie avnd un cadru conceptual propriu, ca si
un sistem de convingeri cu privire la natura psihicului uman si a tulburrilor psihice,
conceptie pe care se bazeaz modalittile terapeutice.
Psihoterapiile dinamice au la baz asertiunea conform creia toate fenomenele mentale sunt
rezultatul interactiunii conflictuale a unor forte intrapsihice, inaccesibile constiintei omului si
crora el le opune rezistent+ n consecint, scopul psihoterapiei const n facilitatea
emergentei si ntelegerii continutului inconstient al psihismului.
Psihoterapiile comportamentale pornesc de la premisa c orice comportament, normal sau
anormal, este produsul a ceea ce a nvtat sau nu a nvtat insul+ n consecint, bolile psihice
ar fi deprinderi nvtate sau rspunsuri dob-ndite n mod involuntar, repetate si ntrite de
stimuli specifici din mediu. Pentru vindecarea lor, pacientul trebuie s nvete noi alternative
comportamentale, care trebuie e,ersate, at-t n cadrul situatiei terapeutice, c-t si n afara ei.
Psihoterapiile e,perientiale au ca punct de plecare situatia de subestimare a dimensiunilor
etice ale omului si a relatiilor sale morale cu ceilalti+ omul nu poate fi cunoscut numai prin
analiza comportamentului su manifest, ci prin ntelegerea Ctririi21e,perientei! lui interioare.
"ub acest unghi, omul sntos este considerat ca o entitate inerent activ, autoafirmat,
autopotentat si lupttoare, dotat cu o capacitate aproape nelimitat de crestere si dezvoltare.
?n consecint, psihoterapia are n vedere nu numai vindecarea bolii, ci si dezvoltarea insului
at-t prin atingerea unei ma,ime constientizri, c-t si prin dezvoltarea unor dimensiuni
Ce,pansive2, ca autodeterminarea, creativitatea si autenticitatea.
(ac sub aspect teoretic, metodele de psihoterapie care fac parte din categorii diferite
Cinvoc2 n mod e,clusiv aspectul dinamic, comportamental sau e,periential, n mod practic
diferentele dintre ele nu se manifest cu aceeasi rigoare. Berenul comun al tutror metodelor de
psihoterapie este de fapt boala mintal sau fizic, tulburarea emotional sau comportamental,
a cror abordare se realizeaz prin comunicare verbal sau nonverbal n conte,tul unei relatii
terapeutice speciale ntre terapeut si pacientul care trieste e,periente afective 1catharsis,
abreactie, etc!, beneficiaz de reglri comportamentale 1sfaturi, ghidri! si corectri cognitive
1e,plicatie, clarificare etc! toate acestea cu referire concret la tulburrile, preocuprile sau
problemele sale.
8ctivitatea de consiliere5psihoterapie are ca obiective' clarificarea si ntelegerea unor
evenimente, comportamente, perceperea realist a vietii, ntrirea comportamentului
intentional si atingerea scopurilor personale, luarea deciziilor, asumarea responsabilittilor,
constientizarea resurselor, identificarea si valorificarea aptitudinilor, solutionarea problemelor
n urma unor analize pertinente, functionarea eficient, dezvoltarea de relatii pozitive cu
semenii, dob-ndirea unor achizitii1cunostinte, priceperi, deprinderi! cu rol restructurant, de
echilibrare, functionarea normal a comportamentului, psihoterapia fiind cadrul n care se
produce compensarea diri:at. (eculpabilizarea familiei si lucrul cu emotiile negative'
frustrarea, an,ietatea si depresia membrilor adesea afectati n scopul aducerii echilibrului
emotional si al cresterii ncrederii n sine prin restructurarea profund a personalittii,
actualizarea potentialului latent si valorizarea ma,imal a acestuia , recuperarea , reintegrarea
si incluziunea persoanelor cu dizabilitti.
?n viata ma:orittii adultilor, unul din momentele importante este acela n care ei si
intemeiaz o familie si devin printi.
Ce poate fi mai firesc decat un cuplu cu copiii saiD
>amilia este un grup de persoane constituit pe baza unor legturi de cstorie, de s-nge, care
traiesc sub acelasi acoperis si a carei functie esential este asigurarea securittii membrilor si
si educarea copiilor.
Conceptul de Cparentalitate2 tinde s se substituie notiunilor de Cmaternitate2 si Cpaternitate2
pe care le co$subordoneazE.
Parentalitatea este o notiune cu o sfer larg de cuprindere, cu un nivel de generalitate mai
ridicat dec-t notiunile de maternitate si paternitate. ;a desemneaz rolurile sociale ale
printilor, responsabilittile si drepturile lor indiferent de se,, n raport cu proprii copii. 8.".
Fossi, %AG 1apud.Burliuc, 200H, p. 22! a identificat patru caracteristici ale parentalittii'
%! Presiunile culturale asupra persoanelor cstorite 0 de a e,ercita acest rol sunt foarte mari
n special asupra femeilor+
2! ?n conditiile dezvoltrii mi:loacelor contraceptive si a nsm-ntrii artificiale, parentalitatea
a devenit o chestiune voluntar, ea poate s apar ca o consecint a unui act se,ual
nt-mpltor, neprote:at care a fost realizat din alte motive. 8stfel, e,ist un numr mare de
cstorii care apar ca efect a sarcinilor nedorite+
&! "tatutul parenteral este irevocabil. (in momentul n care dob-ndim acest statut, suntem
legati de el pe viat. ;ste greu de prsit statutul de printe, care nu nceteaz dup divortul
sotilor+
H! ;,ist putine roluri at-t de slab definite precum sunt cele parentale. Indivizii sunt e,trem
de slab pregtiti pentru a le pune n act. Pregtirea pentru rolurile parentale este cel mai
adesea formal si sporadic, iar liniile care ghideazE interactiunile dezirabile printe 0 copil si
conduita a ceea ce constituie un Cbun printe2 sunt vagi.
8titudinile printilor nu sunt abstractii, ci realitti trite si amintite de copil prin comportarea
acestor persona:e, mama si tata, care sunt esentiale pentru el. 8ceste atitudini se diversific si
se coloreaz la infinit. Cei doi printi pot avea aceeasi atitudine fundamental de acceptare
sau de inacceptare si o pot e,prima n mod diferit sau asemntor.
Paternalitatea si maternitatea au luat o nou nftisare+ diversele functii legate de ele au a:uns
s fie ndeplinite fie de un sot, fie de cellalt, sistemul alternrii sarcinilor practic-ndu$se pe o
scar destul de vast.
Rolul mamei
=ama este prima dragoste a copilului, absolut si total+ este prima relatie a copilului cu alt
persoan. #u este deloc indiferent dac aceast relatie este crispat sau rela,at, dac aceast
prim dragoste deceptioneaz sau produce satisfactie.
8titudinea mamei ca rspuns la dragostea copilului influenteaz relatiile sociale si afective de
mai tarziu ale copilului. 8titudinea copilului fat de alte persoane este determinat de relatia
cu aceast prim persoan care este mama. "emnificatia pe care o vor avea pentru el mai
t-rziu oamenii si perspectiva n care el va considera raporturile posibile cu lumea, depind de
mam+ iubirile sale ulterioare se vor nftisa ca un ecou al acestei prime iubiri.
8tunci c-nd se naste un copil, mama se ntreab nelinistit'2*are copilul meu este normalD
Va creste mareD Va deveni un omD *are nu va fi un om cu dizabilittiD
=odul n care mama va primi rspunsul de la cadrele spitalicesti, va fi de natur s
influenteze n mod pozitiv relatia armonioas dintre copil si mediul su, sau negativ si poate
ireparabil prin combinatia nefericit de vin si team a mamelor copiilor cu dizabilitti nc
de la nastere.
Rolul tatlui
>igura patern, desi mai putin implicat biologic, intervine cu o functie ce nu apare deloc
secundar n procesul de crestere sau n procesul de configurare a personalittii copilului. ;a
se fi,eaz n constiinta acestuia mai t-rziu dec-t figura matern, ns contribuie esential la
crearea si ntrirea sentimentului de sigurant si protectie n copil, echilibreaz potentialul su
psihic. Prezenta tatlui si contactele cu copilul introduc noi variatii ce au ca efect o modulatie
nou n starea de contopire initial a copilului cu mama.
Batl este acela care face pe copil s ias din starea de nediferentiere cu mama, conduc-nd
primele lui trasturi de individualizare, care l orienteaz dincolo de acel univers imediat
format din sfera matern. Batl dispune de puterea magic de a cumpra, druitorul cruia i se
cer bani. Folul su de ntretintor i d un prestigiu considerabil, iar tatl este ntotdeauna
imens de bogat n ochii celui mic. ?n perioada actual, rolul de ntretintor, mprtit de ambii
printi antreneaz o oarecare atenuare a prestigiului patern. ?n ciuda acestui fapt, copilul este
impresionat de prestanta si forta tatlui, ntotdeauna considerabil n raport cu aceea de care
dispune el.
8utoritatea mamei se manifestE mai direct si mai continuu n viata copilului+ tatl reprezint
autoritatea suprem. Batl si sporeste valoarea prin absenta lui, el este cel care 2se afl n alt
parte2, care munceste n afara cminului. Ce face tatl la birou sau la fabricD Copilul mic nu
stie prea bine. C-nd acest tat mereu absent este acas, venirile si plecrile, ocupatiile lui
trezesc curiozitatea si dorinta de imitatie. /ucuria si m-ndria ating culmea c-nd tatl l
asociazE pe copil cu treburile lui, c-nd 2lucreazE mpreunE2 sau c-nd Cl poti a:uta pe tata2.
8stfel, prelungeste, e,tinde opera de initiere nceput de mam.
;ste esential pentru copil s nu simt nici lacrimi, nici discordante, nici rivalitti ntre printi,
ale cror roluri sunt at-t de str-ns complementare. Batl si mama sunt egali n procreatie. 8t-t
brbatul c-t si femeia sunt nzestrati pentru a$si educa copilul. Copii reusiti sunt cei ai
cuplurilor unite, care$si pstreaz autonomia. >amilia este necesar copilului cu conditia ca ea
s fie una sntoas, at-t tata c-t si mama, s dea e,emplu unor fiinte autonome si egale.
Printii s$si iubeasc copilul n mod normal, dorindu$i autonomie si sociabilitate. Printii nu
trebuie ei nsisi s fie nchisi n cercul familial, ci trebuie s fie deschisi spre viat si lume.
8desea familia apartintoare persoanelor cu dizabilitti trieste un sentiment de vinovtie,
sentimente ce pot fi rezultatul ideilor despre ereditatea si constitutia genetic ce :oac dealtfel
un rol fundamental n constitutia fizic a oricrui copil. (ar din perspectiva ultimilor
descoperiri suntem nevoiti s admitem c zestrea genetic este o problem at-t de complicat
nc-t ne este imposibil s presupunem c responsabilitatea pentru ceea ce s$a mostenit sau s$a
transmis copilului este numai de ordin individual1 B.<. Ieihs, %AAG!.
"entimentul de vinovtie al printilor nu are nici$un temei din aceast perspectiv, iar
consiliera si psihoterapia familiei apartintoare persoanei cu dizabilitti au ca un prim obiectiv
tocmai deculpabilizarea familiei si lucrul cu emotiile negative, frustrarea, an,ietatea si
depresia.
>amilia va fi consiliat n a vedea copilul ca pe o promisiune, ca pe un potential, o
personalitate n devenire. Copilul si familia formeaz o unitate, copilul apartine mamei,
tatlui, ntregii familii si prin ei ntregii omeniri at-t cu perfectiunile c-t si cu imperfectiunile
lui. 8t-t copilul c-t si familia acestuia au nevoie de suport pentru a nvinge temerile, neputinta
si disperarea.
8titudinea printilor este n msur s influenteze si atitudinea copiilor normali din aceeasi
familie vis a vis de fratele su, astfel printii cu o atitudine sntoas vor avea n copiii lor un
suport pretios. (ezvoltarea unor relatii armonioase de natur s respecte nevoile fiecrui
membru al familiei, cutarea unui sens n toate aceste eforturi ale familiei vor constitui
c-stiguri pe termen lung ale tuturor membrilor.
Bactul si ntelepciunea familiei, comportamentul matur al acesteia prin care copilul cu
dizabilitti s nu se ndoiasc niciodat de dragostea printilor, climatul psihofamilial cald si
optimist reprezint factorii de baz ce conditioneaaz dezvoltarea si structurarea personalittii
oricrui copil. ?n viata de familie un rol deosebit l are crearea unui climat sau mediu familial
optim, bazat pe ntelegere si dragoste. Cminul familial, casa n care trim, este un spatiu cu
totul aparte, deosebit de important pentru viata con:ugal a sotilor, dar si pentru cresterea si
educarea copiilor. Climatul, mediul familial are cel putin trei dimensiuni' factor de coagulare
n plan afectiv, loc de ocrotire, de sigurant si spatiu eterogen pentru nvtarea primelor
e,periente de socializare.
(in e,perienta noastr de psihoterapie institutionalizat n centrele de recuperare si reabilitare
neuropsihiatric ce au avut ca obiectiv recuperarea si reabilitarea persoanelor cu dizabilitti,
am desprins o concluzie foarte pretioas ' consilierea sau5psihoterapia se aplic individual sau
n grup at-t pentru beneficiarii acestor servicii paramedicale c-t si pentru familiile
apartintoare cu rol deosebit n recuperarea, reintegrarea psihosociofamilial si mentinerea
strii de confort mental si fizic a persoanelor recuperate.
J#imic nu este mai potrivit pentru ngri:irea sufletului dec-t familia deoarece e,peienta
familiei include at-t de multe din aspectele specifice vietii. "ufletul prosper ntr$un mediu
ncon:urtor care este bine determinat, particular si matern. >amilia este cuibul n care sufletul
este nscut, hrnit si apoi eliberat spre viat, familia este izvorul din care se revars
personalitatea K1 B. <., %AAG!.
Sugestii pentru recuperarea, reintegrarea si incluziunea persoanelor cu dizabilitti:
6 individualizarea si adaptarea consilierii si psihoterapiei respect-nd unicitatea fiintei umane +
6 responsabilizarea si implicarea comunittii n procesul de incluziune social+
6 modificarea atitudinilor si perceptiei societatii civile privind potentialul creator generator de
valori sociale al persoanei cu dizabilitti+
6 oferirea de sanse egale la cultura si informatii, la viata comunitar n general,
6 mediatizarea cazurilor de recuperare, reabilitare si integrare psihosociofamilal.
Bibliografie:
Cretu Virginia, Incluziune "ocial si scolar a Persoanelor cu .andicap, ;d. Printech,
/ucuresti, 200
7hergut 8lois, "inteze de Psihopedagogie "pecial, ;d. Polirom, /ucuresti, 2009
.oldevici Irina, ;lemente de Psihoterapie, ;d.8ll, /ucuresti, %AA
Ionescu 7eorge, Bratat de Psihologie, =edicina si Psihoterapie, ;d. 8sLlepios, /ucuresti,
%AA9
=arcelli (aniel, Bratat de Psihopatologia Copilului, ;d. >undatiei 7eneratia, /ucuresti, 200&
=oraru 8urelia, MPosibilitti si limite ale recuperrii psihologice si sociale a beneficiarilor din
centrele de recuperare2, teza de doctorat, /ucuresti, 200N
Bhomas <. Ieihs, Copilul cu #evoi "peciale, ;d. Briade, Clu:$#apoca, %AAG
Bhomas =oore, ?ngri:irea "ufletului, ;d. Colosseumm, /ucuresti, %AA
Burliuc #icoleta,Branzitia spre parentalitate, ?ndrumarea si autoritatea parentalO ;d.
Polirom, Iasi, 200H
Introducere. Pagina
Capitolul I Fundamentele stiintifico-metodice ale protectiei sociale a persoanelor cu handicap mintal
1 Etiologia handicapului mintal
2 Definirea termenilor de handicap mintal si deficienta mintala 9
3 sistenta sociala a persoanelor cu handicap mintal 19
Capitolul II Politica sociala fata de persoanele cu handicap mintal
1 !ituatia persoanelor cu handicap mintal in "epu#lica $oldo%a 39
2 &egislatia pri%ind protectia sociala a persoanelor cu handicap mintal ''
Capitolul III Integrarea sociala si profesionala a persoanelor cu handicap mintal
1 Particularitatile integrarii sociale si profesionale a persoanelor cu handicap mintal in "epu#lica $oldo%a ((
2 "eteaua de ser%icii sociale pri%ind suportul oferit persoanelor cu handicap mintal in "epu#lica $oldo%a ))
Incheiere
*il#liografie
ne+a
Introducere
ctualitatea temei este anume pro#lema ce tine de persoana cu handicap mintal care este o categorie a populatiei cu o
po,itie e%ident de,a%anta-ata fata de alte categorii de oameni. aceasta fiind ca una din pro#lemele ma-ore si ea poate fi
solutionata numai prin efortul comun al tuturor oamenilor de #una credinta din domeniile/ politica. social. afaceri. stiinta.
cultura.
0radul de ci%ili,are a societatii in mare masura este determinata de atitudinea fata de aceste persoane ce au un
handicap mintal. Crearea conditiilor pentru educatie si in%atamint. adaptare socio-profesionala si integrare sociala a
persoanelor respecti%e constituie si un o#iecti% principal al oricarui stat si a comunitatii mondiale in general.
1ema mai poate fi actuala si prin stringenta diferentiere a persoanelor cu handicap mintal. care este determinata de
particularitatile indi%idual-tipologice a persoanelor anormale si asigura reali,area ma+imala a posi#ilitatilor de cunoastere
a acestora. Diferentierea persoanelor cu handicap mintal este o pro#lema fundamentala a stiintei defectologice. o
actiune comple+a care se reali,ea,a interdisciplinar 2medicina. psihologie. pedagogie. etc.3 a+indu-se pe particularitatile
de,%oltarii psihofi,ice indi%iduale. Pro#lema handicapului in rindurile copiilor si tinerilor este una dintre cele mai acute nu
numai in domeniul de ocrotire a mamei si a copilului dar si in %iata sociala a tarii.
ctualitatea temei mai este determinata si de un numar mare de factori/ a3 ni%elul inalt al handicapului si tendinta
generala de crestere a acestuia cu implicatii asupra starii de sanatate a tinerilor cu handicap mintal si resursele
muncitoare ale societatii. #3 aparitia in familie a unui copil ce are un handicap si mai ales cind are un handicap mintal in
245 din ca,uri afectea,a planurile profesionale a parintilor dar mai ales a mamelor. in 645 din ca,uri mamele ce cresc
si educa copii cu handicap neuro-psihic renunta la acti%itatea lor de munca. c3 se dereglea,a climatul psihologic in
familie/ 35 din familii se destrama. 9.25 din tati incep sa faca a#u, de alcool. d3 se maresc cheltuielile statului pe contul
pensiilor. su#%entiilor. ser%iiciilor medicale acordate copiilor ce au un handicap mintal mai ales. e3 intr-o masura
oarecare persoanele ce au un handicap mintal cit si celelalte categorii de persoane ce au alte tipuri de handicap
influientea,a situatia demografica in repu#lica.
!copul lucrarii consta in studierea pro#lemei legata de protectia persoanelor cu handicap mintal atit in plan social cit si in
plan legislati% la fel si determinarea particularitatilor specifice de de,%oltare a psihomotricitatii. a integrarii lor sociale si
profesionale si a capacitatilor de munca a acestor persoane ce au un handicap mintal.
7#iecti%ele lucrarii sunt/
8 pentru a studia mai aprofundat pro#lema ce tine de protectia persoanelor cu handicap mintal ar fi #ine daca se %a
studia si se %a face cunostinta cu un anumit numar de literatura si monografii referitoare la acest domeniu.
8 altul ar fi si acela de a cunoaste numarul persoanelor ce au un astfel de handicap atit din mediul ur#an cit si din cel
rural.
$etodele si tehnicile de studiu
!tudierea pro#lemei a#ordate s-a reali,at prin aplicarea unui comple+ de metode/ studierea si anali,a literaturii stiintifice
de specialitate 2anali,a documentara3. s-a mai utili,at si metode teoretice -9 anali,a empirica -9 o#ser%area. studiu de
ca,9 statistice -9 aflindu-se numarul persoanelor ce au un handicap mintal si cei care sunt institutionali,ati intr-o institutie
sociala si speciala si aflarea acestor institutii. s-au mai folosit si unele scheme si ta#ele ce tin de domeniul dat.
Insa toate acestea nu solutionea,a sirul de pro#leme ce apar tot mai recent in %iata de ,i cu ,i a persoanelor cu
handicap mintal si toate acestea numai prin a i se da drepturi egale si sanse de a se integra atit social cit si profesional.
Continutul te,ei
&ucrarea consta din introducere. 3 capitole a cite 2-3 paragrafe. incheiere. #i#liografie si ane+a.
In introducere se fundamentea,a actualitatea temei. se determina scopul si o#iecti%ele lucrarii. metodele si tehnicile de
studiu.
Capitolul I Fundamentele stiintifico-metodice ale protectiei sociale a persoanelor cu handicap mintal.
cest capitol cuprinde definirea conceptului de handicap mintal si de deficienta mintala. la fel si aducerea la cunostinta a
etiologiei handicapului mintal si lucrul cu aceasta categorie de persoane.
In urma studierii si anali,ei literaturii stiintifice cu referinta la categoria de persoane ce au un handicap mintal distindem
ca handicapul mintal desemnea,a starea de limitare a capacitatilor umane si consecintele acestei limitari ce este un
de,echili#ru in %iata unei persoane in incercarea acestuia de a-si asuma si indeplini rolul social la un ni%el identic cu
ceilalti mem#ri ai societatii.
Dupa cum se stie o persoana ce are un anumit handicap. acesta il poate a%ea prin influienta negati%a a mediului
am#iant. deficiente in functionarea ser%iciilor medico-sanitare. infectii intrauterine. etc.
&ucrind cu aceasta categorie de persoane din partea asistentului social sunt necesare o serie de insusiri etico-morale.
insusirea unui set de %alori. cunostinte si aptitudini prin care sa se poata lucra cu persoanele date. de asemenea
asistentul social tre#uie sa tina seama de dreptul clientului de a decide in cunostinta de cau,a. dar si de necesitatea de
a raspunde e+igentelor altor imperati%e %alorice. Persoana cu handicap mintal tre#uie pri%ita ca o indi%idualitate
specifica diferita de alte persoane din aceeasi categorie.
Dupa cum se stie munca sociala nu este centrata asupra ne%oilor intregii populatii ci doar asupra unui numar relati% de
oameni.
Capitolul II Politica sociala fata de persoanele cu handicap mintal in "epu#lica $oldo%a.
cest capitol fundamentea,a situatia persoanelor cu handicap mintal in "epu#lica $oldo%a si aducerea la cunostinta a
legislatiei nationale si cele internationale referitoare la aceste persoane.
!ituatia acestor persoane in "epu#lica $oldo%a este inaccepta#ila atit din punct de %edere uman. social cit si cultural
mai ales a celor ce sunt in institutii si care au ne%oie de asistenta si a-utor permanent. pentru unii chiar 2':2' ore.
&a momentul actual in "epu#lica $oldo%a sunt circa 124 mii de persoane cu handicap. ceea ce constituie 3-'5 din
populatia tarii si acest numar este in crestere. De asemenea creste si numarul copiilor cu handicap.
Fenomenul tre#uie sa ne puna in garda ce accentuia,a necesitatea de a accelera ela#orarea strategiei politii sociale.
care %a da posi#ilitatea manifestarii potentialului profesional. intelectual si creati% al acestor persoane.
Drepturile omului sunt respectate in masura in care sunt cunoscute si in masura in care sunt insisite. Este necesar ca
oricare indi%id sa constienti,e,e e+istenta proprilor drepturi si sa respecte drepturile celuilalt. !tatul este o#ligat sa
ela#ore,e si sa aplice o politica nationala de de,%oltare. care ar da posi#ilitatea cresterii constante a #unastarii intregii
populatii. a tuturor indi%i,ilor fara nici o descriminare. inclusi% si cea de sanatate. ;na din pro#lemele ma-ore este
protectia si e+ercitarii drepturilor a persoanelor ce au un handicap mintal. persoane cu o po,itie de,a%anta-oasa fata de
alte persoane. ea fiind socotita si ca o pro#lema a intregii societati.
Capitolul III Integrarea sociala si profesionala a persoanelor cu handicap mintal in "epu#lica $oldo%a.
cest capitol contine particularitatile de integrare sociala si profesionala a persoanelor cu handicap mintal la fel si
reteaua de ser%icii sociale acordate in spri-inul sustinerii persoanelor cu acest tip de handicap.
In "epu#lica $oldo%a politica pu#lica de sustinere a persoanelor cu handicap este ineficienta. $ulte #ariere din
societate impiedica acomodarea lor la %iata social-acti%a printr-o participare deplina. !chim#arile din societate tre#uie sa
duca la e+cluderea o#stacolelor si sa permita integrarea persoanelor cu handicap in societate prin crearea posi#ilitatilor
de egala participare la %iata acti%a 2prin gasirea unui loc de munca. prin participarea lor la di%erse acti%itati pentru a-si
comunica si e+prima li#er prin orice mi-loace de informare punctele sale de %edere in fata unui anumit pu#lic. etc.3
Capitolul I Fundamentele stiintifico-metodice ale protectiei sociale a persoanelor cu handicap mintal
1 Etiologia handicapului mintal
In toate epocile copii cu anomalii erau o#ser%ati de cei din -ur. caci aceste nenorocite fiinte au solicitat intotdeauna o
atentie sporita. !ocietatea nu a putut sa nu-si determine atitudinea fata de aceste persoane.
Pe parcursul secolelor. atitudinea societatii fata de aceste persoane cu anomalii in de,%oltare mintala a fost in
dependenta directa de ni%elul de de,%oltare al culturii in%atamantului. medicinii. propasirii economice. !e stie ca in
0recia ntica si India. de e+emplu. persoanele cu deficiente atit fi,ice cit si mintale pronuntate erau nimiciti si aruncati in
prapastie.
Pornind de la clasificarea stiintifica a #olilor mintale. doar in secolul <I=-<= se incetatenesc notiunile formulate de grecii
antici si romani referitor la #olile mintale. In epoca lui 0alileo 0alilei si >iordano *runo de%ine proeminenta figura
profesorul -9 medic Feli+ Platter 21(3?-1)1'3 care %i,itea,a manastiri si inchisori. o#ser%and comportamentul suferin,ilor
de #oli mintale care se aflau anume in aceste ase,aminte. Dupa moartea lui Platter apar doua lucrari ale sale
@7#ser%ariA si @Practica medicalaA. in care este reali,ata prima clasificare a suferin,ilor de #oli mintale .
In lumea antica si in E%ul $ediu desi #iserica ii chema pe toti oamenii la mila si indurare. societatea era prea putin
preocupata de destinul persoanelor cu handicap mintal. &a aceste persoane oamenii se uitau ca la niste fiinte
condamnate. care nu merita compasiune. In aceeasi epoca de asemenea erau si ca,uri cand cei #ogati tindeau sa
capete anumite do#in,i. castiguri din faptul ca adaposteau o persoana cu handicap mintal. In "oma ntica uneori. o
persoana cu handicap mintal era ocrotit doar ca sa-i distre,e pe cei #ogati si oaspetii lor. In manastirile catolice si
ortodo+e acest tip de persoane erau tinuti ca sa adune pomana.
In India. de e+emplu. si pina asta,i e+ista o secta religioasa in care credinciosii traiesc doar din pomenile adunate de
catre persoane cu acest tip de handicap. *ineinteles in manastiri erau adapostiti doar unii dintre acesti nenorociti. Iar
ma-oritatea dintre ei peregrinau. hoinareau de foame caci familiile nu %roiau sau nu doreau sa intretina un copil sau o
persoana lipsita de minte.
Ian mos Comenius este primul pedagog care %or#este despre necesitatea de a manifesta gri-a de acele persoane care
au un handicap mintal pentru ai instrui si educa. In cartea sa B Didactica $agnaA pedagogul scrie/ Cel care de la nastere
e lipsit de minte are ne%oie cu atit mai mult de a-utor. de instruire si educatie. Cu e+ista o minte sla#a. care nu ar putea fi
cit de cit pe calea in%ataturii. 1ot in Epoca "enasterii apare si pro#lema referitor la statutul -uridic al deficientului mintal.
1otusi oricare ar fi legile si straduintele oamenilor carturari de a schim#a starea sociala a persoanelor cu handicap.
societatea nu-si asuma mare raspundere fata de persoanele cu capacitati mintale reduse. destinul acestora ramanind
inca mult timp in %oia ha,ardului. $aterialistii france,i optau pentru o aptitudine umanista fata de #olna%ii mintali. In 1?93
@Con%entulA organul suprem de conducere al re%olutiei france,e. prin declaratia dreptului omului si intr-un sir de alte
decrete a remarcat ca a-utorul acordat oamenilor nenorociti este sacra datorie sociala. ca societatea este datoare sa
asigure un loc de munca pentru fiecare om apt sa munceasca si sa indestule,e e+istenta celor ce nu pot munci -9 e
%or#a de persoanele cu anumite disfunctii in de,%oltarea psiho-fi,ica. "e%olutia france,a considera ocrotirea sociala nu
ca o pomana sau o manifestare filantropica. ci ca o datorie a statului.
titudinea fata de deficientul mintal in epoci diferite ale timpului este di%ersa. incepind cu e+terminarea. ridiculi,area
plasarea in a,iluri semi-carcerale pina la educare si adec%are ocupationala.
". Perron 219?93 aduce la cunostinta cite%a etape in a#ordarea e%olutiei gindirii si atitudinilor fata de deficienta mintala/
inainte de 1644. cind pro#lema nu e+ista din punct de %edere stiintific. ea repre,entindu-se mai ales ca pro#lema
sociala 9
etapa 1644-16?4. cind se intreprind primele cercetari sistematice si se inregistrea,a primele demersuri terapeutice si
educationale9
apro+imati% din 16?4 pina la cel de-al doilea ra,#oi mondial. cind apare o orientare clara catre o a#ordare mai realista
si in acelasi timp mai optimista.
Daca la inceput atitudinea fata de persoanele cu di,a#ilitati intelectuale se defineste mai ales prin e+istenta
pre-udecatilor si a superstitiilor. secolele al <I<-lea si al <<-lea repre,entind perioada infiintarii institutiilor si a scolilor
pu#lice pentru deficienti care se caracteri,ea,a printr-o imensa acti%itate la ni%el legislati%. cind au fost ela#orate legile
care reglamentea,a drepturile persoanelor cu handicap mintal.
Etiologia 2FDetiologie9 EDetiologE9 0Datiologie3 rele%a legatura cau,ata agentul patogen si #oala psihica. gentul
patogen poate fi constituit dintr-un ansam#lu de conditii care luate i,olat formea,a un element. un factor. Etiologia
handicapului mintal este e+trem de %ariat. agentul patogen fiind un mo,aic de factori care determina aparitia
handicapului mintal.
Etiologia handicapului mintal pre,inta importanta intrucit. cu cit se %or cunoaste mai #ine cau,ele. cu atit pot de%eni mai
eficiente masurile de profila+ie. de tratament medical. precum %or creste si diferentele de diagnosticare si tratare
diferentiata psihopedagogica a diferitelor moduri de manifestare ale handicapului mintal.
Cu toata importanta acestei pro#leme. sta#ilirea precisa a cau,elor handicapului mintal este de multe ori dificila. ceasta
dificultate re,ulta din faptul ca in ca,ul handicapului mintal relatia cau,a-efect este diferita in ca,urile indi%iduale. In
unele ca,uri relatia dintre etiologie si deficienta mintala este directa. iar in alte ca,uri asistam la faptul ca efectul
factorului etiologic este in raport de momentul onto-genetic in care aceasta actionea,a. Dificultatea sta#ilirii cau,elor
handicapului mintal mai re,ulta si din faptul ca de multe ori. handicapul mintal este o consecinta a actiunii sumate a mai
multor factori care actionea,a simultan sau succesi% sau de multe ori putem asista la coincidenta actiunii a 2 factori fara
ca intre ei sa e+iste %reo legatura cau,ala directa. In multe situatii o anume cau,a poate sa actione,e indirect asupra
de,%oltarii psihice. producind mai intii un mediu nefa%ora#il. care apoi poate constitui un impediment pentru de,%oltarea
ulterioara normala.
Importanta cunoasterii cau,elor handicapului mintal a determinat e+istenta unor multiple studii din care se desprinde
ideea ca handicapul mintal din punct de %edere etiologic. nu se constituie ca o categorie unitara. datorita multiplelor si
%ariatelor cau,e care merg de la cele ereditare. constitutionale. le,ionale. pina la acelea in care rolul important apartine
conditiilor psihogene,e . In literatura psihiatrica si in cea interdisciplinara. pe #a,a criteriilor comple+e de natura
medicala. psihologica. epidemiologica. genetica. e+ista numeroase sistemati,ari ale comple+ului de factori 2etiologici si
de risc3 incriminati in aparitia handicapului mintal. !istemati,area cea mai freg%enta este cea care imparte deficienta
mintala in @endogenaA si @e+ogenaA #a,ata pe criteriul e%identierii unui factor patogen dinauntrul sau din afara indi%idului.
care dupa C.0orgos. are mai mult o %aloare de orientare didactica. >.De -uriaguerra estimea,a ca e+ista confu,ii
terminologice. Clasificarea lui ..!trauss si C.E.&ehtiem in deficienta mintala @e+ogenaA. unde anamne,a. e+amenul
neurologic si cele paraclinice conduc la depistarea unor le,iuni cere#rale cistigate pre- peri- sau postnatal. si deficienta
mintala @endogenaA. la care nu se rele%a o le,iune cere#rala. este opusa altora care aprecia,a deficienta @endogenaA ca
fiind o deficienta @organicaA atunci cind pe primul plan apar tul#urarile relationale si:sau socioculturale. Din studiile
e+istente re,ulta ca factorii mai des incriminati in etiopatogenia deficientii mintale pot fi clasificati in /
1. Factori ereditari -9 genetici 2 endogeni 39
F factori genetici nespecifici
F factori genetici specifici
2. Factori e+trinseci 2e+ogeni39
F prenatali
F perinatali
F postnatali
3. Factori psihogeni 2psihosociali39
I. Factori endogeni. 7riginea ereditara a handicapului mintal este pri%ita de diferiti autori 2!. Penrose. . &eGinson. ". F.
1redgold. etc.3 in mod diferit. unii acceptind importanta ereditatii. iar altii diminuind-o .
Factorii genetici nespecifici nu pot fi indi%iduali,ati clinic sau genetic. cestea formea,a grupa ca,urilor @acliniceA sau
endogene 2de#ilitate endogena su#culturala sau familiala3 ce cuprinde ma-oritatea deficientilor mintal le-er si de
gra%itatea medie. ceasta categorie de factori pune in e%identa corelatia dintre contingetul de inteligenta al deficitului cu
cel al rudelor sau prin studiul comparati% al gemenilor. E+emplu/ 2?5 dintre fratii deficientilor mintali au diferite grade de
nede,%oltare intelectuala un procent de '45 din deficientii mintali in ca,ul in care un parinte este deficient mintal si 645
cind am#ii parinti sunt deficienti concordanta de 1445 pentru mongoloi,i sau di,igoti .
Din studiile pri%itoare la rolul ereditatii in diminuarea deficientei mintale se desprinde ideea ca este dificil sa i,olam
contri#utia factorilor ereditari de cea a factorilor de mediu. De asemenea. se conturea,a ideea ca prin ereditate nu se
transmite deficientele mintale ca atare. ci se transmit doar particularitati anatomo - fi,iologice care influentea,a relatiile
indi%idului cu mediu. stfel. un copil cu un deficit nati%. crescut intr-un mediu social. economic. cultural deficitar. %a a%ea
o e%olutie psihica mult mai deficitara. decat in ca,ul in care acesta ar fi optim.
Factori genetici specifici care determina sindroame numeroase. e drept sint foarte rare. dar care influenta genetica are
uneori un caracter mai direct asupra de,%oltarii psihice. sa este ca,ul anomaliilor craniene familiare care determina
sindromul pert. microcefalia. hidrocefalia. maladia Cron,on9 a a#eratiilor cromo,omiale care pot fi gono,omale care
determina sindromul 1urner. sindromul Hlinefelter descris in 19'2 de I.F.Hlinefelter. ca,urile care pre,inta '? de
cromo,omi in loc de '). iar formula cromo,omiala este <<J in loc de << la indi%i,i de se+ femenin. si <J la cei de se+
masculin9 sau pot fi auto,omale care determina sindromul DoGn sau trisomia 21. la care apare a#eratia la cromo,omul
supranumerar autonom9 sau a ectodermo,elor congenitale care sint sindroame datorate unor deficiente specifice a
genurilor care determina sclero,a tu#eroasa *ourne%ille. neorofi#romato,a. angiomato,a cere#rala. maladia
"eKlinghausen. sindromul !turge Le#er9
lteori. ereditatea determina aparitia handicapului mintal intr-un mod mai indirect prin transmiterea unor deficiente
meta#olice sau endocrine. In ca,ul deficientelor meta#olice putem intilni/ di,lipoido,e care determina idiotia amaurotica
1aE-!achs. maladia Ciemann PicK. #oala 0aucher. maladia IurleE9 disproteido,e care determina fenilcetonuria.
degenerescenta hepato-lenticulara. sindromul Iartnup maladia siropului de artar9 di,meta#oliile hidratilor de car#on care
determina galactosemia. hipoglicemia idiopatica.
Din grupa tul#urarilor endocrine sau disendocriniile putem aminti hipotiroidismul. hipoparotiroidismul. dia#etul insipid
nefrogen si cretinismul cu gusa familiala.
II. Factori e+ogeni. cesti factori se refera la acele cau,e e+terne care duc la tul#urarea acti%itatii cere#rale. fie su#
forma le,arii structurilor anatomice. fie su# forma tul#urarii mecanismelor #iochimice ale sistemului ner%os. In raport de
momentul actiunii aceste cau,e pot fi clasificate in cau,e prenatale. cau,e perinatale si cau,e postnatale.
Cau,ele prenatale ale deficientei mintale. 0ra%itatea influentelor factorilor care actionea,a in aceasta perioada depinde
de %irsta sarcinii. stfel. factorii care actionea,a in primele trei luni ale sarcinii duc la consecinte din cele mai gra%e.
intrucit in aceasta perioada apar si se diferentia,a organele separate ale fatului. iar tesuturile sunt foarte fragile si au o
%ulnera#ilitate crescuta.
Cau,ele care pot actiona in aceasta perioada pot fi/ cau,e infectioase. cau,e to+ice. incompati#ilitatea factorului "h.
su#alimentatia. radiatiile. unele #oli cronice ale mamei. %irsta parintilor si emotiile puternice.
Cau,ele infectioase se refera la infectiile de natura %irotica. infectiile de natura #acteriana si infectiile cu proto,oare.
Dintre #olile %irotice pe care le poate contracta mama in timpul sarcinii si care pot a%ea repercusiuni asupra sarcinii
amintim/ ru#eola. gripa. ru-eola. %ariola. orionul. hepatita epidemica. si tusa con%ulsi%a.
Infectii de natura #acteriana se refera la influenta pe care o poate a%ea asupra de,%oltarii normale a sarcinii unele #oli
micro#iene cum ar fi/ streptocociile. stafilocociile. dar mai ale sifilisul.
Infectiile cu proto,oare se refera la to+oplasmo,a congenitala. care apare ca urmare a molipsirii fatului de la mama.
1o+oplasmo,a este produsa de un proto,oar 2to+oplasma3 %ehiculat de o#icei de catre animale.
Factorii to+ici care actionea,a asupra tinerei mame in timpul sarcinii de natura e+ogena9 se refera la into+icatiile cu C7.
cu plum#. cu arsen. cu unele medicamente luate de mama in scopul intreruperii sarcinii. cu #ar#iturice. into+icatii
alimentare. alcool. into+icatii profesionale acute sau cronice. care au urmarii destul de gra%e asupra de,%oltarii normale
a sarcinii.
Incompati#ilitatea factorului "h se refera la ca,ul in care mama este "h negati% iar copilul mosteneste un "h po,iti% de
la tata. In acest ca, se a-unge la un conflict serologic intre sangele mamei si al copilului care determina aparitia de
anticorpi. ce produc la copil un icter gra% 2deose#it de cel fi,iologic de la nastere3.
!u#alimentatia cronica din timpul sarcinii. lipsa unor %itamine. a#u,ul de %itamine. o alimentatie saraca in calciu. fosfor.
proteine. pot duce la nede,%oltarea normala a sarcinii .
"adiatiile. mai ales in primele luni de sarcina. pot afecta de,%oltarea normala a fatului.
;nele #oli cronice ale mamei cum ar fi dia#etul. hipo sau hipertiroidita. maladiile cardiace. anemia. nefropatia. pot afecta
de,%oltarea normala intrauterina a copilului.
In cea ce pri%este %irsta parintilor . &eGinson arata ca numarul mamelor care au dat nastere la copii cu handicap mintal
creste intre 34 si '6 ani.
De asemenea. e+ista o relatie si intre %irsta prea frageda a mamei si posi#ilitatea aparitiei unui copil cu handicap mintal.
In ca,ul mamelor care au o sarcina la o %irsta mai inaintata se incriminea,a scaderea functiilor reproducti%e. De
asemenea. Penrose. Lalpas. >enKins arata ca %irsta inaintata a parintilor influentea,a frec%enta aparitiei sindromului
DoGn si a unor malformatii ale !.C.C.. cum ar fi/ encefaliile. hidrocefaliile. spina #ifida.
Emotiile puternice din timpul sarcinii pot a%ea o influenta negati%a asupra e%olutiei normale a sarcinii. fie prin su#stantele
#iochimice care se produc in timpul emotiilor. fie prin starile generale ale mamei. care pot determina lipsa de apetit. ce
duce la o su#nutritie.
Cau,ele perinatale ale deficientei mintale. Dintre factorii patogeni legati de procesul nasterii care pot fi incriminati in
etiologia deficientelor mintale amintim/ prematuritatea. postmaturitatea cu greutatea prea mare a fatului la nastere.
nasterea prin ce,ariana. e+pul,ia prea rapida. tra%aliul prelungit. suferinta fetala. traumatismele mecanice. infectiile.
sindromul neuro-%ascular. cesti factori. care pot sa apara la nastere. ne interesea,a in masura in care duc fie la ano+ie
sau hipo+ie si deci la o+igenarea anormala a !.C.C.. fie la producerea unor le,iuni sau hematoame la ni%elul sistemului
ner%os central. determinind o nede,%oltare normala ulterioara.
Cau,ele postnatale ale deficientei mintale. In aceasta perioada ne interesea,a acei factori care prin inter%entia lor pot
afecta direct sau indirect sistemul ner%os central. Printre factorii care pot actiona asupra sistemului ner%os central si a
caror consecinte pot determina aparitia handicapului mintal de grade diferite sunt/ neuroinfectiile 2meningite. encefalite3.
into+icatiile 2cu C7. cu plum#. etc.3. le,iunile cere#rale post traumatice. accidentele %asculare cere#rale. encefalopatiile
de post imuni,are. #olile organice cronice. su#alimentatia. alimentatia nerationala. conditiile neigienice.
III. Factorii psihogeni 2psihosociali3. Factori psihogeni. desi se considera ca o semnificatie secundara in aparitia
handicapului mintal. totusi tre#uie luati in considerare intrucit actiunea lor in primii ani de %iata determina frinarea
de,%oltarii normale a copilului si in primul rind a de,%oltarii functiilor psihice .
"olul cel mai noci% il au carentele afecti%e si educati%e. care printr-o inter%entie de lunga durata. in special in primii ani
de %iata. reusesc sa produca %erita#ile ta#louri a handicapului mintal. $ecanismele de actiune a acestor factori constau
in lipsa stimularii si acti%arii structurilor morfofunctionale ale sistemului ner%os. care trec prin primii ani de %iata prin stadii
rapide de de,%oltare si diferentiere.
Desigur. influenta factorilor psihogeni %a fi mai mare la ca,urile de copii care se nasc cu un deficit constitutional.
determinind o reducere a posi#ilitatilor potentiale de adaptare la mediu9 coeficientul mintal in%ers proportional cu
marimea familiei. atunci cind coeficientul mintal mediu este cu atit mai sca,ut cu cit copii apartin unei familii mai
numeroase 2aceasta se poate raporta si la ansam#lul populatiei39 conditii socio-economice defa%ora#ile. adica ni%elul
mintal mediu creste in functie de clasa sociala si de resursele economice ale familiei9 corelatia negati%a intre coeficientul
intelectual 2MI3 si rangul de nastere. cesti factori etiologici pot actiona atit i,olat cit si in di%erse com#inatii 2succesi% sau
simultan3 in diferite etape determinind di%erse forme si grade de manifestare a handicapului mintal. >. De -uriaguerra
aprecia,a ca factorii socio-culturali care au rol in aparitia handicapului mintal tre#uie pri%iti su# doua aspecte/ unul de a
recunoaste caracterul stiintific in sensul de mediul ce constituie un stimulator in procesul de de,%oltare al copilului si altul
de a respinge tentatia speculati%a de segregare a handicapului mintal.
2 Definirea termenilor de handicap mintal si de deficienta mintala
1ermenul de handicap pro%ine din lim#a engle,a. se refera la domeniul sporti% si desemna la inceput reducerea %oita a
capacitatii unui concurent intr-o intrecere marind astfel sansele ad%ersarului. Conceptia traditionala pri%ind persoana cu
handicap %i,ea,a posi#ilitatile reduse ale acestuia de a actiona comparati% cu cele a persoanei sanatoase. Imaginea
persoanei cu handicap este dominata de aspectele legate de @neputintaA. de a#senta puterii economice. profesionale.
sociale. relationale. ci%ice. afecti%e .
Dupa *oltanschi. termenul de AhandicapA implica ideea de concurenta.
$etteE da termenului o e+plicatie interesanta si deose#it de e%ocatoare. Dupa autorul citat. se poate spune hand in cap.
adica Bmina in palarieA. Deci -ocul @handicapA este un -oc al ha,ardului ce consta in e+tragerea unor #iletele adunate intr-
o palarie. Practic. handicapul atinge o persoana prin ha,ard si nici acea persoana. nici familia nu poarta raspundere de
situatie. !ocietatea a retinut aceasta definitie. ceea ce este un element po,iti%. intrucit in acest mod sunt a#sol%ite de
orice %ina persoana cu handicap si familia ei.
Este dificil de a#ordat o definitie care sa fie in acelasi timp riguroasa si non-stigmanti,ata.
In 1964 7rgani,atia $ondiala a !anatatii 27$!3 a adoptat o clasificare internationala a deficientei. incapacitatii si
handicapului. care a sugerat o a#ordare mai profunda si in acelasi timp mai aproape de realitate .
Clasificarea Internationala a Deficientelor. Incapacitatilor si Iandicapurilor a facut o distinctie clara intre @deficientaA.
@incapacitateA si @handicapA. Ea a fost e+tensi% folosita in domenii ca rea#ilitarea. educatia. statistica. politica. legislatia.
demografie. sociologie. economie si antropologie. ;nii din specialisti care au utili,at Clasificarea respecti%a si-au
e+primat ingri-orarea ca. definirea termenului de @handicapA este prea medicala. prea centrata pe indi%id si nu clasifica
adec%at interactiunea intre conditiile si aspiratiile societatii si capacitatile indi%idului.
1erminologia internationala in domeniu tre#uie adoptata si la noi. pentru a elimina conotatiile negati%e pe care le au
termenii cum ar fi @handicapatA. @in%alidA. @retardA termeni folositi frec%ent cind ne referim la copii sau persoane cu
de,a#ilitati din tara noastra.
Deficienta -9 se poate defini ca afectare organica si:sau functionala a capacitatii naturale ale unui indi%id de a se adapta
la mediul fi,ic. cest termen se poate defini si ca orice dereglare de structura sau functie psihologica sau anatomica din
cau,a maladii a unui accident. dereglari e%oluti%e. etc.
Iandicapul -9 poate fi definit ca afectare la ni%elul functionarii sociale a capacitatii naturale a indi%idului de adaptare la
mediul social. El este re,ultatul posi#il. dar nu o#ligatoriu al manifestarii unei deficiente si:sau di,a#ilitatii si se datorea,a
complicarii interactiunii optime dintre indi%id si mediul sau social. aparute ca urmare a e+istentei unor #ariere fi,ice.
sociale si culturale care impiedica indi%idul deficient sa ai#a acces la %iata sociala ca orice alt cetatean. sa dar.
handicapul apare numai in relatia indi%id -9 mediu social si are ca efect limitarea participarii la %iata sociala.
7 alta definitie a handicapului data de "acu !. este urmatoarea/ handicapul desemnea,a starea de limitare a
capacitatilor umane si consecintele acestei limitari. de,echili#rul in %iata unui su#iect in incercare acestuia de a-si asuma
si indeplini rolul social la un ni%el identic cu ceilalti mem#ri ai societatii.
Iandicapul mintal poate insemna mai multe lucruri. Chiar daca diferitele intelesuri au multe in comun. ele nu sunt intru
totul identice. &a fel e+ista si suficienta literatura care caracteri,ea,a clinic-9psihologic-9pedagogic deficienta mintala.
7portuna in aceasta pri%inta este lucrarea De#ilitatii mintale de ".Na,,o. acest autor. impreuna cu cola#oratorii sai.
pentru inceput accepta si utili,ea,a termenul @prostieA si definirea deficientei mintale pentru ca apoi sa a#orde,e
@de#ilitatea mintalaA. De#ilitatea mintala este un deficient glo#al congenital si ire%ersi#il de care criteriile testului *inet-
!imon il situea,a intre %alorile 4.(4 si 4.?4 ale contingentului intelectual 2MI3. In continuare. tot Na,,o scrie despre
de#ilitatea definita de psihologul american Portens ca. este o deficienta mintala in functie de care un su#iect nu reuseste
sa se descurce sau sa se ingri-easca de propria sa e+istenta.
=olta scrie ca de#ilitatea este un deficit permanent al proceselor cogniti%e. care impiedica putinta implinirii multiplelor
e+istente ale %ietii indi%iduale si sociale.
Na,,o sustine si accepta aceste definitii. insa mentionea,a ca este o greseala identificarea notiunii de insuficienta
cogniti%a atestata la copil si notiunea de inadaptare sociala a adultului. deoarece un criteriu social este intotdeauna
relati%9 el nu este unul si acelasi cind este %or#a de copil si de adult. Inteligenta infantila lasa amprente asupra adultului.
insa la adult ea repre,inta mai putina importanta decit in mediu scolar caci inter%in alti factori ai indeminarii si
socia#ilitatii ce se e+prima prin %arietatea profesiunilor. Cu e necesar sa ai MI inalt sau sa pose,i gindire
ipotetico-9deducti%e pentru a fi ,idar. timplar. etc . "eesind din aceasta se da o definitie formala a de#ilitatii9 de#ilitatea
este prima ,ona de insuficienta mintala -9 insuficienta legata de e+igentile societatii. care sunt %ala#ile de la o societate
la alta. de la o %irsta la alta -9 insuficienta a carui determinanti sunt #iologici. a%ind un efect ire%ersi#il in starea actuala a
cunostintelor noastre. ceasta definitie e+clude prin con%ersatie orice forma de deficienta non-#iologica si ire%ersi#ila .
In aceasta definitie se e%identia,a 3 idei care aduc preci,ari notiunii de deficienta mintala/
1. faptul ca insuficienta caracteristica de#ilitatii mintale - dar si deficientei mintale. in ansam#lul sau %aria,a in raport cu
e+igentele fiecarei societati. ceea ce inseamna ca si cerintele minime pentru integrare 2familiala. scolara. si profesionala3
%or fi diferite de la o societate la alta.
2. faptul ca determinantii deficientei mintale pot fi #iologici -9 atit @normaliA. adica pro%ocati prin %ariatii poligenice
o#isnuite 2normale3 cit si @patologiciA. adica pro%ocati de actiunea unor maladii in ontogene,a.
3. faptul ca -9 asa cum se e+prima ".Na,,o -9 @in starea actuala a cunostintelor noastreA factorii determinanti au un efect
ire%ersi#il. adica insuficienta lor noci%a asupra organismului nu mai poate fi inlaturata complet. ci diminuata.
Doll generali,ea,a definitia. aplicind-o su# termenul de inapoiere. la toata scara deficientelor intelectuale. de la idiotia
propriu-,isa pana la de#ilitate mintala. tit Doll cat si EsOuirol fac o diferentiere pe grade a inapoierii mintale. &a
inceputul acestui secol notiunea de de#ilitate mintala s-a completat admitindu-se o su#di%i,iune pe ni%eluri/ profunda.
medie si -oasa.
Frec%ent intilnim ca notiune-gen termenul de intir,iere mintala. caruia in literatura de specialitate in lim#a engle,a ii
corespunde $ental "etardation. In literatura france,a se utili,ea,a termenul arrieration mentale. corespondentul roman
-9 inapoiat mintal. Fiecare termen acopera un aspect al realitatii. =or#ind de copii intir,iati mintal. se are in %edere faptul
ca ei se de,%olta din punct de %edere psihic intre-un ritm mai incetinit decit copii normali. Dar acesti copii nu a-ung din
urma su# aspectul de,%oltarii intelectuale pe care copilul normal. ceea ce inseamna ca ei ramin si la %irsta adulta
inapoiati mintal. lteori termenul de inapoiere mintal se foloseste pentru a indica ni%elurile de de,%oltare mintala foarte
usoara. deseori tragindu-se paralela intre ultimul cu BshoG learning childA. Insasi notiunea de deficienta mintala se
asocia,a cu formele gra%e. iar de#ilitatea mintala cu forme mai usoare ale intir,ierii mintale.
In literatura rusa de specialitate se utili,ea,a termenul de oligofrenie acceptat de defectologi ca o forma a intir,ierii
mintale determinata de tul#urarea de,%oltarii sistemului ner%os central care s-a produs in timpul de,%oltarii intrauterine
sau in perioada precoce a copilariei si se e+prima prin trei forme9 de#ilitate. im#ecilitate. idiotie.
Cercetatorul roman I. !tachinaru mentionea,a ca notiunea data. caracteri,ea,a doar functionalitatea mintala a
deficientului si nicidecum nu rele%a aspectele etiologice. clinice. &a fel unii cercetatori su#stituie termenul de de#ilitate
sau anormalitate pe cel de inadaptat.
nali,a celor e%identiate mai sus implica necesitatea stringenta de a accepta o terminologie de circulatie internationala
referitor la deficienta mintala -9 semnificatia si desemnarea ei.
1he International EncEclopedia of Education 19669 1991 si Diagnostic !tatistical $anual of $ental Disordies 199' de
care se conduc specialistii americani si europeni pentru elucidarea deficientei mintale. recomanda conceptul de retard
mintal 2"$3.
"etardul mintal se caracteri,ea,a prin cite%a ni%eluri de deteriorare mintala. printr-o functionare intelectuala su# medie
2su# ?43 care de#utea,a inainte de 16 ani si care este insotita de e+istenta unor deficite in comportamentul adaptati%.
Inca EsOuirol caracteri,a deficienta prin 3 aspecte fundamentale comune/ deficit intelectual ce se constata la e+amenul
efectuat in momentul dat9 originea organica. incura#ilitate. 1ot mai multi specialisti sustin ca limitarile din
comportamentul adaptati%. mai degra#a decit un contingent intelectual sca,ut. sunt simptoamele care fac cunoscuta
e+istenta retardarii mintale la o persoana. De astfel se recomanda ca in acti%itatile de psihoterapie sa se acorde mai
multa atentie formarii deprinderilor utile in %iata cotidiana. fiind mai suscepti#ile de im#unatatire decit coeficientul
intelectual. &ucrari de-a e%identiate pre,inta ' grade de retard mintal. carora le corespunde un anumit MI 2contingent
intelectual3 dupa scara Lechsler. apreciat de 0rossmann. 19??/ usor 2((-)939 moderat 2'4-('39 se%er 22(-3939 profund
2mai -os de 2'3.
&a fel e ca,ul de a limpe,i cit de cit lucrurile in pri%inta utili,ari si semnificatiei conceptului de retinere in de,%oltare
psihica 2"DP3. In lucrarea *a,ele metodologice ale psihopedagogiei speciale printr-un articol autoarea
=. 7larescu in articolul sau face o trecere in re%ista a modalitatilor de a#ordare a conceptului de "DP in tarile de peste
hotare. inclusi% in "usia e+plicind si argumentind conotatia conceptelor utili,ate pentru definirea "DP-ului.
In "epu#lica $oldo%a s-a preluat termenul dar.in traducere romana. nefiind adoptata o notiune. un corespondent special
ce ar defini simptoamele. de le,are partiala si a imaturitatii morfofunctionale a sistemului neuronal.
Este corect termenul de BretinereA ce remarca insuficienta si imaturitatea proceselor psihice pentru o anumita perioada
de timp. Daca ar fi sa parafra,am ca a se @retineA inseamna totusi a %eni. atunci copilul grefat de "DP intr-o ,i se %a
maturi,a functional iar insuficienta %a fi depasita. "DP este o forma patologica ce induce #loca-e la ni%elul mecanismelor
superioare ale gindirii dar ire%ersi#ila. copii fiind suscepti#ili la @orientarea helping A atunci cand este adec%at oportun
aplicata.
In acceptiune nord-americana/ Deficienta mintala se refera la limitari su#stantiale in functionarea pre,enta 2a unei
persoane3. Ea este caracteri,ata prin functionarea intelectuala. semnificati% su# medie. e+istind corelat cu doua sau mai
multe dintre urmatoarele capacitati adaptati%e/ comunicarea. autoser%irea. deprinderile gospodaresti si cele sociale.
utili,area ser%iciilor comunitare. orientarea in mediu incon-urator. sanatate si securitate personala. petrecerea timpului
li#er si munca etc.
7 alta definitie a deficientei mintale o gasim in cursul uni%ersitar ela#orat de Ioan Drutu 2199(3 care reali,ea,a o sinte,a
a principalelor idei dintr-o descriere data de sociatia mericana a Deficientei $intale 2$D3 in anul 19?39 deficienta
mintala este o insuficienta glo#ala si un functionament intelectual semnificati% inferior medie. care se manifesta printr-o
stagnare. incetinire sau o lipsa de achi,itie in de,%oltare. determinate de factori etiologici. #iologici si:sau de mediu. care
actionea,a din momentul conceptiei. pina la inchierea maturi,arii si o#ser%am ca la inceputul. acestei definitii se reiau
principalele caracteristici ale deficientei mintale. enumerata si in prima definitie americana citata. Este %or#a de
caracterul glo#al al insuficientei si de un functionament intelectual semnificati% su# medie. In partea finala a noii definitii.
se fac preci,arii suplimentare pentru o mai -usta intelegere a fenomenului deficientei mintale. mentionindu-se stagnarea.
incetinirea sau lipsa de achi,itie in de,%oltare. fenomen pre,ent pe tot parcursul de,%oltarii cu consecinte negati%e
asupra adoptarii si a posi#ilitatilor de integrare.
"ecent pe larg a inceput sa se foloseasca conceptul de handicap atunci cind se atentionea,a unei distorsiuni in
de,%oltare. Initial termenul a fost re,er%at pentru handicapul fi,ic apoi s-a e+tins asupra celui mintal. e%identiindu-se
grade diferite. Dictionarul de psihologie 2199?3 da urmatoarea e+plicatie/ persoana de,a%anta-ata ca urmare a unei
deficiente fi,ice. motrice. sen,oriale. de lim#a- sau intelect de la nastere sau in cursul de,%oltarii sale o numim persoana
cu handicap.
7rgani,atia $ondiala a !anatatii 27$!3 a propus urmatorul mod de a descrie notiunea de handicap /
*oala sau diminuare functionala handicap. dauna
7 e+plicatie la aceasta definitie este ca /
Dauna -9 inseamna ca psihic sau corporal. ce%a lipseste sau functionea,a deficitar. Poate sa fie un #rat %atamat sau
care lipseste. o le,iune cere#rala innascuta sau capatata dupa nastere si altele. Dauna este sta#ila.
Diminuare functionala -9 ca urmare a daunei e+istente. implica imposi#ilitatea de a e+ecuta in acelasi fel sau in aceeasi
masura ca intr-un ca, normal. Poate fi %or#a de deficienta motrica. de o diminuare a au,ului sau de o inteligenta
sca,uta. Diminuarea functionala este de asemenea sta#ila .
Iandicapul -9 consta din piedicile pe care persoana le intilneste in societate. piedici aparute ca urmare a deficientei
functionale. Iandicapul apare. asadar. la intilnirea cu mediu din imediata apropiere si cu mediu am#iant in general.
*locarea de,%oltarii inteligentei la o persoana. duce la o diminuare functionala ce de%ine un handicap intr-o societate
complicata. Intr-o societate mai simpla. poate nu ar fi asa. Daca doar o parte din copii ar merge la scoala. un handicapat
mintal ar putea trece neo#ser%at.
Cotiunea de handicap se refera la de,a%anta-ul social. la pierderea ori limitarea sanselor unei persoane de a lua parte la
%iata comunitatii. la un ni%el echi%alent cu ceilalti mem#ri ai societatii. "aportarea la etapa copilariei si a adolescentei.
cind relatiile sociale fundamentale sunt cele de familie si educationale definitia de mai sus se %a traduce in ideea ca este
handicapat acel copil sau adolescent a carui acces si relatie in propria familie si in institutiile de educatie sunt stin-enite.
limitate sau chiar anulate. datorita unor impre-urari di%erse cind aceste impre-urari se concentrea,a intr-o deficienta
mintala sau in alti factori care limitea,a puternic eficienta intelectuala. %om a%ea handicap mintal.
Lood propune o terminologie pe trei paliere/
In acest fel Lood propune inlocuirea notiunii de BhandicapA 2insuficient delimitata3 prin trei termeni/ % deficienta sau
infirmitate cuprinde orice pierdere. anomalie sau dereglare a unei structuri sau a unei functii anatomice. fi,iologice.
descriind tul#urari la ni%elul organismului9 % incapacitate inglo#ea,a orice restrictie. diminuare. lipsa ori pierdere
2re,ultand dintr-o deficienta3 a capacitatii de a efectua o acti%itate in conditii considerate ca normale pentru o fiinta
umana9 % handicapul este definit ca de,a%anta-ul unei anumite persoane ca urmare a unei deficiente sau incapacitate.
care limitea,a sau impiedica satisfacerea totala sau partiala a sarcinilor considerate ca normale pentru ea 2in functie de
%arsta. se+. factori sociali. etc.3
In consecinta termenul @handicapA desemnea,a rolul social al persoanei cu deficienta sau incapacitate. Datorita
handicapului. persoana este de,a%anta-ata comparati% cu alte persoane. de,a%anta-ul manifestindu-se in interactiunea
indi%idului cu mediu social. !-au facut cite%a o#ser%atii pe marginea acestor 3 definitii/
8 deficientele sau incapacitatile pot fi de mai multe feluri/ %i,i#ile si in%i,i#ile. progresi%e ori regresi%e. s.a9
8 un status handicapant nu este in mod o#ligatoriu re,ultatul unei incapacitati. deficienta putind determina aparitia unui
handicap fara a fi necesara trecerea prin stadiul intermediar de incapacitate9
8 independent de limitele indi%iduale. unii factori sociali si de mediu pot agra%a sau atenua handicapul.
Practic. handicapul nu este o constanta legata doar de diagnosticul medical ci o %aria#ila legata de elementele foarte
di%erse. Din acest moti%. situatia persoanelor cu handicap impune inter%entia colecti%itatii. in incercarea de a-le asigura
conditii de %iata independent.
Conform 7C; handicapul este influientat de relatia dintre persoana deficienta si mediul sau. Iandicapul apare in situatia
in care aceste persoane intilnesc #ariere culturale. fi,ice sau sociale care le impiedica accesul catre diferite sisteme
sociale aflate la dispo,itia celorlalti cetateni.
Iandicapul este perceput ca un proces in care apar tul#urari ale comportamentului persoanei in timpul acti%itatii.
Procesul de producere a unui handicap dupa P. Castelein se poate pre,enta su# asa o schema/
!ituatia de handicap apare ca urmare a corelatiei dintre deficienta sistemelor organice. scaderea capacitatilor fi,ice sau
psihice si o#stacolele ce se intilnesc in mediul de %iata a persoanei. Procesul patologic actionea,a la ni%el organic.
determinind aparitia unei deficiente. 1reptat deficienta antrenea,a o incapacitate la ni%el fi,ic sau mintal. Incapacitatea
se deose#este de handicap prin aspectul social deoarece handicapul apare la persoanele cu incapacitate care se
confrunta cu #arierele culturale. arhitecturale sau sociale care le readuc accesi#ilitatea. Castelein considera handicapul
o pertur#are legata de o#iceiurile %ietii tinind cont de %irsta. se+. identitate social-culturala. aparuta. pe o parte. ca
urmare a unei deficiente sau incapacitati si. pe de alta parte. ca re,ultat al o#stacolelor ce apar la ni%elul factorilor de
mediu.
3 sistenta sociala a persoanelor cu handicap mintal
&a 3 noiem#rie 1996 "epu#lica $oldo%a. in cadrul celei de-a 143 !esiunii a Comitetului de $inistrii al Consiliului Europei
a semnat Carta !ociala Europeana re%i,uita. prin aceasta e%identiindu-se %ointa politica de a accelera ritmul reformei
sistemului national si protectiei sociale si a-ustarea la standartele europene.
-ustarea sistemului de asistenta sociala la cerintele de,%oltarii unui regim democratic impune reali,area conceptului de
asistenta sociala. precum si a o#iecti%elor si masurilor institutionale pe care tre#uie sa le ilustre,e.
sistenta !ociala tre#uie sa mo#ili,e,e prin forme si mi-loace specifice solidaritatii sociale si sa inter%ina cu masuri
pre%enti%e si corecte pentru depasirea starii de dependenta sociala sau sa inlature starea de deficultate pentru a asigura
integrarea sociala a persoanelor si familiilor defa%ori,ate de unde fac parte si persoanele ce au un anumit handicap fi,ic
sau mintal.
"eiesind din aceste de,iderate este constienti,ata reforma sistemului de asistenta sociala ce urmea,a sa se
implimente,e prin ela#orarea cadrului legislati% la ni%el -uridic si sistemati,area cadrului administrati% la ni%el
organi,atoric.
7#iecti%ele spre care tindem. in pofida greutatilor prin care trecem. %or pre%ala in sensul mentinerii unui regim de
securitate sociala adec%at si satisfacator. aducind treptat dreptul securitatii sociale la ni%elul corespun,ator. stfel. orice
persoana care nu dispune de resurse suficiente si care nu are posi#ilitatea sa le procure prin intermediul mi-loacelor sau
sa le primeasca dintr-o alta sursa. in special prin prestarii de securitate sociala. sa poata #eneficia de asistenta
corespun,atoare. cest rol ii re%ine in mod direct asistentei sociale. iar reformarea acestuia %a a%ea tendinta sa
specifice sau sa acorde statutul acestui domeniu. iar pe de alta parte %a a%ea tendinta sa sporeasca echitatea fata de
#eneficiari. ;n loc aparte in mecanismul de protectie sociala il are domeniul persoanei cu di,a#ilitati. handicapul fiind
recunoscut ca fa%ori,ant din aspectele social-economice. -uridic si psiho-afecti%. Pe linga consecintele trecerii la
economia de piata care a influientat considera#il situatia social-economica a societatii. persoana cu handicap este
afectata si de incapacitate proprie de a-si satisface ne%oile. De aici atit copii cit si adultii cu di,a#ilitati fi,ice sau mintale
tre#uie sa fie asistati de catre stat. stfel spus. statul tre#uie sa-i asigure persoanei cu handicap si numai acelei
persoane cu handicap mintal o %iata decenta. garatindu-i autonomia intr-un sens si participarea la %iata sociala in celalalt
sens. Pina in pre,ent statul ii oferea acestei categorii de persoane ser%icii intr-un cadru institutionali,at sau contri#utii
materiale limitate.
Pe linga aceasta calitatea ser%iciilor mentionate lasa de dorit. iar personalul implicat in acordarea acestora denota lipsa
de profesionalism.
7 alta pro#lema legata de asigurarea drepturilor elementare a unei persoane este cea de lipsa a efortului de reintegrare
atit in familie cit si in societate.
Persoanele cu deficienta mintala sint ocrotite in asa institutii cum sint internatele psihoneurologice. a,ilul repu#lican
pentru in%ali,i. centrul de rea#ilitare pentru in%ali,i si alte institutii speciali,ate unde sint incadrate persoanele cu acest
tip de handicap. Institutiile sociale se conformea,a principiilor de #a,a ale asistentei sociale si scopurile principale
sta#ilite. stfel. persoana cu orice grad de handicap mai ales fi,ic sau mintal este ca,ata. acestuia fiindu-i asigurata
intretinerea completa si ingri-irea la ni%el functional. de rea#ilitare si e+istenta sociala.
In pre,ent protectia sociala a persoanelor cu handicap mintal este acordata in cadrul institutional. iar integrarea sociala a
persoanelor date este redusa la un cadru inchis. In acest conte+t. tinind cont de normele internationale dar totodata si
reiesind din situatia economica reala. reforma sistemului de asistenta sociala nu denota o schim#are #rusca a
mecanismului e+istent. dar mai mult o adaptare a acestuia. stfel. s-a optat pentru ideea ca sistemul de ser%icii sociale
si prestari de asistenta sociala sa fie adoptat si consolidat scopurile precise. reiesind din ne%oile reale. dar totodata si
financiare ale "epu#licii $oldo%a.
sistenta sociala a persoanelor cu handicap mintal presupune doua directii mari de a#ordare.
Pe de o parte. utili,ind metode generale de inter%entie a asistentei sociale. pot fi re,ol%ate ca,uri urgente. de cri,a. in
care pot fi implicate persoane cu handicap mintal. Prin aceasta se au in %edere aspecte cum ar fi asistarea familiilor ce
au in componenta astfel de persoane sau educarea comunitatilor in sensul formarii unor atitudini po,iti%e fata de aceste
persoane.
Pe de alta parte. utili,ind cai si mi-loace specifice se poate inter%eni pentru re,ol%area a pro#lemelor specifice ale
indi%i,ilor cu handicap mintal.
1oate aceste elemente concrete tre#uie sa plece de la o serie de premise specifice care constituie conditii primare
pentru o inter%entie eficienta.
ctiunea in conte+te sociale multiple ridica in foarte multe ca,uri pro#leme serioase. Dincolo de elementele materiale ale
actiunii. de latura practica a acesteia. sunt necesare din partea asistentului social o serie de insusiri etico-morale.
indispensa#ile unei a#ordari responsa#ile a procesului asistentei sociale. ceste calitati constienti,ate. de#arasate de
inerentul su#iecti%ism sau de ingusta perspecti%a a imediatitatii. pot trece in mintalul colecti% su# forma unor imperati%e
%alorice.
Competenta in materie de asistenta sociala se spri-ina in principal pe insusirea unui set de %alori. cunostinte si aptitudini.
elementele care se afla intr-o strinsa interdependenta. &atura strict a+iologica tre#uie. in mod a#solut necesar. du#lata
de un demers indreptat catre clarificarea implicatiilor etice. cestea se refera in principal la compati#ilitatea a doua
sisteme %alorice distincte/ al asistentului social si cel al potentialului client. Din perspecti%a ca ceea ce este #un. drept.
folositor din punct de %edere al asistentului social. poate fi rau. nedrept. inutil din punct de %edere al persoanei asistate.
Ce se poate face atunci cind persoana asistata nu poate sa-si e+prime optiunea din %ariate moti%e 2ca,ul persoanelor cu
handicap mintal se%er3P Ce se poate face in ca,ul in care perceptia clientului asupra lumii este deformata. distorsionata.
din diferse cau,eP Pentru a incerca de a raspunde la aceste pro#leme se %a pune in fata asistentului social chestiunea
respectarii unor %alori general-umane cum ar fi/
F Demnitatea fiecarui indi%id uman9
F Protectia si apararea fiintei umane9
F Dreptul de decide si de a alege in cunostinta de cau,a asupra propriei persoane9
F Dreptul respectarii indi%idualitatii9
F Dreptul respectarii sferei pri%ate si a intimitatii.
Din aceasta perspecti%a. acti%itatea asistentului social tre#uie sa tina seama de dreptul clientului de a decide in
cunostinta de cau,a. dar si de necesitatea de a raspunde e+igentelor altor imperati%e %alorice. !e poate a-unge in acest
mod la o contradictie intre dorintele persoanei asistate care e+prima strict su#iecti%itatea acesteia si necesitatile ei
o#iecti%e indentificate din perspecti%a e+terna a ser%iciilor umane de catre asistentul social. acesta la rindul sau nu poate
si nu tre#uie sa renunte la sistemul de %alori general-umane care sta la #a,a acti%itatii pe care o desfasoara.
Comple+itatea manifestarilor reunite su# denumirea generica de handicap mintal este. de multe ori. um#rita de o serie
de stereotipuri si clisee sociale. cestea transforma di%ersitatea infinita a ca,urilor intr-un numar de categorii ce ascund
ade%arata imagine a acestor persoane. ;neori. ne%oi si potentialitati reale ale acestor persoane sunt ocolite cu sau fara
stiinta. 1inind seama de specificul persoanelor asistate. de starea lor speciala. din sistemul larg al %alorilor general-
umane %or putea fi deri%ate o serie de %alori semnificati%e ale acti%itatii de asistenta sociale. ceste %alori. care au un
grad ridicat de generalitate se refera la aspecte cum ar fi/
respectarea li#ertatii umane #a,ata pe recunoasterea unitatii in di%ersitate9
respectarea drepturilor fundamentale ale omului in general9
recunoasterea unui statut special persoanelor cu ne%oi deose#ite9
sustinerea si facilitarea tendintei firesti de autodeterminare a oricarei fiinte umane9
tratarea fiecarui client cu ma+imum de responsa#ilitate.
7 integrare optima. ferma. dar in acelasi timp fle+i#ila si deschisa catre nou a tuturor acestor principii si %alori poate
repre,enta o serioasa premisa in conturarea unui cod deontologic al asistentului social.
7 persoana cu handicap mintal. indiferent de se%eritatea acesteia. tre#uie pri%ita ca o indi%idualitate specifica. diferita de
alte persoane din aceiasi categorie. Etichetarea acestor indi%i,i. refle+ al unei mintalitati simplificatoare. le poate aduce
deser%icii morale. Fiecare dintre acestea au pro#leme proprii si resurse diferite. Din pacate. cu cit ni%elul de afectare al
functiilor mintale este mai se%er cu atit este mai dificila posi#ilitatea de comunicare. perceperea diferentelor si ne%oilor
lui si in consecinta asistarea.
Intr-o incercare de particulari,are. in conditiile specifice ale societatii contemporane. %alorile generale ale asistentei
sociale se pot transforma in %alori specifice acti%itatii de asistare a persoanelor cu handicap mintal. ceste %alori se
refera la urmatoarele drepturi/
F dreptul de a-i respecta indi%idului dorintele9
F dreptul de a a%ea propria incapere. de a o aran-a in conformitate cu dorintele proprii9
F dreptul de a a%ea o#iecte si lucruri personale9
F dreptul de a a%ea prieteni. de a intretine relatii cu acestea.
1oate acestea si inca multe altele sunt %alori indi%iduale care deri%a dintr-o structura a+iologica ce ar tre#ui sa stea
intotdeauna la #a,a acti%itatii de asistenta sociala.
Conceptul de asistenta sociala are canotatii multiple si acopera o gama larga de acti%itati. &a noi. termenul a intrat relati%
recent in lim#a-ul u,ual. astfel ca sensul sau nu poate fi foarte precis. ceasta cu atit mai mult cu cit. si pe plan mondial.
intelesurile acordate termenului sunt di%ergente. mergind de la acceptiunea lim#a-ului comun. ce %i,ea,a relatii umane
din cele mai di%erse. pina la un sens profesional care are in %edere o asistenta speciali,ata si care se refera la o gama
foarte larga de pro#leme umane 2de la cele de ordin social pina la cele ce tin de sanatate3.
Pincus si $inahan ofera o lista a celor mai importante scopuri ale asistentei sociale/
F im#unatatirea si sporirea capacitatilor indi%i,ilor de a face fata pro#lemelor si de a le re,ol%a9
F stringerea legaturilor dintre persoana si sistemele sociale si oferirea de resurse. ser%icii si oportunitati indi%idului9
F promo%area si crearea conditiilor pentru functionarea acestor sisteme9
F im#unatatirea si de,%oltarea politici sociale9
1oate aceste scopuri ii cer asistentului social sa poata fi terapeut. mediator. mo#ili,ator de resurse. cautator de resurse.
a%ocat. coordonator. profesor si prieten. ceste cerinte au ne%oie de o remarca#ila fle+i#ilitate a raspunsurilor ca si de o
foarte temeinica pregatire teoretica. Din aceste moti%e. acti%itatea de asistenta sociala este foarte comple+a si necesita
o a#ordare specifica. 7amenii au. in general. ne%oi pe care societatea. prin intermediul institutiilor speciali,ate. incearca
sa le re,ol%e. sistenta sociala se ocupa de oameni care se confrunta cu ne%oi de toate felurile/ hrana. adapost. ingri-ire.
educatie. Pe de alta parte insa. munca sociala nu este centrata asupra ne%oilor intregii populatii ci doar asupra unui
numar relati% restrins de oamenii. Competentele in fiecare arie a necesitatilor umane nu sint. din punctul de %edere al
asistentei sociale. atit de profunde cum sint in cadrul ser%iciilor speciali,ate pentru satisfacerea acestor ne%oi. De multe
ori. acti%itatea de asistenta sociala presupune impro%i,atii. dar si sta#ilirea de legaturi. mo#ili,area de resurse si de
cunostinte strict speciali,ate.
In ultimul timp se conturea,a o noua perspecti%a asupra asistentei si muncii sociale. De aceasta data unghiul de
a#ordare al pro#lemelor este diferit. !e considera ca asistentii sociali lucrea,a. in general. cu indi%i,ii care se afla in
discordanta cu una sau mai multe norme sau reguli specifice unei anumite societati. In unele ca,uri. persoanele asistate
nu sint constiente de faptul ca se afla in contradictie cu norma. lteori chiar ele insele creea,a acest conflict. Din
aceasta perspecti%a. sarcina asistentei sociale este de a pune in e%identa di%ergenta si de a-i gasi re,ol%arile. E+ista
multe moduri de a reliefa discordantele. astfel ca asistentii sociali sunt ne%oiti sa efectuie,e o multime de acti%itati. In
lipsa acestor contradictii. acti%itatea desfasurata. desi poate a%ea un profund caracter umanitar. nu poate fi incadrata in
categoria asistentei sociale.
E+ista insa si indi%i,i care nu pot sau nu doresc sa faca lucrurile in conformitate cu normele. ;nii indi%i,i nu cunosc
regulile si normele sociale 2copiii. strainii39 altii cunosc regulile dar nu pot actiona in conformitate cu ele 2persoanele cu
handicap. #atranii. #olna%ii. indi%i,ii aflati su# un puternic stres39 in sfirsit. e+ista si alti indi%i,i care in mod %oluntar
incalca normele si intra in conflict cu ele 2adolescenti in cautarea identitatii proprii. indi%i,i ale caror ne%oi se opun
normelor. reformatorii3. ceste categorii de persoane nu sunt reduse ca numar. $ai mult. tre#uie su#liniat faptul ca toti
oamenii au fost. sunt sau %or putea fi incadrati in una sau mai multe dintre aceste categorii.
sistentii sociali sunt a#ilitati nu doar sa-i a-ute pe indi%i,i sa se adapte,e la norma. ci si sa regindeasca regulile si
normele deoarece acestea nu tin seama de fiecare indi%id in parte. ;nii oameni sufera datorita faptului ca traiesc intr-un
sistem care il ignora ca indi%idualitate sau le cere mai mult decit pot da. Pentru a putea trai. acesti indi%i,i incalca unele
dintre reguli. Din aceasta perspecti%a. acti%itatea asistentilor sociali consta intr-o mediere intre normele statuate de
societate si regulile indi%iduale ale celor care nu pot sau nu doresc sa urme,e aceste norme.
Din perspecti%a pre,entata. perspecti%a la care su#scriem. si deficienta mintala se raportea,a la o norma. Este %or#a
despre o norma delimitata social